Sunteți pe pagina 1din 130

LÝKEION


anul I
numărul I
mai, 2007
COLECTIVUL REDACŢIONAL:

elevi: profesori :

Emanuela ALBU Monica IFRIM


Dana CERNUŞCĂ Lucica MISTRINESCU REDACTOR ŞEF
Oana VOITOVICI Lidia BAROI
Claudia GHERMAN Viorica STEGARU Ciprian VOLOC
Sabina BÂZGAN Gianina CUCOREANU
Liudmila CARŢA Gretti CUCOREANU DIRECTOR
Poliana MUNTEANU Loredana ANECHI
Diana DRESCANU Arghira CĂLIN
Elena – Daniela AZOICĂI
Iulian LEONTI Gică MANOLE
Diana TĂNASĂ Gheorghe LUNCĂ COPERŢI, TEMATICĂ, DESIGN
Alexandru CARP Dorin BLAGA Ciprian VOLOC
Alexandra ŞCHIOPU Corneliu DRESCANU
Olguţa DIACONU Mariana FLOREA

ISSN 1843 – 1976


REVISTA LÝKEION, DOROHOI, BOTOŞANI, ROMÂNIA
Lýkeion
Daniela - Elena AZOICĂI

Revista „Lýkeion” se doreşte a fi semnalul de început al unei noi


ere, pentru Colegiul Naţional “Grigore Ghica” Dorohoi. A sosit momentul
ca, acum, la numai câteva luni de la aderarea României la Uniunea
Europeană, aerul schimbării să se facă simţit şi în învăţământul românesc,
iar acest lucru nu trebuie aşteptat, după cum ne-a obişnuit trecutul, doar dinspre vârful ierarhiei, ci
tocmai de la baza ei. Este şi motivul pentru care am iniţiat înfiinţarea, în cadrul liceului nostru, a unei
noi reviste, care să devină emblematică, pentru oraşul Dorohoi, pentru zona de nord, a ţării, şi, de ce
nu, pentru viaţa culturală românească. Revista a fost înregistrată, deja, conform metodologiei
Centrului Naţional Român ISSN, intrând astfel în rândul publicaţiilor purtătoare de ISSN
(International Standard Serial Number) din întreaga lume. Realizăm, astfel, o premieră, pentru
Colegiul “Grigore Ghica”, şi, în consecinţă, şi pentru viaţa culturală dorohoiană. Avem în vedere, de
asemeni, pentru viitorul apropiat, editarea revistei şi în format electronic, atât pe CD, cât şi on-line,
oferind astfel posibilitatea unui acces real, la valorile româneşti şi universale, din domeniile
educaţional şi cultural, atât elevilor şi profesorilor noştri, cât şi oamenilor de cultură care ne vor onora,
cu prezenţa, în paginile revistei noastre. Nu rămâne decât să avem încredere, în ce putem realiza
împreună, şi să ne dovedim, atât nouă înşine, cât şi celorlalţi, că efervescenţa spiritului poate da, din
plin, roade, şi la noi acasă.

Ciprian VOLOC

Tot ceea ce s-a scris, se scrie sau se va scrie, oricând şi oriunde, nu ar


trebui să aibă, ca principală finalitate, altceva decât ceea ce ignorăm, adesea,
tocmai din prea multă prisosinţă: miracolul vieţii noastre, ce se consumă alături
de miracolul vieţilor celorlalţi. Prin urmare, ideile cărora le dăm glas nu
primează decât în măsura în care contribuie, câtuşi de puţin, la revelarea acestui miracol, la punerea
lui într-o altfel de lumină, astfel încât să ajungem, să-l preţuim, mai mult decât o facem în mod
obişnuit – carenţă pe care o perpetuăm nu în virtutea unei rele intenţii, ci în virtutea unei inerţii căreia
nu-i ripostăm, la timp şi cu mijloacele necesare. Să obstrucţionăm, aşadar, acest proces distrugător, al
vieţilor noastre, să devenim complici la o altfel de istorie, a vieţilor noastre consumându-se împreună,
să conştientizăm că noi suntem istoria ce se face şi că miracolul de a fi împreună trebuie apreciat aşa
cum se cuvine, în fiecare zi, cu fiecare clipă.
Iată rolul pe care şi-l propune această revistă (intitulată Lýkeion, termen provenind din greaca
veche - în traducere românească liceul - ce desemnează şcoala întemeiată de Aristotel, în 335/334
î.e.n., situată în nord-estul Atenei), iată miza pe care ne-o asumăm, noi, toţi cei ce am îndrăznit să
semnăm, rândurile aşezate, umil, între paginile ei. Iar, ca la orice început de drum, mai ales când este
vorba de o entitate vie, cumul al sufletelor noastre, nu putem decât să-i urăm: viaţă lungă şi plină de
lumină!

29 mai 2007, Dorohoi


cuvânt înainte 2


DOROHOIUL:
LOCUL DIN CARE PRIVIM
UNIVERSUL…
3
Lýkeion

Iulian LEONTI necesare pentru dormit şi hrană, ateliere de reparat


curele, îmbrăcămintea drumeţilor, de potcovit caii.
Negustorii băştinaşi cumpărau mărfurile celor
străini şi le vindeau locuitorilor din satele vecine.
Cu timpul târgul Dorohoi şi-a extins raza de
activitate, realizând schimb de produse cu sate şi
târguri din alte regiuni, situate adesea la mari şi
foarte mari distanţe. În secolele XVII-XVIII,
Dorohoiul apare ca un nod de comunicaţie din care
plecau şi în care se intersectau numeroase „drumuri
de ţară”, adică drumuri de importanţă cel puţin
„Oraşul Dorohoi: regională(având ca exemplu Dorohoi- Văculeşti-
geografie şi istorie” Leorda- Botoşani- Târgu Frumos- Iaşi).
Organizarea unei „Cobâle”, în apropierea târgului
Dorohoi în secolele XV- XVII a impulsionat viaţa
Geografia oraşului Dorohoi economică a acestuia. Pe păşunile Cobâlei se
creşteau mulţi cai, care erau vânduţi, apoi, în
Oraşul Dorohoi face parte din categoria Polonia sau în Ucraina.
celor mai vechi aşezări urbane ale Moldovei, Ca poziţie pe Glob, oraşul Dorohoi este aşezat la
fiind citat în documentele de la începutul intersecţia paralelei de 47 58 N. cu meridianul de
secolului al XV-lea, ca târg vamal şi domnesc. 26 23 E. Depozitele geologice de suprafaţă- aşa
Municipiul Dorohoi este situat în nord-estul cum se pot vedea în diverse profile naturale
ţării, la o distanţă de 493 kilometri de Bucureşti, pe sculptate de arterele torenţiale, ori în deschiderile
calea ferată şi de 488 kilometri, pe şosea. În cadrul produse de alunecările de strate- sunt alcătuite din
judeţului Botoşani se găseşte în nord-vestul argile marne argiloase şi nisipuri, completate în
acestuia, la 35 kilometri de municipiul cu acelaşi sectorul dealurilor înalte cu orizonturi de gresie
nume pe DN 29B şi la 36 kilometri pe calea ferată; calcaroasă, toate aparţinând etajului superior al
se află la 36 kilometri de Darabani pe DN 29A, LA Sarmaţianului (Volhinianul). Pe şesuri şi lunci sunt
40 de kilometri de Săveni pe DJ 292, la 45 depozite aluvionare (argilo-nisipoase) şi pietrişuri,
kilometri de oraşul Suceava pe DN 29A şi la 150 de vârstă holocenă şi actuală. Cuaternarul este
kilometri de oraşul Iaşi (154 pe calea ferată). format din luturi loessoide aluviale, pe terase,
Aşezat în bazinul superior al Jijiei, la confluenţa deluviale la schimbarea de pantă, eluviale pe
acestuia cu pârâul Buhai şi cel al Morii, în interfluvii şi din proluvii.
vecinătatea zonei de contact dintre Podişul Sucevei Din punct de vedere seismic, zona oraşului este
şi Câmpia Moldovei, în focarul unei zone de o zonă liniştită. Cutremurele din 1940 şi 1977 s-au
contact curbe, la o încrucişare de drumuri simţit slab, având gradul de seismicitate 2-3 la
comerciale, Dorohoiul a dăinuit şi s-a dezvoltat ca scara Richter. N-au produs pagube materiale şi n-au
târg şi oraş. stingherit activitatea populaţiei.
Ca unitate administrativă, Dorohoiul are în Din punct de vedere geomorfologic, relieful din
componenţa sa oraşul propriu-zis şi localităţile zona acestui oraş face parte din microraionul
componente: Loturi Enescu, Dealul Mare, Dorohoi- Botoşani, o subunitate situată în partea de
Progresul. N-V a Câmpiei Moldovei. Întreg acest microraion
Relieful variat şi condiţiile pedoclimatice au geomorfologic este o treaptă sculpturală de vârstă
permis locuitorilor să desfăşoare ocupaţii multiple. mai recentă decât restul Câmpiei Moldovei, creată
Intravilanul Dorohoiului se desfăşoară într-o în primul rând, datorită denudaţiei foarte active.
regiune cu relief colinar, fragmentată de Jijia şi Abia acum această treaptă a început să fie
afluenţii săi (pâraiele Buhai, Morii şi Lădăriţa- fragmentată mai intens de către reţeaua
Zahorna). După reorganizarea administrativă din hidrografică. Fragmentarea este mai mare în partea
anul 1968, oraşul Dorohoi face parte din judeţul de nord-vest şi mai mică în cea de sud-est.
Botoşani, fiind al doilea oraş ca importanţă
economică după Municipiul Botoşani. Hidrografia oraşului Dorohoi
Dorohoiul s-a dezvoltat ca târg şi pentru faptul
că era situat cam la o zi distanţă de mers cu carele Apele subterane pot fi împărţite în:
încărcate cu mărfuri spre Suceava, Botoşani, Hotin - raionul platourilor interfluviale
sau spre Cernăuţi. Aici au apărut hanuri cu cele reprezentând circa 40% din suprafaţa intravilanului,
Dorohoiul 4


cuprinzând mai multe sectoare: Ţirinca, Răileni, livezilor din Dorohoi, căprioarele şi pisicile
Criva, Lădăriţa- Zahorna. sălbatice au fost întâlnite şi pe dealul Polonic,
- raionul versanţilor reprezintă circa 15% din ciuful de pădure îşi face apariţia în timpul iernii în
suprafaţa intravilanului. oraş, cioara de semănătură cuibăreşte şi în parcurile
- raionul din partea joasă a oraşului- terasa oraşului, iar jderul de piatră se adăposteşte în
inferioară şi de luncă a Jijiei şi pârâul Buhai, ca şi podurile caselor vechi. Dintre mamifere se
albia majoră a pârâului Morii şi a pârâului Lădăriţa- întâlnesc: mistreţul, pisica sălbatică, vulpea
reprezintă circa 45% din suprafaţa intravilanului. bursucul, iepurele, vulpea veveriţa. În zona
Apele de suprafaţă Dorohoiului se întâlneşte şi o mare varietate de
Pe teritoriul administrativ al oraşului reţeaua păsări: cinteza, porumbelul de scorbură, prepeliţa,
hidrografică este formată din apa râului Jijia şi ciocârlia, rândunica, prigoria, guguştiucul,
afluenţii săi: pâraiele Buhai, Morii, Lădăriţa- ciocârlanul.
Zahorna, Ţipişca- Bezercu şi Ghilauca- Putreda.
Jijia îşi are izvoarele la distanţa de 23,3 kilometri Istoria oraşului Dorohoi
spre nord-vest de oraş, în dealurile Bălăneşti şi
Căsoaia. Curge pe lăngă satele Hilişeu- Crişan, Oraşul Dorohoi este unul dintre cele mai vechi
Corjeuţi, Hilişeu- Cloşca, îşi măreşte debitul cu centre urbane din Moldova. Zona actuală a
apele pâraielor Tinca, Mihăilău, cu ale pâraielor a Dorohoiului a avut condiţii de locuire încă din
lui Ivan şi a lui Martin, trece prin zona mlăştinoasă paleolitic , aşa cum atestă urmele de aşezări,
a fostului Iezer şi intră pe teritoriul Dorohoiului în aparţinând paleoliticului târziu (zona gravetiană)
nord-vestul depoului C.F.R. Străbate oraşul pe o descoperite în marginea de sud, sud-vest a oraşului,
lungime de 4-5 kilometri având direcţia nord-cest pe teritoriul fostului sat Strachina (Strahova), sat în
spre sud-est şi o pantă medie longitudinală de prezent înglobat la comuna Şendriceni. Dovada
1,7‰. Transportă o cantitate mică de apă, cu locuirii oraşului din cele mai vechi timpuri este
excepţia perioadelor de creştere a debitului din dată de descoperirile arheologice de pe dealul
lunile martie şi iunie-iulie. Crivei, pe dealul Trestiana, pe versantul vestic al
Din punct de vedere pedogeografic, zona oraşului dealului Polonicului, pe dealul Urlea descoperindu-
şi a împrejurimilor se încadrează în provincia se aşezări umane.
moldo- sarmatică şi se caracterizează prin Obiecte arheologice:
interferenţa influenţelor est-europene preboreale cu - o monedă dacică de tipul tetradrahmei Filip
cele central-europene, care se resimt atât în climă şi II din secolul al treilea î.Hr.
vegetaţie, cât şi în învelişurile solurilor. Solurile - cinci monede de argint de tip Filip II.
existente aici, sunt cele caracteristice silvo-stepei - monede de bronz din vremea împăraţilor
(solurile de cernoziom- levigat, solurile salifere, Vespasian, sec. I e.n. Iustinian, şi Heracluis
solurile aluviale), iar spre şi pe rama de dealuri din descoperite în vatra târgului şi prin împrejurimi.
vestul şi nordul oraşului sunt cele caracteristice - urme materiale din secolele III-IV, VIII-X,
silvo-stepei şi pădurii (solurile brune şi brune XII-XIV.
podzolite în diferite stadii de solificare). - în prejma Bisericii Sfântul Nicolae au fost
Aşezarea geografică, variaţia formelor de descoperite fragmente ceramice, cahle feudale din
relief, clima şi particularităţile solului şi-au pus secolele XV-XVI.
amprenta asupra răspândirii şi diversificării - 4 monede de bronz, monede poloneze din
vegetaţiei din zona oraşului Dorohoi. Vegetaţia este secolul XVII.
tipic de silvostepă. Pădurile şi stepa naturală au - monede falsificate de la Dabija Vodă.
cedat demult locul vegetaţiei şi de terenuri - un taler german de Mansfeld emis în anul
stepizate, ca urmare a extinderii agriculturii. 1594.
Pădurile de foioase se găsesc spre vest şi nord la 4- - morminte aparţinând feudalismului târziu.
7 kilometri de oraş, iar stepa spre est şi spre sud- Prima menţiune documentară despre existenţa
est. În sudul oraşului, pe versanţii dealului Polonic, târgului Dorohoi datează din 6 octombrie 1407.
este un pâlc de pădure tânără, format din copaci Documentul amintit, prin care boierii moldoveni
plantaţi între anii 1962-1964 în scopul combaterii reînnoiesc în oraşul Liow către regele Vladislav
eroziunii solului. Iagello al Poloniei omagiul pe care Alexandru cel
Zona oraşului Dorohoi fiind aşezată între Bun îl prestase în anul 1404, este semnat de 27 de
pădure şi stepă, lumea animală este bogată şi boieri printre care şi Mihail Dorohoianul. Un an
variată. Multe animale de pădure trec spre stepă şi mai târziu, la 8 octombrie 1408, târgul este
invers oprindu-se şi în zona oraşului. Astfel, pârşul menţionat ca punct vamal.
caracteristic pădurilor, a fost întâlnit în zona
5 Dorohoiul
Lýkeion
Sub Muşatini târgul s-a dezvoltat repede, reşedinţă de raion, dar în cadrul regiunii Suceava.
atrăgând meseriaşi ce deserveau populaţia locală şi După noua împărţire administrativ-teritorială din
călătorii. La 29 aprilie 1437, Ilie, fiul lui Alexandru 1968, Dorohoiul este oraş în judeţul Botoşani.
cel Bun reînnoieşte în târgul Dorohoi privilegiul În anii construcţiei socialiste înfăţişarea
acordat mai înainte negustorilor din Braşov pentru oraşului s-a transformat continuu. S-a început opera
cumpărarea de vite. În anul 1945 Ştefan cel Mare de sistematizare şi modernizare pe bază de planuri
zideşte aici Biserica Sfântul Nicolae la marginea de judicios întocmite.
sud-est a târgului.
În anul 1499 după zdrobirea oştilor polone ale Obiective turistice din
lui Albert pe valea Siretului, pe teritoriul comunei oraşul Dorohoi
Vârfu Câmpului, Ştefan cel Mare se retrage la
Dorohoi pentru odihnă şi reculegere. Biserica Sfântul Nicolae
În acest secol al XV-lea, importanţa economică Ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1495) a fost zidită
a târgului a crescut, devenind centru administrativ pe o înălţime înconjurată la vremea aceea din trei
al Moldovei de Nord. În anul 1509 Dorohoiul a fost părţi de apele fostului Iezer şi ale bălţii Criva. Este
prădat de poloni ce erau sub conducerea construită în stil moldovenesc având planul treflat,
hatmanului Camenski. Refăcut ulterior de pe urma cu abside rotunde, cu două contraforturi la absidele
unor invazii care au avut ca scop prădarea, târgul laterale şi cinci ferestre mici , înguste, în cadre de
Dorohoi devine în 1568 reşedinţa Vornicului Ţării piatră. Pereţii externi groşi de 1,30 metri sunt zidiţi
de Sus. În anul 1590 Dorohoiul devine loc de pază, din piatră şi cărămidă, pe temelie de piatră. Turla se
de strajă a ţării dinspre nord, având în frunte un înalţă pe două baze stelate, are formă rotundă şi
vătaf de hotare. cupola în formă de calotă. Acoperişul Bisericii este
Din secolul al XVII când importanţa târgului a învelit în tablă de aramă. Faţada ei este
crescut, se păstrează şi pecetea(stema) oraşului. Ea ornamentată în chip armonios prin alternarea
a fost descoperită de istoricul Nicolae Iorga într-un materialelor de construcţie şi anume: piatră brută,
act din anul 1635 şi reprodusă în studii şi piatră cioplită şi piatră sculptată, cărămida aparentă
documente. După 1775, când s-a luat din trupul simplă ori smălţuită şi discuri cu diferite motive
Moldovei provincia Bucovina( nume dat de figurative şi de diferite culori. Pisania, prinsă în
austrieci) de către austrieci Dorohoiul a rămas la peretele din faţă, lângă uşă, adevereşte că zidăria a
periferia Moldovei. Drept consecinţă este faptul că fost terminată „…în anul 7003 (1945), luna
viaţa economică a oraşului a lîncezit. octombrie 18, iar de al domnie al 39-lea curgător”.
La 15 mai 1804 Alexandru C. Moruzi trece Muzeul memorial George Enescu
către Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iaşi (în Este situat pe strada Republicii nr.81, a fost
scopul construirii unui spital în incinta mănăstirii) organizat în august 1957 în casa în care şi-a
Biserica Sfântul Gheorghe din Herţa cu toate petrecut o parte din viaţă marele muzician român,
veniturile ei, între care şi pe cele care le încasa de în care s-a odihnit, s-a inspirat şi a creat unele din
pe vatra târgului Dorohoi. În anul 1851 ia fiinţă operele sale. Este o casă în stil vechi românesc
Eforia târgului Dorohoi, care caută să-şi creeze ridicată pe temelie de piatră şi cu cerdac , cu
venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor. În fântână şi atenanse în curte, cu bustul maestrului
secolul al XIX-lea populaţia târgului cunoaşte o amplasat în faţa casei.
creştere substanţială. Astfel l-a recensământul din Casa a aparţinut lui Costache Enescu, tatăl
1889 oraşul Dorohoi avea 9313 locuitori. muzicianului, care a lăsat-o ca moştenire fiului
În timpului primului război mondial (1916- său(1919), iar acesta, prin testament, a donat-o
1918) mulţi dorohoieni şi-au jertfit viaţa pentru Academiei Române. Materialul expus în şapte
apărarea ţării. Pentru a cinsti memoria s-a ridicat în camere reflectă viaţa şi activitatea maestrului, de la
faţa Primăriei un monument comemorativ. După intrarea în conservator(1888), până la moartea lui
primul război mondial Dorohoiul a cunoscut o (1955), cât şi perioada postumă. Vizitatorul va găsi
înviorare economică şi social-cultuarală. aici fotografii legate de personalitatea lui George
În timpul celui de-al doilea război mondial Enescu, informaţii despre anii de studiu şi primele
activitatea economică a oraşului a stagnat, situaţia succese pe drumul artei (1888-1916), despre
materială a populaţiei s-a înrăutăţit. După 1944, ca activitatea ca muzician (1916-1936), „geografia
reşedinţă de judeţ, Dorohoiul a fost centrul muzicală”, a creatorului rapsodiilor (1936-1940),
coordonator al luptei pentru reforma agrară din dormitorul, camera de lucru, diferite obiecte ce i-au
acest colţ de ţară. aparţinut. În muzeu se mai găsesc scrisori,
După reorganizarea administrativă din 1950, fotografii şi manuscrise muzicale originale.
oraşul a devenit reşedinţa raionului Dorohoi din
cadrul regiunii Botoşani, iar în anul 1952 tot

Dorohoiul 6


Muzeul de ştiinţe ale naturii aceeaşi soartă ca şi Negruţa. Motivul răpirii a fost
Fostă clădire a prefecturii judeţului Dorohoi, astăzi oprirea înfăptuirii nunţii deoarece băiatul uriaşului
adăpostind muzeul de ştiinţe ale naturii este cel mai Roş o iubea pe Negruţa şi voia să se însoare el cu
interesant edificiu din oraş , care impresionează dânsa. Cei doi răpitori au dus pe fată la casa
prin dimensiunile sale şi prin existenţa unor vrăjitoarei care se afla pe un deal mai îndepărtat. A
elemente arhitecturale de tip baroc. doua zi mirele venind să aducă darurile de nuntă,
Proiectul clădirii a fost întocmit în anul 1878 de după obiceiul uriaşilor a găsit în colibă familia
un arhitect francez, dar construcţia a fost terminată Negruţei. Negură, ameţit, din pricina licorii îşi
în anul 1887 şi renovată în 1889. Are 46 de camere aduce aminte de vrăjitoare şi de băutura dată de
repartizate la subsol, parter şi etaj. Edificiul are o aceasta. Băiatul lui Negură l-a văzut cu o seară
cupolă centrală şi două turnuleţe laterale. înainte pe feciorul lui Roş cum se învârtea pe lângă
Primăria oraşului Dorohoi Negruţa.
Este considerată un monument rar al arhitecturii Luându-şi de-o seamă, Negură împreună cu fiul
româneşti –am putea spune chiar unicat- şi său şi iubitul fetei plecară tustrei în căutarea
merită să fie vizitată şi în interior. Construită sub miresei. Ajunşi la miazăzi aceştia nu o găsi pe
forma unui mic palat, cu demisol, parter şi etaj, vrăjitoare acasă şi în lipsa acestei Negură a hotărât
clădirea are 22 de camere, patru antreuri, un hol ca mirele să se lupte cu răpitorul iar cel care va
mare la parter, un salon de recepţie artistic răzbi va avea fata. În cele din urmă feciorul lui
lucrat la etaj, cât şi dotările sanitare Roşu, fu doborât la pământ cu capul sfărâmat.
corespunzătoare. Pereţii sunt construiţi din Auzind zarva făcută la casa ei, vrăjitoarea s-a întors
cărămidă arsă, pe temelie de piatră. Acoperişul acasă repede, iar când şi-a văzut nepotul mort a
este construit din lemnărie de brad, cu blestemat pe fată să se facă apă curgătoare. Ieşind
învelitoare de eternită şi tablă zincată. Antreurile, afară din colibă Negruţa şi-a îmbrăţişat iubitul, dar
holul şi scările sunt pardosite cu mozaic. după puţin aceasta s-a transformat într-un pârâiaş.
Catedrala oraşului Dorohoi Văzând această prefacere, Negură îi zbură capul
O clădire monumentală, este construită din vrăjitoarei, iar pe nepotul acesteia l-a îngropat mai
cărămidă aparentă, având cinci turnuri acoperite cu la vale pe malul stâng al râului, ridicând acolo o
tablă zincată. Piatra fundamentală a fost pusă la 6 movilă mare care se vede şi astăzi lângă satul
septembrie 1869, iar a doua temelie în anul 1890. Corjeuţi. Localnicii au numit-o „mormântul
Clădirea a fost terminată în 1894. Interiorul urieşului”.
bisericii prezintă picturi valoroase. Acest râu a fost numit iniţial de către localnici
Pârâul Căsoaiei, dar un grup de pribegi căutând un
Din legendele Dorohoiului loc de trecere s-au împotmolit cu animalele şi
carele lor, în mocirla de pe malul râului şi i-au dat
Legenda Jijiei numele de Jijia adică apă mocirloasă. Localnicilor
Această legendă ne destăinuie că apele râului le-a plăcut şi Jijia i-a rămas numele până astăzi.
Jijia şi-ar avea începuturile (izvoarele) de pe locul
unde o fată de uriaş s-a prefăcut în apă, de pe
urma unor blesteme ale unei vrăjitoare.
Acţiunea acestei legende începe într-o ţară dinspre
miazănoapte , care, era locuită de către uriaşi. Aici BIBLOGRAFIE:
trăia un aşa zis Negură împreună cu familia lui.
Acest Negură avea doi copii: un băiat şi o fată.
Venind timpul de măritiş al fetei , un prieten de-al - Oraşul Dorohoi- monografie geografică,
fratelui Negruţei(numele fetei) fiind îndrăgostit de de Octav I. Guţic
aceasta s-a hotărât să meargă să-i ceară mâna. La Ed. Litera, Bucureşti, 1979
cererea făcută de către băiat fata a acceptat pe loc .
Cu o seară înainte de nuntă Negruţa a fost răpită - Dorohoi – mic îndreptar turistic
de către băiatul uriaşului Roş şi mătuşa acestuia de Octav I. Guţic.
care era o renumită vrăjitoare. Răpirea s-a făcut cu Editura Sport-Turism, 1982.
ajutorul vrăjitoarei care i-a dat fetei ca dar de nuntă
o licoare, care dacă o va bea îi va aduce mult noroc - Din legendele Dorohoiului
şi fericire. Fata, încrezătoare, cum a băut-o a şi de Elena Guţic şi Octav Guţic,
căzut într-un somn adânc. Aceeaşi licoare a fost Editura Sport-Turism, 1986.
dată şi restului familiei, iar aceştia au împărtăşit

7 Dorohoiul
Lýkeion
Dimitrie Pompeiu (n. 22 septembrie 1873
Broscăuţi (jud. Dorohoi) - d. 8 octombrie 1954) a
fost un matematician român, profesor la
universităţile din Iasi, Bucuresti şi Cluj. Membru al
Academiei Române. A urmat şcoala primară şi
Personalităţi dorohoiene gimnaziul în Dorohoi, apoi şcoala normală de
institutori la Bucureşti. În perioada 1893-1898 a
funcţionat ca institutor la Galaţi şi apoi la Ploieşti.
În 1898 obţine un concediu plătit şi pleacă la Paris,
unde îşi termină studiile secundare şi se înscrie la
Universitate, devenind licenţiat în matematici. În
Octav Guţic s-a născut la 24 ianuarie anul 1905 şi-a susţinut teza de doctorat sub
1913, în Dorohoi, din părinţii Ioan şi Maria, români conducerea lui Henri Poincaré. În toamna anului
neoaşi, de religie ortodoxă. Cursurile primare le 1905 se întoarce în ţară, ocupă un post de
absolvă în 1924, la Şcoala Primară Mixtă nr.3 „ Dr. conferenţiar de analiză matematică, iar din 1907
C. Angelescu. Cursurile învăţământului superior le este profesor de mecanică la Universitatea din Iaşi.
urmează la Universitatea „Mihăileană” din Iaşi, În 1912 se transferă la Bucureşti ca succesor al lui
Facultatea de Ştiinţe, Secţia Geografică, pe care le Spiru Haret, iar din 1930 ca profesor de teoria
absolvă în 1938, devenind licenţiat în geografie. La funcţiilor, după pensionarea lui David Emmanuel.
10 ianuarie 1942, este numit profesor suplinitor pe În 1934 este ales membru al Academiei Române. A
o catedră vacantă la Institutul „ Anastasie Başotă” adus numeroase contribuţii în domeniul analizei
din Pomârla. Aici a predat, până la 17 octombrie matematice, teoriei funcţiilor de o variabilă
1942, câte 15-17 ore pe săptămână, geografia, complexă, mecanicii raţionale s.a. Pompeiu este
educaţia fizică şi matematica. În perioada 18 iniţiatorul teoriei funcţiilor poligene, care constituie
noiembrie 1942- 31 august 1946, funcţionează ca o extindere naturală a funcţiilor analitice. În acest
profesor la „Şcoala Normală de Învăţători domeniu a introdus noţiunea de derivată areolară şi
„Alexandru Vlahuţă” din Şendriceni, predând a extins celebra formulă a lui Cauchy, prin formula
geografia şi matematica, în câte 14- 15 ore pe cunoscută ca formula lui Cauchy-Pompeiu. De
săptămână. La Liceul „Grigore Ghica Voievod” a asemenea a introdus noţiunea de distanţă între două
funcţionat ca profesor titular, predând geografia şi mulţimi şi a construit funcţii reale, neconstante, a
istoria, de la 1 septembrie 1946 şi până la pensie, la căror derivată se anulează în orice interval,
1 septembrie 1975. A deţinut şi funcţia de director denumite funcţii Pompeiu. Este creatorul şcolii
al acestui liceu, în perioada 1 septembrie 1947- 2 matematice de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale
aprilie 1949. De asemenea, a suplinit şi catedra de şi de mecanică. Într-o scurtă lucrare publicată în
geografie de la Şendriceni, după plecarea, din 1951, anul 1929, Pompeiu demonstrează că dacă integrala
a profesorului Ioan Sârbu, la Universitatea „Al. I. dublă a unei funcţii continue în plan are aceeaşi
Cuza” din Iaşi. valoare pe orice pătrat de latură dată, atunci funcţia
Paralel cu munca de catedră, profesorul se reduce la o constantă. Aceasta simplă observaţie
Octavian Guţic a desfăşurat şi o fructuoasă a generat una dintre cele mai interesante probleme
activitate de cercetare, în domeniul geografiei, ale analizei matematice, cunoscută ca "problema lui
istoriei şi folclorului publicând mai multe lucrări, Pompeiu". Opera matematică a lui Pompeiu este
printre care: Clima din zona oraşului Dorohoi conţinută în cele aproximativ 150 de lucrări
(1974), Oraşul Dorohoi. Monografie geografică publicate
(1979), Dorohoi- mic îndrumar turistic (1982,
împreună cu prof. Gh. Grigoraş), Din legendele extras de pe net
Dorohoiului (I-1986, II1995, împreună cu prof.
Elena Guţic). de către
S-a stins din viaţă la 13 decembrie 1995, fiind
înmormântat în cimitirul „Eternitatea” din Dorohoi. Nicoleta LEANCĂ

Iulian LEONTI

Dorohoiul 8

Ca formă instituţională, cultura dorohoiană
sărbătoreşte, în 2007, 105 ani de existenţă. Încât
prima instituţie culturală a fost Ateneul din In prezent, Dorohoiul este un oras cu multe
Dorohoi, la început, Casa Municipală de Cultură probleme financiare, unde banii pentru cultura sunt
din prezent, ne-am gândit să aflăm mai multe, foarte putini. Insa, totusi, cultura se mentine,
despre cultura oraşului Dorohoi, printr-un
datorita tinerilor talentati, inimosi si care doresc sa
interviu cu doamna Director a Casei de Cultură.
faca ceva semnificativ.

5. Cateva nume, de valoare, ale culturii


dorohoiene, atat contemporane, cat si clasice...?

Dintre clasici as putea sa-i numar pe pictorii Val


Gheorgiu si Cavatoriu Dan, graficianul Marcel
1. Doamna Director Valuţa Olinescu, actorul Octavian Cotescu, etc, si dintre
Murariu, stim că orice conte-
eveniment cultural, al mporani: actorii Dan Condurache si Emil Sauciuc,
orasului Dorohoi, trece prin pictorul Ion Morariu, profesorii si scriitorii Gica
Casa Municipala de Manole si Ciprian Voloc, artista Daniela
Cultura. Ce evenimente importante ati gazduit, in Condurache, poetul şi artistul plastic Valerian
2006? Ţopa, artistul Aurelian Antal, etc.

Ca in fiecare an, Casa Municipala de Cultura a 6. Credeti ca anul 2007 va fi un an mai prosper,
avut deosebita placere sa desfasoare o vasta pe plan cultural?
activitate de promovare a valorilor locale, atat in
plan creativ, cat si interpretativ. Astfel, anul 2006 a Da. Sa speram ca, odata cu integrarea in Uniunea
fost un an, sa zic asa, roditor, din punct de vedere Europeana, vor fi schimbari majore, si in cultura
cultural. Am fost gazdele a numeroase spectacole, romaneasca.
expozitii de arte plastice, printre care: epozitie de
pictura Tiberiu Tincu, spectacolul pentru 7. Ce evenimente deosebite ne pregateste Casa
sarbatorirea zilei Unirii Principatelor Romane, Municipala de Cultura, în 2007?
lansari de carti şi reviste: ,,Editor”, a profesorului
Ciprian Voloc, ,,Memoriile sergentului Anechitei”, În 2007, dupa foarte multi ani, se va relua festivalul
scrisă de profesorul Gică Manole, etc de muzica usoara ,,Mărţişor Dorohoian”, şi
festivalul de epigrame ,,Păstorel Teodoreanu”.
2. Ce impresii vă lasă orasul Dorohoi, din punct
de vedere cultural? 8. Ce ati dori să transmiteţi cititorilor revistei?

Dorohoiul a reusit, totusi, sa permanentizeze unele Aş vrea să-i invit şi sa le spun că sunt bineveniti,
formatiuni artistice si oricând, la Casa Municipala de Cultura, căci aici
cenacluri, fapt care a dus la crearea unor pot gasi un mijloc plăcut de a-şi petrece timpul
manifestari artistice care l-au facut cunoscut pe liber. Şi sper ca in anii urmatori sa existe si o sala
plan national, impunand in cultura romaneasca de teatru, unde sa putem organiza tot
mari talente. In prezent la activitatile culturale mai multe acţiuni, şi,
participa mai mult copii, iar adultii nu raspund, pe lângă tineri, să
activitatilor culturale, decat in numar foarte mic. atragem şi bătrânii.

3. Care credeti ca este menirea omului de


cultura, in societatea romaneasca?

Odata cu integrarea Romaniei in Uniunea


Europeana, speram că si cultura romaneasca va
avea o perioada de ravenire, punandu-se accent pe
particularitatile etnice ale fiecarui popor, astfel
încât sa obtinem fonduri speciale, pentru cultura.
Interviuri realizate
4. Credeti ca Dorohoiul este un oras desavarsit, de Carţa Liudmila şi Turtă Geanina.
in perimetrul culturii romanesti? De ce?

9 Dorohoiul
Lýkeion
Dorohoi. Pe asta am terminat-o in 1940, apoi a
inceput prigoana rasiala. Noi am fost scosi din
scoli, nu am mai avut voie sa plecam, au inceput
restrictiile cu circulatia in oras. Asta s-a soldat cu
luna noiembrie 1941 cand am fost deportati in
lagararele din Trasnistria, adica peste Nistru, pe
teritoriul Ucrainei. Acolo cum am ajuns am fost
cazati intr-un regiment si am stat acolo vreo
saptamana, dupa care am fost incolonati zi si
noapte si ne-a dus coloana pana spre Buc. Insa pe
parcurs noi am mai fost repartizati in diverse
localitati, asa ca eu cu familia mea , cei 4 frati si
matusa, am ramas in orasu Sargorot. Deci iarna in
1941-42‟ am facut-o in orasu Sargorot. Aici au fost
zile cumplite intrucat am fost cazati in locuinte fara
geamuri , fara acoperis, fiind distruse de razboi.
Deoarece frontul ruso-german deja trecuse pe
acolo, tot orasu asta era distrus. Aici am dus-o rau,
nu aveam ce manca , nu aveam unde dormi, ne-am
Lidia BAROI chinuit in aceasta iarna. In 41-42 impreuna cu
parintii ne-am imbolnavit toti de tifos . Parintii mei
, mama la 42 si tata la 48 de ani n-au rezistat in
perioada aceasta de imbolnavire si au murit. Noi
cei 4 copii, cei 4 baieti care eram cu matusa am
scapat de acea iarna. Au venit in primavara sa ne
ridice pe noi dorohoienii a cc 500 de persoane, ne-
au ridicat din Sargorot si ne-au dus in lagarul
Caposterna, la vreo 25 de kilometri mai departe de
orasul Sargorot, unde ne-a bagat intr-un corhoz. Si
era la fel in timpul iernii, noroc ca s-a dus un coleg
de-a nostru la legiunea de jandarmi din Munteief si
a raportat situatia noatra. S-a primit ordin catre
postul de jandarmi din comuna Caposterna sa fim
cazati in locuintele ucrainienilor ca sa rezistam in
acea iarna de foame si frig.

Evidence Above Time In vara anului 42‟ am fost luat pe un santier,


santierul unde am amenajat o sosea pe distanta a
Meer Simon 18 kilometri intre Morafa-Ierosica. Asa a fost
Dorohoi, Botosani denumit santierul unde am lucrat pana in iarna lui
Romania 43‟, cand a dat frigu si ne-a dat drumu fiecaruia sa
Reporter: Baroi Lidia venim inapoi in Caposterna , ce sa facem , n-aveam
Data: august 2005 ce face. Fara rusine , noi baieti ori fete care eram de
12,13 ani,14 ani,15 ani am inceput sa mergem pe
la casele ucrainenilor cu cerutul, si de mila noroc ca
Ma numesc Meer Simon.Sunt nascut pe 4 ucrainenii au fost oameni de treaba, milosi si ne
ianuarie 1927 in Burdujeni, Suceava. La varsta de dadeau tot felul de mancare sa ducem si acasa.
5 ani am venit in orasul Dorohoi la sora mamei Astfel a trecut iarna lui 42‟- 43‟. In primavara
mele, unde am inceput sa merg la gradinita de anului 43‟ ma trezesc ca sunt trimis in orasul
copii. Intrucat parintii mei au locuit in comuna Tulcin, la un santier de extractie a turbei, unde
Dumbraveni, noi copiii, toti patru frati, am fost dati eram cc 2 milioane. Acolo eram cazati tot in
aici sa invatam carte, meserie. Am facut scoala grajdurile unui colhoz, s-au facut paturi din
primara la Scoala Israelita aici in Dorohoi, am scanduri suprapuse unde am stat toata vara pana in
terminat in 1933 iar in 38‟ am inceput sa invat toamna, cand s-a rupt frontul la Stalingrad. Nemtii
meseria de la patronul Horovid David, meseria de au luat bataie la Stalingrad si cu ocazia
boianjerie si curatatorie. In cei 4 ani am urmat si aceasta,retragandu-se de acuma frontul inapoi, am
scoala profesionala de 3 ani de ucenici din scapat si noi de acest santier si am venit fiecare la

Dorohoiul 10


asa zisele case ale noastre din Caposterna, de unde decedat. Am prins bunica si am stat la ea o
am plecat. Acum n-a durat mult, cc o luna de zile, perioada de timp chiar in timpul scolii primare, pe
parca era prin septembrie- octombrie, ca in strada Nicolae Titulescu. Bunica de pe tata se
noiembrie sa se zvoneasca ca vom fi repartriati numea Hana. Acum bunicii de pe tata au lucuit in
inapoi in Romania. Intr-adevar in luna decembire comuna Dumbraveni, chiar acolo unde parintii mei
am fost adusi , stransi de pe taote meleagurile s-au retras in 1932 cand eu am venit la Dorohoi si
Transnistriei, noi dorohoienii ca ceilalti au ramas s-au retras din Burdujeni. Fratele meu lucra la
pe mai tarziu. Noi dorohoieni am avut prioritate Burdujeni la cizmarie, ca apoi sa vina in
deoarece am facut parte din vechiul regat. Astfel in Dumbraveni unde sa-si deschida cu fratii lui cate o
ziua de 25 decembrie, in prima zi de Craciun al pravalioara. L-au ajutat si pe taica-miu ca sa-si
anului 1943 ne-am aflat in gara Dorohoi. Si asta a deschida si el cum se spunea pe vremuri o mica
fost perioada deportarii. Multe ar fi de vorbit dugheana, nu in Dumbraveni ci intr-un sat al
despre perioada aceasta dar nu e momentul. comunei Salajeni. Acolo in sat era taica-miu
singurul cu aceasta pravalie si vreau sa spun ca au
In mare am redat. Am ajuns inapoi la fostul dus-o bine pana in 1939 cand au venit legionarii la
meu patron, la atelierul de spalatorie, unde am putere. Parintii mei de acum cu frica sa lese totul sa
lucrat pana in anul 1948. In 48‟ s-au organizat vina si ei la Dorohoi.Aici aveam casa de la bunica
sindicatele si a inceput lupta impotriva de pe mama , aveau unde sa vina. Ei toti cu satenii
patronatului. Eu fiind mai istet am luat diverse de acolo s-au adunat in jurul casei parintilor mei si
initiative, sindicatul a revendicat drepturile au spus textual: „domnul Frost...”-asa ii spuneau,
ucenicilor, lucratorilor. La un moment dat, in 1945- dar la tara taranul spunea domnul- „nu pleci de aici
46‟ am fost ales presedintele sindicatului din sat ca noi iti garantam viata dumitale daca
imbracamintii, din care faceau parte in orasul cineva se va atinge de dumneata noi ii taiem
Dorohoi toti ucenicii si lucratorii din sectorul de capul.” Au mai stat o perioada dar pana la urma
confectie, cel de incaltaminte si din celelalte fratii lui din Dumbraveni s-au mutat la matusa,
secotare inrudite. Astfel am dus munca aici ca bunici cu parintii lu taica-miu ca erau vreo 5 frati s-
presedinte de sindicat pana in 1951. au mutat in Botosani si parintii mei cu 2 baieti aici
in Dorohoi., sora mamei , mama care s-a tras din
In 51‟ m-a recrutat si m-a trimis la o scoala Dorohoi au venit la Dorohoi. Si de aici a venit
de partid de 6 luni in Iasi. Terminand scoala in deportarea in 1941, iar ei in 1940 au venit in
1951 am fost la Dorohoi repartizat , au vazut in Dorohoi.
mine probabil ca aveam ceva mai multa stofa. M-a
luat Calinciuc si nu m-a mai dat aici ci la raion. Am In poza nr 1 sunt parintii mei dupa
stat un an si m-am chinuit la regiune , nu vroiam sa deportare, ori prin 39 ori prin 40, nu retin unde si-
ma mut. Mi-a creat conditii., vroia sa-mi dea au facut fotografia asta. Mama se numea Steica si
locuinta , servici pentru sotie, la toate era dispus tata Frost .Mama era lenjereasa si tata era cizmar.
numai sa ma mute. Eu nu si nu si nu.. Si dupa un an
de zile mi-au dat drumul sa vin aici la raionul de
partid din Dorohoi, unde am lucrat in cadrul sectiei
ca instructor cu problemele de invatamant si
cultura. Si cu asta am dus-o pana in 1961 . In 61‟
am fost instalat ca presedinte al cooperativei
orasenesti de consum Dorohoi, unde am lucrat pana
la 1968. Din 68‟ pana la pensie am intrat la
cooperativa mestesugareasca din Dorohoi ca
vicepresedinte, de unde m-am pensionat.

Momentan din 97‟,din luna octombrie m-a


recrutat aici fiind deja pensionar sa preiau munca
de presedinte al comunitatii evreiesti din Dorohoi,
unde mai lucrez si in momentul de fata in calitate
de pensionar.

Bunicii din partea mamei erau din Dorohoi ,


bunica era casnica, bunicul era cojocar. Dar eu
numai pe bunica am prins-o, bunicul era deja

11 Dorohoiul
Lýkeion
In comuna Dumbraveni erau familii de evrei de
unde provine si taica-miu , era o sinagoga in acea
comuna intrucat era o moara sistematica a unui In poza nr 4 sunt toti 3 frati,aici e si Iancu,si
proprietar evreu si acolo langa moara s-a organizat tot de la stanga: aici e o matusa de-a mea tot in
o sinagoga.Toti evreii din comuna Dumbraveni Israel care e casatorita cu fratele mamei.Aici e
sambata, sarbatorile frecventau sinagoga din matusa,aici e alta matusa cu o cumnata ea
comuna Dumbraveni. Parintii erau religiosi.Chiar casatorita cu un frate a mamei mele asta e fratele
la tara au trait dar au avut norocul ca s-a infiintat meu,Moishi,matusa,si HEBSWARTZ, care era
aceasta sinagoga , pentru ca erau vreo 5 familii si cumnat cu unchiul Ereas Abramovici,iarasi un frate
nu se poate sa se faca o sinagoga avand mai putin cu sotia la nunta lui,aici e fratele ala mare,cel mai
de 10 barbati. Asta era o regula in domeniul mare e asta, cu sotia lui.Poza e facuta la nunta
religiei. fratelui cel mai mic,facuta in 59,eu am fost in 69
acolo .
In poza nr 2 vedem o poza cu o femeie
foarte frumoasa cu un trandafir la rochie Asta e
mama .La 42 de ani a murit. Aici ar fi avut vreo 35-
38 de ani.Si mama si tata au murit in Transnistria ,
au fost ingropati intr-o groapa comuna impreuna cu
vreo 200 de cadavre.

Poza nr 5 e la nunta fratelui cel mic,aici e


mirele ,mireasa,49‟ asta e fratele meu cel mai mic
care a murit de vreo 2 ani. Poza e facuta in Israel.
In 47‟ toti fratii mei au plecat in Israel numai eu am
ramas in Dorohoi.

Poza nr 3 este o poza de grup . Sunt 2 frati,


de cand am fost ue in Israel.Am vizitat eu Israelul.
Asta e matusa sora mamei care ne-a crescut in
Dorohoi. Aici este o verisoara de-a mamei asta e
fratele meu cu sotia lui Hanina, aici sunt eu si aici e
matusa mea Ruchla . Aicea iar un frate Moisi
,nevasta lui Hermina si aicea este o verioasra de-a In Poza 6 sunt Moshe cu Hermina,in anul
mea, fiica fratelui mamei mele. 65’. Poza e facuta tot in Israel.

Dorohoiul 12


Poza nr 7 e o poza de grup cu 2 prieteni medic . Imi aduc aminte cum mi-a spus „bai baiete
de-ai mei in anul 46’-47’:eu,Lupovici Volt,si bai esti tanar wai , 3 ani la Slanicul Moldovei si ai
asta e Zaharia Ferman. Aici e la intrarea pe sa-ti vindeci fierea”, si am mers 7 ani. Am baut
stadionul Macarie,pe care acum sunt din izvoru 3 si mi-am linistit boala. Dr Danilov mi-
construite blocurile din Doja. a spus mie „dak nu ti-a intrat reomaticul in oase ai
scapat , daca ti-a intrat in oase nu te mai ajuta
nimic.

In poza nr 10 sunt eu cu un coleg pe un varf


In poza 8 e Iancu , cu asta am fost coleg la din statiune.Aceasta poza este o amintire din 58”.
scoala primara.El este in Israel acum si poza a fost Daca v-as spune eu ce am avut la Slanic... Intr-un
facuta dupa 44, in 47. E un prieten de-al meu, Coci an stateam acolo la vila Comitetului Central , eraa
Iancu, am fost colegi de clasa.Eu imi aduc aminte bucataria proprie , cu dormitoare, era ceva in anii
ca mergeam pe strada aici pe Spiru Haret jos, aia va dati seama, vila comitetului central , erau
mergeam la el dimineata si era inca in pat si il niste conditii acolo , dansam acolo in fieare seara ,
trageam de picioare :”da-te jos si hai la scoala.” ne intalneam la club acolo , muzica ...Mai ales noi
Poza e facuta pe centru unde e Banca Comerciala, astia de la partid si mai ales cei suferinzi am avut
una Antoneta avea magazin acolo, eu o cunosteam. antreu si am pelcat in fiecare an 7 ani la rand , eu
Mai jos de banca cum mergeti spre statia de eram casatorit, dar pe dansa nu am trimis-o intr-un
parcare. Pe ambele parti erau cladiri. Aicea vizavi a an cu prietena Marioara , n-am trimis-o pe litoral
fost o fotografa Viorica , o cunosc. .N-a vrut un medic sa se lege de dansa? A chemat-o
la cabinet ca s-o vindice .Dar s-o parlit taota pe
spate dar vroia sa o vindece. Eu ii povesteam ei
cum eram la comitetu central, cum invitam pe una
pe alta la dans, mai ales ca eu eram dansator.Mie
nu-mi palcea sa dansez aproape , la distanta, dar ea
se-mpingea in mine si se lipea de pieptul meu si eu
de pieptul ei. Era la dans, la dans e admis. Ca la un
moment dat sa-mi spuna „la ce camera esti? Eu is
la etaju cuteare nu vrei sa vizitezi camera mea?”
nimicMi-a facut o invitatie. Odata eram amandoi pe
litoral , ea s-a dus sa se unga cu namol ca sa-i
treaca durerea asta reumatica si acolo de jos a
pornit unu dupa dansa si s-a tinut de capul ei.

Poza nr 9 e tot fotografie de grup.Aici este


la Slanic Moldova in 1969, mai 69. Eram la Slanic
ca in noiembrie 69 sa fiu in Israel. Este facuta de un
amator acolo .Sunt prieteni cu care ne-am cunoscut
in statiune.Acolo am mers 7 ani de zile pentru
corigistica si am baut din izvorul 3 si apa aia m-a
salvat pe mine. Ca in 48 ce aveam 21 de ani . Am
fost internat la spitalul Sf Spriridon din Iasi si m-a
trimis doctorul Danilov , era profesorul Enerscu

13 Dorohoiul
Lýkeion
In poza nr 14 este un grup in ziua de 1 mai
In poza nr 11 sunt la Slanic Moldova cu dr 1953 cand eu am fost invitat la tribuna oficiala a cu
Ceasu si tot cu prieteni in 58. toti cei stabili din orasul Dorohoi. Uite Coman Ion
primul secretar de UTC .Eu sunt al 2-lea din randu
din fata. Pe asta nu-l mai tin minte. Apoi pe
Coman-3 , al 4-lea este Melinte. Coman era primul
secretar al tineretului. Melinte era secretar cu
probleme organizatorice.Falticineanu era secretar
cu problememle agrare. Morosanu era primul
secretar , asta-i Crasmaru , veteran de razboi, asta
era mi se pare ca de la unitatea militara.Acestia
erau invitati la tribuna oficiala ca treceau coloanele
de manifestanti in fata tribunei. Langa mine era
Latis. In fata primariei eram , aici se faceau toate
demonstratiile : 23 august, 7 noiembrie , 30
decembrie.

Trecem la alta perioada. Este poza nr 12 cu


familia mea din Israel , frati cumnatii si nepotii.
Cand am fost eu in 69 in Israel ne-a dat aceasta
poza ca sa o pastrez ca amintire. Randul de jos…de
la stanga la dreapta:Estera Iancu , dincoace o fiica
si un baiat al lui Iancu , sunt gemeni, si mai avut 2
gemeni mici dar nu-s aici. Pe randul de sus e tot un
frate cu sotia lui Hermina.Acesta est eun prieten
de-a fratelui meu , asta iarasi fratele meu cu In Foto nr 15 e sindicatul mixt alimentar la 1 mai
feciorul lui si sotia.Fratele se numeste Hanina 70.Conduceam coloana. Eram vice si secretarul de
.Asta e al 4lea pe randu de sus , cel mai mic.Iarasi partid cooperativ. Aici e la piata , pe partea aceea a
un prieten cu sotia si copii , 2 copii ai astuia pietii , pe 6 martie in fata pietii, coloanele tocmai se
mic.Aici sunt fetele lui Iancu .Asta mare a avut 5 faceau in capul acela ,la sinagoga vis-a-vis de piata.
copii. In familia mea 4 baieti au fost, fara sora fara
nimic. Eu sunt al 2-lea .Iancu e primu. Oricum poza
este frumoasa si sa ne amintitm mereu lucrurile
bune. Pozele nu sunt in ordine.

In Poza 16 vedem o expozitie a produselor


In poza nr 13 eram vicepresedinte al de confectie si incaltaminte a cooperativei si pe
cooperativei Viitorul. Asta-i Stirbu presedintele si Veronica, sefa seriviciului productiei , uite-l pe
tocmai vorbeam la o adunare generala. Stirbu ca presedinte, eu vicepresedinte. Doamna
din centrul fotografiei este Doamnea Dumitriu
Veronica. Ea a facut industrie usoara. Eu am
primit-o atunci cand a venit la facultate, am
instruit-o, m-am ocupat de ea, ca si in ziua de azi
ma intalnesc cu ea si recunoaste ca am ajutat-o. Sa
stiti cand faceti bine unui om va pomeneste toata
viata.

Dorohoiul 14


Ciubotaru Eti
Dorohoi, Botosani
Romania
Reporter: Baroi Lidia
Data: august 2005

Ma numesc Ciubotaru Eti, locuiesc pe strada


Spriu Haret 27 si sunt nascuta in 1931 pe 7
ianuarie in Transnistria. M-am nasuct duminica pe
6 ianuarie dar m-am inregistrat luni pe 7. Am mers
In Poza nr 17 e conferinta in sala primariei . la scoala la 6 ani, in 1940 aveam 10 ani.
Uite Dumitras, uite-l pe asta Caruntu care a ajuns la In 1940 era pogromul , atunci stiti cum era,
covoare, aici e Conceru. Si aici am luat eu au inceput sa treaca soldati cu cai, si impuscau.
cuvantul. Este scris pe verso Adunarea generala Tatal meu fiind cizmar aveam lucru si tot bateau la
sem I 82‟ usa sa le dea pantofi. Si un soldat sau doi soldati
au trecut prin casa pe la noi dar tata tot n-a stiut ce
se petrece , ca mai tarziu sa vina sa ne socata pe noi
afara ca sa ne duca sa ne impuste. A venti politia si
ne-a spus ca trebuie sa plecam pentru ca noi nu
avem autorizatie. Am salvat ce am putut si restul a
ramas in casa. Ne-a dat afara din casa.si ei au
preluat-o. Dar vecina ne-a ajutat si a bagat o
nepoata de-a ei in casa la noi ca sa nu ne distruga
casa. Noi ne-am luat o caruta, ne-am pus bagajele
si am plecat la gara, ne-am urcat in trenul ala
nenorocit si am plecat la Nistru. La Nistru eu
In Foto nr 18 eram elev in clasa 4 la scoala avusem cercei pe ureche si mama si sora si ni i-au
Israleita romana Dorohoi . Amintire de absolvire a smuls cu tot cu ureche jandarmii. Si ne-am urcat in
clasei a 4 in 37.Sunt doar elevi de clas a 4a. Se tren, am stat acolo vai de capul nostru. Am stat
faceau doar 4 clase la scoala aceasta. Eu eram al 2- acolo eu cu sora mea si cu fratele meu. La ora 12
lea pe randul al 2-lea in fata absoventului din clasa noaptea bate la usa vagonului: „coborati jos , maine
4 care avea costum negru . Opincaru pe randul de dimneata veniti sa luati bagajele, nu luati nimic din
jos al 2-lea dreapta. Florica al 4-lea din dreapta pe tren.” Noi am fost copii si atat am avut si tata meu
randul de jos, asta-i Leibovici ficior de barosan a avut grija sa aiba sculele la el ca sa poata lucreze
negustor- primul rand al 5-lea din dreapta. Aici sa ceva. Mama a avut grija de noi. Atunci am coborat
stiti ca sunt numai evrei ca e scoala israelita.Asta e din vagon , am intrat intr-o groapa, nu era gara era
doamna Solomon - profesoara . Primul din dreapta un sant. Ne-a tras afara mama, aici jandarmii ne
e directorul scolii , asta-i un rabin care preda limba bateau cu patul armei , mama era batuta numai in
ebraica , asta-i profesorul pe care l-am avut eu. cap, si am plecat pana la Bodilou. Dimineata ne-a
Scoala era vizavi de prefectura, acum este scoala nr dus la Nistru, podul era farmat, am trecut apa, am
1 de fete. Acolo era scoala Israelito- romana numai ajuns acolo si ne-a bagat intr-o cladire fara
de evrei apoi scoala generala nr1 care e scoala geamuri. Am stat acolo cateva zile si am vazut cum
generala nr 2 pe Stefan cel Mare. bateau oamenii, cum ii omorau, si dimineata au
inceput sa ne mane boii , caii , si ne-au manat dintr-
un oras in altu , ne-au bagat numai in cotete de
porci pe noapte,acolo sa stam. Si eram murdari,
nemancati , am ajuns in Sargorot unde ne-am
refugiat sa nu ne vada nimeni si am intrat intr-o
curte. Eu aveam 10 ani, si am intrat in curtea aceea
si am prins acolo o femeie cu carne si am luat si au
facut mama mea cu matusa mea putina mancare si
am prins putere. Jumatate de zi am stat acolo. Noi
am fi ramas acolo dar un frate de-al mamei mele a
spus „unde mergeti voi ma luati si pe mine” si asa a
ramas , ca el sa stea la o familie de evrei in Oradia

15 Dorohoiul
Lýkeion
si a ramas acolo, si din cauza lui am plecat mai altfel .Avea geamuri, cuptor, si am incercat sa invat
departe pana am ajuns in Sargorot. Mergand zi si ucraineste . Ii spalam, ii maturam.
noapte pe jos iarna pe ger, am ajuns la Crasna In al doilea an de acum verisoara mea a
aproape de Buc, tot intr-o cladire distrusa unde au lucrat la fabrica de bere si spirt Tibrit. Si tatal meu
fost cateva familii de evrei ucraineni, ne-au auzit si lucra cu unchiul meu cizmaria si fratele meu cu
ne-au adus paini. Deodata a aparut un jandarm si a nepotul meu a lucrat spalatoria. Dar in primul an
spus ca toti jadanii sa fie incolonati, cine vrea la daca nu eram eu mureau de foame. Noi am fost la
Posilovsca cine vrea la Tibris. Noi am mers la Vinita vis-a-vis Buc si intr-o zi m-am dus si am
Tibris. Exact la Buc. In Tibris cand am ajuns 2 ajuns la Buc .La Buc cand am ajuns am dat de o
saptamani s-au impuscat evreii din orasul acela familie: ea era evreica poloneza si el era crestin. Ea
.Nemtii i-au inpuscat, noi cand am ajuns acolo am era nepoata rabinului Vasserman. Si am venit la
prins nemti. Erau vreo 2 familii din Cernauti cu noi dansa, am vb evreiste cu dansa si ne-am cunoscut.
si au zis sa nu vorbim un cuvant limba germana ca De acuma noi am avut niste prosoape de casa pe
sa nu cumva sa ii impuste si pe ei . Si noi am spus care le-am tinut acolo ca sa le dam ca sa avem ce
ca vorbim romaneste ca dansii. Am vb cu totii in manca. Si le-am dat si am luat 4 paini. Ne-am
limba romana , ca noi suntem romani din Dorohoi, intors inapoi acasa si m-am temut sa nu ma prinda
si asa am scapat, ne-au bagat intr-o cladire fara jandarmii, ei se uitau cu binoclul sa te vada, si am
geamuri, fara usi, si am stat acolo fara mancare, ajuns inapoi acasa si am spus ca de acum ma duc
fara nimic si aici era o cladire cu mai multe camere. singura. Ne-am chinuit vai de capul nostru cum
Toata familia a facut tifos numai eu cu tata nu. Eu eram, dar am scapat, nu ne-a mai luat nicaieri nici
fiind mai iute m-am strecurat prin cladirea aceea si pe tata nici pe fratele nici pe mine. Dar nu aveam
am luat o geanta din asta din material si m-am dus cu ce trai.In 42 iar s-au facut alegerile acolo si iar il
la cerut. Si am ajuns la un preot, am vorbit cu scoate pe fratele meu si ii spune mama mea ceva si
dansul in romaneste si el a vazut ca suntem iar a batut-o pe mama mea. Si am reusit sa aduca la
moldoveni .Preotul acela mi-a pus intr-o oala si m- noi in anul 2 un presedinte de comunitate si era unu
a pus sa duc acasa. Si am adus-o si am impartit-o Leibovici. Acest presedinte a fost bine cu
acolo unde noi am stat, cu matusa, cuscrii. N-am plutonieru de la jandarmi si a reusit ca sa nu-l ia pe
invatat ucraineste decat mai tarziu. Dar preotul mi- tata, si am scapt si in al 2lea an. Pe urma a venit
a spus sa mai vin la dansul dar a 2 zi am mers pe un ordin ca sa plecam inapoi in Romania. Am pelcat
alt drum , pe un deal, mi-era teama ca ma prind dar nu aveam nimic pe noi. Inca mai erau acolo 2
jandarmii si o sa ma omoare pe loc. Dar am ajuns oameni care nu aveau nimic,nici macar sa puna o
acasa la o ucraineanca si am intrat in casa si mi-a haina. A luat plapuma si a facut 2 gauri in plapuma
dat sa mananc si mi-a dat si acasa si mi-a spus sa si cand am ajuns acolo maghiloru a ras , cum asa
vin la dansa ca ea nu are copii. Si asa nemtii s-au vrei sa mergi in Romania. Si comunitatea de acolo,
restras dar jandarmii erau mai rai, seful de post Federatia din Bucuresti a imbracat omul, si cu
Brumaru era un om foarte rau desi era roman. Se alimente ca sa reziste pana in tara.Si am ajuns noi
faceau mereu apeluri sa vada daca suntem, daca nu acum in gara prin spate, nu prin fata, prin spate ,au
suntem fugiti de acasa.Dar in momentul cand am luat si-au repartizat barbatii sa faca baie si femeile.
vazut ca vine sa faca apel am fugit repede si am Eu ce-am facut, am iesit din rand si am mers afara
adus repede pe tatal meu si pe unchiul meu si i-am ca tata meu a adus niste furuncul sa fereasca
adus acasa. Si ne-a incolonat pe toti ne-a strigat la Dumnezeu de la baia aceea, si fratele meu la fel. Si
catalog si l-a scos pe tatal meu, l-a scos pe fratele am plecat la o sora de-a mamei mele. Ca nu am
meu, fratele meu avea 14 ani, l-a scos sa-l trimita la avut unde sta, am stat acolo. Si am stat tot la un sot
Tulcin, si mama mea a spus unde trimite copilul si de-a mamei mele, care a avut o casa, si am stat
i-a dat in fata si i-a scos toata dantura. Si mama acolo 20 de oameni. Si intr-o zi eu ma duc, a zis
mea a murit vai de capul ei. Pana la urma pe mama „unde te duci o sa te omoaare” .Ma duc la
fratele meu nu l-a luat dar l-au luat pe tata, pe madam Guran sa o intreb daca tata e acolo. Am fost
nepotul mamei mele pe unchiul meu si i-au trimis la madam Guran, tata m-a vazut, era acolo, mi-a
la Maghilau. La Maghilau am avut noi neamuri si a dat de mancare si am ramas acolo. Nemtii s-au
ajuns acolo s-au vazut si-au mers la seful de acolo, retras si au ramas romanii. Si ne-am intors acasa si
la comandant si l-a scos pe tatal meu si pe unchiul am gasit sifonierul care a ramas in casa si toate
meu. Si-au scapat si s-au intors inapoi. Si de acum actele in divanu acela.
noi am stat acolo cat am stat, intr-o zi a venit o Dintre notabilitatile orasului tin minte, dar nu
ucraineanaca si a spus asa: „veniti la mine in casa”. mai este nici unul in viata. Gheorghe Pamfil era
Ea a scapat cu viata dar pe barbatul ei si pe 2 fete i- seful Politiei. Cand pe noi ne-a deportat el era seful
a impuscat in cap. Si am stat la ea , de acum era politiei, seful sigurantei. Esa si Antonas, comisar.
Avea o fata Olga,era si unu Iftimie, dar era la

Dorohoiul 16


pensie. Era un ticalos, ce mai. Si-a aranjat oamenii Eu cu sotul meu cum m-am cunoscut : el a
lui cand erau legionarii la putere, inainte de fost prieten cu fratele meu,intelegeti, deci, daca era
deportare, in 39 . Legionarii au fost 3 luni, apoi a prieten cu fratele meu, el s-a dat la mine…. Dar eu
luat Antonescu puterea. Antonas a luat o gloata aveam alt grup de baieti si fete. Nu m-am uitat la
intreaga de politisti si tatal meu a fost incorporat ca dansul si un baiat din grupul meu a plecat in
sa plateasca carnetul pe care l-a avut corporatia. America. Vine el la atelier si-mi spune asa: el nu
Asigurari,da. Noi n-am facut politica nimic. Au ma striga Etni, ma striga Ica.: „Ica,uite, eu renunt
batut in usa, si tatal meu a fost la usa si a zis „Ce acum la plecare,am pasaportul dar inscrie-te si tu si
faceti aici? Sedinta bolsevica?” Si tata a zis: pleci cu mine. Eu zic: ”Eu cred ca ai visat ceva
„Domnul Antonas, dumneata care ma cunosti pe prost” „De ce? eu vreau sa te iau pe tine” „Dar eu
mine ,uite am platit corporatia si am aratat la copii am 16 ani, si la 16 ani sa ma duc eu in
carnetul de corporatie , ca sa fiu si eu in rand cu America??Cum te gandesti? Trebuie sa-mi traiesc
lumea.” Antonas a zis – „Vreau sa merg si eu viata cu parintii mei, tu daca vrei pleaca, daca
dincolo sa vad cine-i acolo”- A deschis usa de la prinzi dor vii la mine.” El a plecat pana la urma,
bucatarie sa vada daca nu-i vreo intrunire. El avea altul s-a tinut de mine, nu stiu cum era, mama lui
cu el sergentii si i-a trimis prin spatele cladirii venise la matusa mea, o sora de-a mamei mele si a
poate poate descopera ceva. Si au plecat ca nu era zis : „Auzi, sa spui la sora ta sa pregateasca bani
nimic. El era casatorit cu una Pomarleanu , care era multi sa iei baietu meu.” Si mama mea vine acasa
o familie de legionari. Pomarleanu era licean si si spune…asa…asa…asa….. Dar ce, eu am de gand
arata la soldati unde sunt casele de evrei. Era si un sa ma marit de-acum? Eu vreau sa ma distrez,ma
avocat Capra, taranist Era Capra si Borti, unu era duceam prin toate partile, ma distram,petreceri,
taranist, unu era liberal. Antonas era casatorit cu regina balului eram in scoala. Am petrecut in
Pomarleanu, nu, cu o sora de-a lu Pomarleanu. Eu tinerete foarte mult, nu-mi pare rau. Pe ala nu l-am
eram prietena buna, daca eram vecini si ne-am luat placut, nu am iubit, eu fara iubire. Nici pe el nu l-
intr-o zi de vorba si i-am spus – „sa stii doamna am iubit, dar el m-a incantat cu cadouri, cu una , cu
Lina ca noi nu am fost oameni, ca mata spui ca alta, incerca sa ma atraga. Eu nu vroiam sa ma duc
evreii s-au razbunat, noi nu ne-am razbunat, stii ca dupa el, prietenele mele aveau ciuda pe mine, erau
mi-a spus sotul matale, domnul Antonas, a dus invidioase pe mine. Si asa m-am cunoscut eu cu
politia la parintii mei si i-a facut bolsevici. Noi nu barbatul meu. Mama mea tare l-a vrut pe dansul. Si
suntem razbunatori”. Am auzit ca a murit acum, dar la 17 ani m-am logodit.Chestia era ca el trebuia sa
i-am inchis gura si n-a mai vorbit nimic. faca armata. Obligatoriu era sa nu te casatoresti
Inainte de guvernarea antonesciana foarte pana nu faci armata. Te casatoresti, pleci in armata,
bine s-au inteles romanii cu evreii. Se imprumutau si fimeia isi face de cap acasa.
cu bani. Era de exemplu la noi Purghimu, se
mascau baieti si fete, romani si evrei si se mergea
in case evreiesti si se distrau impreuna. Pe urma de
Anul Nou iarasi mergeau copiii evrei impreuna cu
copiii romani, cand era calutu, cand era capra. Pe
strada parintilor mei erau lautari, si lautarii
mergeau la evrei si cantau cantece evreiesti.Si
veneau la noi si cantau, inainte de guvernarea
antonesciana. Parintii mei au fost omorati, mama
in 88, tata in 93. Se numeau Ciubotaru Avraam si
Ciubotaru Liba. Pe mama mea de acasa o chema
Cojocaru, si pe tata Ciubotaru. Tata era cizmar si
mama casnica. Bunica mea dinspre mama a ramas
vaduva dupa razboi si a ramas 10 copii. Bunicu
meu a murit pe front. A plecat si n-a mai venit. In
Primul Razboi Mondial de acum nu s-a mai avut
incredere in evrei datorita faptului ca au venit
legionarii la putere, era in preajma razboiului cand
a venit Antonescu si evreii nu mai erau luati in
armata.Apoi dupa 45 a venit guvernul Petru Groza
si evreii au inceput sa-si recapete aceleasi drepturi Meer Simon and Ety
cu romanii in tara. Insa cat timp a fost dictatura
antonesciana...

17 Dorohoiul
Lýkeion
b) nu (8%)
c) poate (52%)
e) nu ştiu (8%)
f) nu răspund (0%)

8. Dacă vom intra în Uniunea


Europeană, românii vor mai pleca la
lucru în străinătate?
a) da (92%)
UNIUNEA EUROPEANĂ b) nu (0%)
c) poate( 4%)
1.Ce este UE e) nu ştiu (4%)
56% nu ştiu f) nu răspund (0%)
20% nu răspund
16% răspunsuri greşite 9.Dar cei care lucrează în momentul de
8% răspunsuri corecte faţă în străinătate, din 2007 vor veni să
lucreze în România?
2.Vreţi ca România să intre de la 1 a) da (0%)
ianuarie 2007 în Uniunea Europeană? b) nu (88%)
a) da(76%) c) poate (12%)
b) nu(24%) e) nu ştiu (0%)
c) nu răspund(48%) f) nu răspund (0%)

3.Credeţi că dacă vom intra în Uniunea 10.Va scădea numărul de români ce


Europeană ne va fi mai bine? vor pleca în străinătate din 2007?
a) da(28%) a) da (8%)
b) nu(20%) b) nu (24%)
c) poate(48%) c) poate (68%)
e) nu ştiu(4%) e) nu ştiu(0%)
f) nu răspund (0%)
4.Vreţi ca în 2007 să fie anticipate?
a)da(12%) 11. Credeţi că o dată cu intrarea în
b) nu(72%) Uniunea Europeană vor creşte
c) nu ştiu(12%) salariile?
d) nu răspund(4%) a) da (68%)
b) nu (16%)
5.Credeţi că anticipatele ar fi o soluţie c) nu ştiu (16%)
pentru România?
12.Cum credeţi că va comunica cultura
a) da (16%) românească cu cea europeană?
b) nu (60%) a) bine (48%)
c) poate (16%) b) foarte bine (0%)
d) nu ştiu (16%) c) rău (16%)
e) nu răspund (4%) d) foarte rău(0%)
e) nu ştiu (36%)
6.În caz de anticipate, veţi merge la
vot? 13. Sunt românii inferiori celorlalte
a) da (16%) naţiuni europene?
b) nu (40%) a) da (24%)
c) poate (24%) b) nu (48%)
e) nu ştiu (16%) c) nu ştiu (28%)
f) nu răspund (4%) După cum se observă, românii vor să adere
la Uniunea Europeană, sperând că le va fi mai bine.
7.Credeţi că intrarea în Uniunea Din păcate, însă, trei sferturi din cei intervievaţi nu
Europeană va reglementa situaţia ştiu ce este Uniunea Europeană.
materială şi financiară din România? (chestionar realizat în noiembrie 2006, de
a) da (32%) Andrei MORUZI, aplicat elevilor colegiului)

Dorohoiul 18


Uniunea Europeană în imagini,


văzută de la graniţa ei…

COLEGIUL NAŢIONAL „GRIGORE GHICA


VOIEVOD”, DOROHOI, este o prioritate,
pentru elevi?

1.Colegiul Grigore Ghica Voievod, Dorohoi, este


cel mai bun liceu, la ora actuală, din oraş?
a) da(45%)
b) nu (15%)
c) poate(40%)

2.Sunteţi mulţumiţi de programul acestui liceu?


a) da(40%)
b) nu(40%)
c) poate(20%)

3. Timpul acordat pauzei(10minute) este suficient?


a) da(30%)
b) nu(65%)
c) poate(5%)

4.Ar fi mai bine dacă orele de curs ar dura 40 de


minute?
a) da(90%)
b) nu(5%)
c) poate(5%)

5.Credeţi că ar fi mai bine dacă pauza ar dura 20 de


minute?
a) da(75%)
b) nu(15%)
c) poate(10%)

6. Profesorii din acest liceu sunt bine pregătiţi?


a) da(45%)
b) nu(15%)
c) poate(40%)

7.Sunteţi mulţumiţi de calitatea orelor din liceu?


a) da(25%)
b) nu(30%)
c) poate(45%)

19 Dorohoiul
Lýkeion

8.Dacă liceul ar fi dotat cu mijloace audio-vizuale,


orele ar fi mai relaxante? 10. Colegiul Naţional Grigore Ghica Vv.,Dorohoi,
a) da(85%) îşi merită numele de „colegiu”?
b) nu(0%) a) da(5%)
c) poate(15%) b) nu(50%

9. Sunt condiţii în localul de jos al liceului? chestionar realizat de


a) da(0%) SOFIAN ANCA
b) nu(95%) (noiembrie 2006)
c) poate(5%)
c) poate(45%)

-------------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------------

ESTE, ŞCOALA, UN LUCRU BUN,


PENTRU ELEVI? 7. Vă bucură mărirea semestrului I?
a) da, pentru că pot să-mi mai măresc
mediile?(35%)
1.Ce preferaţi să citiţi în revista şcolară? b) nu, nu-mi convine(25%)
a) lucruri legate de viaţa adolescenţilor, care să c) mi-e indiferent(40%)
prezinte aspecte reale (negative şi pozitive)(65%)
b) culmi, bancuri, divertisment?(10%) 8. Ce vă puteţi permite din alocaţie şcolară?
c) perle ale profesorilor(25%) a) nişte dulciuri(30%)
b) plătirea telefonului(40%)
2.Cum doriţi să modificaţi regulamentul şcolar? c) nimic(30%)
a) nu vreau să-l modific(30%)
b) să fie favorabil atât profesorilor, cât şi 9. Cum apreciaţi relaţia elev-profesor?
elevilor(45%) a) ar putea fi mai bună(45%)
c) să nu fie aşa multe interdicţii(25%) b) rece, distantă, avem impresia că suntem nişte
obiecte(25%)
3.Ce obiecte preferaţi ca probe de examen la c) lipseşte comunicarea(30%)
Bacalaureat?
a) istorie, limba română, limba engleză,sport 10. Ce părere aveţi despre şcoală, este un lucru
,psihologie(25%) bun?
b) doar sport şi limba română(20%) a) dacă ai carte, ai parte(30%)
c) nu contează, să fie obiectele de la profilul b) nu există viitor fără şcoală(50%)
meu(55%) c) uneori este apreciat norocul, şcoala(20%)

4. Cum vi se par orele actuale de dirigenţie?


a) super(60%) Concluzie: şcoala reprezintă un lucru foarte
b) ar putea fi mai bună(20%) bun pentru elevi, chiar dacă unii nu înţeleg acest
c) plictisitoare(20%) lucru sau nu vor să realizeze că fără şcoală nu vor
face nimic în viaţă.
5.Ce teme propuneţi pentru ora de dirigenţie?
a) cum să ne comportăm cu profesorii
exigenţi(30%) chestionar realizat de
b) comportamentul profesorilor cu elevii(35%) MILIAN Andreea-Roxana
c) fără teme(35%) (noiembrie 2006)

6. Propuneţi un orar al şcolii


a) de la ora 9am la 14pm(15%)
b) orarul din UE, pentru că acolo elevii o duc mai
bine(60%)
c) este bun orarul actual al şcolii(25%)

Dorohoiul 20


Gretti CUCOREANU

Aceştia sunt… elevii noştri !

1. Cumparati-le reviste (Cool Girl,


Bravo…)
2. Nu le vorbiti despre cartile de scoala
sau din lectura obligatorie
3. Lasati-i cu cartile in/pe urechi
4. Deschideti-le televizoarele , fix pe
telenovele sau K1
5. Vorbiti-le despre filme, cinema, desene
animate
6. Cumparati-le cadou un « soarece »,
eventual un P.C.
7. Nu intrebati de nota de la lucrare
8. Spuneti-le ca scoala e loc de intalnire,
de descoperire, nu ziceti nimic de
invatare
9. Nu le amintiti de ziua de maine
10. Fiti generosi cu banii de buzunar
11. Nu priviti la ombilicul gol al fetelor si
la nadragii pana la genunchi ai baietilor
12. Fiti de acord cu bijuteriile la moda
13. Nu spuneti : Adolescenta…
14. Nu o/il cautati pe dl/dna diriginte(a)
15. Nu puneti prea multe intrebari
16. Dragi parinti, astea sunt visele lor, dar
cum e doar perioada adolescentei, sa-i
lasam sa viseze!!
17. Spuneti-le « succes la scoala ! »

Plecarea elevilor
la Faza Judeţeană a Olimpiadelor
(3 martie 2007)

21 Dorohoiul
Lýkeion

Podiumul

Podiumul
olimpicilor

Dorohoiul 22


EXPERIENŢE DE NEUITAT…
CLIPE PE CARE MEMORIA
NU LE POATE ŢINE CAPTIVE…

Elevii Colegiului Naţional “Grigore Ghica” Dorohoi, calificaţi la faza naţională a


Olimpiadelor şcolare, în anul şcolar 2006-2007:

Limba şi literatura română:


- Adelina Fulga (la clasa a IX-a)
- Andreea-Diana Tănasă (la clasa a XII-a)

Limba latină:
- Luciana-Ionela Murăraşu (la clasa a IX-a)
- Oana-Larisa Turtă (la clasa a lX-a)
- Andreea-Diana Tănasă (la clasa a XII-a)

Limba franceză:
- Ioana-Adriana Genovu (la clasa a XII-a)

Fizica:
- Alexandru Ştefan Răuţu (la clasa a XII-a)

Geografia:
- Luciana-Ionela Murăraşu (la clasa a IX-a)

Istoria:
- Simona Condrea (la clasa a X-a)

Sociologia:
- Diana Rodica Drescanu (la clasa a XI

23 Olimpicii
Lýkeion
continuând apoi cu impresionantul Parc Europa - o
Diana Rodica DRESCANU „mare” infinită de copaci roz şi sălcii bătrâne, ce
ascundeau tăcutele bănci din lemn ale
îndrăgostiţilor, şi finalizând, această zi, odată cu
apusul soarelui în Mureş. Cel care dă oraşului o
nuanţă de mister şi frumuseţe este râul Mureş, şi tot
el este cel care îmbrăţişează Cetatea Aradului, loc
pe care l-am vizitat a patra zi, imediat după ce am
susţinut, cu toţii, acel examen care nu a fost decât
„o confruntare cu noi însăşi”, aşa cum ne spunea,
mereu, domnul profesor Voloc Ciprian. Ne-a fost
interzis accesul cu aparate foto în interiorul cetăţii -
care era asemeni unei fortăreţe imprimate cu
elemente ale stilului baroc - însă, cei mai
îndrăzneţi, aşa cum a fost, mai tot timpul, domnul
Aradul, profesor, protectorul grupului nostru, a reuşit să
oraş al teilor, al soarelui şi-al tinereţii... surprindă frumuseţea unei foste biserici a
garnizoanei care domina panorama cetăţii. Nu am
zăbovit prea mult în acel loc plin de istorie vie,
Desfăşurată în perioada 10-14 aprilie 2007, deoarece Mureşul ne chema, împreună cu glasul
Olimpiada Naţională de Ştiinţe Socio-Umane a fost sălciilor purtate de timp. Am păşit încet, pe podul
una dintre cele mai vii şi plăcute experienţe pe care care era în renovare, însă privirile noastre nu
le-am trăit, ca elevă şi adolescentă. reuşeau să cuprindă măreţia zeului care dăruia, atât
Sub îndrumarea domnului profesor Voloc oamenilor din acele locuri, cât şi nouă, vizitatorilor,
Ciprian, am reuşit să obţin un rezultat foarte bun, la Liniştea de care aveai nevoie. Nu pot descrie, în
Olimpiada de Sociologie, în cadrul etapei Judeţene, cuvinte, ce sentimente mă încercau atunci când îl
rezultat care avea să-mi ofere şansa unei călătorii priveam! Simţeam o dorinţă nemărginită de a-l
spre un minunat, dar necunoscut loc, pentru mine - atinge, de a-mi lăsa trupul să plutească printre
oraşul Arad. frământările sale de viaţă... ”Extraordinar!”-
Emoţiile pe care le simţeam au căpătat alte singurul cuvânt pe care îl puteam rosti, în acele
forme, au devenit mult mai intense, în momentul în momente. Nu poţi uita vreodată clipa în care
care am făcut cunoştinţă cu cei şase adolescenţi strălucirea şi puritatea Mureşului se împleteşte cu
care urmau să participe, şi ei, ca şi mine, la sufletul tău! Nu poţi uita cântecul florilor, al
Olimpiada Naţională de Ştiinţe Socio-Umane, sălciilor pe care nu le puteai cuprinde cu braţele!
bineînţeles, fiecare la disciplina la care s-a pregătit. Nu poţi uita zâmbetul fiinţelor care au devenit
Clipele din tren ne-au apropiat şi mai mult. Micile sincerii tăi prieteni. Fotografii, lacrimi de bucurie,
detalii, despre fiinţa fiecăruia, detalii pe care le-am mărturisiri, în apus, toate, au conturat încă o zi...
împărtăşit în acele 15 ore de călătorie, au fost Organizatorii ne-au pregătit, în ultima zi, o
începutul unei frumoase prietenii. mică excursie în unele din locurile din afara
În Arad am ajuns la ora 5 dimineaţa, şi am Aradului: oraşul Lipova, cu una dintre localităţile
fost cazaţi în internatul Colegiului Tehnic de sale, Radna, la sud de Mureş, Biserica Ortodoxă
Construcţii şi Protecţia Mediului. Pe parcursul „Adormirea Maicii Domnului”, o capodoperă a
celor cinci zile, camera noastră, a „fetelor artei feudale româneşti, bazarul turcesc, provenind
învingătoare”, avea să ocrotească gândurile,
dorinţele şi inimile noastre. Ne-am apropiat încet,
una de cealaltă, am făcut mărturisiri, am râs,
împreună, am trăit momente pline de simplitate,
unice...
A treia zi, de la sosirea noastră în Arad, am
vizitat câteva repere importante ale acestui oraş.
Începând cu Palatul Cultural, clădire ce reprezintă o
combinaţie a mai multor stiluri de arhitectură:
clasic, renascentist italian, gotic francez, baroc
francez şi roman, care adăposteşte Filarmonica de
Stat şi Complexul Muzeal Arad, şi care avea să
devină locul de desfăşurare a deschiderii
Olimpiadei Naţionale de Ştiinţe Socio-Umane,

Olimpicii 24


din a doua etapă a stăpânirii otomane, şi Biserica


„Sfânta Maria”, care adăposteşte, în interior, opt
altare în stil baroc, datând din secolul al XVIII-lea,
altarul principal fiind din marmură de Carrara, pe
care este aşezată icoana Sfintei Maria, o lucrare în
stilul Renaşterii târzii.
Timpul, tot mai grăbit, ne pregătea pentru
desprinderea noastră de acele locuri deosebite, de
camera în care ne-am aşezat toate visele, de
persoanele cu care am schimbat diferite gândurti,
impresii, idei, dar nu şi de acea prietenie care ne-a
unit. Noi, „fetele învingătoare”, protejate de cei doi
filosofi, am câştigat, poate, cea mai frumoasă
experienţă a vieţii noastre.
Mulţumesc domnului profesor Ciprian
Voloc, fetelor - Cojocaru Odette, Răileanu Raluca,
Rudişteanu Dorina, Murariu Diana, Mul Ioana, şi
lui Adrian Haret, pentru toată sinceritatea şi
prietenia!
Arad - un oraş al iubirii, al vieţii, al
copacilor roz - mireasmă a unui alt Univers...

25 Olimpicii
Lýkeion
Cele două săptămâni pregătitoare au
Luciana MURĂRAŞU zburat atât de iute, încât unele aspecte nu le-am
putut aprofunda, mulţumindu-mă doar cu lecturarea
lor. În ziua de luni, 9 aprilie, când nici soarele nu se
trezise încă, reprezentanţii judeţului Botoşani la
olimpiada naţională de geografie luau trenul spre
Dej... Eram şapte elevi şi doi profesori, şi, încărcaţi
cu bagaje şi cu emoţii, ne aventuram împreună spre
acelaşi ţel: izbânda. într-o luptă frumoasă şi
dreaptă, în care armele sunt cunoştinţele, iar ostaşii,
elevii, o luptă pentru cucerirea fermecătorului ţinut
–Geografia .
Oraşul Baia Mare a fost câmpul de
bătaie, acel oraş fortificat de Munceii Mici şi Mari,
OLIMPIADA NAŢIONALĂ sărutat de apa râului Săsar, împodobit cu zâmbetele
DE GEOGRAFIE locuitorilor ospitalieri. Timp de o săptămână,
„acasă” a reprezentat Internatul Liceului Economic
din Baia Mare.
Olimpiadele şcolare reprezintă o Proba teoretică scrisă am susţinut-o în
simbioză între lărgirea orizontului de cunoştinţe jurul orei 16.00 şi a durat trei ore. Miercuri, 11
într-un anumit domeniu şi o experienţă care îţi aprilie, am fost în teren, prin judeţul Maramureş,
verifică puterile şi care te integrează într-un grup de pentru a îndeplini cele şapte obiective care se vor
elevi uniţi prin aceeaşi pasiune . regăsi în proba practică scrisă de a doua zi. Am
Bineînţeles, ca toate concursurile şcolare, studiat astfel, albiile râurilor Someş şi Mara,
olimpiada impune multă muncă, perseverenţă etajarea vegetaţiei şi a locuinţelor în zona localităţii
şi...talent . Nu ştiu dacă la geografie cuvântul Breb, am făcut profilele de la Creasta Cocoşului,
„talent” este echivalent ca sens în cazul limbii Defileul Lăpuşului, Mogoşa şi Ocna Şugatag. Cu
române sau al limbilor străine, însă ai nevoie de ocazia aceasta am evaluat formele şi treptele de
capacitatea de a sintetiza anumite cunoştinţe, de a relief, fenomenele care au loc în judeţul
te descurca în acest domeniu şi de o anumită Maramureş. De asemenea, am cunoscut foarte
uşurinţă în a străbate căile geografiei, uşurinţă mulţi elevi de clasa a IX-a din celelalte judeţe şi
generată, poate, de pasiune . chiar am legat prietenii cu unii dintre ei.
Geografia, ca obiect de stiudiu, mi-a Trufia, egoismul nu îşi aveau locul în
plăcut dintotdeauna şi consider că baza acest grup, domnind respectul, încrederea
cunoştinţelor geografice o am din şcoala generală . reciprocă, optimismul şi prietenia. Excursia noastră
Participarea la olimpiade îţi aduce numai a durat douăsprezece ore, ajungând cu toţii istoviţi
beneficii, indiferent de rezultat; sau, cel puţin, la internate .
capeţi experienţă şi ai ocazia să iţi verifici În dimineaţa zilei de joi am susţinut
cunoştinţele . proba practică scrisă, după care, eliberaţi de stresul
La olimpiada naţională de geografie am examenelor, am hoinărit prin Baia Mare .Ce am
ajuns după trecerea peste alte două testări : etapa descoperit? Un oraş superb, în care veselia de pe
locală şi cea judeţeană .Premiul I la faza de judeţ chipul oamenilor se transpune în verdele
nu mi-a produs acea bucurie neaşteptată, când simţi naturii...Un oraş evoluat, care a ştiut să conserve
că munca îţi este răsplătită, pentru că mi-a încurcat construcţiile medievale (Centrul vechi), alăturându-
planurile (luasem şi la olimpiada de latină locul I şi
de aceea am fost nevoită să aleg între aceste două
olimpiade) .
Am reflectat asupra situaţiei şi am decis :
geografia .Eram conştinetă că pentru un rezultat
onorabil va trebui să depun un volum mare de
muncă într-un timp scurt, de două săptămâni
.Consider că am ales calea cea mai dificilă, pentru
că, în cazul meu, mi-ar fi fost mai uşor la limba
latină, însă m-a atras dorinţa de a cunoaşte şi alte
lucruri din domeniul geografiei, precum şi faptul că
îmi plăcea acest obiect de studiu încă din şcoala
generală .

Olimpicii 26


le celor moderne, toate armonizate cu spaţii verzi


din belşug.
Ce poate fi mai frumos decât o plimbare
prin Centrul vechi, în miez de noapte, să auzi
sfârâitul fântânilor arteziene, iar candelabrele să
arunce lumini fantastice pe pereţii caselor
medievale?Ce este mai interesant decât să străbaţi
aleele sprijinite de sălcii curgătoare şi să descoperi
o altă lume decât cea oferită sub privirea
soarelui...sau să visezi la norii sângerii care se
sparg de crestele munţilor când soarele se stinge?
Astfel de plimbări am făcut eu şi noii mei
prieteni pe drumurile băimărenilor, când numai
seara puteam evada din stresul zilei .
Vineri a fost un alt timp al excursiilor.
Am fost la o şcoală dintr-o comună la care am fost
primiţi toţi cei trei sute de elevi foarte frumos,cu
pâine şi sare, cu cântece şi mâncăruri specifice
maramureşului şi în oraşul Săliştea de Sus am luat
parte la un festival .
Când credeam că am scăpat de stresul
olimpiadei, vineri noapte am aflat rezultatele. Am
luat 84 de puncte la proba teoretică scrisă, 70,025
la cea practică, având media 80,056 .Acest lucru
însemna că m-am clasat pe locul 7, primind
menţiune .Însă, având peste nota 8,00 , sub 16 ani
până la data de 21 august 2007 şi cunoscând limba
engleză, am intrat la proba de baraj pentru
internaţională . Aceasta a constat într-o probă scrisă
şi un interviu în faţa unei comisii, în limba română
şi în engleză. Primii patru clasaţi vor merge la San
Diego în S.U.A., aceasta după ce vor mai da un
baraj, vor susţine examene din două în două
săptămâni, iar din iunie vor sta timp de două luni la
Bucureşti, unde vor fi pregătiţi pentru etapa
internaţională de profesori universitari. În
concluzie, cei patru elevi vor avea mult de
muncit,insă vor primi şi rezultate pe măsura
eforturilor .Din cei peste 25 de elevi câţi s-au
prezentat la proba de baraj, eu am ieşit pe locul 13
şi chiar am fost foarte încântată de rezultat, având
în vedere faptul că am dat-o în două limbi şi că
noţiunile erau, bineînţeles, legate de geografie .
Premierea a fost duminică, la ora 12, şi a
închegat momente de emoţie şi mulţumire. Tot
atunci am fost anunţaţi că elevii care au luat premiu
sau menţiune la etapa naţională vor intra, la
Facultatea de Geografie, fără examen.
Este formidabilă, senzaţia de împlinire
sufletească dată de ropotul de aplauze, când şeful
comisiei îţi înmânează diploma şi te felicită, pentru
rezultatul obţinut!
E bine când munca îţi este răsplătită....

27 Olimpicii
Lýkeion
sclipiri în ochi, tristeţe, revoltă, ciudă, consolare….
Diana Andreea TANASĂ Un tablou atât de uman… atât de impresionant…
Însa apoi toţi concurenţii se detaşează de rezultate
şi începe distracţia. Trebuie să profităm de zilele
rămase… Oraşul parcă se întristează în ultima zi,
ştim că ne va fi dor de el, că vom vrea să-l revedem
şi să retrăim sentimentele olimpiadei. Trenul mereu
pleacă prea repede,iar sufletul nostru mai ramane in
virtutea inerţiei pe meleaguri competiţionale….
Încurajată de menţiunea la naţionala de
latină, am ascultat şi anul acesta chemarea Pontului
Euxin. Tomisul s-a pregătit şi de această dată sa ne
întâmpine pe noi, cei care ţinem sus făclia romană
în templul mării şi îi păstrăm intacte aripile
cântareţului său, Ovidius. Certamen Ovidianum
Ponticum… poate cel mai aşteptat, tocmai pentru
că mereu are loc la Constanţa. Şi nu doar din
Entuziasm competiţ ional această cauză este cel mai frumos concurs la care
am participat, ci şi pentru aceeaşi atmosferă caldă,
M-au purtat pe aripi de albatros, pe mări şi aceeaşi comisie tânară, aceiaşi prieteni de la
oceane de împliniri, prin munţi şi văi de speranţe. olimpiada de latină. În ciuda organizării mai puţin
De sub clopotele olimpiadelor se ivesc clipe bune faţă de anul trecut, de această dată am rămas
memorabile şi rezonanţa lor se închide în ecouri, cu o nostalgie nelimitată.. Ultimul concurs din
până la evanescenţă. Cu elixir de pasiune şi noian liceu… cele mai frumoase momente….cele mai
de voinţă, performanţa nu este atât de greu de atins. puternice prietenii… paşii lui Ovidius pe nisipul
În fond, suntem ceea ce gandim şi nimic nu poate rece al unei inimi care a spus “Adio!” . Ovidianum
sta în calea viselor noastre. şi-a meritat lacrimile de despărţire pentru exploziile
Vaslui… naţionala de limba latina… de artificii pe care le-a declanşat în sufletele
Râmnicu Vâlcea .naţionala de limba şi literatura noastre.
română. O zi diferenţă. Din aceasta cauză nu am Dar ar putea să tresară inima cuiva fără
reuşit să stau decât două zile la Vaslui, însă am pasiune? Nimic nu ar avea vreun rost… Iubesc
remarcat buna organizare şi atmosfera caldă din literatura…iubesc latina… fac parte din mine si de
jurul latiniştilor. Am reîntâlnit vechi prieteni, am aceea nu a fost necesar să le port pe umeri. “Cine
cunoscut alţii noi… .m-am rupt de grup cu nu ştie latineşte, este asemenea omului care se
nostalgie şi regret, dar mă aşteptau îin Subcarpaţi găseşte într-o regiune frumoasă, învăluit de ceaţă:
alte emoţii, alte reîntâlniri, alte melancolii. După un orizontul său este foarte limitat, el vede numai ce
drum de jumătate de zi, am ajuns la Râmnicu în este în imediata lui apropiere şi la vreo caţiva paşi
noaptea dinaintea probei. Oraşul mi-a surâs de la se piede în vag.” (Shopenhauer). “Adiuvare nos
primul salut şi am ştiut că voi ajunge să-l iubesc. possunt non tantum qui sunt, sed qui fuerunt”
Eram conştientă din anii precedenţi că la limba (Seneca). Subscriu la aceste vorbe. Imi voi aminti
română nu pluteşte în aer atâta prietenie…sunt mereu cu nostalgie olimpiadele mele… În ele
foarte mulţi participanţi, şi foarte diferiţi. Ştiam închid memorii din cel mai frumos capitol al vieţii:
însă că voi revedea o prietenă cu care am împărţit şi liceul.
Clujul, iar asta mi-a fost de ajuns. Am păşit
împreună şi anul acesta pe noi pante, am plonjat în
noi rafale de emoţii, am discutat nopţi întregi şi ne-
am influenţat mult reciproc. Căci farmecul
olimpiadelor stă nu doar în călătorii şi rezultate, ci
mai ales în persoanele deosebite pe care le
intâlnesti, cu care împarti aceleaşi pasiuni şi de la
care ai ce învăţa.
Înainte de probe emoţii interminabile…
după… ce mai rămâne decât neliniştea?
Aşteptarea… rezultatele de care uiţi şi iţi aminteşti
mereu. Poate cea mai vastă paletă de culori
sufleteşti se dezvăluie la afişarea notelor. Chipuri
vesele, chipuri posomorâte, lacrimi, zâmbete,
Olimpicii 28


la Podu Înalt, Muzeul "Vasile Pârvan" din Bârlad


Oana TURTĂ cu secţii de istorie, artă plastică şi ştiinţele naturii,
Teatrul de Stat "V. I. Popa" şi Episcopia Huşilor.
Seara am fost invitaţi la discotecă şi nu am putut să
dorm toată noaptea pentru că urma să aflu rezulta-
tul. Am aflat în jurul orei 2 dimineaţa ca luasem
premiul II cu nota 9.50 şi sincer nu mă aşteptam la
un rezultat atât de bun, nici eu şi nici doamna
profesoară. Seara, pentru a sărbători am fost invitaţi
toţi de către cealaltă doamnă profesoară la un local
pentru a sărbători.
În ultima zi s-au făcut premierile. A fost
foarte frumos, pentru mine a reprezentat o
experienţă plăcută pe care o voi repeta, sper, şi
anul viitor.
Colegii mei au fost plăcut surprinşi şi m-au
IMPRESIILE MELE DUPĂ felicitat ca şi pe celelalte două colege de altfel, care
OLIMPIADA NAŢIONALĂ au participat la olimpiadele de geografie şi limba şi
DE LIMBA LATINĂ literatura română, obţinând rezultate bune.
Pot spune că mi-am făcut mulţi prieteni şi
m-am înţeles bine în special cu două dintre fetele
Pentru prima dată în viaţa mea am participat de acolo, Cludia şi Diana, dar şi cu băieţii de la
la olimpiada de limba latină. Am fost foarte limba greacă. Unul din baieţii de acolo a participat
emoţionată la aflarea veştii că voi participa la şi la olimpiada de limba latină si la cea de limba
"Concursul Naţional de Limbi Clasice". greacă obţinînd premii la ambele (menţiune la
Nu-mi venea să cred că voi merge la Vaslui latină şi premiul I la greacă).
şi că voi reprezenta judeţul Botoşani. Doamna Organizatorii din Vaslui s-au purtat
profesoară de latină, Călin Arghira, a avut nemaipomenit cu noi asigurându-ne chiar escorta
încredere în mine şi am făcut multe ore de pregătire poliţiei pentru a călători în siguranţă.
pentru a putea obţine rezultate bune la olimpiadă. Consider că am avut multe de învăţat din
La Vaslui am fost invitaţi la festivitatea de această experienţă şi sper din tot sufletul să o repet
deschidere a concursului, la Casa de Cultură şi anul viitor.
"Constantin Tănase", unde a avut loc şi un
spectacol oferit de formaţiile de elevi din unităţile
de învăţământ din acelaşi judeţ. Arghira
A doua zi am susţinut proba scrisă la limba CĂLIN
latină şi pot spune că nu am avut deloc emoţii.
După rezolvarea subiectelor am ieşit în oraş cu
cealaltă doamnă profesoară care ne îmsoţea şi cu
baieţii care susţinuseră proba la limba greacă. Am
fost puţin stresată pentru că nu ştiam ce rezultate
voi obţine pentru că am văzut nivelul de pregătire
al celorlalţi participanţi şi aveau şanse mari să
obţină rezultate foarte bune.
Joi am asistat la o piesă de teatru, pusă în Participarea
scenă de Teatrul "V.I.Popa" din Bârlad la Casa de elevilor la
Cultură "Constantin Tănase" din Vaslui. Piesa se Olimpiada de Limba Latina
numea "Încurcă lume" şi pot spune că m-au
impresionat actorii şi talentul lor de interpretare.
Am vizitat de asemenea un frumos muzeu judeţean Pentru noi, care vorbim o limba romanica
"Ştefan cel Mare" cu secţii de istorie veche, medie si avem datoria sa o cultivam, limba latina nu este o
şi contemporană şi de artă modernă, Palatul limba ,,moarta", nici straina, ci limba pe care au
Copiilor (fosta casă Mavrocordat), Biblioteca vorbit-o stramosii nostri, romani, si a populatiei
Judeţeană, Biserica "Sf. Ioan" şi parcul "Copou". daco-romane. De aceea studierea limbii latine
Vineri am fost într-o excursie prin judeţ şi inlesneste cunoasterea aprofundata a limbii române
am vizitat statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare de si intareste constiinta latinităţii limbii noastre. Dar

29 Olimpicii
Lýkeion
latina este si limba unei mari culturi, parte
integranta a culturii clasice, care, este in ,,esenta Emanuela Albu
educativa. Precum gimnastica dezvolta toate
puterile musculare si da corpului o atitudine de
putere si tinerete, tot astfel tanara si senina
antichitate da o atitudine analoaga spiritului si
caracterului" (Mihai Eminescu). O altă apreciere
asupra limbii latine a facut-o Titu Maiorescu care
spunea: ,,Limba latina este pururea eel mai bun
fundament si cea mai buna disciplina pentru orice
parte a gandirii noastre;... in privinta morală este
totdeauna modelul care ne arata cum instructiunea
si educatia se uitaresc una pe alta. Studile clasice
au fost si vor fi nutrimentul principal al inteligentei
omenesti pana cand va fi vorba de bine, de adevar
O pagină smulsă din trecut
si de frumos".
Printre celelalte obiecte din planul de
invatamant si limba latina isi are rolul ei si sunt si 27 martie 2005: suntem într-un automobil,
vor fi mereu elevi care vor dori sa obtina parcă, şi mergem. Nu! Nu mergem pe picioarele
performante atat la nivel judetean, cat si la nivel noastre! Maşina îşi târâie roţile pe cel mai
national prin participarea la olimpiade. In anul fragmentat drum posibil - autostrada românească...
scolar 2006-2007 urniatorii elevi au obtinut premii Iar noi, cei cu Olimpiada de Istorie, privim pe geam
si mentiuni dupa cum urmeaza: - când nu vomităm - peisajul tradiţional, bucăţi de
- Murarasu Luciana - clasa 9 F munţi, picături de cer albastru... Avem şi companie:
- Turta Oana - 9 F laureaţii judeţeni la religie, pe care-i descărcăm la
*ambele s-au calificat la faza judeteana Cluj.
pentru cea nationala. La etapa nationala s-a Şi apoi ajungem, după 14 ore de amorţire,
prezentat eleva Turta Oana care a obtinut la liceul de care se pare că nici un timişorean nu
premiul II, cu media 9.50, iar eleva auzise-ceva cu electronice. Eram cazaţi pe acolo.
Murarasu Luciana s-a prezentat la Şi ne-am stabilit în camera 401, formaţia alcătuită
geografie, renuntand la latina. majoritar din fete: Roxana, Emma, Diana, Ioana şi
Tot la clasa a 9-a F au obtinut mentiune la faza Alina. Iar George - singurul băiat, se odihneşte în
nationala elevele: Harcu Oana si Rosu luiiana. camera de vis-à-vis. Cât despre inspector, ca
La clasa a 10-a F, eleva Roman Anca a profesor însoţitor, şi şoferul, dorm, amândoi, ca un
obtinut mentiune, iar la clasa a 12-a F eleva Tanasa spin în coaste, în camera vecină. De aceea, cum
Diana-Andreea s-a clasat pentru faza nationala de începe conversaţia noastră să fie mai înflăcărată,
la care s-a inters cu mentiunea I. cum vine ba unul, ba celălalt...
Un alt concurs, la care au participat elevii 29 aprilie, avem concursul - nu e deloc
Colegiului National ,,Grigore Ghica", a fost greu. După trei ore- Uff!! Bine că am terminat.
LUMEA ROMANICA. La faza judeteana s-au 31 aprilie, apar şi rezultatele - 8.35,
clasat urmatorii elevi: premiul special. Şi continuă ‚şirul‟ zilelor de
Albu Emanuela - 11 F, locul II relaxare, în Timişoara... Avem, noi, un program pe
Cernusca Dana - 11 F, locul III care scrie „excursii frumoase prin judeţ şi vizite la
Azoitei Roxana - 10 F, Mentiune muzee”, şi tot felul de activităţi educative, care
Costin Adriana - 10 F rămîn, însă, pe program. Ca o amintire a ce putea
Bidihon Flavius - 10 F să fie, dar nu a fost... Adică nimănui nu-i păsa de ce
DanilaCami l- lOF facem, inspectorul îşi ia tălpăşiţa şi se cultivă, prin
Scutelnicu Daniel - 10 F muzee şi magazine, fără noi...
Jitariuc Alexandra - 10 F Şi rămân, astfel, botoşănenii, ca nişte puii
Hutanu Anca - 11 F fără cloşcă - excursiile promise şi domnul inspector
Apostol Mihaela - 10 F amintesc de omul invizibil al lui Wells... Dar când
Gusu Oana - 12 F vedem că aşa stau lucrurile, mergem, cu o hartă de
Baroi Sorina - 12 F prin mapă, primită - sfântă hartă!! - şi vizităm, şi
noi: mergem într-o grădină botanică, ne încântăm
Din toti acesti elevi, Albu Emanuela si ochii cu tot felul de clădiri - majoritatea bisericeşti:
Cernusca Dana vor participa si la faza nationala, catedrale catolice, renumita catedrală ortodoxă
care va avea loc la Suceava, pe 26 mai 2007. timişoreană - pe treptele căreia stătea mulţimea în

Olimpicii 30


care s-au tras primele focuri în decembrie 1989…, maintenant et le soleil caresse mes cheveux. Qu‟ai-
opera din centrul nou, şi chiar şi o sinagogă... Iar je fait à l‟olympiade? Quelle note prendrai-je? Et si
râul Bega e superb, seara, iluminat... je déçois les autres? Et si tout va bien? Je ne sais
1 aprilie, ultima zi... Suntem premiaţi, şi plus que croire… On approche de Râmnicu Vâlcea
apoi plecăm, pierzînd, o bucată din noi, fie că vrem et des résultats… Mon coeur bat fort, si fort qu‟il
sau nu, şi acumulând, în schimb, experienţă… va se briser. Non, je ne dois pas être émue, non, je
poate şi amintiri... dois me calmer, c‟est bien! Mais devant la liste, ma
belle résolution s‟évanouit. Où est ma classe? Où
Sabina BÂZGAN suis-je? Tremblante, je cherche mon nom. Où est-
il? Où est-il? Enfin, le voilà! 8,63! C‟est cela, je
prendrai une mention! Loredana pleure de ne
prendre qu‟une mention, elle, qui a remporté le
premier prix l‟année passé, Mãdãlina est heureuse
d‟en prendre une, moi, je ne sais pas ce que je dois
faire: Rire? Pleurer? Je ne fais rien de tout cela. Je
regarde les autres: certains pleurent tout leur soûl,
d‟autres éclatent de rire. Tout se mélange dans mon
coeur. Ça va, c‟est bien pour le début.
Le coeur battant la chamade, je prends ma
“L’olympiade de français”…
mention en me promettant bien de revenir l‟année
prochaine et de remporter le premier prix.
Quand je prononce ces mots, la flamme de la
2006: Târgu Jiu. Je suis plus expérimentée
passion verse un torrent d‟émotion dans mon
cette année et je sais que je me débrouillerai mieux.
coeur. Mille sentiments contraires inondent mon
Uh! Mais comme la ville est laide! Je me donne la
âme.
peine de répéter, mais c‟est en vain! Il y a une
“Olympiade.....” : voici la clé avec laquelle
station de musique qui inonde toutes les pièces et
j‟ai ouvert un monde insolite. Et je voyage dans le
meme la salle de lecture. Je suis calme,
temps en 2005. Râmnicu Vâlcea…Mon Dieu!
terriblement calme!
Jamais je n‟oublierai mai premiere nationale. Le
Le jour est arrivé. Calme et digne je me
voyage en flèche bleue, la charmante ville
dirige vers l‟inconnu: Brrr…un labo de biologie.
montagnarde…les répétitions dans le train, mes
Les émotions me gagnent peu à peu. Le temps
fols espoirs…, l‟internat blotti dans la montagne..
passe vite et les sujets arrivent. Tout va bien, tout
Et puis le concours. Le lycée Mircea le
me semble simple. Ça y est! J‟ai tout fait! Loredana
Vieux, berceau de l‟histoire, attendait les
pleure, Mãdãlina est agacée. Anna est inquiète et
concurrents les bras ouverts. Je suis émue, émue et
moi, je suis gaie. Raluca est contente elle, aussi.
agitée. Je lis un livre pour me calmer, je parle à une
Mais jusqu‟aux résultats, il y a l‟excursion. Mais je
concurente de Bucarest, je m‟inquiète et j‟attends
suis inquiète, trop inquiète pour penser à Brâncuşi.
une heure les sujets. Enfin! Le coeur battant la
Je me recueille au monastère Tismana et je sens
chamade je commence à les résoudre. C‟est pas si
que je vais claquer au spectacle folklorique. Mais
difficile que ça! Enfin, je ne vois plus rien, je ne
les résultats approchent. Je dois être forte. Ça y est!
sais plus ou je suis, ce qui je fais… il n‟y a que moi
Nous voilà! Iuliana jubile de remporter le IIIe prix,
et les sujets!
Loredana pleure amèrement de ne prendre ni
Mais c‟est fini maintenant. Heureuse,
mention, Raluca pleure, elle aussi, mais moi? Moi?
accompli, je joins les autres. Loredana est inquiète,
Eh bien, moi, j‟ai pris 8,89. Je prendrai encore une
Mãdãlina pleure, Andreea jubile. On est tous
mention. Encore? Je ne sais plus que faire, que dire,
impatients de voir les résultats. Cependant, il nous
que penser, mais une chose est certaine: le prof sera
faut bien attendre deux jours, deux jours qui
mécontent, terriblement mécontent. Je ravale mes
mettent longtemps à passer.
larmes. Non, je suis forte; à quoi bon pleurer? Le
Il pleut! Ah! Maintenant, quand on part en
concours a passé et ma mention prise, je réfléchis.
excursion… C‟est exaspérant… Je me rappele un
Une olympiade? Qu‟est-ce que ça veut dire? 150
poème français: “..il pleut dans mon coeur!” . Les
cahiers, une adolescence perdue, 230 livres, mille
filles de Bucarest nous chassent de leur bus…Mon
heures passées le nez dans les fiches, 40 Rons dans
Dieu! Mais pour qui se prennent-elles donc? Sauf
les poches, un papier qui confirme ce que je savais
ces accidents l‟excursion est merveilleuse! “Le
déjà, un sentiment de mécontentement, les critiques
monastère en bois”, “Le monastère Cozia”…les
des autres, 3 épreuves écrites semestrielles qui
merveilleuses montagnes. Cependant je suis
m‟attendent et pour lesquelles je n‟ai rien fait, les
inquiète, quoique ma mine sois gaie. Il fait chaud
31 Olimpicii
Lýkeion
rubriques vides dans le registre, une vue esquintée
et des profs jamais contents de “rien qu‟une
mention, bah! J‟attendais plus de toi!”
C‟est ça l‟olympiade? J‟en doute, mais,
enfin, je ne sais plus que croire. Mais une chose est
certaine: il faut toujours continuer, ne jamais
renoncer, travailler d‟arrache-pied… jusque quand?
Pour arriver où?
Mais non! Une langue est très importante! Et
Sighet me l‟a confirmé. Je me vois entourée de tant
de politiciens, de profs universitaires. Américains,
anglais, français, allemands, polonais, hongrais…
Je comprends chaque mot de la conférence de
Thierry Wolton sur l‟islamisme, je lui pose une
question, il me répond…je suis traductrice pour une
ou deux heures… La grève des étudiants de
1946…Merci, madmoiselle, mais où avez-vous
appris le français si bien que ça? Enfin! Voici
quelqu‟un qui m‟aprécie pour ce que je suis, pour
ce que je fais…Le coeur gonflé de bonheur, je
prends mon prix… Le téléphone sonne: Bonjour,
madmoiselle Bâzgan Sabine, vous êtes en direct sur
Radio Culturel! Comment vous-êtes vous sentie à
Sighet? Qui est-ce que le prix a signifié pour vous?
… et la voix chaleureuse d‟Anne Blandiane qui
parle de l‟élite, de l‟avenir du pays, du proies du
communisme…
Et la performance continue… La XI-e! Où
serai-je? Que ferais-je à l‟olympiade? Mais qui
sait? L‟avenir est plein de surprises!

Olimpicii 32


Pagini

de

jurnal

33 jurnal
Lýkeion
pentru timpul cosmic, într-o clipită pentru spaţiul
Alexandru CARP teluric. Gradul de inconştienţă şi teribilism atinge
apogeul în adolescenţă. Tentaţiile sunt mari, iar
riscul de a sta în umbra celor “cool” e mare; de
aceea, efectul de turmă e în vogă. Nu lupta
împotriva ignoranţei! Susţine-o! – o campanie
publicitară care ar putea descrie ce se întâmplă
astăzi în rândul “celor mici şi inocenţi”.
Cu riscul de a părea “not-cool”, îmi voi
petrece restul zilei acasă, unde singurele tentaţii
sunt petrecerile ostentantive organizate în camera
alăturată, la care iau parte prietenii buni de familie
ale doamnei Barbie şi ale domnului Ken.

Duminică, 29 aprilie 2007


Vineri, 27 aprilie 2007
Sunt un adolescent printre adolescenţi.
Instinctele mele primare sunt conduse de o minte ai
Ce e un jurnal? Ce ar trebui să conţină el?
cărei poli se schimbă de la o zi la alta. Nu încetez
Cât timp ar trebui să-mi dedic pe zi pentru a-mi
să mă întreb dacă tuturor li se întâmplă acelaşi
transpune trăirile pe hârtie?... Sunt întrebări la care
lucru.
voi încerca să găsesc un răspuns, deoarece ultima
Ce e dragostea pentru un adolescent? E
mea temă e să-ncerc să ţin un jurnal timp de o
vreo diferenţă între dragoste şi iubire? Oare
săptămână. Pentru început, am ales formatul
ataşamentul faţă de o persoană nu e doar o rutină
electronic, deoarece tehnologia ne permite să ne
ale cărei fundaţii sunt adânc îngropate în minţile
ţinem amintirile în mici cubuleţe binare, teoretic
noastre fragede? Dragostea la prima vedere nu e, de
indistructibile.
fapt, o simplă atracţie fizică?
Dacă tot am ales să am încredere în micul
Răspunsurile ar putea fi mai simple decât
meu prieten de tinichea, cred că nu mai are rost să-i
ne-am aştepta, iar, în acelaşi timp, ar putea fi cu
spun jurnal. Engleza joacă un rol important în viaţa
mult peste capacitatea noastră cognitivă. Cum îţi
noastră, a adolescenţilor, iar jurnalurile au evoluat
poţi petrece tot timpul liber gândindu-te constant la
în blog-uri, articole electronice, tot mai răspândite
acelaşi cineva, şi de ce toate neajunsurile datorate
în rândul tinerilor care au nevoie de comunicare şi
acestei atitudini ale tale, trec, brusc, într-un plan
simt că nu mai pot trăi o secundă dacă nu le
secundar, sau chiar terţiar? De ce continui să
destăinuie şi celorlalţi propriile trăiri şi secrete.
răspund unor întrebări cu alte înterbări?
Până nu demult, chiar şi eu voiam să mă încumet
Printre cauzele pentru care unii oameni ţin
să-mi organizez un blog propriu, dar timpul mi-a
jurnale se află şi dorinţa de a retrăi acele momente
fost potrivnic.
unice în viaţă, pentru a privi problema şi din
Sper ca acest mini-jurnal să fie elanul de
punctul de vedere al unei persoane detaşate de
care am nevoie pentru a începe istoria unui nou
situaţie. Probabil unei minţi lucide, trecute prin
blog...
numeroase experienţe grăitoare, vorbele mele i se
vor părea infantile, lipsite de noimă, dar de ce să
Sâmbătă, 28 aprilie 2007
încerc să desluşesc viitorul când nu pot să înţeleg
prezentul?...
O zi fericită... de ce? Pentru că astăzi e
prima zi din mini-vacanţa de patru zile cu care Luni, 30 aprilie 2007
conducerea României ne-a surprins. Planuri multe,
complexe, ieşiri la terase, la iarbă verde, oriunde
dacă avem mâncare şi sucuri... Aparent, toate planurile noastre s-au
Patru zile de abuzuri: mititelul românesc, risipit, iar astăzi va fi o zi ca oricare alta, cu
bere şi sucuri. O mare parte din români sunt excepţia faptului că nu voi merge la şcoală. Cu
obişnuiţi să-şi dedice zilele libere destrăbălării. ce-aş putea să-mi ocup timpul? Tezele se-
Nici unul din această categorie nu realizează ca apropie, dar e prea devreme să încep să fac o
fiecare zi liberă petrecută astfel îţi poate răpi zile
recapitulare...
preţioase din viaţa ta, devenind dintr-o clipită

jurnal 34


Bătrâna mea chitară abia aşteaptă să se cât mai apropiată de 10, alţii se zbat pentru a evita
pună la dispoziţia unui novice, ca mine, pentru răpirea unei săptămâni din vacanţa de vară şi
a “zdrăngăni “cu mândrie câteva acorduri şi reîntoarcere, de la toamnă, în aceeaşi clasă. Se
celebra “Nothing else matters”. poate spune că s-a deschis sezonul vânării notelor.
Scuzele vin cu nemiluita. Micii oameni de
Instrumentele vechi au un secret, pe
ştiinţă caută noi metode de a-i înşela pe profesori.
care nu ţi-l vor dezvălui niciodată. În lemnul De ce să petreci două ore învăţând când poţi
îmbătrânit se ascund primele acorduri ale unor petrece acelaşi timp pentru a-ţi pregăti o fiţuică. Nu
muzicieni locali destuli de buni. Mă închin cred că omul perfect a fost creat. După Biblie, se
umil în faţa lor... la prima lecţie de chitară am poate spune că strămoşii noştri ne-au „înzestrat” cu
fost speriat; nu înţelegeam cum reuşeşte un om păcatul strămoşesc, dar eu cred ca e doar un alt
să-şi contopească mâinile cu un instrument atât mod de-a spune că omul e predispus erorii. Însăşi
de greu de mânuit, dar imposibilul se sfarmă definiţia omului ar trebui să menţioneze că omul e
uşor în faţa determinării... făcut pentru a greşi. Nu există perfecţiune, dar
trebuie să înveţi să-ţi controlezi instinctele.
Poate că trişând vei ajunge un nimic, sau
Marţi, 1 mai 2007 poate că vei ajunge un mare om de afaceri, dar
unde-ţi este morala, etica? Cât de departe vei fi
dispus să mergi pentru a-ţi atinge scopurile proprii?
E ziua cea mare! E 1 Mai, Ziua
Internaţională a Muncii. “1 Mai”-ul românesc are
Joi, 3 mai 2007
în spate o istorie îmbelşugată.
Încă din primele zile ale comunismului, şi
până pe 1 Mai 1989, această zi era sărbătorită, cu
mare fast, în cinstea celor care muncesc. Nimeni Au trecut şapte zile de când am scris
care a trăit în acea perioadă nu a uitat de defilări, de primul cuvânt în acest mini-jurnal. Am observat că
discursurile patriotice, de ceremoniile organizate de poate nu ar fi atât de greu dacă m-aş hotărî să-mi
autorităţi. organizez propriul meu blog. Am înţeles ca un
“Ziua muncii” a fost şi este sărbătorită ca o jurnal nu înseamnă să-ţi oglindeşti întreaga viaţă pe
zi de odihnă, de cinstire a celor care muncesc. Deşi o hârtie, ci doar acele momente importante, acele
poate fi considerată o sărbătoare “comunistă” de trăiri marcante, de care ai vrea să-ţi aminteşti la o
mulţi tineri, ea a fost prezentă chiar şi în ţările vârstă mai înaintată, şi pe care vei vrea să le judeci
capitaliste, unde muncitorii organizau manifestaţii. şi din altă perspectivă.
Ce înseamnă pentru mine această dată? Pe Dar un jurnal nu e creat după set stabilit de
lângă faptul că e o zi liberă, e ziua care trebuie reguli. Fiecare are propria sa definiţie pentru jurnal,
dedicată relaxării, iar acest timp liber ar trebui şi fiecare îl va completa după bunul său plac. Dacă
petrecut într-un mod cât mai plăcut pentru fiecare. e un chin să-ţi aşterni ideile pe o hârtie, jurnalul
E ziua care trebuie să înzestreze pe toată lumea cu respectiv nu va mai fi jurnal...va fi doar o rutină
acea poftă de viaţă pe care o simţi când vezi pentru plictisitoare de care ai vrea să scapi cu orice preţ,
prima dată chipul mamei tale. Te detaşezi complet dar conştiinţa (sau un cadru didactic) nu îţi permite
de muncă şi înţelegi că viaţa nu înseamnă doar să renunţi. Poate că e „la modă” să ai un blog, sau
bani. Cât e de plăcut să fii lângă prietenii tăi, lângă poate, pentru unii, e de-a dreptul plictisitor. Cert e
oamenii la care ţii şi de care nu concepi să te că tot mai mulţi tineri aleg să-şi împărtăşească
desparţi în viitorul apropiat, să uiţi pentru o clipă de experienţele cu ceilalţi din generaţia lor. Unii sunt
grijile care te bântuie constant, să fii tu însuţi!... scriitori, alţii simpli cititori, dornici să înveţe din
trăirile celorlalţi. Totodată, adolescenţii comunică
mai bine cu alţi adolescenţi. În faţa părinţilor apare
Miercuri, 2 mai 2007 acel respect profund pe care toţi îl nutresc (cel
puţin aşa ar trebui) şi pe care puţini au curajul să îl
depăşească pentru a împărtăşi chiar şi cele mai
dureroase secrete. Printr-un jurnal sau un blog vei
Şcoala reîncepe în forţă. Se pare că anul
putea să depăşeşti astfel de situaţii şi uneori poţi
acesta „ziua muncii” va desemna începutul unei
căpăta curajul necesar pentru a te confesa mamei
perioade destul de lungi de muncă. Vin tezele,
tale sau tatălui tău.
testele, evaluările finale, nu mai e mult până se vor
Deci ce e un jurnal? E fereastra spre
încheia mediile. Toţi luptă, dar pentru ţeluri
sufletul tău, labirintul minţii tale...
diferite. În timp ce unii încearcă să obţină o medie
35 jurnal
Lýkeion
Cristina îmi spune că în România oamenii sunt
generoşi şi cu suflet mare. Eu văd România ca pe o
Liudmila CARŢA ţară pitorească, în care ura îşi face greu loc, iar
frumosul e divin.
Gata! Plec să-mi îmlinesc un vis de mult agăţat de
o arteră a inimii mele. Nu voi întreba de mama, nu-
i voi spune lui tata... Îmi semnez, singură, sentinţa
unui viitor...
Un paşaport, câteva formalităţi, un bilet
spre Iaşi, acte depuse, aşteptarea unui răspuns…
admisă!
Un fapt împlinit. Bucurie, veselie, vise, o lume
nouă. ,,Nu mi-e frică”, am exclamat, la un moment
dat. Doar tata plângea… copiii lui pleacă. Mai
rămânea de făcut valiza, cu câteva lucruri strict
necesare, de spus un ,,adio”, copilăriei mele, un
Blestemul istoriei - blestemul vieţii ,,pupic” căţeluşei dragi şi ,,paca” (,,pa”, în rusă)
fagmente de jurnal lume degradată... ,,Duceţi-vă dracului, ruşi
împuţiţi”, dar... ,,nu te voi uita, Moldavo, tu, n-ai
Se dedică tuturor celor ce simt si gândesc, nici o vină”…
tuturor românilor de dincolo de Prut, care au Aşa se fuge de undeva. Aşa am fugit eu,
trecut peste aceste realitati crunte, tuturor
din mediul din care nu credeam că voi mai scăpa. O
celor care vor citi aceste rânduri.
viaţă bolnavă, stâlcită de sărăcie şi de ruşii cu
drepturile lor, locul unde care moldovenii îşi pierd
1. Dezertare exprimarea, devenind nişte amfibieni în mâinele
comuniştilor. Ca o ultima dorinţă, aş fi vrut să
Cum timpul fuge bezmetic, neştiind unde arunc o bombă atomică, peste naţia rusească, să-l
vrea să ajungă, cum, după soare, vine ploaie, cum, spânzur pe Voronin, cu politica lui de doi bani.
după vaă, vine toamnă, şi totul e acord de chitară,
cum iarna îngheaţă pamântul şi pasările cad din
copaci, ca prunele uscate, şi, precum eu m-am 2. România
saturat, de toate astea, m-am hotărât să fug. Unde?
Nu ştiu. Ci doar m-am hotărât să fug, până când Afară e noapte. Mai e puţin, şi cerul va
oboseala îmi va şlefui trupul, iar el se va topi în începe să-şi deschidă ochiul roşu, de data aceasta
flacări de chin. sper ca ziua să mă salute, cu duioşie şi zâmbete, pe
Toţi pleacă, nimic nu ne mai leagă, faţă. Unde merg…? Dorohoi. Habar nu am, unde se
prietenie, distracţie, ani de copilărie, de află… ce reprezintă, ce mă aşteaptă? Dar nu mă
adolescenţă, petrecuţi împreună, au luat sfârşit. întorc, din drum. În mine se ivesc unele remuşcări,
Lumea e pustie. Casa mea e pustie. Unghiuri dar nu dau pe faţă, mii de gânduri îmi urmăresc,
diferite îsi fac loc in orice fiinţă-mi dragă. Eu, ce să calea. Sufletul e, parcă, între ciocan si nicovală.
fac? Mi-e silă de singurătate, de lumea asta ,,Voi învinge!”... ,,Va fi bine!”, îmi şopteşte, o voce
egoistă, ce-i doar o alergare după bani. Am pierdut, interioară...
deja, tot ce-am avut mai frumos, în acest colţ de Mi-e foame. Sunt obosită şi vreu să dorm,
lume: mamă, frate, iubit, prieteni. Frumuseţea dar nu pot. Vreau să fiu trează, să vad noul, din faţa
interioară s-a transformat în ură, şi n-a rămas decât mea… Am trecut Prutul, sunt pe pămînt românesc!
chipul de lemn, încreţit de urlete şi plâns... Îmi vine să sărut pământul, să îmbrăţişez lumea de
Moldova mea, ,, frumoasă şi iubită“, nu e decât un aici – România. Mare, munţi, soare, libertate,
hău, pe un şes bine conturat. Nu mai pot să respir oameni culţi, asta era imaginea mea, despre
aerul ruşilor alcoolici şi greţoşi, cu rusa lor de mare România...
fudulie, pe micul nostru teritoriu, pe care l-a iubit
atât de mult Eminescu, pentru care a luptat Ştefan 3. Un nou început – impresii
cel Mare. Gunoaiele astea, de la conducere, ne-au
ruinat. Doare, căci mii de copii plâng, în apărarea Iată-mă ajunsă la doamna ce-mi oferea o
limbii române, pentru a o păstra, pentru a nu fi cameră în chirie; doar pentru câteva zile, mai am o
înlocuită, cu rusa, şi visează la o minune istorică. colegă, Oana. Mi-am lăsat bagajul şi am pornit spre
Oare fraţii noştri, din România, iubesc limba liceu. “Surprise”! Feţe ciudate, fete, practic
română la fel de mult precum cum o iubim noi?! dezbrăcate, băieţi rockeri, pletosi, cu lanţuri şi

jurnal 36


cercei spânzurate, care mai de care, raperi cu de a se alipi Basarabia, la Romania. Câtă cruzime.
pantalonii largi. Mă uitam, în jurul meu, încercând M-a făcut să înţeleg că visul tinerilor din Republica
să găsesc un chip plăcut, asemănător celor din viaţa Moldova nu va fi, niciodată, împlinit... Astfel, am
mea de până atunci. Nimic. Colegii, de fapt găsit răspunsul, la întrebarea: ,,De ce, atâţia ani,
colegele, o afişare banală, ca atitudine, fără România nu a făcut nimic, ca să recâştige, să
cuvinte… M-am aşezat în ultima bancă, încercând scoată, din ghearele măcelarilor comunişti,
să înţeleg ce vorbesc, ce se petrece. O frică îmi teritoriile pierdute?” Răspunsul e simplu, ei nu ne
răcea trupul, doream să fug, undeva, unde să fiu mai vor. Mii de studenţi moldoveni, poate, au venit
singură. să ceară ajutor, şi să obţină o întoarcere, a istoriei,
Fratele trebuia să plece, însă eu îl imploram şi, probabil s-au izbit de aceeaşi piatră tăioasă.
să rămînă cu mine, ochii îmi sclipeau de milă, dar Azim ştiu că trebuie să lupt, să trăiesc pentru mine,
zâmbetul nu-şi pierdea, locul. Cum mai poţi să uit de copilărie, de prieteni, de persoanele
zâmbi, când, de fapt, în tine dospeşte o oală grea, dragim rămase acolo unde eu nu mă voi mai
de durere? Eu pot, nu ştiu cum, dar pot. întoarce...
Autobuzul şi-a ambalat, motorul, de Sunt două lumi diferite, şi, în acelaşi timp,
plecare. Oare când am să-l mai văd? Un ,,pe la fel... doar podul de flori le desparte, şi mizeria pe
curând”, ce a fost, practic, o îndepărtare totală. A care încearcă să o acopere, infinita mizerie din şi
plecat. Priveam în jur, disperată, în speranţa că voi dintre aceste două ţări. Să vă povestesc cum e să
găsi pe cineva cunoscut, cineva cu care să vorbesc. treci vama, când un vameş român huleşte românii
În zadar. ,,Dă-mi o mie”, o voce, un chip murdar şi din R.Moldova, cică “sunt nişte porci de ruşi”, şi.
doi ochi rugători. Ce ,,mie”?! Bani, habar n-am, cu nici românul moldovean, la rândul lui, nu se lasă
hârţoagele astea. Care o fi... ,,o mie”? Dar i-am dat, mai prejos, căci toţi, au cuvinte, prin care să
o hârtie verde. Gânduri peste gânduri. Pe unde s-o batjocorească... Astfel, am înteles că nu Prutul, ne
iau? Unde să merg...? Ce să fac? Aşa au trecut, desparte, ci, de fap,t gunoaile pe care ni le turnăm,
multe zile... în cap, reciproc. Basarabenii au mândria cretină că
Am avut prilejul să văd, în Dorohoi, turme sunt basarabeni, de parcă ar avea vreun merit prin
de vagabonzi, fraieri peste fraieri : ,,hei gagico, faptul ăsta, iar românii din România sunt
cum te cheamă?”, ,,ieşim la un suc?”, ,,puştoaico, complexaţi, pentru că sunt români, şi, când ajung
ce faci?”, etc, etc. Mă întrebam, ce-s cu ăştia, oare altundeva, se fac mici, mici, şi se urăsc, din cauză
toţi sunt la fel? Uite, aşa începusem un nou că s-au născut români, ca şi pe toţi românii pe care
,,început” de chin. îi întalnesc, din cauză că le amintesc de originile
lor...
4. Dog eat dog Aceasta e imaginea a două ţări în care totul
e putred, în care se vede doar distanţa milimetrică,
S-au scurs doi ani, de atunci. Ce mi-a adus dintre ele, nu şi altceva. Două palme ce-şi trag
România, mai bun? Nu ştiu. Doar, poate, mi-a palme botului comun. Scene de epilepsie patriotică
deschis, mai larg, rana spre durere, mizerie şi şi de scuipare, împotriva vântului... Sau de nu mai
egoismul lumesc şi, în special, asupra noastră, a ştiu eu ce. Numai nu ceva sănătos...
basarabenilor. Da, a basarabenilor, aşa suntem Când am ajuns în România am înţeles că
văzuţi, aici, ,,basarabeni”, şi nicidecum români! drumul meu nu s-a terminat, aici. Că voi mai avea
Ura a crescut, în mine, de la o zi la alta, am venit de mers mult, până să ajung acolo unde să mă simt
cu atâta drag, şi pot spune că m-am inhibat, cu atâta bine. Dar unde voi găsi, un astfel de ,,acolo”, pe
scârbă... ,,Frate cu frate se mânâncă”, o expresie care îl tot caut? Poate cel mai bine e când stai pe
bine potrivită, pentru aceste două ţări, România şi loc şi crezi, visezi că altundeva e mai “fain”. Nu
Republica Moldova... ştiu. Sau poate voi muri,
Foame, zile grele, când nici măcar din milă, curând, şi voi găsi,
nu primeşti o bucăţică de pâine, ger, şi ,,cancer”, în liniştea dorită, fară clase
casă, de-mi vedeam trupul albastru, de frig… Un sociale, fară bani, fară
sfat… o vorbă caldă, am tot căutat, dar nu am identitate naţională, ci
primit, de la nimeni. Gazdele ştiu doar bani să doar eu, Ly...
ceară, şi, dacă s-ar putea, cât mai mulţi, însă cum
traieşti şi ce condiţii îţi oferă, nu contează, chiar şi
grajdul de animale, pentru un ban, îl fac cameră de Elegia nebuniei
închiriat. Lucruri şocante, cuvinte usturătoare. ,,Noi (desen de
nu avem nevoie de voi!”, a fost replica dură pe care Bogdan Şoltuzu)
mi-a aruncat-o, cineva, la expunerea dorinţei mele

37 jurnal
Lýkeion
inexistent, de atata durere... Pentru el, suferinta este
Claudia GHERMAN singurul prieten... nici macar eu nu-l mai ajut, nu-l
mai aud... nici nu mai recunoaste bucuria, cand e in
jurul lui... Simpla-i existenta constituie chinul
suprem... si nepasarea mea il duce in Iad... Demonii
din sanctuarul negru il golesc de viata si-i lasa doar
rautatea si ura. Acum a devenit un demon ce imi
chinuie mintea, o inunda cu durere si o distruge, am
devenit un Demon al singuratatii, al durerii... al
Mortii...

Nu apartin nimanui. Sunt numai a mea.


Aceasta apartenenta se manifesta pana si in cel mai
Monologul sufletului… intunecos ungher al sufletului meu, suflet care nu
între doi de unu ma mai vrea, care nu face nici un efort sa ma-
nteleaga. Ma lasa singura, sa ma lupt, cu viata asta
lipsita de sens, uneori, si atat de minunata si
Uneori iti e greu sa traiesti, dar stii ca superba, alteori… Cine ma poate intelege, daca nu
trebuie sa mergi mai departe, orice ar fi...Alteori e sufletul meu?! UNDE ESTI, SUFLETE? De ce nu
dureroasa si siguranta ca maine vei incepe o noua vrei sa mai stii nimic, de mine? De ce m-ai lasat,
zi… poate mai grea ca cea de ieri, si mai neagra ca prada, singuratatii? De ce m-ai abandonat, in
cea de azi, insa trebuie sa continui sa traiesti... lagarul uitarii ? Iubirea ta, pentru mine, nu mai
Daca nu pentru tine, cel putin pentru cei care te exista… s-a pierdut… m-ai lasat in cele mai negre
iubesc si ale caror suflete iti cer sa faci lucrul clipe ale vietii… si vei continua cu nepasarea… O
acesta. clipa de-ai veni, inapoi, sa-mi spui ca, din orice colt
…Sufletul tau s-ar putea stinge, datorita ai fi, intotdeauna vei veghea, asupra mea,
neputintei care iti curge prin vene, nefericirea fiind intotdeauna eu voi fi singurul lucru pe care il
inevitavila. Trebuie sa te intelegi, sa-ti asculti iubesti, cu adevarat, si, mai presus de orice, eu voi
sufletul, cel care iti arata calea spre libertate, spre fi pamantul pe care il calci si cerul sub care zbori...
sacralitate… Trebuie doar sa fii tu insuti si sa te Dar nu, nu vii! Te implor, iubeste-ma, suflete!
respecti! Pur si simplu, sa-ti respecti propriul Trebuie sa ma iubesti, suflete, altfel eu nu voi putea
destin ! sa-mi continui viata... tu esti inceputul si sfarsitul
Cui sa cer ajutor, cand nimeni nu-mi meu, alaturi de tine am cunoscut limitele
intelege durerea… Doar ingerului meu pazitor, dar, infinitului, adancurile Iadului si maretia Raiului...
si el, a fost izgonit, de langa mine… Nimeni, Vreau sa te salvez din mana Diavolului, sa te aduc
absolut nimeni, nu ma mai poate ajuta. In acest inapoi... dar cum, cand tu insuti te-ai vandut?
moment sunt doar eu, alaturi de sufletu-mi ucis de Pot doar sa ma abandonez adancurilor
durere. Cine ma mai poate auzi, acum ?! Destinul intunecate, pentru a fi, impreuna, macar in
meu e sortit pieirii in singuratate. Cat de incet si adancurile lui, sau... poate... sa te rascumpar... Dar
trist se stinge… Nici macar puterea de a mai ce pot da, in schimbul tau, cand tu esti atat de
ingana, un cuvant, n-o mai are… a renuntat la nepretuit... Ce ar putea valora... cat tine?
lupta… de fapt, ce lupta a avut, cand a inceput-o Iubirea mea pentru tine... doar ea poate fi la
invins… Parca nici nu am trecut, prin viata ! fel de valoroasa ca tine... dar n-o pot da, nu pot
renunta la ea... fara ajutorul ei nu ne vom regasi
Existenta soartei mele negre si intunecate niciodata... nu vom putea apartine unul celuilalt
aduce suferinta, in jurul meu. Propriu-mi suflet nu niciunde, nu vom putea fi EU... Te rog, fugi din
cunoaste decat un singur sentiment: ura! Uraste ghearele Diavolului, si intoarce-te... nu mai pot
totul... chiar si pe sine insasi... desi, in aceste clipe continua fara prezenta ta, fara suflul tau, fara tine,
de ura, suprema, ghearele negre ale Mortii isi fac suflete... Clipa cand ai parasit trupul meu, existenta
loc, in el, ura nu-l lasa... il acopera... il invadeaza... mea, a fost cea mai sumbra si cea mai neagra clipa
Regina Neagra mi-l fura, ma lasa singura, pustie... din propria-mi existenta. Te rog, ajuta-ma sa te
nu mai am suflet... nu ma mai simt... e departe salvez, ca mai apoi sa ma poti salva, pe mine, pe
ura... dar nici iubirea nu o mai cunosc... Sunt goala, cea care nici nu mai poate vedea nici drumul pe
pe dinauntru... nu ma mai cunosc... nu mai stiu cine care il calca, cea care incepe sa-si piarda memoria,
sunt... vazul, simtul... cea care incepe sa se piarda, pe sine
Demonii existentei mele imi fura sufletul, insasi...
il chinuie, il ucid... Tipatul lui negru e aproape

jurnal 38


Unde esti, suflete? Ma pierd... uit de Si totusi, nu te poti razgandi?! Te rog inca
mine... de lumea asta, de viata, de tot... si acum... o data, ajuta-ma... roaga-te lui Dumnezeu pentru
de moarte... Te iubesc, suflete! Aceste ultime destinul meu, pentru mine... poate te va auzi, pe
cuvinte sunt pentru tine... intinde-mi mana ta, sa tine, si, astfel, isi va face mila de mine, ajutandu-
fim impreuna, macar acum, cand aripa neagra a ma... am nevoie doar sa-mi elibereze sufletul, din
Mortii ne goleste trupurile de viata... sa simt Iadul Infern... eu nu pot face asta... sunt secatuita de
asta, dar numai alaturi de tine... cel putin acum sa- putere, de vointa... Ce pot face? Deja incep sa ma
mi regasesc EUL... sting... Inundati-ma cu lacrimile sufletului meu, ca
sa nu mai mocnesc... stingeti-ma cu totul! Nu pot sa
Totul pare a ma strivi... Greutatea mai car chinul acesta ingrozitor... Ma striveste, cu
sufleteasca imi face cugetul sa atarne... Nu ma mai greutatea lui... Te rog, fa ceva! Roaga-te, pentru
cunosc... parca m-as uita, pe undeva, printr-un lagar mine... Ajuta-ma sa ma eliberez si sa ma regasesc
de mizerie...I ncerc sa cer ajutor, dar...nu exist, sau pe mine insami... si pe al meu suflet! Ruga ta ma va
poate ca exist doar eu... Ceilalti ma uita, ma distrug salva.. Dar, te rog, nu pleca... nu ma lasa prada
si rad, sec, de soarta mea... parca nu-i inteleg... dar Diavolului... nu, nu-mi intoarce spatele... am
nici pe mine. Imi par un strain, un nimeni!De ce nevoie... nu mai pot respira, nu te mai vad, nu mai
trebuie sa fiu, eu, cea mai odioasa fiinta din lumea traiesc... m-ai lasat... Ingerului Mortii...!
asta nenorocita... de ce ma ucide remuscarea ca nu
fac, destule, pentru a ma ajuta...? As putea sa ma O fărâmă argintie de speranţă se pierde-n zarea cea
sinucid... probabil este singurul lucru ce m-ar putea mereu intunecata de pacatele mele vesnic luminate
salva, acum... Dar nu vreau sa ma salvez, ma urasc de focul Iadului. Moartea e, acum, singurul pat in
prea mult pentru a-mi face acest bine... de ce ma care ma voi regasi... si in care imi voi bea sangele
simt singura, in zgomotul care ma-nconjoara...? De inveninat de tine... caci sufletul meu a fugit cu al
ce toti ma alunga, din vietile lor... dar incep sa-i tau, lasandu-ne prada nemuririi... e dulce-amaruie
inteleg, din moment ce nici macar eu nu ma pot soarta pe care mi-ai harazit-o, suflete, din cauza ei
accepta! Cum m-ai putea tolera tu, cand nu-ti inspir moartea e eterna, la capatul acestui pat! Ura si
decat dispret si mila? Si cum ar putea sa-ti fie mila, iubirea mi le-ai transformat in nimic, pe mine m-ai
de mine, cand eu ma sinucid, in fiecare clipa, cu facut nimic, pierduta in neant, in mine... in infinit...
mila pe care mi-o port... Ma simt de parca undeva caci Diavolul, sufletul mi-a rapit! Sinuciderea mi-a
am primit un „loc de veci”... pare-se ca e in Iad, fost dulce, soarta pecetluita cu litere de sange...
langa Diavol... Dar cum as putea ajunge, acolo, iubirea nu mai exista... s-a pierdut, o data cu mine...
cand inca ii cer ajutor lui Dumnezeu?! De ce nu ma o data cu cea care soarta-si reneaga... ajunsa la
vede? Doar stie ca exist, ca sunt condamnata la capatul disperarii, cer lumina... viata... iubire... cer
Infern... De ce, Doamne? De ce tocmai eu? Te rog, indurare, in fata intunericului din mine... cer... cer
ajuta-ma! Te implor, auzi-mi disperarea care fuge timp... caci el ma chinuie, nu-mi ajunge, pentru a-
in toate partile sufletului meu... Ajuta-ma sa ma mi gasi echilibrul... vreau mai mult timp, Doamne,
regasesc, caci sunt ratacita in propria-mi fiinta...Nu din al Tau chiar... Nu mai am timp, pentru a-mi
ma mai vad, acum, nici eu! Nu ma mai aud... Nu cauta sufletul ratacit in mine... Vreau timp,
ma mai simt... Si sufletul meu e departe... nici Diavole, il vreau pe cel din Iadul Tau... ma cer
rugaciunea nu i-o mai aud... parca nimeni nu vrea inapoi, pe mine, pe
sa faca parte din existenta-i sinistra... cea care, o data cu
Dar tu... m-ai putea ajuta, desi eu nu pot iubirea si speranta,
face, acelasi lucru?! Nu... zici ca nu ma intelegi... dispare... cer inapoi
Nici eu... Si totusi, fac ceva, pentru mine... ma lumina ce, o data cu
urasc... Ti-as fi recunoscatoare daca ai face macar mine, s-a pierdut in
acelasi lucru... Iadul cel vesnic si
Acum, nici Moartea nu ma mai cauta, de mereu plin de
fapt, fuge ,de mine, de imposibilitatea-mi de a face, oameni ca mine...
ceva, cu soarta mea... Am devenit nimic, goliciune,
suferinta, singuratate. Sunt egal cu zero, el - un cerc
mare, gol, care parca te inghite, eu - un trup fara Buchetul
viata... si golit de suflet. Nici nu ma caut, desi sunt sinucigaşilor în
pierduta, de mine... Nici nevoie nu mai am, de cea cupa morţii
care sunt eu... De fapt, cine are? Nici tu... şi nici (desen de
nimeni altcineva... Emanuela Albu)

39 jurnal
Lýkeion
Nu credeam că sufletul meu poate fi o
Poliana MUNTEANU matriţă în care viaţa să-mi toarne în litere de boală
clocotită, fraze indescifrabile deocamdată. Cred că
toţi au în suflet boala asta, la u- nii însă stagnează,
alţii nu îi dau importanţă, unii nu au capacitatea de
a o percepe exact, alţii nu o percep deloc. O entitate
a propriului eu, un cancer al sufletului care doare
cons-tant cu intensităţi neregulate, în bătăi
spasmatice ale inimii. Şi aici l-aş cita pe Nicolae
Iorga, care în “Cugetările” sale spunea că “Fiecare
suferă cât simte, şi mai ales cât înţele-ge.”
Două pesoane si o singură umbră, două
persoane şi un singur suflet, două suferinţi ce-apasă
un singur suflet pribegit de tristete. Mă intreb daca
am făcut atâtea câte am făcut până acum de tristeţe
DEDUBLARE NOCTURNĂ şi durere, şi simt atâta lehamite de viată de pe-
acum, la ce se va ajunge peste ani?
S-a topit întunericul peste toată raţiunea Hai să ne imbrăţisam, păpuşa din cârpe,
noastră şi peste toată materia din jur, de la atâta ţine-ţi trupul încordat să nu te frângi iarăşi la mine
căldură şi de la atâta suflu animal, sulfu cu iz in braţe şi spune-mi dacă te strâng prea tare căci
murdar de grajd ţărănesc, izul greu şi leneş al simt si aud cum iţi trosnesc uşor oasele din aţă. Ai
dobitoacelor resemnate condiţiilor mărunte. E o inimă de aţa, aşezată intr-un corp din aţă prin care
noapte vie, nu spălăcită ca în ce-lelalte dăţi, o trece sânge din aţă şi ochii sticloşi îţi sunt oglindă
noapte din aceea când simţi că eşti veşnic şi ţi se pentru un suflet searpat şi incâlcit, şi totuşi te
pare că ai vrea să fie noap-tea o veşnicie. Fii imbrăţişez, căci tu păpuşă din cârpe, îmi eşti alături
veşnicia mea şi moartea morţii mele în această în seara asta cusută cu linişte. Mai ia o-nghiţitură
noapte fantasmagorică cu aburi de vin şi fum. E un de vin papuşă din cârpă şi uite cum luceşte steaua
întuneric moale, ce se aşază perfect pe fiecare por din cerul gurii. Nu, nu e steaua ce tocmai a căzut ci
al materi-ei, şi e atâta de cald încât ies aburii din el e doar dorinţa de ducă din spatele minţii ce-şi
şi îţi inundă nările ce nu mai dovedesc să-l mai ascute lumina cu doua cuţite intr-un plâns sacadat
cuprindă. Mai e o noapte de la ţară, o noapte dintr- de cuvinte.
un câmp pustiu, ce a migrat înspre periferia unui Mă îngrozea şi pe mine odată gândul morţii,
oraş care se aseamănă însă cu un sat. Poate aşa se al dezrădăcinării materiale, pană intr-o zi de
explică prezenţa ei aici, o încurcare de peisaj, o primăvară, putredă şi goală, cu tine intr-un colţ de
inducere în eroare involuntară dar binevenită. O masă, când am inţeles că mă tem mai tare de viaţă
noapte numai bună de ieşit la lună, să te-aştepţi pe decât de ceea ce urmează după. Şi a curs
tine să apari de după negură, adevăratul TU, ce- întunericul ăsta moale şi negru ca smoala peste tot
abia acum te-ajunge din urmă din pântecul mamei, si toate, mai puţin pe biserica rămasă pură, din
după atâţia ani de stări lamentabile, lipsite de o valea fericirii. Altarul era alb şi curat, cu mâncare
explicaţie logică, ani de persecuţie alienantă, pentru cei infometaţi, apă şi vin pentru cei insetaţi,
persecuţia unor întrebări îndreptate spre cu- şi pântecul mântuirii pentru cei rătăciţi. Dar cum să
noaşterea propriei identităţi. E o noapte din aceea, răzbaţi prin atâta intuneric încâlcit in talpa
în care realizezi că întrebările astea ce se-nvârt în bocancului uzat prelins uşor pe conştiinţa ce crapă
trup ca un vârtej şi nu găsesc ieşire, te-au făcut să ca un mugur în prag de primăvară. Ah, cum palpită
îţi alterezi propria sănătate mintală, că ai căutat să viaţa prin tot noroiul ăsta şi mazga, cum mai găsesc
le dai drumul întrebărilor prin leziuni exterioare, forţa să mai bată inimile ca-ntr-un piept de soldat
dar că nu ai făcut nimic altceva decât să adaugi şi dăruit patriei ca jerftă. Ah, şi ce imagine măreaţa şi
altele…Nimic nu e mai dezolant decât o viaţă dezolantă în acelaşi timp, găsesc in biserica clădită
lipsită de orice fel de sentiment afectiv, orice putere pe mormântul gol…Şi ţipete de mântuire şi
de autocontrol, căci lipsa puterii de stăpânire a lepădare răsună lovindu-se vibrarea lor de luciul
propriilor fobii, gânduri, trăiri, impulsuri nu duce negrului şi pornesc săgeata spre văzduh, cărte Rai,
decât la o izbucnire în lanţ a unor acţi-uni ce în loc să-I ea de veste lui Iisus de cei curăţaţi. Ah, şi când
să vindece boala interioară, o extinde şi în planul mă gândesc că in trecut mai poposise Dumnezeu
exterior ( în cadrul aceleaşi persoane prin prin mine si mai vorbeam din când în când la ceas
automutilare fizică sau psihică , în plan social de noapte, numai eu si El şi intrebările puse cu
printr-o ruptură bruscă sau treptată de tot ce il atâtă stăruinţa şi ravnă după un răspuns cât de mic.
inconjoară).

jurnal 40


Mai stăruie in mine dar nu am destulă dorinţă să îl Sunt orb, dar tu eşti orb de suflet!
găsesc. Tu eşti cu totul noapte ceţoasă şi-amestec
Cu o seară înainte eram gata să ţip si eu şi să de glod… Se plimbă sângele prin tine în întuneric,
mă arunc mântuirii, dar acum ura imi răbufneşte dar ştie drumul, că-i străbătut de-atâtea ori, şi inima
prin nări şi in piept cu atâtă presiune încât nu m-aş iţi bate prin întuneric, dar parcă mai însufleţit că nu
dărui cuiva despre a cărui existenţă nu se face mai vede, si stomacul digeră întuneric cu atâta
simţită sau tind să o resping impulsiv. poftă parcă ar fi dat de mântuire. Dar dacă tu cauţi
Sunt prea sinceră oare dacă spun că aştept mântuire, de ce râzi când învat să cunosc lumea
ziua când am să vă văd in Purgatoriul interior, şi mea nouă? Mântuirea nu e dobândită decât prin
chiar dacă voi fi acolo ca să mă străpungă şi pe iubire de semeni şi în loc să-mi dai mâna să mă
mine flăcările Iadului pământului, voi uita o clipa ajuţi să fac un pas, ai râs când am căzut la intrarea
de carnea şi sângele fierbând ca să adulmec până-n în şcoală? Nu am căzut că am vrut, ci din cauza
măduva oaselor sfărâmate, ţipetele voastre de faptului că săptămâna trecută nu era groapa aia în
remuşcare forţată. Spun stop, căci iar mă forţaţi să asfalt în faţa scărilor…
storc din ură şi să-i picur nectarul pe foaie ca nişte Eu sunt copilul care miroase cerul când se
demoni însetaţi. Am să vă torn câte o picătură de aşterne-a ploaie, eu sunt copilul care nu vede şi
venin numai, pe buzele crăpate şi bag pipeta cu căruia îi este dor de negrul tablei în care se reflectă
vorbe in buzunar, si ma in-drept uşor către biserică. lumina soareleui sau de orice alt detaliu stupid al
În noaptea asta de dedublare mă simt ca un lumii în care trăiam şi eu înainte. Să nu vezi ochii
copil orb… Şi-atunci de ce nu aş scrie din punctul cuiva când iţi vorbeşte echivalează cu insăşi tăierea
de vedere al unui copil orb?... aripilor unei păsări. Cum aş putea să cunosc un om
Mai-ieri, nordul încerca să prindă sudul la dacă nu ii văd ochii când îmi spune ceva? Poate să
mine-n privire…Se jucau de-a v-aţi ascunselea, mă mintă cu neruşinare, să işi bată joc de mine în
vioi şi viu, în însufleţirea unei bătăi regulate de ultimul hal şi să mă calce în picioare minţindu-mă
inimă şchioapă…Până la urmă s-a unit nordul si şi eu crezându-l doar pentru simplul fapt că nu îi
sudul la mine in geană şi-au creat un infinit de văd ochii…
negru…Pâna Pentru-o clipă geana-mi cade, se desparte
mai-ieri îl vedeam numai seara înainte de de mine şi vă văd...vă văd goi, aşa cum sunteţi voi
culcare,…acum mi-i cu totul alături. Cum aş putea de fapt, vă văd zâmbetul fals ce-mi ameninţă
să cuprind un infinit intr-o geană, o singură existenta, vă văd ochii în care arde o sete nebună de
adâncitură finită, o bolţire ovală şi minusculă a răzbunare... ah, vă văd coarnele lăsate pe spate...
craniului? Nu ştiu cum, dar întradevăr e lucind parcă-n clar de soare... reflectând lumina
infinit…căci stă între mine şi voi şi nu puteţi neagră-n ochii mei... n-o vreau, îmi înclestez ochii,
răzbate nici voi înspre mine, nici eu înspre nordul întâlneşte sudul din nou...un nou infinit, o
voi…Ah., dar să ştiţi, că dacă mi-i negru în privire, nouă geană... si nici o secundă prea târziu...
nu mi-i negru şi-n suflet. În suflet mi-i trist Rămân copilul orb…
câteodată, şi mi-i şi briza de câmp, dar pe-acolo pe
unde voi aţi rănit cu vorba, ţâşnesc razele unui
soare de Rai, şi pe-acolo pe unde voi aţi rănit cu
faptă, ţâşnesc razele unei luni din seara caldă de
iulie. Eu intr-o viaţă am putut să văd în două
moduri diferite, cu ochii, exact ca şi voi, şi acum cu
sufletul, şi sunt mândră de asta. Mai bine întuneric
în orizontul privirii decât în întregul suflet.
Uneori vorbele voastre ard atât de tare,
încât gheţarii din nordul pleoapei mele se topesc şi
curg stângaci pe obraz la vale; şi curg în şiraguri de
câte şapte, împletindu-se în sfoară până ajung pe
buzele pustii. Cum te lasă inima s-articulezi încet şi
rar cuvinte prinse-n rădăcina limbii şi să le scuipi
apoi in scarbă spre mine şi spre lumea mea, de par-
că ţi s-ar cuveni să-mparti tu legea dreptăţii între
nefericiţii ce suntem? Uite că lumina in loc să iţi
arate mai bine în jur, te-a făcut un orb mai mare Carpe noctem
(desen de Bogdan Şoltuzu)
decât mine. Nu-ţi vezi locul infirm în lumea asta de
gunoi, copil al nimănui ce eşti!

41 jurnal
Lýkeion
ma iubeste neconditionat, sunt sigura de asta. Si eu
Carmen MAXIM pe ea. Atunci, de ce fac membrii acestei familii sa
sufere? Nici eu nu-mi dau seama. Poate in asta
consta nebunia mea. Ce om normal confunda ura
Gând sinucigaş cu iubirea sau invers. Am incercat sa le deosebesc
dar nu pot. Mi-as da viata pentru familia mea, dar
atunci de ce ma port asa urat, de ce simt cateodata o
Am vrut de multe ura atat de puternica cum imi invadeaza fiecare
ori s-o fac, dar celula, fiecare nucleu de-mi vine sa pun mana pe
sunt prea lasa, cutit… Ce om normal doreste moartea semenilor
mi-e frica. Azi, sai? Oare familia ma sufoca cu prea multa iubire?
acum, in clipa Unde oare am mai auzit o asemenea tampenie? Imi
asta e momentul, doresc atat de mult sa ma desprind din sanul
iar eu sunt mai familiei si sa-mi intemeiez eu una numai a mea asa
hotarata ca oricand. M-am gandit chiar si la modul cum am visat din totdeauna in care sa fac eu
in care ar trebui s-o fac. Nu pot folosi lama regulile. Dar merit eu oare sa am familia mea cand
cutitului si nici streangul. Ce n-as da sa am un ma port ingrozitor cu cea pe care o am deja? E un
pistol la indemana. E cel mai simplu mod de a o proverb care zice sa nu dai vrabia din mana pe
face. Il pui la tampla, inchizi ochii si … bum! Gata! cioara de pe gard. Ma hranesc cu vise si-mi creez
Intr-o fractiune de secunda se termina. Stiu … e lumi interioare in care eu sunt centrul universului.
greu sa apesi pe tragaci. Multe ganduri iti trec Nu mai diferentiez realul de imaginar si de fictiune.
atunci prin minte, amintiri, intamplari, motive Si imi place sa traiesc asa.
pentru care ar trebui s-o faci sau nu. Probabil atunci Imi pare rau pentru toate vorbele urate pe
comiti greseala vietii tale. Te gandesti la cei ce vor care le-am trantit in momentele de furie dar orice as
plange pentru ei de fapt nu pentru tine caci fii face, oricat as incerca sa sterg amintirile astea din
sincera, macar acum in ultima clipa, de cate ori ai memoria noastra, urmele raman si afurisitele ies la
plans un mort pentru ce i s-a intamplat lui? Ai plans iveala tocmai in momente de cumpana. In
pentru ca ai ramas singura, nu te mai iubea nimeni momentele in care ar trebui sa fim unite, atunci
asa cum o facea el, ai ramas fara un sprijin moral, parca-si baga Necuratu‟ coada si ne dezbina si mai
financiar sau oricare alt motiv egoist. Dar asta esti mult. Ce rezolv oare prin sinuciderea mea? Nimic,
tu, o egoista. Intrebarea e … merita sa mori pentru dar sunt prea lasa, nu vreau sa-ncerc mai mult.
atata lucru? Viata e pretioasa, asta o stiu, de aceea Gasesc scuze: sunt prea obosita, si ele au vina lor.
trebuie sa hotarasc acum daca s-o fac si pentru ce. Dar nu e adevarat. Eu am puterea de a aduce pacea
Imi pun gandurile pe hartie si dupa ce termin o voi si armonia in familie sau pot insamanta ura si
citi de cel putin trei ori sa vad daca am omis ceva. invidia. Calea aleasa de mine e gresita ca de obicei.
In clipa in care voi lua o decizie, nimic si nimeni nu Dar cand ma uit in jur, toate caile mi se par rele. Pe
ma va opri. care s-o aleg? Sa dau cu banu‟? Sa ma gandesc …
Incerc sa-mi dau seama ce ma supara dar care o fi mai putin rea?
nu reusesc deoarece paharul a dat pe afara iar eu Mereu am considerat ca am un suflet bun,
am uitat multe picaturi cu desavarsire. Nu sunt capabil sa-si iubeasca semenii, capabil de lucruri
nefericita dar nici fericita. Iubesc viata si-mi place mari. Credeam ca toti ma plac. Adica, ce motive ar
s-o traiesc asa cum e. Dar oare o merit? La fel ca fi avut sa n-o faca? Am vorbit frumos cu toti, nu i-
toti oamenii am dorinte pe care mi le pot indeplini, am jignit, nu i-am facut sa se simta inferiori dar in
si dorinte pe care nu mi le pot indeplini din motive schimb i-am tradat si i-am vorbit pe la spate apoi i-
obiective. Imi place sa cred ca eu imi ating toate am privit in ochi si mi-a crapat obrazul de rusine.
scopurile. Dar o fac prin orice mijloace. Cand nu Sigur ca am incercat sa reabilitez lucrurile. Dar
reusesc, sufar si ma intreb cu ce-am gresit. Am spuneti sincer, cum v-ar pica sa spuna cel mai bun
ajuns chiar sa fur si sa mint, eu care nu suport hotii prieten, dusmanilor vostri cele mai de pret secrete
si mincinosii. Am ajuns ceea ce urasc mai mult. pe care i le-ati incredintat? Pai, stau si ma intreb
Poate intr-un fel chiar am innebunit. Adica, sa fim care e cel mai mare dusman de fapt? Vorba aia
seriosi, ce om normal la cap se gandeste la “fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma
sinucidere. Macar de frica lui Dumnezeu. Asta ma feresc singur”. Asa am ramas fara prieteni.
irita cel mai mult, faptul ca-mi dau seama ca e ceva Am trecut si eu prin intamplari nasoale care m-au
in neregula cu mine si nu fac nimic pentru asta. marcat si poate mi-au mutilat sufletul. Am gustat
Poate sunt doar paranoica. Mi se pare ca sunt setea razbunarii fara a avea ocazia s-o potolesc dar
persecutata, ca nimeni nu ma place iar familia ma am invatat sa iert. Poate asa ma va ierta si pe mine
uraste. Asta e problema mea, familia. Familia mea cineva, candva. E uimitor! Sa porti o ura in suflet

jurnal 42


de o viata. De fapt nu stiu daca aproape 18 ani nici un motiv si totusi ma gandeam la sinucidere.
inseamna chiar o viata desi altii au trait si mai Motivul este ca sunt prea rea. Nu merit sa traiesc,
putin. In fine, nu asta conteaza, ceea ce voiam sa nu merit nimic din ceea ce primesc sau ce fac
spun era ca dupa ce o viata intreaga am urat, e ceilalti pentru mine. Ce mai conteaza un suflet rau
incredibila senzatia pe care o ai in clipa in care zici in minus? Chiar ar fi bine, nu? Dar viata nu ne este
“setea de razbunare mi-a trecut, ii iert pe toti”. Cine data pur si simplu cu drepturi de proprietate. Exista
pe cine iarta? Eu pe cei ce mi-au gresit , dar cum cineva sau ceva care decide cine merita si cine nu
ma impac cu gandul ca eu am gresit? Si totusi mai merita sa traiasca. Puteti sa-i spuneti cum vreti, nu
sper. Am observat ca atunci cand ierti, intr-un fel te conteaza, important e ca exista si ia decizii pe care
simti iertat. Chiar si o persoana atat de rea ca mine noi nu avem voie sa le luam. Daca traiesc inseamna
poate fi iertata dar asta inseamna umilire pentru ca exista un motiv, daca nu-l stiu inseamna ca
mine. Cel mai greu lucru, pe care nu l-am putut trebuie sa mai caut. Poate totusi nu sunt lasa ca nu
face niciodata din toata inima a fost sa-mi cer am curajul sa ma omor ci lasa pentru ca nu am
iertare. Cand am facut-o, a fost mai mult o gluma curajul sa traiesc.
sau o necesitate. Cu riscul de a-i face pe cei din jur Majoritatea sinucigasilor o fac repede sub
sa sufere nu am avut niciodata curajul sa spun impulsul unei nebunii trecatoare. Eu nu sunt ca ei.
“iarta-ma, stiu ca nu merit si totusi…”. Mai M-am gandit bine si am ajuns la o concluzie
degraba am plans pana mi-au secat lacrimile. Am simpla: nu merita. De fapt stiam ca voi ajunge aici
analizat situatiile de genul asta prin care am trecut si poate intr-un fel de aceea am vrut si eu s-o fac
si singura concluzie la care am ajuns a fost orgoliul. repede, sa nu am timp de gandire. Eram tulburata si
Sunt prea mandra iar viata mi-o plateste. Probabil cand nu gandesti limpede, in orice situatie ai fi, poti
ma cred invincibila, superioara din toate punctele face un pas in urma si sa privesti imaginea in
de vedere, ma cred desteapta si inteligenta, ansamblu.
talentata chiar cand de fapt valorez mai putin decat Sufletul meu renaste, respira si se bucura din nou
cel mai josnic om din lume cu toate calitatile si de viata. Si cand ma gandesc, era sa fac cea mai
defectele mele. mare prostie. Am redescoperit sensul vietii si asta
Tocmai de aceea cred ca nu merit sa doar pentru ca am stat o clipa si mi-am reevaluat
traiesc. Am incercat de multe ori s-o fac dar mi-am sentimentele si motivele pentru care era s-o fac.
mai dat o sansa, si inca una, si inca una pana acum.
Am citit in Biblie ceva legat de iertare in care un
om il intreba pe Iisus de cate ori sa-si mai ierte Diana Andreea TĂNASĂ
semenul care i-a gresit, oare de sapte ori?
Raspunsul a fost de inca 70 ori 7 ori. Dar cel mai
greu e sa ne iertam pe noi insine. Oamenii sunt lasi,
daca ar face asta ar insemna sa accepte ca au gresit.
Eu am acceptat asta dar nu ma pot ierta. E in natura
noastra sa gresim si sa iertam, sa incercam sa ne
indreptam si sa-i indreptam si pe cei care au pasit
stramb. Ne-am dezumanizat in asa hal incat nu mai
vedem dincolo de nevoile si dorintele noastre
egoiste. Stau si plang soarta oamenilor si a mea, Verba Temporis
plang pentru toti dar nu e suficient. Pot incerca sa
ma schimb si odata cu mine sa-i schimb in bine si
pe cei din jurul meu ca si ei la randul lor sa-i poata
schimba pe cei din jurul lor. Dar cum sa fac asta
cand eu am ales calea usoara, cea a sinuciderii? “Cum cine sunt? Un biet Übermensch în
Prin moartea mea nu fac decat sa-i intristez, sa-i fac costum de scafandru. Cum de ce? Ca să pot atinge
sa sufere mai mult pe cei apropiati. Iar daca am adâncimea jupiteriană a minţii Artistului, acolo
“norocul” si ajung la stirile de la ora 5 unde apar unde ambrozia se dizolvă în nectar şi curge prin
toate nenorocirile iar a mea n-ar mai conta pe langa artere. Mă tem să-mi tot schimb avatarele. Mă tem
celelalte, nu as reusi decat sa trezesc simpatia că fulgii falşi de albatros m-ar ucide dacă m-aş
catorva persoane care s-ar gandi la varsta mea cea arunca de la înălţimea unui Parnas să pot prinde
frageda si s-ar intreba ce motive am avut de am elanul transcendent al Capodoperei. Artistul face
facut-o. Buna intrebare! piruete în eternitate şi se aruncă îndrăzneţ pe panta
La inceput totul era confuz. Nu-mi dadeam ascendentă a unei Coloane fără sfârşit, fâlfâie spre
seama de ce sunt suparata. Mi se parea ca nu aveam Oul primordial sub masca unei aparente integrări în

43 jurnal
Lýkeion
Absolut. Şi totuşi a fost om. Este spirit. Va fi Idee
cât timp Opera va musti de sevă. Până la Chiar şi o ideologie revolută crede în
Armaggedon e nemuritor şi va muri odată cu palingenezie. Cartea de Nisip borgiană , mutatis
ultimul om. Din trup sângele i s-a scurs în Artă. mutandis, devine Arta de nisip. Concentrând
Arta îi ascunde misterul în esenţă, îi rupe o bucată esenţe, devine un hen kai pan – Una şi Totul. Nu
din suflet pentru a respira. Non omnis moriar! Non contrazicem pe Blaise Pascal. Într-adevăr, omul
omnis moriar! strigă horaţian în artist conştiinţa înoată în ape tulburi, între Infinitul mare şi Infinitul
transferului de energii. Dacă ne luăm după mic. Orice individualitate s-a crezut, se crede şi se
perspectivism, realitatea este o proprietate privată. va crede posesoarea tainelor existenţiale. Dar
Artistul devine martir. Îşi sacrifică realitatatea. oricâte trepte, monumentale sau nu, am urca spre
Rupe din ea, o modelează fluierând, o trece prin Absolut, suntem la fel de departe de a-l atinge.
curcubeu, îi adaugă eter din Sufletul Lumii şi o Viaţa, deşi spălată în ape infinite, e de calitate.
trimite în Hiperboreea să cânte cu Apollo. Numai Imprimeul criptic, inextricabil, se păstrează la fel
când creşte din extazul dionysiac al unui de colorat. Însă cu o treaptă mai sus de umanitatea
Pygmalion pătimaş, o plăsmuire respiră parfumul gregară, indiferentă, resemnată, cine oare face cu
nemuririi în trupul unei noi Galatee. Privim mâna sfidând pe Cronos şi plutind ca o silfă prin
Capodopera şi în noi se porneşte beţia răzvrătită a eter? Doar El. Artistul de geniu. Înconjurat de
sângelui. Se prind oasele în horă, muşchii într-un aburul Ideilor, se înalţă de pe soclu şi devine eon
dans frenetic à la Zarathustra, inima se crede indimenticabil. Părăseşte mundanul în vertijul
bacantă în strigăte de Evoe! În concertul gravitaţiei ascendente. De ce meteorizarea? Fiindcă
universalităţii consună Arta care, asemeni ne-a oferit o Revelaţie şi ne-a dat un ghiont spre
întunecatului Lethe, ne face să uităm că s-a virusat Marea Descifrare. Doar ceea ce ne poate face să
Windows-ul sau că ne-am certat cu mama. Fiindcă exclamăm nietzscheean Ecce homo! transformă pe
acesta e acel catharsis aristotelic pe care îl evocă şi homo faber în Luceafăr. Dăinue din el Lumina...”
Brâncuşi, nu doar anularea tristeţii metafizice. Ne Atât a avut de spus. Ce frumos mi-a vorbit
ia în cioc şi ne scaldă în realitaţi noi şi bizare. Nu Tempus! Alienatul nostru care se crede alchimist…
este Geniul a doua Creaţie prin Artă? Nu e Mereu merge cu ochii închişi pe trotuar, cu o mână
percepere a generalului în matricea particularului? vâslind în gol şi cu cealaltă trăgându-şi brazii. În
« Arta nu face decât să înceapă continuu » urma lui răsar coloane infinite. Ne-am întâlnit la
(Brâncuşi). Nu e platitudine, e inedit. Valorile reale semafor şi se tot plângea că n-are cui să se
se regăsesc ex tempore, chiar într-o epocă în care confeseze. Să se justifice de ce nu e absolut pentru
nervi de vestale expirate tremură derizoriu în nemit. fiecare. Era tare trist… L-am bătut prieteneşte pe
În care Ochi-Palid holbat printre cabluri la alţi ochi umăr şi l-am liniştit. Apoi l-am invitat la o cafea.
la fel de scoşi pluteşte în plasmă. Când retina-şi El crede în Genii. L-am convins ca Artistul este
plânge-un soare care nu se plăteşte la RENEL. Unii doar primul creator al Capodoperei. Al doilea este
se întreabă de ce încă scandăm versurile unui chiar Dumnealui. Îi dă savoare. Şi dacă este
Ovidius, în timp ce se fotografiază cu statuia lui. Creator, aproape dă nas în nas cu Absolutul. Mi-a
Fiindcă au dat de gândit! De ce admirăm picturile mulţumit pentru consolare, s-a ridicat şi s-a pierdut
lui Dali? Fiindcă au frapat! De ce ne uimesc încă vâslind spre Eos. A plecat să-şi viziteze prietenii
sculpturile lui Brâncuşi? Fiindcă au revoluţionat! înaripaţi. Artiştii. Eu totuşi rămân la părerea mea.
Inovaţie. Mesaj. Endogeneză mausolemică. Aripi Totul e doar un Eu echivoc, imensifiant. Nu a fost
peste aripi, triluri în triluri, voci care creează. Omul prost Nietzsche remarcând că “în piaţa publică,
este luciferic. Creează. Se crede Demiurgos. nimeni nu crede în oameni superiori.” Ce valoare
Creează. Cade. Creează. Se ridică. Creează. ar mai avea Viaţa dacă ar muri Thanatos?
Trăieşte. Moare. Supravieţuieşte doar Geniul. Acordurile kitharei cosmice nu ating fibrele noastre
Zboară înfrăţit cu Pegas, se scaldă în izvorul sonore fără notele grave ale efemerităţii. Vivat
Muzelor şi veghează de pe Helicon. Ar fi crezut sublimis musica humana!
Platon că va da dureri de cap elevilor în 2007? Sau
în 3867? Nici măcar Arghezi. Poate totuşi s-au
gândit. Nu degeaba şi-a acordat Horatius lira
sperând că nu va muri de tot. «Numai poetul / Ca
paseri ce zboară/ Deasupra valurilor, / Trece peste
nemărginirea timpului ». Eminescu şi-a profetat
zborul cosmic. De Poet. De Idee. Artistul e
reverberaţie cu ecouri prelungite în fruntea lumii.
Sacrosanct, excentric, devine arcuş în muzica
sferelor şi o îmbogăţeşte cu o armonie.

jurnal 44


Ioana – Alexandra NEAUNĂ Gică MANOLE

În satul lui

Marin Preda

Depăşesc
Dobroteasca şi Balaci şi, când încă noaptea nu se
instalase definitiv, îmi apare în faţă intrarea în satul
lui Preda. Trec în viteză pe lângă monumentul
Viaţa ridicat în perioada interbelică, pentru eroii localnici
căzuţi pentru întregirea României, apoi, tot
întrebând de familia scriitorului, sunt îndrumat la
Fiecare zi îmi pare cumnatul său, Ion Baltac. Acesta era însurat cu sora
O imensă sărbătoare lui Preda, Ilinca. Mă prezint lui Ion Baltac, dar
fiind noaptea de-a binelea, acesta nu are curajul de
Şi mă-ntreb: e-adevărat ? a mă invita la el, acasă, spunându-mi ca să revin pe
Sau e-un vis de neuitat. lumină, ziua. Neştiind ce să fac, mă îndrept spre
Primărie. Sunt legitimat şi dat repede pe mâna unui
om. Mi se arată camera unde voi dormi, mi se
Că trăiesc în orice clipă aduce o găleată cu apă, un lighean, o cană. M-am
spălat în timp ce omul dat de primar spre a avea
Şi mă-nalţ în zbor de-aripă grijă de mine nu-şi ascundea deloc curiozitatea.
Viaţa-mi pare ca o floare, „Aşadar, dumneata, de la Dorohoi, ai bătut, cu
bicicleta, o mie de kilometri, numai ca să vezi satul
Se deschide-ncet, sub soare. lui Marin Preda?”… tot zicea el. „Da, da, tocmai de
asta am venit la dumneavoastră”, răspundeam eu,
foarte obosit. „Dar, Marin al nostru a scris nişte
Prima petală a vieţii prostii”, nu se abţinu individul. „Ce mare lucru a
Este treapta tinereţii făcut? A povestit cum umbla cu vacile şi cum tot îl
călca, pe picioare, o oaie rea”, relua individul cu o
Viaţa-ntreagă este-o carte privire tulbure. Cât eram eu de obosit, am devenit,
Ce se deschide şi-mparte dintr-o dată, foarte atent. Nu înţelegeam ce avea
acel om cu un scriitor tradus şi citit aproape în toată
lumea. Mai mult decât atât, scriitorul murise şi
Vise şi speranţe, mii, totuşi nu puteam înţelege sticlirea rece,
duşmănoasă din privirea acelui bărbat. Murise şi tot
Le trăieşti şi poate ştii: nu-l iertaseră. De ce? Atunci, mi-am adus
Viaţa, pe acest pământ, aminte cum Marin Preda povestise, nu ştiu
pe unde, poate în „Imposibila întoarcere”
Este lucrul cel mai sfânt. (nu sunt sigur), cum, în satul natal, a fost
urmărit cu o ură grea de vreunul sau altul
cu care, în realitate, nu avea nimic de
împărţit. Preda povestea cum acel/acei
indivizi când îl întâlneau li se tulburau
privirile, gâfâiau, neputând să articuleze
decât: „Bă, ăsta al lui Paţac…”, „Bă, ăsta al
lui Paţac…”. Şi cam atât. Ei bine, unul
dintre cei care îl urau, şi după moarte, pe
marele scriitor, îl aveam în faţă. Am închis
vorba cu el spunând că sunt obosit şi că

45 jurnal
Lýkeion
vreau să dorm. A tăcut şi s-a retras la ale sale. Greu iubise şi pe care o lăsase moştenitoare peste
am mai dormit în acea noapte în camera de oaspeţi posteritatea sa, i-a ignorat, mult timp, tocmai
a Primăriei din Siliştea-Nouă, dar, odată adormit, posteritatea care îi asigura ei confortul. Nu cu mult
am dormit somn greu, de plumb. timp în urmă am observat-o pe individă, pe la nu
A doua zi, mă duc la cumnatul lui Marin ştiu ce post de televiziune, cum se smiorcăia, cum
Preda, Ion Baltac. M-au primit bine, atât el cât şi tot zicea „Marin al meu, c-o fi, c-o păţi”.
sora scriitorului, Ilinca. „Deci, dumneata eşti Îmbătrânise, scârba, se ridase, şi devenise, peste
Ilinca”, zic eu. „Da, eu sunt”, îmi răspunse ea. noapte, soţie iubitoare şi morală!
Ilinca era o femeie micuţă, slabă, iar bărbatu-său, Vestea că cineva, de la un capăt de ţară,
fost funcţionar în comerţ, un om aşezat, calm. Mi- venise tocmai la Siliştea-Gumeşti, să vadă locurile
au arătat camera unde dormea scriitorul când venea lui Marin Preda, s-a răspândit. Mulţi localnici
în sat, o cameră obişnuită, cu o bibliotecă micuţă ce intrau în vorbă cu mine, despre una sau alta. Mi-a
conţinea toate cărţile lui Preda, de la „Întâlnirea din fost arătată poiana lui Iocan, locul unde avusese
pământuri”, la „Cel mai iubit dintre pământeni”. casa Ţugurlan, pădurea Cotigeoaia etc. Mai mult,
Am citit dedicaţiile, nu pe toate: noaptea ce-a urmat un individ furios, ginerele lui Trăfulică, m-a oprit,
am dormit la sora lui Marin Preda. Cât am stat la pe drum, şi-mi tot spunea că Marin Preda a fost un
Siliştea-Nouă, am luat masa la Ion Baltac, am băut prost, că pe alde socru-său, Trăfulică, în cărţile
câteva pahare de vin, mi s-au arătat zeci de sale, îl trecuse la chiaburi şi că, în realitate, acesta
fotografii în care scriitorul şi familia sa erau era doar mijlocaş etc. Tipul era furios şi gura îi
prezenţi. Nu m-am ferit să-i întreb pe cei doi ce ştiu mergea repede. Eu, de-abia reuşeam să zic vreo
despre moartea lui Marin Preda. Mi-au spus că două vorbe, că individul tot îi dădea: „Geaba ai
atunci când s-au dus la Bucureşti l-au găsit pe bătut atâta drum, Ce ai văzut, pe aici? Nimic! Ce?
scriitor la morgă şi că pe frunte avea o vânătaie Te-ai luat după minciunile lui Marin? Vai de capul
serioasă. Ei nu ştiau, atunci, de unde putea fi acea lui! N-ai avut ce face, de-ai cheltuit şi te-ai obosit
vânătaie. Acum se ştie cine i-a făcut-o: în ultimele atâta drum!”. Greu îmi stăpâneam emoţiile faţă de
zile de viaţă, Marin Preda, îmbătându-se, a trecut atât de proastă înţelegere sau faţă de o atât de
pe-acasă, unde nevastă-sa şi cei doi copii, Nicolae puţină înţelegere faţă de un om care îi iubise,
şi Alexandru, trăiau. Când a fost întrebată de tocmai pe ei, aşa de mult.
anchetatori de unde provine vânătaia de pe fruntea La întoarcere, de la cimitirul din Siliştea-
scriitorului, soţia lui Preda a răspuns în doi peri că Gumeşti, pe strada principală, Ion Baltac îmi face
ea i-a făcut-o, pentru că venise beat acasă, o cunoştinţă cu o individă pe care el o recomandase
enervase şi-l izbise cu capul de masă. Ce poţi să educatoare. „Uite, nu ştiu cum, domnu-i de la
mai comentezi după o asemenea declaraţie? Dorohoi, şi-i profesor de istorie, şi a venit, la noi, la
Ilinca, sora scriitorului, nu a vorbit în nici un Siliştea, cu bicicleta, numai să vadă locurile despre
fel despre cea de-a treia soţie a fratelui ei. care a scris Marin”. Am simţit că tipa strâmba din
Cumnatul său, însă, îmi tot spunea cât de prost i-a nas, ori la vederea mea, ori la auzul numelui
mers căsătoria lui Marin, în ultimii ani, cât de marelui scriitor. Cred că, ţinând cont la ceea ce am
neobrăzată fusese nevastă-sa, cât de des şi de mult asistat în acele zile, era vorba mai degrabă despre
îl înşela, în dreapta şi-n stânga. „Bine, te înţeleg, ai Marin Preda. Individa, cu o înfăţişare comună,
nevoie de bărbaţi tineri. Fă-o! Dar cu discreţie. Nu, spălăcită, lăsa să i se vadă plictiseala şi greaţa doar
aşa, în văzul tuturor. Nu mă face de râs. Sunt la auzul numelui autorului, „Marelui singuratic”.
cineva în ţara asta.”, îi tot spunea Marin Preda celei „Ia uite, ce prost”, gândea în căpşorul ei de
de-a treia neveste. Ion Baltac îmi spusese şi numele educatoare, „idiotul ăsta nu-i sănătos la cap. A
unor scriitori cunoscuţi cu care individa, ce-şi zicea bătut atâta drum numai ca să vadă nişte câmpuri şi
soţia lui Marin Preda, se culcase. văgăuni, nişte case banale. Ce-o fi găsit el în aşa-
Stând ore bune, acasă, la Ion Baltac, i-am zisa operă a lui Marin Călăraşu? Că, eu, nu găsesc
sugerat că aş vrea să vizitez mormântul tatălui nimic important! Doamne, ce proşti mai sunt
scriitorului, Tudor Călăraşu. Ion Baltac nu a avut unii!”, tot gândea curcuţa educatoare. „Cum de mă
cum să mă refuze. Numai că s-a rătăcit, zeci de plictiseşte Ion Baltac cu asemenea nimicuri?”.
minute, prin cimitir, până ce-a găsit mormântul cu Desigur, poate că individa n-o fi chiar gândit aşa.
pricina. Mormântul lui Tudor Călăraşu era Dar, după grimasele făcute, după ifosele ce şi le
neîngrijit, plin de buruieni. La fel cum era, la acea dădea în faţa noastră, nu cred că greşesc prea mult.
vreme, şi al fiului său, Marin, la Beleu, la De altfel, cum aşa, se poate, vreodată, compara o
picioarele lui Zaharia Stancu, lângă un trotuar: o educatoare, absolventă, eheeeiii…, de liceu
cruce din scândură, numele şi prenumele, 1922 – pedagogic, cu vreun scriitor, fie el şi Marin Preda?
1980, şi multă ţărână deasupra. Mai era, mi se pare, Doamne fereşte! Niciodată! „Eu sunt educatoare şi
şi o candelă strâmbă, ordinară. Iar cea pe care el o sunt genială! Eu sunt intelectuală adevărată pentru

jurnal 46


că am diplomă! Ce diplomă a avut Marin Preda? primărie bate la poartă, o deschide şi ne anunţă că a
Aa? Una, şi aceea amărâtă, de şcoală normală, luată venit cineva important de la Alexandria, de la
cu chiu, cu vai, undeva prin Ardeal…! Pe când eu, partid, şi că vrea să-l cunoască pe domnul de la
am terminat marele liceu pedagogic de la Dorohoi. M-am ridicat de la masă, urmându-l pe
Alexandria, iar de asta, nu doar mămica, ci şi eu individ. La primărie, în biroul primarului, unde am
sunt mândră tare!”. Desigur, nu-şi are rostul de a fost invitat, se găsea un domn bine îmbrăcat,
povesti/descrie tot ce mi s-a întâmplat în cele elegant. Facem cunoştinţă. Îmi spuse că este
câteva zeci de ore petrecute la Siliştea-Gumeşti. tovarăşul X, secretar doi, cu propaganda, de la
Dar nu-mi pot reţine un sentiment de amărăciune şi Alexandria. Eu cine sunt? Sunt, într-adevăr,
tristeţe la ceea ce am văzut şi auzit acolo spunându- profesor de istorie, cum se zice? Da, îi răspund.
se despre marele scriitor. Semnele de întrebare, cu privire la ocupaţia mea,
La crâşma din sat, acelaşi lucru. Luând o bere proveneau din faptul că nu arătam deloc a profesor:
şi aşezându-mă la masă, localnicii, repede, au blugi Lord, un tricou jumătate alb, jumătate negru
observat că sunt străin. Intrară în vorbă cu mine şi pe care scria şi în faţă, şi în spate, 66, nişte adidaşi
le spusei de ce mă aflu în satul lor. Unul îmi spuse în picioare, precum şi o barbă de vreo lună. Nefiind
că este leat cu Marin Preda. Şi că Marin, zicea el, deloc convins că sunt cine spun că sunt tovarăşul
când venea în sat, îl întreba, mă, alde cutare, mi-ai X, după ce mă invită să iau loc în faţa sa, mă luă la
citit cărţile? Nu ţi le-am citit, Marine, că n-am ce întrebări despre un eveniment istoric sau altul,
învăţa din ele, că tu scrii prostii! Şi zâmbea, despre cărţi şi autorii lor, etc. Convins, de
individul, sigur, pe el şi pe ceea ce tocmai spusese. răspunsurile mele, că nu sunt impostor, tovarăşul X
Alţii tăceau, nu făceau nici un comentariu. (un domn citit) intră în discuţii serioase cu mine.
De ce era, astfel, perceput, judecat, la el, în Ba despre Garda de Fier, ba despre 23 august 1944
sat, Marin Preda? Poate că, cei care rămăseseră în şi rolul P.C.R. în eveniment, ba despre sistemul
satul natal, nu-l iertaseră că plecase şi-şi croise o partidelor politice din perioada interbelică, ba
altă viaţă decât a lor? Poate că ştiindu-l de mic, despre abdicarea regelui Mihai, ba despre
cunoscându-i familia, nu vroiau să creadă că din obsedantul deceniu despre care scrisese mult şi
Marin al lui Tudor Călăraşu ieşise ceva important, scriitorul pentru care venisem la Siliştea-Nouă
nu doar pentru satul lor, ci pentru o întreagă lume? (Gumeşti). Numai despre timpurile pe care le
Nu ştiu să dau un răspuns limpede la această trăiam, tovarăşul X, n-a scos nici o vorbă, fapt
chestiune. Un fapt este cert: mulţi dintre consătenii pentru care i-am mulţumit în gând. Ne-am petrecut,
lui Marin Preda nu vroiau să accepte că ajunsese un discutând alert, vreo două ore, despărţindu-ne, aş
om important. Ce gândeau ei, „cu ce a fost Marin al spune, prieteni. Nu-i ştiu numele, (l-am uitat), dar
lui Călăraşu mai breaz ca noi, ca să se facă atâta am un gând pentru tovarăşul X. O fi fost vreun
gălăgie în jurul numelui său? Cu nimic. Atunci? Ia dizident, desigur. Iar vizita lui, la Siliştea-Gumeşti,
mai lasă-ne în pace, cu el, şi gata.”. Un alt tocmai când eu mă aflam pe acolo, nu o cred de fel
amănunt, observat repede de mine, şi pe care nu l- întâmplătoare. Mai mult ca sigur despre sosirea
am uitat, a fost acela că, deşi murise cu doi ani în mea în zonă se raportase la Alexandria, iar
urmă şi că moartea lui timpurie a stârnit atâtea tovarăşul X fusese trimis, probabil, ca să vadă ce şi
discuţii, nimeni, dar absolut nimeni (cu excepţia cum. În sfârşit. De la Primărie revin la Ion Baltac şi
familiei, desigur) nu-i regreta moartea. Mai mult. Ilinca. Servesc masa, bem câteva pahare cu vin şi
După cum se poate deduce din cele povestite mulţi discutăm, evident, tot despre Marin Preda.
încă erau furioşi pe el. Hotărâsem ca în acea seară (16 august 1982) să
După ce am băut berea, cu localnicii, am refuzat să plec din Siliştea-Gumeşti. Ion Baltac îşi exprimase
mai stau cu ei, pretextând că am treabă. Într-adevăr, dorinţa ca să-mi facă o vizită, la Tătărăşeni. Era
vorbisem cu cineva de la Primărie ca să-mi arate foarte interesat de pielicelele de miel, de la noi, din
şcoala unde învăţase scriitorul, şi unde, spre marea zonă, şi care, credea el, erau cele mai bune din ţară.
lui mirare, ca şi a tatălui, luase, cândva, premiul I-am scris vreo două scrisori, iar Ion Baltac mi-a
întâi. Şcoala era cea veche, din perioada interbelică, răspuns. Dar de venit la Tătărăşeni, n-a mai venit.
şi încă se învăţa în ea. Într-o sală de clasă se Era prea lung drumul, prea multe trenuri şi
amenaja o sală dedicată scriitorului: fotografii, autobuze trebuia să schimbe, mi-a scris. Iar
vitrine cu cărţi, facsimile etc. Iar profesoara ce mi-a scrisorile scurte, de la cumnatul lui Marin Preda,
fost ghid era serioasă şi bine informată. Am mers Ion Baltac, le am pe undeva, printre hârtiile mele
minute bune, în tăcere, pe culoarele şcolii. Am ieşit
în prag privind alte minute lungi curtea şcolii. Apoi
(fragment din “Ispita memoriei”,
m-am dus la Ion Baltac şi Ilinca; se făcuse amiaza.
Nici nu iau loc bine la masă că un om trimis de la Ed. Axa, Botoşani, 2006)

47 jurnal
Lýkeion

GALERIA
PO
POEŢILOR:

CLIPA

POEZIEI

poezia 48


Şi ai ajuns în poziţia inversă

Omul s-a întors pe dos


Emanuela ALBU de când cu gravitaţia inversă -
efecte întârziate ale Big Bang-ului
sau
cele trei forţe tembel sudate.
Aşadar picioarele stau în dreptul capului,
doar se ştie.
Şi din aceasta cauză,
omul s-a trezit că sare.
Ţop! Ţop! Ţop! Ca o broască
pestriţă si râioasă şi cu un spirit gregar.
Un Ţop! refulat mereu.
S-a tot încercat o operaţie estetică, mai specială,
dar nu funcţionează -
omul a devenit o broască ţopăitoare diletantă.

VOI indemnaţi la ură fardată


Alternative - oricum te-ai dus
Omul diseacă pe om
din dorinţa de cunoaştere biologică -
ici o arteră, colo un ventricul.
De când omul a renunţat
Întâi ajută anestezia rahidiană,
la filosofia firelor cărunte
apoi stingerea inimii
optimismul se duce pe apa sâmbetei
în valuri de lacrimi şi sânge.
şi toţi îs deconectaţi:
E o executie demnă de o gorgonă abjectă,
unul a ajuns zănatec,
clasificată însă, de om,
cu un ochi agăţat de o rază,
drept studierea ataraxiei!
privind lumea in sus;
Aceasta s-a promovat de când fiinţa a infestat nihilismul;
altul a rămas
simptom: regretul de a fi un refulat
cu ochii lipiţi de sol,
cand ceilalţi par a fi liberi sau singuri...
aşa.
Şi, între timp,
disecţia evoluează...
Pătat cu ură fardată
Lungirea ta provoacă orbirea mea
Din foi albe clădesc castele şi punţi pentru timp,
Omul ţine firul existenţial
iar cu negru schiţez ferestre şi uşi închise.
cu nouă maini,
Mi-am descoperit vocaţia:
de cand cu tăierea
architect al sufletului
arterei pulmonare.
ce trage de picior
Si la fiecare ruptură
unghiul cercului.
mai leagă un nod,
Şi e bine:
il tot lungeste -
dimineaţa întârzii la birou
mai il intinde,
şi primesc şuturi,
il tot carpeste,
la amiază înghit voma cuvintelor tale
pana devine un ghemotoc rufos,
subtile adică,
fara o logica existenţiala.
iar noaptea cineva îşi închipuie
Dar el insusi
că gândul meu e
considera a fi una,
u
si de aceea
ş
omul vede doar alb-negru,
ă.
iar cei mai rupti,
Ar trebui să demisionez
griuri valorice.
până nu-mi scrijeleşte conştiinţa
pentru totdeauna.

49 poezia
Lýkeion

Poti darui ce ai in tine

Un om vomita
Intr-un colt al camerei,
Altul tocmai infuleca
O lingura de salata gustoasa,
Privind plictisit
Resturile
Pe care celalalt tocmai le scoate din el.

Trepte - ajutor in a urca descendent

Imi storc creierii-


Intrebare fundamentala:
„Cine sunt eu?”
Ratat.
Azi ma urasc Cleşti metafizici
Din cauza a 500 de grame
Si din cauza oricarei cauze.
Din nou.
Intrebare fundamentala:
„Cine sunt eu?”
Ratat.
E maine.
Si am intreb cat e ceasul-
n-am timp.
Intrebare fundamentala:
„Cine sunt eu?”
Ratat.
E poimaine.
Acum ma dor oasele
Si ma ingrijoreaza tensiunea.
Din nou.
Intrebare fundamentala: Apocalipsa unei existenţe
„Cine sunt eu?”
Ratat.
s-a intunecat.
E noapte.
Schelet.
Ratat.

Sinucigaş fericit
(desene de Emanuela Albu)

poezia 50


cu cuvinte surpătoare;

Când întunericul a pus stăpânire


pe sufletele noastre;
Liudmila CARŢA Când ura, e la putere;
De ce să vorbim de fericire?!
Nu cunosc acest cuvânt!...
Sună dulce precum ciocolata „Kandia”
Dar rost nu are, când totul e mişel.
Nu vreau să cred în acest cuvânt - fericire.
Se consumă la sigur, precum ciocolata;
Eu cunosc ce-i durerea
Pentru mine durerea e mai mult decât o familie
Ea îmi dă forţă să trăiesc
Să înot în balta de apă pe care o emană ochii mei.
Durerea e ceva sublim,
O poţi găsi la orice minut
Şi e disponibilă oricând,
Durerea mea constă în neputinţa oamenilor
De a fi milostivi.
Lava
Fericire!??! Nu cunosc acest cuvânt
Când cu mine e prietenă durerea
Clocotesc precum un vulcan alpic,
Când sufletul cere mângâierea
Solutia vasculara se inferbanta in ultimul
Şi viaţa îl mângâie doar cu zgârieturi.
Sfert de secunda, arterele iau pozitia unei explozii
Când doreşti să vezi chipul de mamă -
Avalansice de emotii. Amorul e divinitate trupeasca
Îl cauţi în tăcere, dar nu-l găseşti...
Ce iti darueste tarie.
Atunci te întrebi: Unde-i fiinţa care te-a creat?!
Şi realizezi că eşti singur, într-un necunoscut.
Lumina diminetii imi surade paranoica…
Când vezi părinţi cu copii ce se plimbă pe stradă
Când toţi vorbesc de tată şi mamă...
Ma car desarta prin camera goala, acoperindu-mi
Dar tu!?... Plângi şi plângi,
Trupul cu capotul de un albastru plat, apoi ies la balcon
Atunci... ce rost are fericirea?!!!
As fumez o tigara de lumina…
Când totul e iluzie, e vis pătimaş,
Când întâlneşti golani pe stradă, te înjură, şi nu ştii de ce,
Destin şi timp
Când îţi faci un prieten şi înţelegi că de fapt nu-ţi e
prieten,
Iar nefericita viaţă mă duce în dilemă.
Când cauţi o alinare şi nimeni nu vrea să te asculte, măcar,
Mă aruncă în ea.
Când sesizezi că eşti singur, departe de iubire,
Precum o fiară sunt
Mai ai nevoie de fericire???
Aruncată şi lovită de picioare.
Eu sunt eu, şi nu sunt eu,
Precum frumuseţea
Aici, unde niciodată nu poţi fi tu,
Mă usuc.
Unde toţi te privesc ca pe o orfană,
Răutăciosul meu trecut
Dar puţin le pasă de-a ta viaţă...
Se zbuciumă, necăjindu-mi
Nu cunosc fericirea...!
Prezentul, îndreptat spre viitor.
Liniştea, ştiu, ştiu, e ascunsă
***
Numai acolo, în sicriul întunecat.
Sufletul meu
Dacă a fost
Se întrece, la galop, cu trupul...
predestinat
Lacrimile au început să concureze cu ploaia.
să fie iubirea
pedeapsă
Semn de întrebare... (nu cunosc acest cuvânt)
a sufletului îndrăgostit
atunci eu,
Fericire...!? Nu cunosc acest cuvânt.
iubite,
Ba chiar pare a fi neexistent,
nu mă tem
Când totul e durere ucigătoare,
de iubire şi
Când totul e beznă şi oamenii
sunt fericită în
se înjunghie unii pe alţii
vulcanul suferinţei.
51 poezia
Lýkeion
Ce se pulberizeaza in pustiu,iar vazduhul geme
Revelatii... De durerea iubirilor nepatrunse...
Am fost o intamplare a zilelor in care iarna
Am uitat cum e primavara... Ne inghetau obrajii sub albe floriceri,iar fumul
E soare,verde,rosu,galben?... Fabricilor iesea de sub zapada,pictand pe cer
De cand m-am exilat in coltul asta de lume Inimioare de gheata..Vicleniea inimiii nu credea
Vad doar negru,iar uniori nu mai vad de loc... In puritatea acelor clipe...
A trecut luna martisorului,si eu nici n-am apucat
Sa vad cum arata martisorul
anul acesta,ce modelurii s-au inventat... Melancolie
Mi-e dor de ziua in care cu motanasi in maini
rupti din gradina babei Vera,alergam Spiritul nostalgic mi-a cuprins gandul
Spre scoala,bucuroasa ca vin cocostarcii in tara. in palmele negre si reci...
Recitam poezii despre primavara,si confectionam
Ma las coplesita de ce-a fost si nu mai este.
Felicitari pentru mama...Atata entuziasm...de primavara...
In care acum sentimentile au ramas pierdute cu fulgii
Vorbesc in gand cu ce-i neprezenti si ma intreb:
Ce sa-u topit...urasc clipa acestor zile ,aici,straina,asemeni ,,Ce ,dracu’ ,fac in aceasta lume?”Ma pierd...
unei Mai scriu un vers...mai arunc un suspin...
Ciori uitate in varful unui copac. Vreau liniste,dar cand ajung sa fiu singura...
mi-e frica...daca mor vreau sa ma tii de maina...
Si sa taci!...Vreau liniste...
Epistola Ma las coplesita de ce-a fost si nu mai este.
Ce viata murdara...ce gust amar de...oameni.
Lui S.S.
,,Fii sigur ca gandirea va schimba
Viata, si viata va incepe sa se schimbe...
(Coelho)

Am cautat atatea cuvinte si nici unul nu


Mi sa parut mai potrivit.Mi-ai spus ca
Scriu tampenii,dar ti-am raspuns ,,Ce daca...”
,,tampenii” ce se nasc prin violarea sufletului...
Vezii au inflorit copacii?...desi pentu mine sunt
La fel de uscati,la geamul tau isi fac loc ghivecii
cu fori,am trecut ieri pe acolo.Orasul intra
in alerta de primavara,totul e vesel,insa
ochiul meu arata alb-negru si ciudateste orice
imagine.Nu-mi pasa.Sunt atat de indiferenta,doar pana
in momentul in care te zaresc prin nalucele
de praf ce le ridica autovehiculele si imi cert
inima ,,de ce ,ma,mereu sari de pe axa?!...nici nu te
vede!...”
insa e mereu sub tensiune si bate,bate pana o respiratie
adanca
alunga vanturile ce o abat.Si zice ca n-o intereseaza...
Stii mi-amintesc de prima noastra seara,si ma inreb de ce
Te-am intalnit tocmai toamna ,cand ea o hoata amageste
Sufletele? Sunt patrunsa de noi...
Dar...nu mai conteaza...
Si totusi...e frumoasa primavara...Sufletul ,e sec in ea.
Si timpul,timpul...un caine ce nu latra,ci doar alearga...
Si maine te pierd dinnou....

Love Story

Ai fost o intamplare a umbrelor de toamna,

poezia 52


Claudia GHERMAN bucuria si tristetea mea,


Pentru ca tu esti
limita infinitului meu
Pentru ca tu esti
creatia mea
Si mai ales pentru ca…
fara tine nici ca pot muri…

De ce Doamne
Uneori destinul
e atat de nedrept?
Ne lasa pe pamant
Sa traim cele aproape
treisprezece minute
Sinucidere de viata adevarata,
Iar atunci cand gustul
Ai ales sa te sinucizi e atat de bun
cu singuratate, Ne ia… ?!
Te-ai ascuns de mine
in cel mai negru colt
Cand te-am gasit Dumnezeu
tu deja murisesi…
De ce, suflete, m-ai abandonat si
m-ai lasat prada nemuririi… Te vedeam plangand pe umarul meu
Suferinta ta imi lovea sufletul
Erai prins in inchisoarea Iadului
Suflete… Iar aripile-ti negre si pline de sange
Pareau a fi ale unui inger
Eu nu mai sunt nimic Ce-si astepta moartea...
pentru tine, suflete…
Nici pamant, nici cer Si-atunci ti-am luat palma intr-a mea
Nici zi, nici noapte… Ti-am sorbit privirea plina de durere
Si viata ce parea a se scurge din tine,
Te-ai vandut Diavolului Iar ochii tai nu mai aveau culoare
Si m-ai lasat prada Dar erau fericiti ca inca vad lumina.
Acestei lumi insipide
Care ma reneaga, zi de zi… Am inceput sa plang alaturi de tine,
Insa, cand o lacrima s-a prelins
Nici suferinta-mi n-o mai simt, Pe una din ranile sufletului tau
Nici viata pe care inca o traiesc Un gand a trecut prin mine,
Doar falfaitul aripilor Mortii Sa te scap de chin...
Ce in curand va sosi…
Inchizand ochii am luat securea Mortii
Cand sangele tau i-a ascutit taisul...
Sufletului… Apoi, nici macar sa plang
n-am fost in stare,
Ai scapat din ghearele Iadului Caci nu eu trebuia sa fac asta
Si te-ai intors la mine Eu...nu eram Dumnezeu
Ai platit cu suferinta ta Si nici macar nu-l cunosteam!
Pentru drumul de intoarcere

De ce tot acest sacrificiu


Cand tu insuti ai ales sa ma abandonezi,
Te-ai vandut Diavolului
Si ai ales calea Iadului ?!

« Pentru ca tu insati esti Sufletul negru al unui înger mort

53 poezia
Lýkeion
împrăştiată printre alte mii,
Dana CERNUŞCĂ asistă nedumerită
mestecând un fir de cer
între colţii săi vampirici.
‚Ce l-a apucat??’
Pe o piatră apare Adam,
pe alta.. Eva..
îşi întind mâinile neputincioşi,
grăuntele de zahăr se
târăşte spre ei...
Enervat, îi loveşte cu piciorul.
Adam zboară spre cer...
Eva se afundă în pământ.
O picătură de durere
cade pe praful de zahăr...
Eva râde...
Adam zâmbeşte...
Arheolog rãtãcit
Pe marginea zidului
mlaştina inimii se pictează naşterea ploii.
e o malformaţie a naturii:
Infometãri
acolo ţâşnesc gheizere
ce fierb venele…si dau naştere
copiilor suspinului, Treceau picturi ecvestre
acolo cresc nuferi negri prin ceaţa lacrimilor…
cu care se hrãnesc le-a prins zãnaticul gând
egretele pasiunii…ce vin şi le-a aruncat
sã-şi facã provizii in farfuria nopţii.
in fiecare zi a lunii pline… Intenţiona sã le mãnânce
acolo, verdele-amintirilor la cinã,
orãcãie prin stuful gândurilor dar nu-şi gãsea furculiţa…
si sare pe fiecare patã si el nu mãnâncã fãrã
de uitare furculiţa lui…
sã prindã cu limba au curs lacrimile prin deşertul
mustele durerii obrazilor…si le era sete…
geograful ce-a strãbãtut mlastina dar durerea şi-a retras
cãutând trandafirul de cenuşa, apele in hãurile inimii…
şi-a pierdut un ochi mureau de sete lacrimile,
in bãlãriile furiei… murea de foame gândul…
şi-a uitat numele pe S-au intâlnit intr-o clipã
malurile iubirii, in cimitir
şi şi-a schimbat fiinţa şi-au dezgropat suspinele,
pe fiinţele mlaştinii… care, precum smochinul epifit
a-nnebunit, cãci şi-au incolãcit agonia
nu l-au mai lãsat sã plece câteva in jurul fiinţei-
eternităţi au sugrumat si au
si când i-au spus cã e liber sorbit-o prin membranele lor
a luat-o razna şi i-au şters existenţa…
şi s-a aruncat in abisul
celor mai tainice Dar peste trei zile
sãruturi – niciodatã dãruite fiinţa invie…
de fantomele focului.
Semper-esse!
Geneza lacrimii
Tai disperarea cu toporul
Pe zidurile fiecărei clipe şi-o arunci in mormântul
se scrie geneza. proaspãt sãpat
Filosofia unui grăunte de zahăr, in cimitirul gândurilor.

poezia 54


Râzi si plângi… utimul inveliş


Unde sunt corbii când pe care umbrele l-au numit Atlantida.
ai nevoie de blestemele lor, Cavalerul tristei figuri -umbra-
unde sunt vulturii când ciocurile lor hoinãreşte acum, bezmeticã
ar trebui sã sfârtece de la un câmp de bãtãlie
carnea durerii?! la altul…
De ce nu poţi doar striga Masacrul organismelor gândurilor
“Stop!” şi totul se scrie pe copitele
sã cadã ca-ntr-un joc fiecãrui inorog al morţii…
de domino: Antagonia noapte-zi
sã cadã cupola cerului, s-a diluat demult..
sã se despice pãmântul de fapt de câteva clipe pãmântene-
şi sã te imprãştii evuri cosmice…
in vânt, Şi Utopia Iadului
fãrã ca Isis sã şi-a construit inchisorile
mai porneascã in cãutarea-ţi… pe capete pietrificate.

Droppelgänger de ce umbra era gri?

Lumini ce poartã doliu Dimineţile patimilor


carã in vene ultima cruce
a timpului Corbi de cleştar
cu ochi de gorgonã, răstignesc luna, în fiecare noapte,
clipele privesc fiinţele pe crucea durerilor
suferinde de la capãtul fiinţei...
orizontului durerii… se hrănesc, cu sângele ei
mulţimi de sicrie otrăvit,
işi aşteaptã oaspeţii pe care-l adună
sub pãmântul miracolelor. în rouă...
Nu exista Negrul care lovesc, cu ciocul, fiecare
sã inece totul… fărâmă de strălucire,
pânã când ochiul il va descoperi, ca să-şi poată întinde aripile,
morţii umblã, şi-abia în zori
viii se ingroapã, îşi primesc culoarea înapoi,
morţii işi tai venele când demonii tăcerii
şi cautã sângele iubirii; se spânyură de copacul lacrimilor
cei vii cautã viermi şi judecătorii-urlete
care sã ucida vulturi, alungaţi din sala de judecată
fluturi care sã culeaga ploaia primesc
cei morţi işi beau drept
respiraţiile odatã pe lunã, pedeapsă,
iar viii se descompun. ani de
Cei morţi se sãruta folosind pribegie
buzele distanţei prin
şi se-mbrãtişeazã-n clipe ucise leucocitele
şi mor de dor… agoniei.
Tezã babilonianã Şi-astfel, în
fiecare
Cele trei tãrâmuri ale adâncului dimineaţă,
Şi-au revendicat bolţile cereşti: fiinţa îşi
primul intuneric a ruinat reia, locul,
cetaţile astrale pe cruce...
si Imperiile Lunii au cazut…
intinderile Soarelui s-au
sfãrmat in cel de-al doilea
ocean intunecat.
Pãmânturile morţilor au sfâşiat

55 poezia
Lýkeion
Absurde
Ale Universului, ce-ncearcă
Alexandra ADUMITRĂCESEI
Să le-adune în nisipul mării.
Aripa unui înger cerne
Picuri roşiatici, ce se cristalizează
În boabe de mărogan.
Şi toate aceste lacrimi
S-au topit
Int-o singură…Inexplicabil,
O simt
Cum îmi atinge sufletul
Intr-o sărutare
Rece,biciuindu-mi apoi
Obrazul transparent
Cu ore infinit de apăsătoare,
Preluate din
O ultimă dorinţă… Costa timpului…dar poate că…
Acestă mare lacrimă
Parcă se aud arpegii în capelă Se va polei
Şi clopote bat de priveghi, Într-o zi, în propriul meu
E timpul… Ochi, săgata de privirea
Valuri negre,funzi de Îngerilor.
Mătase şi dantelă,un sarcofag
Împrejmuiesc.E doliu, Aripa negră…evantai violet
E noapte şi burează,
e-o linişte de cimitir Peste genele haosului cad
pe stradă; doar cucuveaua de pe Ploi,
turlă Cu dantele translucide din rochia fumurie
încă mai e trează. De seară a lunii,
Rătăcesc prin ganguri, totu-i de piatră-n jur, Sfâşiatăîn colţii Timpului.aurate
Şi inima-mi e tot Şi somnoroase, ielele din adâncuri
I rocă Urzesc
Cu spini roşii împrejuri. O ploie gri, prea cenuşie parcă,
Mă simt cidat… sunt Ce ridicându-se din pământ
La privegiul a ceea ce-am fost… dar Aşterne cenuşa
Oare ce-am să fiu?? Pe ochii
Ştiu:tăcerea de acolo, Îngerilor din gândurile mele.Lacrimile-mi
Unde doar umbrelele dansează S-au amestecat
Ca iele de foc a morţii… sau poate că Cu ale cerului.moartea se prelinge
Banalul voal de pe sicriu. Uşor
Aş vrea să fiu “nimic”… un NIMIC Printre ele, făcându-şi loc în fiinţa mea.
Ce sigilează moartea într-un sipet de sticlă O simt acoperindu-mă ca o aripă
Şi viaţa Neagră, ca un evantai
Într-o clepsidră,dar să ştiu, Violet…neagră de
Să ştiu sigur,că eu, NIMICUL, Scânteietoare,
NU DEPIND DE ELE. Violet de dulce.
Lacrimi

O lacrimă de demon se preschimbă


În abur şi picuri de ploaie,
Ce udă pământul
Cu alte mii de lacrimi Negaţia morţii în faţa
De cianură…
timpului
Smuls dint-un ochi al timpului,
(desen de Cosmin
Un minut
Şoltuzu)
Se stinge sub alte secunde lăcrimânde,
Ce-şi pârjolesc durerea
Într-o vşpaie de chemări
poezia 56


Te văd precum o molie de praf


Oana VOITOVICI Arunci cu mine in pulberea din inima ta
Arsă demult
De un apus
De un sfârşit
De un sărut
Deschid o poartă spre grădina cu vişini
Acolo lilieci zboară cu parfumuri ciudate
Zumzăie furnicile frământarea mea
Si mă las pe firul negru de grâu
înţeapă….şi doare…..şi moare
Confuzie peste mare
Peste dealuri
Peste cer
Peste mine

Altruismul cuvintelor mele nu poate fi negat


n-ar trebui să crezi că esti unic

Tot ce ĩmi doresc e ca îmi vine să scuip amărăciunea


Ĩntr-o zi să mă găsească cineva adunată pe vârful inimii
Să mă caute să scutur durerea de pe genele reci
Să plângă să adorm pulberea începutului
Să sufere pe care tu l-ai sfârşit
Să dorească răsuflarea mea
Să ĩntrebe de ce nu-s acolo,a tunci îmi vine să plec
Să rostească numele meu ca pe-o oră din miez de noapte să tâşnesc
Să izbucnească în tăceri absurde pentru mine ca sângele din vene
Să resimtă amarul unui pahar de vodkă, adânc înfipt.. ca vinul din pahare
Să se arunce în gol doar pentru o privire aruncată înjositor sa urlu in şopate asimetrice
Să-şi ucidă sângele, tăind in pielea-i albă cu tăişul unei însa să nu uit că
cutii de suc.. tu ai început sfârşitul
Nu doresc mult de la mine
însa vreau să-ţi fur simţirea….. îmi vine sa vin lângă tine
Nimeni ce vei reuşi să….. să smulg orice asemănare cu a fost
Cred că am căzut in haos... sunt sigur.. să întrec timpul in trecere
În frământarea de idei dar să-mi amintesc că
Am hotărât ca nu sunt mort tu ai rămas o amintire
Trăiesc si respir
Dar aerul e al tău,e otravă Îmi vin gânduri ce pleacă
E doar CO2 Vin şi te sufocă
Nu ştiu, Vin……..
devine siguranţă si amintire
Iar vreau a rămas
Doar
Nu ştiu…
E aspră atingerea haosului
Dar mai grea o simţi pe fotografie realizată de
ea..apăsarea Oana Voitovici
De plumb a propriilor gânduri
Vreau a rămas doar nu ştiu

12 minute de cand m-am ars


M-am săturat să tot aştept
Curg rauri de acid din saliva ta
un moment de luciditate… Peste ochii mei
Se intuneca norul de lumina
Confuzie..risipă de euforie Moare ceata ta din mine
57 poezia
Lýkeion
Acid curge din ploaia de lacrimi
Peste mana mea
Nu mai simt arsurile…
S-a oprit de mult Mihai PLEŞCA
Ploaia acida din tine
……….peste mine……..
Insa aburul nuclear
Se resimte in rasuflarea mea
…..Ma sufoc fara sa ma sting…
……in 12 minute…..
……fara….

Ochii morţi nu văd viitorul

Se scurge licărire de negru COPILUL


de iris...
Se scurge o geană tăcută S-a stins un an, poate mai mulţi
din pleoapa moartă... S-au stins atâtea vise
Te scurgi Tu şi nu rămâne Tot singur eşti, tot taci şi-asculţi
decât umoarea spumoasă Şi baţi la uşi închise.
a ochiului tău
E alb, e orb, e singur... S-a stins un om, poate te minte
Albastru violet electric... Poate s-au stins o mie
E apusul tău... S-a stins un vis şi astăzi simt
Refuzi încarnarea în mine Că-n veci n-o să învie
Şi uiţi că ochii morţi nu văd viitorul...
Tot singur eşti şi n-ai nimic
Toată privirea ta s-ar putea scurge prin Nimic nu-ţi aprarţine.
arterele mele. Lumea e mare, tu eşti mic
Toată moartea ta ar deveni viaţă în Şi treci prin rău şi bine.
ochii mei
Tot ce eşti tu ar fi îndeajuns Lumea e moartă, tu eşti viu
Dacă ai şti că ochii morţi nu văd viitorul Viaţa arde-n sânge
S-a stins copilul şi nu ştiu
Ştiu că atunci rămâne azi pentru totdeauna aici De ce îmi vine-a plânge.
Un loc al regăsirii mele Azi, viaţa-mi pare un simplu vis
Amintiri ce renasc din versuri, muzică, privelişti... Ce n-are nici un rost
Zîmbete sau nu... ochiul roşu al ierbii Iubeam copilul dar s-a stins
Îmi demonstrează existenţa puternică Copilul ce am fost.
A NEPĂSĂRII
Acum trăiesc pentru atunci Mi-e dor de el, mi-e dor de tot
Fără să cred nici o clipă că voi muri Ce-am avut înainte.
Fără să revăd, să resimt măcar o adiere S-a stins copilul dar nu pot
din furtuna de simţuri Să mi-l alung din minte.
Ce pot răscoli lumescul din mine...

poezia 58


Ioana SINCULEI Două bolţi

Ne vom prinde de mâini.


Mâinile ne sunt
două bolţi cu heruvimi, înstelate;
cu raze fac schimb, între ele, şi totul
e un peisaj al sângelui din carne.

Nu-i altul geamăn, în vazduh, pe ape...

Şi dintr-o boltă de-o cădea, o stea,


se va opri şi va lumina pe-a doua;
iar pasărea cu grai de aur, dacă
va muri, o alta o va învia.
Copilărie E un peisaj al primăverii, poate.
Nu-i altul geamăn în vazduh, pe ape…
Lăsaţi-mă să fiu copil,
Măcar un ceas, în fiecare zi. O clipă
La răsărit aş vrea să fiu
Sub paşii-mi, sfioşi, iarba să se-nchine Un gînd adie peste pleoape-mi.
Doar cât o şoaptă. O frunză transparentă se sparge
Pe peisajul de toamnă ce a venit
Să ştiu, dar să ştiu sigur că soarele nu e Adunând
Decât o foarte mare portocală... noile morminte de frunze vechi.
Lăsaţi-mă să fiu copil, Din depărtare, o bucată de lună
Măcar un ceas, în fiecare zi... Îngheaţă aerul cald
Ce picură pe un pervaz de cer
Dac-ar fi Prin simplă condensare.
Continuă să ningă
Dac-ar fi să vorbesc despre ape Peste inima mea.
Dac-ar fi să vorbesc despre munţi O iarnă de tristeţe.
Aş slăvi minunata cetate
Aş slăvi domnitorii cărunţi Roua
Aş simţi bucuria aproape
Dac-ar fi să vorbesc despre ape... Roua se face, acum,
Lacrimă.
Dac-ar fi să vorbesc despre crin Apoi, îşi continuă drumul
Dac-ar fi să vorbesc despre flori Înăuntrul inimii...
Aş simţi surâsul cristalin Parcă o vezi!
Tăinuit de izvoare, în zori, Cum se strecoară
M-aş simţi ca o floare de-april Printre rănile fierbinţi
Dac-ar fi să vorbesc despre crin. Ale sufletului.
Şi, dintr-o dată,
Dac-ar fi să vorbesc despre lumină, Porţile inimii s-au închis.
Izvorând vertical, seculară, Şi-a rămas
Aş iubi reculegerea lină Doar cristalul.
Slobozită de Steaua Polară,
Aş simti bucuria deplină,
Dac-ar fi să vorbesc de lumină.

Dac-ar fi să vorbesc despre ape


Oglinda
Dac-ar fi să vorbesc despre crin
(desen de Alex Mihăescu)
Aş simţi bucuria, aproape,
M-aş simţi ca o floare de-april.

59 poezia
Lýkeion
e timpul, trecut în abisul uitării.
Nu mai există întoarcere...
Timpul se opune la orice încercare,
Andreea UNGUREANU La orice remediu al vieţii latente.
E inaccesibil timpul – scurgere lentă...

Negru

Un înger negru te priveşte,


o mână neagră se întinde,
un bilet negru ţi se dăruieşte,
şi-o slovă neagră te surprinde...
„Vin după tine... acum...
Aşteaptă...”
Citeşti scrisul negru şi te înfiori,
încerci să te deschizi,
Rob... în tine să cobori...
Dar vezi totul în negru
şi pasul nu mai nimereşte drumul spre tine...
Cum poţi să străbaţi spaţii interplanetare, Îngerul se apropie,
să explorezi particule micromoleculare, mâna te cuprinde,
să atingi cu palma cerul, la orizont, biletul negru te desprinde
să penetrezi adâncul, înot, de lumea vie.
să dezlegi enigme, în piramide, E prea târziu!
să trezeşti la viaţă fiinţe morbide, Nu poţi să mai priveşti
să fii stăpân peste pământ, ce rămâne în urma ta!
peste adânc, apă şi vânt... Îngerul te duce numai înainte,
Şi totuşi... un lucru, doar unul să-ti scape: prin Universul negru!
Însăşi Moartea să te îngroape.
Nu, nu mai eşti stăpân,
ci rob,
şi încă Rob al morţii!

Toamna

Frunze risipite-n timp...


Moarte lentă.
Viaţa, absentă pe pământ,
Transformă umbra,
Cu aripi, pentru zborul în infinit.

Auriu brodat cu fire negre:


inexistenţă inevitabilă!
Toamnă fără frunze, goală:
tinereţe risipită în zadar,
Viaţă spre final!

Timp
Şah...
(desen de Andrei Alex Mihăescu)
Scurgere lentă, a vieţii pierdute,
un neutron, în Universul lumii nevăzute,
un firicel de praf, la orizontul zării:

poezia 60


Lavinia DUMITRU
Larisa POSTOLACHE

Idee

Când cadavrele ce-ades ne îngrozeau vor deveni


ale mele aliate…
Când sângele ce atat îmi displacea voi bea fiind
însetata,
Totul va deveni un haos si apele vor fi doar un Am inghitit paharul de venin
pamânt, Pe care moartea mi l-a oferit.
Brazii falnici prefacuţi în scrum şi toate florile Ce dar de nunta!! Ce ranjet lacom !!
mirosind a gunoaie… Privire obscura……..
Împlinirea va fi completă..de moarte,de ură, de Portret perfect de mireasa nenuntita
juraminte deşarte… L-am sorbit pana la capat,
Voi continua în lumea mea mică să mă hrănesc Mi-era o sete de sange,
privind la morminte Care-mi uscase gatlejul,
Iar tu…muritor naiv si credul ce crezi ce binele
învinge, Aproape ma asfixiam
Vei suferi si vei plange privind cum moartea e
viata si viata….se duce… N-am putut insa topi
Focul groaznic ce imi ardea madularele
A mai ramas o picatura
Si………..ar fi pacat sa se iroseasca in van.
Anca HUŢANU
N-ai vrea sa o asezi incet
Pe chipul tau de marmura
Poate ca asa s-ar nimici
Toata ipocrizia din tine
………..Sau……………nu ?…..

Ascult…

Ascult,
Caci sufletul o cere.
Este mult
De când n-a mai simţit plăcere
Şi e mut.
Nu ştie,
E un pustnic ce doar speră
C-o să vie.
Aşteptarea-i austeră... Privind lumea din perspectiva lunii
Nebunie. (desen de Emanuela Albu)
61 poezia
Lýkeion
That yellow quickly turn,
They herald th'advent of the Queen,
And praise Her swift return.
AND NOW… IN ENGLISH !!! And Autumn strikes down all with haste,
Of those She does not need,
And emerald forests are replaced,
According to Her creed.

Yet some there are who catch Her eye,


Vlad COJOCARU In beauty and in form,
She's quick to jump when faithful cry,
To guard them from the storm.

Great bounty overtakes the plains,


For grapes are sweet and fine,
And all among the vine domains,
Float gentle tones of wine.

However, everything must pass,


But time matters alone,
LONELY Sigh thousands of green strings of grass,
As Autumn takes Her throne.
Separated by great distance,
By the many points in space, Leaves morph from green, to gold, to gray,
Do I ponder your existance, And always seem to fumble,
In this cold and lonely place. Yet loyal to the seasons stay,
And ever downwards tumble.
Kindred soul in frail form,
Walking with angelic grace,
Bring the power to transform, Alexandra SCHIOPU
To this cold and lonely place.

Bring your inner beauty forth,


In the warmth of our embrace,
Melt the glaciers of this world,
Of this cold and lonely place.

Let us drown with our kiss,


And all else shall we erase,
Ever trapped in the abyss, GOD
Of this cold and lonely place.
Stately imposing mountains rise their top to
Glory His power;
AUTUMN Serene clear oceans reflect His greatness;
By love, God created the Universe.
As days succumb to darkness might,
According to the Wheel,
Dark wins the battle with the light, LIFE
Compelling it to kneel.
A frail unshaped dot… the almighty power;
As waves of cold about the lands, Had not it had will to live,
Their terrors gently spread, What would have become of us?
Entwined like ghastly undead hands,
They drown the world in dread.

As fear grips the leaves of green,


poezia 62


analyzing texts and poems, using brainstorming


techniques that focus on organization, pre-writing,
writing and post-writing activities. Moreover, the
students who work together react spontaneously
POST and more willingly when exposed to words,
SCRIPTUM sounds, images and objects than those who work
individually. They gradually master their own
senses and begin to grasp the similarities and
differences between their world and the outside
objects, people and ideas.
The first thing we should do is to present
students poems that approach their needs and
interests, such as love, friendship, nature, colours,
seasons and art. Once they familiarize themselves
Gianina CUCOREANU with the semantic and context/ content aspects
students write on their own, following the same
pattern. It would be useful to teach them how to
organize their work, so that writing poems should
not be the result of chaotic words coming into their
minds. Ask them to keep notes about their feelings
and ideas, listen over and over again to the same
piece of music or take a closer look and analyze a
photo or a painting and, only then call for
intellectual and emotional response in words and
phrases.
Even if teachers offer students poem
patterns, some of them usually enjoy writing free
verse, rhyming or haiku poems. Tell them not to
worry, encourage and praise their work because
Writing poems can be fun! students need a constant feeling of carrying out a
task, which is read and enjoyed by their teachers
Asking students to write poems in English and peers.
may turn to be challenging nowadays, especially Here are some examples of patterns you
because they prefer writing essays for contests or may use:
homework and consider poetry “boring stiff and Adverb Like (a noun)
obsolete”. Two syllables
I tell them otherwise. Poetry can be fun if Adverb Subject
teachers encouraged students to try new Four syllables
experiences, reach out and touch the world around Adverb Predicate
emotionally, intellectually and sensorially. It Six syllables
should be a good idea for teachers to get students The + noun Question?
involved in creating art from an early age, thus Eight syllables
cultivating their enthusiasm in reading and reciting Verb
poems. This is the reason for which, after teaching Two syllables
the Shakespearian sonnets, the 9th form students Noun and modifier
wanted to read more poetry and grew to like Noun!
writing poems themselves. For these students I If you want to really get them hooked, play
prepared an optional course of literature called games in the classroom as I do with my 6th form:
“Shakespeare in Love” which I hope will meet their ask a student to write the first line, then hand the
needs, make them study human nature and the paper over to the colleague sitting behind him to
surrounding world, rediscover themselves, be more continue the poem and so forth… You may start six
communicative and creative. or eight poems at the same time with all the
Although when writing poems most people students in the first desks and, when the poems are
need privacy, I have learnt from experience that in finished, get them into groups to choose the best
order to expand the students` artistic taste teachers titles, let the speakers recite or act the poems, have
should rely on team work which develops fun and reward the most inventive minds.
confidence and free spirit, engaging them in
63 poezia
Lýkeion

NOI ŞI CEILALŢI

Georgeta CULICEANU Otilia IORDAN

Visul si Visatoarea

Cuvantul-vis capata viata din sufletul-


gand al unei adolescente. Jurnalul cu vise devine
calea de accedere in lumea interioara.
Visul e vazut in ipostaze de reverie „sunt
treaza dar totusi visez”transformata in cosmar
„detalii macabre imi tortureaza sufletul” apoi Aripi răzvrătite
devine realitate „sufletul meu canta si gandul imi
sopteste cuvinte arzand. Unul cate unul le astern pe Cu cât vei întinde aripile
hartie…”. Ca un Icar obosit
De-atâtea caderi,
Viata este un vis si visul devenit viata
Cu atât mai mult voi iubi zorile.
structureaza zona realului, acela care poseda drept
Lasa stropii ploii monotone
granita o zona caracterizata prin reveria,visul treaz.
Sa-mi racoreasca gândurile
Visatoarea de 14 ani bate la poarta
Arcuite ca o bolta invizibila
Initierii,trece din trezie spre reverie,atingand
Dar aripile care lovesc aerul
samburele visarii. Cu miros de fân şi margarete
In acest spatiu imaginar are loc intalnirea cu Nu le întinde:
profunzimea gandurilor tacute ale sufletului relevat Te poti întâlni
prin imagini: „sufletul meu este o picatura din Cu o ramaşita
ploaia cosmica a stelelor…Imi vorbeste lumina,dar Din fostul Icar parasit
nu prin cuvinte”. Şi ametit de frumusetea lui.
Adolescenta cu intrebarea in priviri se Atunci cazi
cauta pe sine. Ea trece de la reverie la tristete Pe o margine de pleoapa tremurânda.
asteptand „zorii sperantei”. Indragostita de ideea de Netezind cutele transparente ale privirilor,
dragoste este o „farama de stea vinovata, Aştept întoarcerea diminetii
condamnata la vesnica alergare.” Inundata de albul
Ea trece dincolo de visarea comuna si cauta Aripilor razvratite.
misterele creatiei, descoperind vointa umana de a Cu cât vei întinde aripile
cunoaste.
O adolescnta care sfideaza in stil coranian Ca un Icar flamând de spatiu,
cei 14 ani, asculta „prinse intr-o magie portocalie, Cu atât mai mult
chemarea Cuvantului.” Voi iubi zorile.
Aceasta carte este dovada ca uneori visele
devin Realitate.
Dorinta

Ma simt un izvor
As vrea sa curg o viata-ntreaga
poezia 64


De-a lungul câmpiei mele... Farâma de timp


E atâta pace si liniste Sa nu-mi ceri s-aprind teii
Încât încerc sa-mi înabus Ori sa ning
Zgomotul de valuri în muschiul pietrelor Eu sunt farâma de timp
Prin care tu poti respira
Gândurile sufletului meu sunt line Sunt iubirea ce se revarsa
Ca zborul departat Precum valurile marii
De cocori. Inundând oceanul ochilor tai
Eu sunt: viata!
Azi, acum, aici,
As vrea sa ma evapor
In gândurile tale. ADOLESCENTA

Ma simt ca un arbore
Nocturna In care clocoteste viata.
Ca o lava fierbinte…
Noaptea s-a culcat Mugurii sunt visele
în încaperea unei fântâni Ce se nasc sub lumina
Înstelate Razelor blande
Soaptele îngenuncheate Care mi se daruiesc in manunchi,
îi descânta ochii adânci Sa ma impodobesc cu ele.
in care vântul Mugurii se transforma
se rostogoleste In frunze ce nu mor niciodata.
agonic Cum oare ar putea muri implinirile?
Pasari cu pleoape de umbra In sufletul meu e o primavara
Tin în gheare de arsa cremene Ce pulseaza la infinit…
Pletele cazute Eterna primavara a tineretii.
Din norii care dorm.

AJUTA-MA, DOAMNE!

Sunt nopti când murmurul izvorului cânta aşa de blând


încât ai crede ca s-a ascuns in spate-i un înger.
In astfel de seri, las sa-mi cada o lacrima pe obraji
Ce-odata au fost plini de viata
Si atunci m-apropii de el si înalt o rugaciune catre cer

O rugaciune catre tine, Doamne,


O rugaciune in care îmi caut speranta
Si adorm rugându-te
„Ajuta-ma sa sper, sa cred si chiar sa iubesc!”

Zbor

Te-am închis in zborul


Inimii mele
Sa ma înveti ca o lectie scurta
Care începe de la culoarea ochilor tai
pâna la linia miscarii.
Privindu-te de aproape
Ascult în tine
Lebada ta muta.

65 poezia
Lýkeion
Ciprian Micuţaru Sa ma pierd-
Sa mor...
groapa mortii e-apasatoare,
Presarata cu lalele,
Negre, ca gandurile mele.
Si-as pleca in noapte,
…pe strazile pustii.
Sa fug de toti,
-----------------------------------
sa fug de toate,
Sa ma ratacesc
prin labirintul
gandurilor si al temerilor
--Apusul cetii peste tine-- …mele…

Corpurile copacilor, arsi --Gothic Story part I--


Dezbracate de pojghita lor neagra
Se renasc si ele in Iti trimit sub piele...
...stele ..in luna O dulce chemare a unui strigoi flamand
De pe cerul tacut cu norii goi O creatura hidoasa jumatate om jumtate fiara
De ploi macabre si vantul taios. Ce cu sange cald se rasfata sub clar de luna
Moarta e primavara Cu chip de toamna vie... O simti cum te cheama cu dorinta trupeasca,
Mort este si chipul iernii In cimitir...Te simti ciudat
Dupa toamna care din nou vine. Pleoapele grele te conduc ...la mormantu nostru
Fara tine... Mirosul de pamant proaspat predomina
Lacrima cazuta Iar vantul scoate sunete pe care doar morti le inteleg
Causul palmei mi l-a adincit. Rochia-ti alba cu sange sa pateaza
Un fulg de ninsoare ce nu se topea Trist, te-astept...
In contactul rumen, ale unei picaturi de ploaie, Unde avea sa se termine totul
Dar sufletu-i in brate mi-a murit. ...Si pentru totdeauna-
...Acum fara de lacrimi Iti voi simti trupul rece aproape de al meu
Si fara de tine, Vom putrezi impreuna si vom devenii unul
Pustiul nevazut il simt E un vis intr-un vers de melancolie
Intr-un dosnic incalcit si totusi cunoscut, Visez si ma trezesc cand simt mana ta pe umarul meu
(...Care doar tu il cunosti) Ma ridic, pana sus - deasupra cimitirului trist si mort
Trecind prin mine. Multimea de cruci ma priveste
Si totusi s-a unit ploaia cu ninsoarea... Rau al nopti Rau al blestemelor-
Evocati de nevoia dintre noi Ce vegheaza taramul mortii
Si-apoi am sa ma evapor in particule Aerul ingreunand lumina alungand
De suflet - vreau - sa ma readun Murdar si plin de amaraciune
In alta viata, pe un alt tarim.....Plutind Doar focul din ochi tai ma imblanzeste
Imi saruti ranile si dorinta mea creste
-cu ganduri ma omor-- Te iubesc ca pe o prada...
De-a lingul buzelor cu lama aspra a cutitului ma tai-
Dezolare, intristare, Stropii de ploaie cad pe umeri grei
groapa mortii e-apasatoare, Iar frunzele, cu al lor fosnet strident
Presarata cu lalele, Sub talpi ce urla de mahnire
Negre, ca gandurile mele. Trosnesc placut, si fiece pocnet
Imi sun-a cantec de vioara
E liniste si pace Lama otravitoare a chinului ma strapunge
e tarziu, Si lacrimile in-tacere, curg suroaie pe obraz
e noapte… Cad pe pamantul rece - sufletul avea sa-mi plece.
Trupu-mi insangerat, Nu cauta sa afli un raspuns,
Lovit de viata crunta Te vei izbi de ceva de neinteles, de nepatruns...
E lesinat, abandonat,
Pe camp, in furtuna.
Spaima ma cuprinde
Si frica ma indeamna

poezia 66


--un sentiment, intr-un desen--

Inima mea, pe niste scari


Un vant ciudat isi spune cuvantu
Rascoleste rece, imagini uitate
le-nvie si apoi le rastigneste
pe toate intr-un desen-
Cu maini taiate de pix cu cerneala rosie-
Langa un muzeu, pe-o banca...uitata Nicolae CĂRUNTU
Un sentiment pierdut inca arde.
Cauta o cale de scapre...
Incerc sa-l tin in mine
Smulgand promisiuni clipelor
Strangand intre degete
Flori culese de pe mormantul iluziilor mele.
Dar el sapa adanc, ma doare, dar nu-i pasa...
Si apoi se restigneste
Trist intr-un desen-
Cu maini taiate de pix cu cerneala rosie
Stau cu inima pe-o scara, langa cinema
Auzind fosetul glasului tau plapand Ritual diurn
Ma ratacesc in lumea ta - fara tine
In ochii tai, noaptea haotic raneste Aproape că a devenit
Se uita in gol, pentru mine
Imi ingrozeste privirea... un ritual zilnic
Si apoi ma rastigneste ca în fiecare dimineaţă,
Tainic intr-un desen- după ce-mi beau cafeaua
Cu degete hasurate si tigve de elfi. şi-mi servesc
Pagini albe imi tremura acu in maini porţia de nicotină
Doar ele mai suspina si plang să ies în grădină
Pentru ceva ce n-a fost sa fie, şi să
Si tot ce n-a ars pan-acum hrănesc vrăbiile şi
Renaste iar si apoi se rastigneste porumbeii sălbatici…
Cenusa intr-un desen- Urmele lăsate de aceştia
Patat de sange- Inserat cu ultimul sentiment. prin zăpada proaspătă
Ridic mana in gand spre tine şi eternă
Si apoi ma rastingnesc sunt aidoma hieroglifelor
Tacut si singur in propiul desen. de pe-un vechi pergament
egiptean…
Altfel, m-aş simţi vinovat.
Făra să dau hrană acestor
nevinovate înaripate cereşti -
cred că zborul lor
n-ar fi întreg.

Fericire deşartă

Nici azi nu-mi închipui


după atâta amar de timp –
cum poate fi fericită adolescenta
ce trece pe stradă săltând
în rochia-i decoltată şi multicoloră –
fetiţa de ieri, trece fericită
către femeia de mâine
şi mai departe spre-a nu mai fi...
Probabil că-i bucuroasă şi mândră,
este adolescentă,
67 poezia
Lýkeion
fiindcă-n ea, acum, timpul Petruţ PÂRVESCU
lucrează şi azi, şi mâine, mereu,
până când, într-un anume minut
ori moment, motorul vieţii sale va gafa
o singură dată,
dar eficient şi definitiv,
ca s-o trimită-n mormânt,
pe fericita, cândva fosta fată...

Ruga

Doamne
nu-mi doresc xxx
mai mare bucurie
de la Tine Dincolo de timp
decât, rugându-Te Lumânarea aprinsă
să pot afla În mâna rece.
cu exactitate
şi certitudine xxx
ziua, luna,anul
în care Cu mâna goală
eu n-am să mai ştiu Pe trotuarul ud şade
nimic despre mine… Un bânuţ singur.
Doamne, toate astea
de le-aş şti xxx
doar
cu trei zile Dincolo de timp
înainte de plecarea mea Poemele nescrise
de-ajuns mi-ar fi !... Ale naturii.
Doamne-Doamne
toate, absolut toate xxx
sunt posibile
numai la Tine… Stea căzătoare
Un ochi de lumină spart
Înainte de naştere Încolţind în aer.

Înainte xxx
de a mă naşte
am protestat Noapte de noapte
şi-am plâns o veşnicie; Colindă veacurile
N-am făcut grevă, Fără boi – Carul
dar
dupş o toamnă cenuşie xxx
o iarnă grea
şi-o caldă primavară Toamnă bogată
s-a hotărât - Boii s-au oprit singuri
fără voinţa mea În dreptul morii.
botezul
ochilor mei xxx
cu soarele şi iarba…
Acolo, în lumea În întuneric
familială a mamei Liliecii caută
am trăit Urmele zilei.
prima viaţă
şi câtă libertate (din vol. Imnele tăcerii, haiku-uri,
era Acolo!... Botoşani, Ed. Agata, 2003)
(din vol., în pregătire,
Dincolo de Dincolo)

poezia 68


Augustin EDEN

Despre lucruri despre vid şi alte chestii

nu cred că pot fi salvat dinafară de gând


claustrat în lucruri nu pot concepe umbra-mi tremurătoare
că pot chiui să pot exista în mine să pot urma
până şi ceea ce sunt gândesc fără jenă
nemângâiat mă mângâie austrul strivirii se lasă
ca un rege ex pătimit sufletul meu
aureolat de nefiire mă trage în goluri
în primordiale petrec în blana aceasta de funii
cred că vidul fără remuşcări mă absoarbe
mă naşte şi tot aşa la nesfârşitul nesfârşitului

A început de iubire în botoşaniul ceresc

mă exilez de această parte a străzii


buimac fără de moarte văii întinse îi par
mă apropiu trec parcă din cealaltă parte
de tine în vis fulgerat un arbore-robot
pe coasta dureroasă care doarme
de aur clipa ce caută sfârşitul
a început de iubire
lunii eternitatea hibernând

Eeeh! Eeehei! de drag de dragii mei părinţi

prin ochiul de smalţ cafeaua se uită la mine


dimineaţa îşi umflă aripile cu mine cu tot
se-apucă de găurit materia duduie
masa de scris ca moara istovită un eu tot mai rupt care
bate străzile în căutarea morţii unei boli zâmbeşte
se holbează băşcălindu-se ca un sens acuarela autorului
în interiorul cuvântului se aruncă aiurit
ca o memorie ameţită în uitare

(din vol. Cvadropoeme*, Ed. Geea, Botoşani, 2004)

*cvadropoemul: patru poeme într-unul şi unul în patru; primul e citit în mod obişnuit, ca orice alt
poem, celelalte sunt reprezintate de cele trei coloane, lectura putându-se efectua în orice ordine, chiar sărind
de la o coloană la alta. Termen propus în 1999 de Augustin Eden (pseudonimul literar al lui Valerian Ţopa).

69 poezia
Din DOR de Eminescu…

70
Din DOR de Eminescu…
Lýkeion

poezia


Eminescu se referea astfel,cu 127 de ani în urmă,


la profesorul care lucrează asupra minţii şi inimii
elevului, la „educatorul” care modelează cea mai
subtilă materie – caracterul.
Cât priveşte dominanta de personalitate,
pedagogii vorbesc în zilele noastre de diferite tipuri
Corneliu de profesori: predominant afectivi (orientaţi
DRESCANU asupra comportamentului elevilor), predominant
cognitivi (care agreează însuşirea materiei în
amănunt) şi predominant creativi (cadrele didactice
creative adepţi ai stimulării gândirii elevilor,
oamenii catedrei cu simţ practic-aplicativ). Idealul
ar rezulta din combinarea celor trei tipuri, dar
întrebarea este sub ce nume generic? Cred că
UN CONCEPT EMINESCIAN răspunsul îl putem afla în conceptul eminescian:
„profesorul spiritual” este cel „care ştie să
“Profesorul spiritual” intereseze auditoriul – elevul, elevii, clasa -, printr-
un „învăţământ educativ”, căruia îi spunem astăzi
în mod generic „învăţământ formativ”.
MOTTO: În privinţa programelor şcolare, Eminescu
„Educaţia unui observă că acestea nicăieri nu sunt atât de încărcate
popor se câştigă şi se păstrează cu anevoie, de cunoştinţe nefolositoare ca în România. Despre
şi tot atât de frecvenţa slabă a elevilor, afirmă că, adevărata
lesne se pierde şi se compromite o asemenea cauză constă în sărăcia poporului, nu în
moştenire, când „aversiunea” acestuia, „contra şcoalei”, iar un alt
se dau de sus exemple de neorânduială, de argument este tocmai ideea „profesorului
nedreptate şi de spiritual” – pentru care pedagogia înseamnă şi
incoerenţă.” ştiinţă şi artă. Avem aici o definiţie modernă a
pedagogiei, ce exprimă exact ceea ce acum numim
(MIHAI EMINESCU) la noi: management educaţional. Eminescu pleda
pentru ştiinţa şi arta de a forma elevii pentru viaţă
şi nu împovăraţi de cunoştinţe inutile. Eminescu era
În articolul „Educaţie şi învăţământ,” vizionarul unui context în care oamenii „îşi
(„Timpul”)- 12 iulie 1880, Mihai Eminescu apropie exercită toate puterile proprii ale inteligenţei”, cu
printr-o fericită inspiraţie doi termeni: „profesorul” „vigoare” şi „îndemânare”.
şi „spiritul”. Se referea la „învăţământul educativ Referindu-se la pedagogie, Poetul scria în
din şcoalele primare şi secundare”, unde „metodul articolul „Norme pentru organizarea Dobrogei” ,
de predare e lucrul de căpetenie”, dar şi la cel („Timpul”), din 11 octombrie 1878 , că aceasta „e
universitar unde, cu o anume observaţie nota: o ştiinţă formată sau mai bine o artă pentru a face
„metodul e indiferent, căci aici se cere ştiinţă şi mai priceput copilului ceea ce voim să-i spunem şi
numai ştiinţă”. Cu toate acestea, insistă asupra ai imprima mai adânc ideile morale şi câte puţin a
ideii, scriind: „Şi aici, – în învăţământul deveni directivele vieţii sale.”
universitar-, va rămânea o mare deosebire între Conchidem că, „profesorul spiritual”,în
profesorul spiritual” care ştie să-şi intereseze concepţia eminesciană, imprimă idei morale, fără a
auditoriul (…), pe când altul nu va fi capabil de a-l le da caracterul obligatoriu, oferind totodată,
interesa nici pentru frumoasele litere”. modelele şi cultivând în acelaşi timp, libertatea de
„Profesorul spiritual nu se identifică cu selectare a elevilor şi de autoformare (educaţia
profesorul vesel, cu comediantul, ci cu dascălul continuă).
iluminat, cultivat în spirit, elevat moral, cu har,
incitant, purtător şi creator de valori, în stare să
pună în mişcare un învăţământ inert, pentru a 14 ianuarie 2007
forma omul la care aspiră societatea.”
Dragalina-Cristineşti

71 Eminescu
Lýkeion
istorică, profesor titular al facultăţii de profil. Este
vicepreşedintele Comitetului naţional al Istoricilor
din România,preşedintele Fundaţiei Academice
„A.D.Xenopol” din Iaşi, membru al Comisiei
Internaţionale de Istoriografie al Asociaţiei
Istoricilor Europeni,coordonator al unor publicaţii
de profil.

Profunzimea şi complexitatea operei


eminesciene au determinat interpretări variate ale
creaţiei,unele adevărate capodopere. Opera lui
Eminescu este prin excelenţă „o operă deschisă” şi
fiecare generaţie, în funcţie de sensibilitatea epocii,
va găsi noi sensuri aşa cum profeţea încă de acum
un secol,un entuziast preţuitor şi epigon al
său,Alexandru Vlahuţă: „Tot mai citesc măiastra-ţi
carte…”.
„Eminescu e un latifundiu” a cărui explorare
constituie deja o vastă bibliografie, cu neputinţă de
parcurs integral, pe cont propriu,opera însăşi fiind
Tainele nemuririi anevoie abordabilă în totalitatea ei. De ce totuşi o
nouă carte despre universul eminescian?(…) O
(desen de Bogdan Şoltuzu) nouă lectură,una din atâtea posibile,ne poate
stimula cunoaşterea universului eminescian şi
totodată o mai bună înţelegere a problematicii
româneşti din epocă. Am pus accent anume pe
Mai aproape de carte, cultură,fiindcă< nici un fel de materie nu e
Alexandru Zub – “EMINESCU. Glose istorico- cugetabilă care să nu poată constitui un element al
culturale” culturii>, după spusa poetului însu-şi.(…) Fixând
numai câteva jaloane, un cadru util pentru analize
viitoare,idei ce se impun la interferenţa dintre
_________________________________________ scriitori şi epocă,am dorit să semnalăm câteva
___________ teme,nuanţe,sugesti, fără intenţia de a dezvolta
vreouna din ele (…)”. Aceste cuvinte ale
Alexandru C. Zub (n.1934) - profesor eminentului istoric Alexandru Zub, sunt laitmotivul
doctor universitar, cercetător istoric, membru al acestei cărţi care îmbracă în văl de eseu,reflexiile
Academiei asupra operei celui ce constituie „expresia
Române integrală a sufletului românesc”. Volumul se
constituie într-un opuscul ce adună texte scrise
Alexandru Zub de-a lungul anilor şi a apărut la Editura
s-a născut la 12 Enciclopedică „Gh.Asachi”,din Chişinău.
octombrie 1934 în satul Semnalând acest volum de studii
Maghera care aparţine eminesciene,de o valoare deosebită şi de o
de comuna Vârfu- incitantă analiză asupra unei opere care suscită un
Câmpului. După interes continuu, reţinem remarca autorului din
cursurile şcolii primare capitolul II- „Teme,conexiuni,accente”-: „Ca orice
este înscris la Şcoala creator de geniu,Eminescu nu poate fi abordat
Normală de învăţători integral în nici o exegeză,oricât de amplă,opera lui
„Al.Vlahuţă” din constituind un domeniu încă plin de
Şendriceni-Dorohoi, pe surprize,capabil să ofere analistului mereu alte
care a absolvit-o cu laturi,o nesfârşită materie de studiu”.
calificativul
„Excepţional”. A urmat apoi Facultatea de Istorie
a Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi, fiind
desemnat şef de promoţie. A fost, pe rând,
cercetător ştiinţific la Institutul „A.D.Xenopol”,
director al acestui prestigios centru de cercetare
Eminescu 72


nestăvilită de multe ori în viaţă: plăcută şi


atrăgătoare în anii copilăriei, preţuită şi gustată în
De la Eminescu… Creangă cei ai tinereţii, cu multe semnificaţii şi aforistică
pentru vârsta bătrâneţii.
Rezumând, scriitura lui Creangă
însumează poveşti, povestiri şi evocări din
copilărie, toate ilustrând în chip desăvârşit,
imaginea satului moldovenesc de munte, din
MOTTO: secolul al XIX-lea.
“E foarte cu putinţă dar ca Eminescu, înveselit de La 15 iunie 1889, se stingea din viaţă
comediile lui Creangă, să-l fi îndemnat să scrie Mihai Eminescu. La sfârşitul aceluiaşi an, într-o zi
(...) <Scrie, măi tată Iancule, scrie tot ce-ai spus - care îi era atât de dragă marelui povestitor – seara
i-ar fi spus Eminescu - s-o audă şi alţii, că e Anului Nou -, destinul face ca şi Ion Creangă să-şi
minunat de bine!>” întrerupă călătoria pe acest pământ… Nu a vrut să-l
G. CĂLINESCU lase singur, pe cel care îl încuraja să aştearnă pe
hârtie pentru umorul inegalabil, amintirile din
copilărie…
Acela care avea să devină unul dintre marii
noştri prozatori, Ion Creangă, s-a născut în satul
Humuleşti, judeţul Neamţ, în urmă cu 170 de ani, la
1 martie 1837. Şi-a început activitatea literară mult
mai târziu, la sugestia celui cu care va lega o
prietenie care va dăinui în istoria literaturii române,
Mihai Eminescu. Poetul, un adevărat vizionar în
remarcarea talentelor literare, intuind geniul creator
al povestitorului, îl încurajează să aşeze pe hârtie,
zestrea orală pe care o deţinea şi dându-i curs, Ion
Creangă îşi pune destinul scriitoricesc în slujba
condeiului.
Impactul cu Cenaclul Junimea, unde Ion
Creangă citeşte „Soacra cu trei nurori ce se va
tipări în revista „Convorbiri literare” (1875), este
decisiv. Această publicaţie va găzdui aproape tot ce
a scris Ion Creangă: „Capra cu trei iezi”-1875,
„Punguţa cu doi bani”, „Dănilă Prepeleac”,
„Povestea porcului” – 1876, „Moş Nichifor
Coţcariul”, „Povestea lui Stan Păţitul”, Creangă,
„Povestea lui Arap Alb”, „Fata babei şi fata 170 de ani de la naştere
moşului” – 1877, „Ivan Turbincă” şi „Povestea
unui om leneş” – 1878. În toamna anului 1880,
publică primele 2 părţi din „Amintiri din
copilărie”, pentru ca în anul 1882 să definitiveze
această operă de reper din creaţia lui şi care
constituie un monument al prozei noastre şi de ce
nu şi a tezaurului umorului românesc.
În anul 1883 publică „Cinci pâini”.
Povestirile despre „Moş Ioan Roată şi Unirea” apar
în „Albumul macedo-român” (1880) iar „Moş Ion
Roată şi Vodă Cuza” este găzduită de „Almanahul
României june” (1883 Viena).
Forţa creatoare nativă a geniului popular
român este dusă la standarde nebănuite de opera
literară, inedită, a lui Ion Creangă, acesta devenind
unul dintre cei mai mari povestitori ai Europei, şi
nu numai. Creaţia lui are unicitate, dinamism, este
plăcută şi atrăgătoare şi te întorci la ea cu o sete
73 Eminescu
Lýkeion

Ioana – Alexandra NEAUNĂ

Lui Eminescu

Tu, iubire şi zbor


Tu, senin şi tăcere
Tu, tristeţe şi dor
Şi mereu mângâiere.

Tu, minune şi vis


Tu, iubire şi viaţă
Tu, imens paradis
Slova ta mă răsfaţă.

Tu, cinstire şi crez


Tu, simbol şi lumină
Eu, mereu te visez...
Creatură divină.

Mihai Eminescu – bust


(Botoşani, octombrie 2006;
foto: Ciprian Voloc)

Eminescu 74


75 cartea
Lýkeion
mult prea zeloase si stapanite de un foc-fie el a
Anca Huţanu pasiunii ori al patimei, cu rasturnari de situatie
ireale si pline de multe fantezie, se transforma intr-
o dragoste al carei scop este sacralitatea. O insiruire
de personaje care au rolul de a-i calauzi ori
impiedica pe eroi catre Nirvana, ar descuraja si
plictisi... Astfel insa, romanul da posibilitatea
fiecaruia dintre cititori de a descoperi un drum catre
A nu fi iubire, decat in prepusul adevar al existentei. Kamanita si Vasitthi,
drumul spre eternitate... despartiti unul de altul, mor luptandu-se cu altii
pentru a-si mentine dragostea. Inainte de a-si parasi
viata ei il cunosc pe Buddha. Invataturile lui
trebuiesc deslusite pentru ca eroii sa-si distruga
„Barbatul iubitor va merge mai intai catre iubirea de sine, iluziile, orgoliul, suferinta si a-si
femeia care il iubeste foarte mult si se va uni putea sfinti atat dragostea cat si propria persoana.
frenetic cu ea in intrega lui fiinta, fiind animat de o Drumul catre Nirvana - „Acel senin al sufletului
nesfarsita dragoste. Iar din flacara extraordinara ce netulburat de dorinti”- este nemasurabil, dar ei prin
se va naste din aceasta prima comuniune a sa cu forta iubirii il parcurg impreuna, intalnindu-se si in
Misterul Divin, el se va orienta apoi, in mod firesc, vieti anterioare: au fost pe rand oameni, apoi flori,
catre Dumnezeu. Avem, prin urmare, aici mai intai apoi stele...
fuziunea celor doua jumatati polare in cadrul iubirii Si mereu s-au privit cu aceeasi ochi innobilati de
umane; apoi urmeaza ascensiunea gradata a celor transfigurare, el si ea traind unul pentru celalalt...
doi iubiti catre Iubirea infinita a lui Dumnezeu.” Kamanita si Vasitthi erau capabili sa se iubeasca
Astfel spunea un ganditor si teolog francez cu curat, profund si inflacarat, dar nu implinirea
privire la aspectul tainic al dragostei, considerata de dragostei trebuia sa fie scopul existentei... Povestea
majoritatea ca fiind singura alinare data de lor de iubire a fost o motivatie, un indiciu prin care
Divinitate si singurul mod de a cuceri vesnicia viata vroia sa-i indemne catre cautarea a mai mult
plina de pace. In romanul „Pelerinul Kamanita”, decat implinirea dragostei... Era nevoie de
al lui Karl Gjellerup, insa, Sublimul precizeaza ca detasarea de trup-„Raiul Soarelui Apune” nu
acolo „Unde se naste iubirea, se naste si durerea”, reprezenta vesnicia. Sufletul mereu calator prin
or suferinta ne impiedica in drumul catre eternitatea diverse vieti si lumi avea nevoie sa-si gaseasca un
plina de senin. Uneori este nevoie de mai multe loc care nu poate fi imaginat ori construit cu
vieti pentru a intelege acest lucru dupa cum se ratiunea. Au pornit impreuna spre cautarea
relateaza in roman... Nirvanei pentru ca asa a decis viata, pentru ca
Pelerinul Kamanita este o opera in care aveau nevoie unul de celalalt, dar nu si-ar fi gasit
cautarea catre Absolut incepe printr-o frumoasa niciodata linistea si implinirea daca nu ar fi aspirat,
poveste de dragoste dintre Vasitthi si Kamanita. El, fiecare in parte, la gasirea raspunsurilor unor
un tanar din Ujjgeni, face parte din categoria intrebari spirituale... „aceasta-i pelerinule
oamenilor de rand si se indragosteste de Vasitthi, o intelepciunea cea mare, inalta intre toate: sa stii ca
tanara fermecatoare, fiica unui bogatas din alt oras. suferinta, oricare ar fi ea, a secat. Cine e partas al
Pentru ei dragostea la prima vedere care i-a tulburat intelepciune a cucerit libertatea, libertatea cea
imediat ce s-au vazut, pare ca un inceput intr-o adevarata, ceea ce nu
viata anterioara conform credintei budiste si se poate fi incalcata.
continua acum tumultoasa pe Terasa-Celor-Fara- Pelerinule, tot ce este
De-Griji. Cei doi se iubesc mai aprins si mai sincer zadarnicie, tot ce e
cu cat simt ca zilele in care vor fi impreuna sunt trecator, aceasta-i
numarate. Isi fac juraminte de dragoste pentru a neadevarat. Adevarat e
infricosa si a-si intari puterea asupra raului ce-i va numai ce e curat si
desparti cat de curand... nepieritor: anume
Iubirea lor este asemeni unei muzici divine, dirijate incetarea iluziei.”
de puteri ce nu pot fi masurate si cu atat mai mult
invinse. Este adeseori alerta cu sunete ce imita
disperarea ori un adanc insuficient umplut; Sărutul
predomina sunete ce dor, dar care sunt inabusite... (desen de Bogdan Şoltuzu)
insotiti de muzica de la botez pana la moarte eroii o
fac auzita si noua cititorilor. Ceea ce parea la
inceputul cartii a fi un joc de iubire cu personaje

cartea 76


Emanuela ALBU Cota, privind ostilitatea fata de personajul


K., creste, cand acesta indrazneste sa ridice semne
de intrebare referitoare la cei din Castel, intrucat
taranii din sat traiesc in vechea traditie impusa de
biserica catolica - de a accepta orice, fara a pune
intrebari. Faptul ca strainul K. are un alt mod de a
gandi îi indeparteaza pe locuitori, de el, si-i
determină să-l privească cu ostilitate sau teama, ca
fiind o parte care nu se incadreaza, in cadrul
general, desi uneori el pare a fi un posibil
eliberator. Cu aceasta viziune se interfereaza insa si
Straniul Castel ideea existenţei unei duplicitati a lui K. Primele
survolat de personajul K. vorbe ce-i ies din gura sunt o minciuna: ”În ce sat
m-am rătăcit? E vreun castel, pe aici?”; cand, in
Ciudatenia istoriei unui Castel bizar despre primul alineat, se remarca ca el stia unde este,
care nu se poate afla mare lucru, desi personajul la pentru ca a incercat sa observe Castelul, care insa
fel de neobisnuit si misterios, K., venit parca dintr- nu se vedea, din cauza cetii.
o alta dimensiune, se chinuie din rasputeri si in In opinia lui Marthe Robert, drumetul K.,
zadar sa intre in interior sau cel putin sa intre in care vine in domeniul Castelului, cu o bata si o
contact cu vreunul din cei ce locuiesc acolo, ne bocea, seamana cu pelerinul traditional, cu
poate demonstra cu usurinta de ce Franz Kafka diferenta ca obiectul cautarii este vag, iar cautarea,
este considerat unul dintre cei mai semnificativi inepuizabila. In privinta unei posibile semnificatii a
scriitori moderni din lume. Stilul, care nu se Castelului, pentru R.Grey (Kafka’s Castle,
aseamana cu al nimanui, faptul ca nu apartine nici Cambridge,1956), el este locul harului, pe care K.
vreunei miscari literare, insasi destinul singular al nu-l obtine pentru ca vrea sa-l cucereasca prin
operei sale, il exclud pe Kafka din masa scriitorilor propriile puteri si pentru ca-l identifica cu Castelul,
comuni. confundand astfel spiritualul cu terestrul, sau, altfel
Opera sa este influentata de nenumarate spus, percepând in mod confuz sacrul si profanul.
elemente autobiografice; temele cele mai frecvente, Intreaga existenta a acestuia, meseria sa de
in opera lui, sunt singuratatea si vina apasatoare, a antrepenor, pe care ar trebui sa o exercite,
unui individ amenintat de forte anonime, mai inexplicabila sa atractie fata de Castel, totul,
presus de capacitatea sa de intelegere sau de ramane ascuns, sub limbajul criptic specific lui
control; aceasta se petrece si in cazul romanului Kafka - de aceea, pe parcursul intregului roman,
„Castelul”, scris in anul 1926. In acest caz, puterea cititorul isi pune intrebari, precum: Cine este, de
este reprezentata de prezenta apasatoare a fapt, K.? Ce urmareste el, in aceasta lume in care
Castelului, suprapusă unei forţe necunoscute, nu-si gaseste locul? Dar cei din Castel? Cine e forta
dominante, a carei amenintare planeaza asupra lui misterioa
K., personajul central al romanului, din perspectiva sa care
caruia este construita povestirea. Acesta ajunge, domina
intr-o noaptea de iarna, intr-un sat dominat de un universul
castel misterios. Strain, fara permis de sedere, K. din jurul
este intampinat cu ostilitate, de locuitori, care se Castelul
supun tuturor lucrurilor ce au o conexiune cu forta ui?
ce-i controleaza. Incercarile sale, de a intra in Cautarea
contact cu persoana sau puterea care conduce permane
lumea din jur, sunt sortite esecului, la fel si nta a
tentativele de a se integra in lumea a carei granite raspunsu
le-a trecut - prin slujba, prin prieteni si chiar prin rilor devine o incercare de a dezlega enigma care
casatoria cu Frieda; ceea ce releva planeaza deasupra tuturor evenimentelor petrecute.
incompatibilitatea sa cu un nou univers, aflat sub Geniul kafkian, care poate prezenta, deopotriva,
legea castelului. perceput ca un organism prozaicul si straniul, folosind un stil „simplu,
birocratic, tiranic. Acest fapt este accentuat si de aproape sec, tinzand spre descriere si relatare
singura intrevedere care i se permite, vazuta de el exacta, fara imagini si flori de stil”, uimeşte, prin
ca o ultima posibilitate de a fi acceptat si integrat; corespondenţa cu realitatea prezentă.
insa nici ea nu izbuteste.

77 cartea
Lýkeion

DANA CERNUSCA

preface efemeritatea unei clipe in bucuria imensa


pentru darurile zeilor(“cu totii vom suferi de pe
urma darurilor ce ne-au fost harazite de zei, vom
suferi cumplit…”)
Ca intr-o succesiune de nonsensuri, pentru
a captura inlauntru nostru desavarsirea, trebuie sa
reusim sa descoperim un mod de a contopi Arta cu
Frumusetea si Timpul spre a crea ceva mai real
decat cuvintele, pentru a elibera haosul din lumea
muzicii si a picturii.
De ce sa cautam sa definim si sa strivim
Portretul lui Dorian Gray minunatia unui vis in incercarea de a-i descoperi
- cadavrul unui suflet; pasul spre eternitate - misterul ?(“A defini inseamna a limita”) Si cum
frumusetea e o forma a geniului- e mai presus de
geniu de vreme ce nu cere nici o explicatie.
Natura a oferit frumusete doar favoritilor ei Cautarea unui absolut se regaseste numai in
si i-a asezat pe paginile nemuririi cu povestile lor intunericul unui gand eliberat de strigatele lumii.
inaltatoare. Dar cu ce scop frumusete, cand natura Romanul trezeste intrebari adormite si
umana nu e capabila sa-si invinga slabiciunile, sa dincolo de adevarurile imorale rostite de unul din
se ridice deasupra lor, cum sa mai invinga personaje, dincolo de puterea unui cuvant ce
timpul(“care e gelos pe dumneata si duce razboi aprinde rugul stiintei… cunoasterii unei nemuriri
crancen impotriva crinilor si trandafirilor ce acum efemere… iar personajul principal ne dovedeste ca
iti slujesc de podoaba”) cand aceasta batalie poate o dorinta murmurata cu tot sufletul prinde aripi si
fi castigate numai prin viclesuguri si uneltiri ce se contur, dar in acelasdi timp o greseala transforma
aliaza apoi impotriva fiintei si se intrec in cuceriri?! pasul spre eternitate intr-unul spre o moarte lipsita
Frumusetea isi are capriciile ei, iar suspendarea de taina…
clipei devine o obsesie pentru cel ce simte ca ii Daca ”o carte trebuie sa adanceasca rani si sa fie
scapa printre degete unicul dar al zeilor si-atunci primejdioasa”, “Portretul lui Dorian Gray” smulge
dorinta de supunere a legilor firii depaseste tacerea din sunetul Universului si o arunca in
barierile rationale si cauta desavarsirea dincolo de urechile surde ale fiintei ce si-a luat numele de OM,
notiunea existentei. tocmai pentru a-i trezi necunoscutul… pentru a-i
Oscar Wilde aseaza in paginile unui roman sapa noi rani
impunator intreaga filosofie a micimii omenesti. intr-un trup deja
Dincolo de povestea unui tanar ce-l intrece in bolnav…
frumusete pana si pe legendarul Narcis, scriitorul
aduce in prim-plan dezirul omului de geniu-
atingerea acelui tel care inalta omenirea la rangul
de zeu(“Daca s-ar putea ca eu sa raman vesnic
tanar si portretul meu sa imbatraneasca…”) Singura
sansa de a vedea prin intuneriul nimniciei raza Vorbe
acelui soare ce dainuie de evuri intregi si de a ne (desen de
agata de ea, devine autocunoasterea si renegarea Emanuela Albu)
trairilor umane, eliberarea de instincte, ratiune si
frica; largirea orizontului firii si inchiderea
simtamintelor umane in cele mai abrupte temnite
sunt singurele actiuni interioare ce ne-ar putea

cartea 78


Marius FERARIU iad... dar tocmai în acel iad trăiau săracii, fraţii
preferaţi ai lui Iisus. Pe toţi i-a slujit, cu credinţă,
îngrijindu-i, din fonduri obţinute fără a cerşi, ci
provenind din donaţiile celor impresionaţi de
devotamentul său, şi pe toţi i-a iubit, cu aceeaşi
dragoste. Cu timpul, Maica Tereza a înfiinţat o
congregaţie a călugăriţelor misionare, ce număra,
la sfârşitul sec XX, 3500 de călugăriţe, activând în
445 sedii, din 95 de ţări. Aceste sedii adăposteau
săraci, copii abandonaţi, muribunzi, cerşetori,
handicapaţi, bolnavi de sida, leproşi., mame ce nu
Tereza sărmanilor aveau cum să-şi crească copiii. O armată de
nevoiaşi trebuiau să fie adăpostiţi, hrăniţi,
Cartea, scrisă de Renzo Allegri, face referire le viaţa Maicii
îmbrăcaţi, trataţi, etc.
Tereza, una plină de evenimente însemnate. Maica Tereza a avut, în sine, o pornire ce a
Maica Tereza s-a născut la Skopje, într-o condus-o către alinarea suferinţei existente în
familie de origine albaneză, mai târziu ea devenind lume. Ea a materializat în practică, în mod
un simbol al generozităţii şi al dăruirii faţă de exemplar, îndatoririle creştinilor faţă de semeni.
aproapele. Despre ea mulţi au spus că „este un Ea ne-a remintit, sau, dacă a fost nevoie, ne-a
înger”, iar Indira Ghandi afirma că, în faţa ei „cu învăţat că aproapele nostru este orice om, fără nici
toţii se simt mici şi ruşinaţi, de ei înşişi”. Lumea a un fel de deosebire. Toţi oamenii sunt fiii aceluiaşi
onorat-o şi răsplătit-o cu cele mai prestigioase tată ceresc. Toţi sunt creaţi „după chipul său”, toţi
forme de recunoştinţă. În 1962, India i-a acordat se trag din aceeaşi fiinţă. Dragostea către
premiul „Pad mashree”, reprezentând cea mai aproapele este, din această perspectivă, virtutea
înaltă expresie a recunoştinţei indiene. În acelaşi prin care omul doreşte şi voieşte, aproapelui său,
an, guvernul filipinez i-a acordat premiul binele, atât cel vremelnic, cât şi cel veşnic, dându-
„Magsaysay”. În 1971, papa Paul al VI-lea i-a şi silinţa să i-l producă.
înmânat „Premiul pentru pace Ioan al XXII-lea”. Maica Tereza reprezintă un model, greu
Puţin timp mai târziu, americanii i-au dat, la egalabil, de iubire faţă de aproapele şi de cinstire a
Boston, premiul „Bunul samaritean”. Acestera acestuia, astfel că fiecare om, ar trebui să înveţe
sunt doar câteva dintre premiile cu care lumea a ceva din exemplul ei, devenind, cât de puţin, un
încercat să-şi arate recunoştinţa faţă de această „ostaş al lui Hristos”. Redau, în încheiere, una din
umilă călugăriţă albaneză, a cărei viaţă s-a rugăciunile Maicii:
schimbat în data de 10 septembrie 19........, cînd,
ajunsă în gara din Calcutta, în pelerinaj fiind spre
un loc de reculegere, s-a văzut înconjurată de o
mulţime de nenorociţi: mame disperate, cerând de
pomană pentru pruncii lor, cerşetori schilozi, orbi,
bolnavi fără de nici un ajutor, etc... Or, Maica îşi
dădea seama că tocmai de ei nu se îngrijea nimeni,
tocmai de ei, pe care Iisus îi considerase „fiii lui
Dumnezeu”... În noaptea aceleiaşi zile, ea s-a
încredinţat că musiunea sa, de la Domnul, era
aceea de a ieşi din mânăstire şi de a-i ajuta pe „Doamne, fă din mine
aceşti săraci. La 16 august 1948 a predat Un instrument al puterii
veşmintele de călugăriţă, şi, având binecuvîntarea tale:
papei de a-şi exercita vocaţia în afara mânăstirii, Unde e ură, fă ca eu să aduc Iubirea;
dar tot în calitate de călugăriţă catolică, a ieşit în Unde e jignire, fă ca eu să aduc Iertarea;
inima mizeriei, dăruindu-se, cu toate puterile sale, Unde e discordie, fă ca eu să aduc Înţelegerea;
celor săraci. La început Maica a fost complet Unde e îndoială, fă ca eu să aduc Credinţa;
singură, după patru luni alăturându-i-se, din Unde e minciună, fă ca eu să aduc Adevărul;
proprie iniţiativă, şi alte căligăriţe. În ghetourile în Unde e disperare, fă ca eu să aduc Speranţa;
care locuia, laolaltă cu săracii, totul era murdar: Unde e întuneric, fă ca eu să aduc Lumina;
colibele, potecile dintre colibe, care serveau drept Unde e tristeţe, fă ca eu să aduc Bucuria...”
canale de scurgere, pământul, oamenii, zdrenţele
pe care le purtau. I se părea că a trecut din rai în

79 cartea
Lýkeion

Mihai PLEŞCA
Ciprian VOLOC

O altfel de recenzie la
Don Quijote de M. Cervantes Libertatea şi… Securitatea

Am ţinut morţiş să citesc cartea asta, având Istoria comunismului se confundă, în


în vedere că am citit câteva critici şi nu numai o România, cu istoria Securităţii: nu este, acesta, un
laudă, care ziceau că este una din cele mai bune fapt nou. Ceea ce e nou e să aflăm, sprijiniţi de
cărţi ale tuturor timpurilor. dovezi incontestabile, că istoria Securităţii nu s-a
Ceea ce am aflat e că s-a vrut la început o sfârşit, nici nu s-a scindat, în vreun fel decisiv, în
parodie la adresa romanelor cavalereşti foarte la decembrie 1989, ci, dimpotrivă, continuitatea este
modă pe vremea lui Cervantes care îl prezintă pe atât de solidă, încât putem afirma, pe bună dreptate,
Don Quijote ca pe un om obişnuit căruia lectura că nici istoria comunismului, în România, nu s-a
cărţilor cu cavaleri rătăcitori i-a luat mintea. sfârşit! Mai mult de atât, ea va continua, s-ar părea,
Ulterior, se pare că Cervantes a prins drag de încă mult şi bine, în variante camuflate, dar care nu
personajul său şi a făcut dintr-un bezmetic obsedat împiedică ochiul suficient de critic, de exersat şi de
de cavaleria rătăcitoare, un idealist, un moralist. interesat în a sonda dedebubtul lucrurilor, să-i
Ca mesaj, cartea e frumoasă, sunt pasaje identifice şi să-i dezvăluie mecanismele. Este,
moralizatoare foarte reuşite (de exemplu, la acesta, cazul excepţionalei cărţi a istoricului Marius
începutul părţii a doua, cuvântarea pe care Don Oprea, “Moştenitorii Securităţii”, apărută la
Quijote o ţine chelăresei şi nepoatei). Editura Humanitas, în 2004. Continuând seria
Judecând după standardele de azi, Don celorlalte cărţi ale autorului, specializat în istoria
Quijote nu este un roman propriu-zis, mai mult o Securităţii din România, volumul reuşeşte să
înşiruire de episoade din care unele puteau foarte refacă, într-o manieră deosebit de limpede, firul
bine să lipsească. Nici ca structură nu e gândit evenimentelor prin care Securitatea comunistă s-a
foarte atent dar nu ştiu alte romane de la începutul “emancipat”, s-a “schimbat la faţă”, după tragicele
secolului al XVII-lea ca să-mi dau seama ce şi eroicele zile din decembrie 1989.
termeni de comparaţie există. Cu toate impedimentele înregistrate pe
Confuziile sunt multiple: nevasta lui parcursul cercetărilor sale, aici fiind incluse
Sancho Panza are trei nume diferite în carte, într-un ameninţări şi agresări propriu-zise, vizându-l pe el
capitol e rebotezată la două rânduri distanţă, lui şi pe membrii familiei sale, Marius Oprea, fost
Sancho i se fură măgarul, în capitolul următor e iar consilier al preşedintelui Emil Constantinescu,
călare pe măgar. Foarte multe de acest gen, pentru actualmente ziarist şi membru al CNSAS, s-a
care nu ştiu ce explicaţii există...Era distrat omul, încăpăţânat să dezvăluie modalităţile în care, încă
nu era atent la detalii? Nu recitea ce scria? Sau este din ianuarie 1990, Securitatea lui Ceauşescu a fost
vorba despre o extraordinară intenţie de a sublinia asimilată noilor structuri de la Bucureşti,
absurdul situaţiilor? E destul de încâlcită problema, asigurându-şi imunitatea, faţă de crimele înfăptuite
la fel cum sunt şi personajele, Don Quijote, nebun de-a lungul existenţei sale, inclusive acelea din
şi înţelept, Sancho Panza, analfabet, prostuţ şi decembrie 1989, prin aceea că şi-a oferit serviciile,
mărginit ce dă citate savante. şi de această dată, nu ţării, ci regimului politic de la
Idei frumoase, îndemnuri menite de a putere: pe atunci, regimului lui Ion Iliescu.
învăţa oamenii să fie mai buni, mai cumpătaţi, Lecturarea cărţii se constituie, din acest punct de
aventuri hazlii dar şi părţi plictisitoare. Eu zic că a vedere, într-un tratament-şoc, pentru cititorul care
meritat citită! doar bănuieşte, dar nu ştie, efectiv, cum au stat şi
cum stau lucrurile, în această privinţă, dat fiind că
numele implicate şi incriminate sunt personae

cartea 80


active, în economia şi politica de la cel mai înalt Oprea, care conduce astăzi, efectiv, România,
nivel, din România contemporană. Cu siguranţă, nu practicând, în mod sistematic, şantajul, intimidarea,
cred să poată cineva să o citească, fără a face, din comerţul subteran, etc., în dauna şi spre sfidarea
când în când, pauze, absolut necesare prevenirii poporului român, nevoit să se mulţumească cu o
unei indigestii sau depresii de durată! Fără a libertate de carton, neputincios în a-şi pedepsi
exagera câtuşi de puţin, consider că editarea acestei torţionarii, criminalii, bandiţii şi clica politică,
cărţi, de către Marius Oprea şi Editura Humanitas, demonizaţi, cu toţii, de cel mai mare rău: pierderea
constituie un act de eroism, mai ales date fiind oricăror referinţe cu divinul şi cu umanul.
condiţiile vitrege de la data apariţiei sale, perioadă Libertatea de care uzează Marius Oprea, pentru a-i
în care PDSR-ul şi regimul Iliescu-Năstase se aflau demasca, este, în consecinţă, şi unica libertate pe
la putere, ei fiind direct incriminaţi, de dezvăluirile care o mai are, astăzi, poporul român, de natură să-l
din carte, ca să nu mai vorbim de îngrădirile determine în a
libertăţii de expresie, pe catre le patronau, la acea spera într-o istorie, viitoare, mai curată şi mai
vreme. umană decât cea pe care ne-a fost dat şi ne este,
Ceea ce este uluitor, în acest studiu, este încă, dat, să o trăim. Şi totuşi, România este o ţară
abundenţa de date concrete şi de nume concrete, în care vinovaţii, criminalii, astăzi, sunt ştiuţi, sunt
despre ofiţerii de Securitate şi despre politicienii de arătaţi cu degetul, în public, ei cunoscând, prea
după 1990, care s-au dedat jafului, neîngrădit de bine, acest lucru, dar râzând, în faţă, celor ce o fac.
nimeni, al unei întregi ţări: România. Sunt Dovada cea mai la îndemână este faptul că asasinii
consemnate sute de nume, sonore, ale istoriei victimelor din decembrie 1989 şi ale mineriadelor
noastre recente, fiind oferite, în plus, date, extrase se plimbă, nestingheriţi, printre noi, atingându-ne,
documentare care atestă veridicitatea informaţiilor în treacăt, pe stradă, cu manşonul mânecii, în
privind afacerile acestora, ilegale, frauduloase, aşteptarea zilelor în care îşi vor putea relua iarăşi,
sfidând legea, bunul simţ şi chiar siguranţa pe faţă, rolul de satrapi ai neamului, pentru care au
naţională a României. Nu pot să mă opresc decât fost şi sunt, încă, pregătiţi şi plătiţi. Iar aceia care
asupra câtorva dintre ele, pentru a confirma, au trimis, deliberat, zeci de mii de oameni, în
cititorului, faptul că este vorba de chestiuni de şomaj, aceştia fiind nevoiţi, ulterior, să moară de
maxim interes, în ce priveşte lămurirea lacunelor boală şi de foame sau să ia drumul străinătăţii, întru
trecutului recent: Sorin Ovidiu Vântu (cel care a întâmpinarea unor şi mai mari umilinţe, sunt azi
reuşit să creeze, practic, o a doua Securitate, dar nu oameni de afaceri prosperi, respectiv politicieni cu
a statului roman, ci a lui însuşi, paralelă cu SRI, şi cariere promiţătoare, în actuala Uniune
totuşi având legături cu această organizaţie), Dan Europeană… Mai grav este că SRI-ul, urmaşul
Voiculescu (cel care se ocupa de umplerea “fostei” Securităţi, a moştenit exact aceleaşi
conturilor Securităţii şi acelora ale lui Ceauşescu, metode de lucru, mai puţin cele ce făceau uz direct
prin mijloace care îi permiteau, implicit, să le de violenţa fizică, argumentele lui Marius Oprea
controleze, totodată), Ion Iliescu (cel care a fiind, în această privinţă, mai mult decât suficiente.
patronat şi girat, politic şi moral, toate În plus, această veche şi solidă organizaţie este, nu
escrocheriile, falimentările, devalizările şi celelalte doar prin metodele, dar şi prin menirea ei, cu totul
forme pe care le-a luat corupţia în România, după în afara moralei, chiar antipatriotică, după cum s-a
1989) şi marii capi ai dovedit adesea, câtă vreme ea se constituie într-un
Securităţii lui vast sistem de colectare a informaţiilor, din absolut
Ceauşescu, asimilaţi, toate domeniile de interes, fără ca de acestea să se
din 1990, SRI-ului, folosească, însă, poporul român, cel care suportă
reactivaţi, unii dintre enormele ei cheltuieli, ci proprii săi reprezentanţi şi
ei, chiar dacă clica politică de la putere, pe care o slujesc cu
trecuseră în rezervă devotament, atâta timp cât nu încearcă să-i pună
înainte de 1989, care piedici şi să-i demaşte, respectiv să-i
sunt însă mult prea obstrucţioneze, activităţile. Este, aceasta, problema
numeroşi, pentru a le fundamentală, în orice stat al lumii: în absenţa unei
prezenta, aici, numele instanţe care să impună conduita morală,
şi activităţile. Este informaţiile, oricât de complete şi exacte, nu sunt
vorba de o reţea cu nimic de folos prosperităţii naţiei.
mafiotă de Lucararea lui Marius Oprea se relevă a fi,
aproximativ 10.000 de din această perspectivă, o lectură obligatorie pentru
oameni, după exersarea propriei noastrre vigilenţe şi pentru
aprecierile lui Marius limitarea eventualei noastre credulităţi.

81 cartea
Lýkeion
faptele si sentimentele, te conduce spre persoana ta,
punandu-ti multe intrebari, fiind posibil, in unele
Liudmila CARŢA cazuri, sa te descoperi, printe randuri – acesta, de
altfel, a fost cazul meu.
Nascut in Tataraseni, a avut o copilarie
obisnuita, cu nazbatii si vise, decoperă gustul
lecturii, prin clasa a VI-a, cand povesteste cu o
,,ISPITA nostalgie placuta cum cu colegii furau carti, din
MEMORIEI”
dulapul clasei, visand sa infiinteze o biblioteca, mai
apoi, dar norocul nu a fost de partea lor, caci au
fost descoperiti si pedepsiti. A urmat liceul din
In urma publicării unor articole, in Darabani, traind la internat, si aici, iarasi,
revista ,,Editor”, l-am cunoscut pe d-nul Manole, descoperim o vastitate de relatari ce-ti trezesc
care, desigur, citise, cu mult interes, respectivele mai multe sentimente in acelasi timp, lasandu-te
articole. Astfel se face că, in una din orele impresionat de clipa acelor timpuri. Apoi reuseste
domnului profesor Voloc, asistă si domnul la Facultatea de Istorie din Iasi, iar anii studentiei
Manole, care ma invita la o discutie, printe altele sunt prezentatii cu cele mai multe amanunte, ei
intinzându-mi o carte: ,,Citeste asta, si sa-mi zici constituind/devenind începutul unui pătrunzator
ce parere ai”, imi spuse dumnealui. Privesc dezastru, plin de scârbă, la care nu putea rămâne
,,Ispita memoriei”, căci aşa se intituleaza cartea. indiferent, anume al sistemului
Pe moment parca nu mi-astârnit interesul, nu pot bolşevic/comunist, in fruntea caruia se afla
sa-mi explic de ce, dar asta a fost ce-am simtit, insa Ceausescu (asta cu toate că, încă din copilarie,
am promis ca o voi citi. Dupa doua zile, in care devine marcat de comunism si de natia ruseasca,
,,Ispita memoriei” a stat neatinsa, prin mormanul din istorisirile bunicilor sai, Gheorghe Manole şi
de carti de pe masa, mi-am zis că trebuie sa vad, Vasile Câşlaru, si ale tatălui, Cozma Manole, ce
totusi, ce cuprinde. Nu-mi amintesc ce au fost martori direcţi ai războaielor mondiale).
stare/impresie imi crease inceputul, dar tot ce pot Mai tarziu, devenind profesor, ajunge la
spune e ca nu ma mai puteam dezlipi de acele
un moment dat la scoala generala din Mileanca,
randuri, ce-mi stârneau, cu tot mai mare patima,
unde, in 1989, este martorul Revolutiei, la
interesul. Nu mi-am dat seama cand am ajuns la
finalul careia a simtit bucuria victoriei, pentru ca,
finalul ei, stiu doar ca doua zile nu am iesit din
mai apoi, iarasi, sa suspine, pentru ţară, dupa
cameră, decat pentru a ciuguli un pic de mancare, intrarea la conducere a sistemului neocomunist al
dupa care ma regaseam, din nou, pierdută, printre
lui Ion Iliescu. Viata se intalneste cu istoria, in
randuri...
timp, sau, mai bine zis, merg in acelasi pas, in
Ce reprezintă, ,,Ispita meoriei”? cazul lui Gică Manole.
A incerca sa rascolesti memoria,
,,Ispita memoriei” nu te poate lăsa
analizandu-ti reusitele sau esecurile, clipele trecute,
indiferent, la soarta omului si a confruntarilor
int-o viata de om – o autobiografie – e, dupa
acestuia cu mediul din care face parte, si faţă de
mine, cea mai buna lucrare pe care o pot realiza
situatiile carora este supus. Bucurie si durere,
,,oamenii mari”, expresie data de însuşi autorul (in
ganduri si vise, iubire si moarte, toate se asociaza
sens de valorosi), in amintirea urmasilor si a celor
intr-un simplu, dar greu cuvant, numit Viaţă, ce
dragi, chiar daca e posibil ca ei, cei dragi, sa nu se cuprinde in paginile unei ispite a sufletului, o
mai fie prezenti. Folosind limbajul simplu, si cu revelatie a intregului destin: doar in ,,Ispita
arta de a nara evenimentele, cu o sinceritate, Memoriei”, de Gică Manole.
neeschivata în faţa Ţin sa-l felicit pe domnul Manole pentru reusita
împrejurărilor, Gică Manole acestei cărţi, spunându-i că am descoperit, prin
reuseste să dea formă, Ispitei toate gândurile dumnealui, o parte din mine;
memoriei, astfel incat cititorul sunt multe in comun, si doar un fapt ce ne
sa se gaseasca intr-o permanenta
diferenţiază: dumneavoastra ati reusit, intr-un
tensiune, curios de a cunoaste
final, sa scăpaţi din ceea ce unii nu vor iesi
continuarea, si totodata niciodata! Undeva, acolo..., undeva, aici..., sunt
nelasandu-i timp, pentru a se
suflete ce sunt clona sufletului dumneavoastră,
plictisi. Stilul de a istorisi,
doar că, pentru ei, flacăra speranţei s-a stins... si,
cartea 82


e intuneric,f oarte intuneric, si e mereu gheaţă, Polirom în colecţia “Ego.Proză”, un proiect


oriunde s-ar afla. Si intr-adevar: ,,sa recunoastem editorial lansat în urmă cu doi ani şi destinat
ca suntem ceea ce suntem si nu ceea ce am vrea tinerilor scriitori, “Fata din casa vagon” a fost
sa fim”, o frază pe care am reţinut-o, din ,,Ispita întâmpinat cu laude în presă. Promovându-l drept o
memoriei”. As vrea o unire, o alipire..., candva “reuşită”, Mircea Cărtărescu a prefaţat volumul,
sperând ca “acest roman crud, ciudat şi atât de
visam( cand eram mai mica) ca poate cineva, cu
original să o impună, în fine, pe Ana Maria Sandu
suflet mare, va lua Basarabia, in mainele lui, şi va
ca pe o scriitoare de primă mână.” Atipic, “Fata din
întoace-o României, pentru ca să fim casa vagon” a fost lansată în mansarda librăriei
împreună... toti românii... Da, bine, astea sunt Cărtureşti din Bucureşti fără vorbăria fastidioasă a
doar vise, la care am renunţat când m-am izbit vreunui critic, ci printr-o strategie de marketing la
de-o lamă tăioasă, ce m-a făcut să plâng fel de originală: o instalaţie video de 57 de minute,
amarnic... românii din România nu ne vor, şi nici care pleacă de la ideea cărţii. Sintetizând eternul
ceilalţi nu se mai consumă... Timpul trece... şi, homo interrogator în sloganul “Ce-ar fi fost dacă
ştiti cum e... ISTORIA rămâne... Ce-am fost, n-ai fi existat?”, Ana Maria mărturiseşte că s-a
odată... o Românie Mare! întrebat “Ce se poate face? Cum pot să aduc cartea
mai aproape de public?”. Găsind răspunsul benefic,
a plecat de la ficţiune şi a transferat întrebările din
carte unor personaje reale, ilustrând proiectul cu un
Diana TĂNASĂ tablou clasic de familie, “aşa cum are toata lumea
în casă”. A şters însă feţele copiilor. Esenţa
romanului a fost astfel materializată.
Nu încape îndoială că manevra i-a reuşit.
Aproape de cititori prin proiecţia în prim-plan a
unei realităţi actuale, împletind biografismul cu o
inginerie diegetică de prim rang, romanul are toate
atributele unei creaţii dacă nu marcante, cel puţin
cu efect de movere animum. Motoul din Nabukov
pare singurul fascicul de optimism, derutându-ne
prin orientarea spre trecut. Aceasta este de fapt
Feminitate, harpă tristă… intenţia autoarei, amplificând implicit efectul
Fata din casa vagon tehnicii de cross-cut, de mers invers. Cărtărescu
propune ca moto un fragment din volumul ei de
versuri, sesizând prelungirea în roman a ecourilor
Născută la data de 22 decembrie 1974, la din Chelbasan: ” În mine e un du-te-vino de femei
Târgu-Jiu, Ana Maria Sandu a absolvit Facultatea mici care fojgăie peste tot/ajung să cred că din aşa
de Litere a Universităţii Bucureşti şi cursurile de ceva sunt făcută/din particule fine de
masterat ale acesteia. Scriitoare şi jurnalistă <<feminitate>>“. Acesta concentrează atât înţelesul
română, a colaborat cu articole şi eseuri la revistele unui joc de măşti care se topesc într-o gelatină cu
Dilema, Vineri, Observator cultural, aLtitudine, parfum de tristeţe feminină, cât şi sublima poezie a
Cosmopolitan, iar în prezent este redactor la revista romanului, făurit în principiu de un spirit liric, într-
de muzică, film şi cultură urbană Re:Publik. A un veac în care cea mai buna proză e scrisă de poeţi
frecventat Cenaclul Litere condus de Mircea ( cum este şi cazul Simonei Popescu sau a lui
Cărtărescu, făcând parte din prezenţele timide, T.O.Bobe).
tăcute, dar fidele. A debutat in 2003 cu volumul de Limbajul detabuizat, scatologic, schiţează un
poezie Din amintirile unui Chelbasan la Editura basm postmodern cu Ilene degradate şi Duduţe
Paralela 45. Cărticica, excepţională prin abulice, plasate într-un urbanism tern bântuit de
originalitate, “îmbinare de biografism împins până violatori scârboşi, cizmari prozaici, amanţi şi
în pânzele albe şi de expresionism atroce” amante scandaloase, cârciumari şi barmaniţe,
(Cărtărescu), conturează un univers feminin, în cartofori şi adolescenţi teribilişti, toate progenituri
care bărbaţii par anodine artefacte. Deşi nu a făcut ale unui mal du siècle regresiv faţă de cel romantic.
valuri, volumul cu nume bizar a fost nominalizat la Intervine o coincidetia oppositorum între
Premiile de debut ale României literare şi la depoetizare şi poezie a evocărilor reflexive şi
Premiul pentru experiment ASPRO. autoreflexive, o fuzionare a naraţiunii cu fragmente
Apărut in 2006, primul roman al Anei Maria de poezie juxtapuse, care fluidizează limitele de
Sandu a surprins în mod plăcut. Publicat la Editura gen. Deşi se încadrează într-un posmodernism pe

83 cartea
Lýkeion
linie cărtăresciană, există o tendinţă spre noul pe instinctualitate animalică, în care existenţa
boierism, prin respingerea abuzului de neologisme rămâne în fapt o enormă întrebare fără răspuns, este
şi vocabular periferic, folosit doar în scop precis şi transmisă necreditabil în ecouri de voci-fantomă
la locul potrivit, mormanele sterile de trivialisme care se dovedesc a fi razele divergente ale aceleaşi
fiind cu succes evitate. Manevrând înălţarea unei surse, exponente a unei întregi pleiade de Ilene
proze fertile, Ana Maria ştie de la început ce mesaj adolescente bântuite inexorabil de conştiinţa unei
şi-a propus să transmită şi mai ales cum. crime.
Intrăm într-o lume cu ecouri budiste, într-o Sub aspect de generation-gap, intervine de
existenţă care stă inevitabil sub semnul durerii, însă fapt osmoza dilematică dintre individualitate şi
fără conştiinţa vreunei Nirvane tangibile. Ileana, universalitate. Motiv obsesiv, inelul mamei,
personajul central, trecută prin conştiinţa fiicei sale receptacul al disparatelor energii feminine, leagă
Ina, naratorul-personaj şi martor din primele două planurile diegetice, făcând legătura între visul de
capitole, este succedaneul unei întregi serii de perspectivă şi realitatea exterioară revelată în final.
marionete feminine coordonate la rândul lor de o Viaţa nu poate fi decât suferinţă gradată, care, în
altă mână demiurgică. Devine o Cosânzeană sens existenţialist, nu îşi poate găsi salvarea decât
demitizată într-un “regnum puerile” fantasmatic în sinucidere. Cu toate că panta spre revelaţia finală
insipirat din “Exuviile” Simonei Popescu, care e abruptă, obositoare, mustind de biografism şi
conştientizează absurdul existenţei odată cu memorie involuntară curgând din joncţiunea
pierderea tatălui iubitor şi cunoaşterea morţii. autenticismului cu textualismul, totuşi scenele
Repulsia faţă de masculinitate este ereditară. recurente pun înlănţuite semne de întrebare. Şocul
Ştefan, tatăl-căpcăun al Inei, scârbos, lipicios, este ultim, după o aşteptare de tipul “unde vrea să
exclus încă de la început din sfera umanului, ajungă?”, familiară cititorului de postmodernism,
devenind un simplu corp obscen amputat de anima. are gustul cireşii de pe tort, umplând paharul unei
Ina, receptacul al unei memeorii de clan, redă cu dureri transferate de la personaj la lector. O Ileană
autenticitate proustiană un univers minimalizat. de 17 ani preia ştafeta în ultimul sfert al romanului,
Demasculinizată de la început, realitatea este ca un deus ex machina , printr-o tehnică de
exclusiv feminină, “o lume de femei, de femei metalepsă sui-generis, relevând metatextualitatea.
cleioase, gregare, lipite una de cealaltă într-un Descoperim că der Schrei-ul expresionist a fost un
ghem ca de plastilină, conturând un fel de masă de succesor virtual în patul durerii dintr-o casă-vagon-
pântece, sâni, guri şi voci fără limite precise”, cum simbol al unui continuum vital, al unui cordon
susţine Mircea Cărtărescu. infinit de generaţii, claustrând orice încercare de
Vibraţia psihologică a Eului, multiplicat în verticalitate în atmosfera meschină a unei lumi
exuvii ale unei nefericiri in crescendo printr-o supuse entropiei morale . Conştientizând efectul de
punere în abis virtuoasă a Eului creator, mise en abyme al unei feminiţăti fuzionante, fără
eminamente feminin, germinativ, traduce fiorul început şi fără sfârşit, burţi infinite în alte burţi
păcatului originar, al unei Eve mitice veghind infinite, fiice în mame şi mame în fiice, după
izgonită în peritextualitate, ruşinate de propriul tiparul unui Iona feminizat, avem în sfârşit
Fatum generator de blestem, transmis prin arhetip satisfacţia unei revelaţii, a unui moment “Aha!” în
eternului feminin. Se urmăreşte platitudinea care semnificaţiile latente ale sângelui închegat în
existenţială prin democratizarea evenimentelor şi primele două capitole se dezvăluie ca o răsplată.
ruperea planurilor narative, apelând la Dacă am fi într-o sală de teatru, ne-am ridica în
enchâssement şi dilatare temporală. Jocurile picioare să aplaudăm cu frenetism tragedia, cu toată
perspectiviste şi etajările diegetice, discursul durerea unei mutilări viscerale ajunse la paroxism.
fragmentat de stop-cadre si gros-plan-uri, prin care Ana Maria Sandu devine un Demiurgos ludic
Ina justifică alienarea şi sfârşitul escatologic al al unui feminism imanent, devine un Ianus bifrons
mamei, ne antrenează într-un vertij ludic, gen care făureşte un univers din bucăţi de staniol lipite
baba-oarba, în care trebuie să căutăm prin ceaţă între ele cu o pastă cleioasă, iluzii ale unor bucăţi
sensurile metatextuale. Lumea adolescentină din de sticlă colorată în joc de lumini. “Lumea e un
ultimele două capitole este o căutare tipică a balansoar peren”(Montaigne), punând veşnic
identităţii. Descoperirea sexualităţii ca ultimă eminesciana întrebare “Oare eu, tu, el, nu e
speranţă a evadării din sine şi sexul fortuit, totuna?”. Alunecând mereu pe o pantă mâloasă,
promovat într-o contemporaneitate-efect al lipicioasă, odată cu eroinele, într-un joc al
Götterdämerung-ului nietzscheean, adăugat unei perspectivelor, paginile cărţii se udă involuntar de
atât de realiste lipse de informare şi unui fond lacrimi sincere sau zâmbesc complice cititorului
depresiv datorat impasului afectiv familial, ţese prin ironismul uneori cărtărescian al limbajului.
intriga din care se divulgă treptat acea figura mentis Pertotal , romanul e fără îndoială un acord minor de
a generaţiei. Trauma, consunând cu o lume bazată chitară atât de bine nimerit, încât atingând fibrele

cartea 84


noastre sonore provoacă durere organică. O lume asemuindu-l sip e el ca pe un sfânt al Bibliei lui
adolescentă, frustrată, complexată, problematică si străvechi
problematizantă, emană un abur nefericit prin care Paul Anghel:
trecem zi de zi, de care uneori ne înconjurăm, Fac parte dintr-o generaţie cu o copilărie
relevat subtil între filele acestui tom autoficţional. fericită: am crescut sub zodia lui Swift şi Creangă,
Actuală, chiar moralistă volens-nolens, această Tolstoi si Dickens, Sadoveanu si Homer. În mintea
proză nu e un copac uscat. Ea vine din trecut şi se mea de atunci, Sadoveanu ca şi Homer, era un
prelungeşte în viitor, făcând din Ana Maria Sandu autor foarte bătrân. Nu ca şi Creangă, Dickens, ori
o scriitoare care promite mult. Cu ce ne va mai Swift, care avuseseră o copilărie. Dar ce copilărie
surprinde oare? putea să aibă bătrânul orb, care inventase războiul
Troiei,care era părintele lui Zeus şi al Minervei?...
Poate doar copilăria umanitaţii, ca şi Sadoveanu.
Căci şi acesta inventase Timpul, Limba- o altă
Mariana FLOREA limba românească decât cea vorbită!- pe Ştefan cel
Mare, Pădurea, Mănăstirea Neamţ, Războaiele,
Dobrogea, Eclipsele de soare, Răsăritul, Amurgul,
Totul.
SCRIITORI ROMÂNI Tudor Arghezi:
DESPRE Trăit in strâmbătate si hula, omul a izbuit
CARTE să se răscumpere sis a se depăsească; nu clădind
ŞI BIBLIOTECĂ numai monumental, in lat si-n sus, legiferând si
asuprind, ci născocind, dup ace a cântat si zugrăvit,
Din câteva cărţi, între care notăm celebrele graiul scris si, in sfârşit, Cartea… O fiinţă nouă si
Mărturisiri literare (organizate de D. Caracostea în fără de moarte s-a ivit, neprevăzută de natura , care
anii 1032-1933, ediţie îngrijită şi introducere de face numai petale si frunze. Răzbunarea omului e
Iordan Datcu, Editura Minerva, Bucureşti, 1971), am de asta dată integrală şi definitive in fragila lui
extras secvenţe revelatoare pentru ideea revistei de existenţă.
faţă: importanţa lecturii, a bibliotecii şi a contactului Omul şi-a făcut cartea in toată materialitatea
cu spaţiul sacru al cărţilor, cu lumea scriitorilor. Este si spiritualitatea ei; el o gândeste, el o scrie, el îi dă
vorba de mărturisiri ale unor scriitori români, care hîrtia, cerneala, tiparul, el ăi adună foile, el i le
pot fi folosite în mod instructiv prin intermediul coase, i le leagă; el o citeşte. În conspiraţia
orelor de clasă sau al bibliotecii. Ele merită lărgite, intelectualului faţă de natură, cartea solidarizează
comentate, interpretate mai îndeaproape, chiar într-o azi 2 miliarde de suflete împotriva unui destin, care
carte special dedicată acestor teme. Cu atât mai cu variantele lui a rămas acelaşi. Omul se
necesar, cu cât, de la o vreme, programele si isprăveşte si cartea lui de abia începe. Uite, mii de
manualele şcolare propun texte despre carte si inimi si minţi trăiesc lângă tine, in rafturile tale.
bibliotecă , în ideea, desigur,de a atrage tinerele Pană la cărţi, rămanea mărturie cimitirul. L-a
generaţii către aceste instrumente ale cunoaşterii. învins biblioteca. Cartea ţi-e ţară, ţi-e fiică, ţi-e
Vasile Alecsandri: surioară, prietena si iubirea. E maică-ta, cartea,
Nimic nu mi se pare mai interesant, mai neîntinata şi de-a pururea maică fecioară. Ai scăpat
atrăgător, ca o colecţie de foi tipărite, făţuite, aranjate de mormânt!
in grup sub forma unui volum şi care cuprinde toata Nicolae Breban:
viaţa de inima şi minte a unui om de elită. E ca o - Pe dumneavoastră ce v-a format mai mult:
condensare a parfumului tot dintr-o floare într-o viaţa sau cartea? Ori cartea a apărut mai
pastilă sau într-o picătură… târziu in raza dumneavoastră de atenţie…
Dimitrie Anghel - Nu, cartea a fost, de la început si pană la
O carte cu scoarţe străvechi, cu ilustraţii sfârşit: paradisul.
primitive făcute de mâini nesigure şi nedibace, Maeştrii mei adevăraţi au fost , la început şi
stătea de mărturie acelor vremi nesigure, povestind pentru scurt timp(extreme de intens, insă),
viaţa unui sfânt pe fiece filă, în josul căreia o Stendhal, ce şi azi rămâne primul romancier
legendă de câteva linii istorisea viaţa şi mărtiriul modern, apoi, în jurul vârstei de douăzeci de ani ,
lui. Cu câtă dragoste şi cu câtă pietate s-au aplecat Dostoievski care, ca orice scriitor fundamental, e
ochii mei pe aceste legende, cu ce emoţie am privit mai mult decât atât : este un profet.
bucăţile de lemn pe care se vedea săpată răzleaţă Emanoil Bucuta:
câte o literă, cu câtă cucernicie mi-am ridicat Rolul bibliotecii este socotit de unii atât de
privirile spre portretul bătrânului Gutenberg, hotărâtor,încât nu se sfiesc să spună că şcoala ar

85 cartea
Lýkeion
face destul şi ar putea să-şi privească împlinită ce îmi incită într-un fel spiritual îmi face placere.
menirea,dacă ar pune în fiecare dintre şcolarii ei N-am socotit niciodată lectura unei cărţi o
numai dragostea de carte, adică dacă ar creşte încă corvoadă. Citesc şi scriu cu egală plăcere. Nu-mi
un cititor pentru bibliotecă. Aceasta ar însemna fac din aceasta un merit. E un fel de a fi si atâta tot.
aproape o învăţare a bibliotecii pentru şcoală. Dumitru Corbea:
Lucrul se înţelege dacă ne gândim la vorba veche Luam cărţi cu împrumut de la biblioteca
şi înţeleaptă, că nu învăţăm pentru şcoală, ci comunală, de la cunoscuţi şi ofiţeri. Îmi vindeam
pentru viaţă. Iar când intrăm în viaţă, în anii raţia de pâine pentru a-mi putea cumpăra revistele
bărbăţiei, şcoala a rămas cu mult îndărăt şi în faţa ,,Adevărul literar si artistic”, ,,Viaţa românească”.
noastră se găseşte, ca să-i ţie locul şi să ne dea o Într-o singură vacanţă am citit Fraţii Karamazov,
îndrumare, biblioteca. Amintiri din casa morţilor şi Pomul de Crăciun, de
Augustin Buzura: Dostoievski, Corsarul, deByron, Paradisul pierdut,
Destinul unui popor depinde de numărul de Milton, Balade, de Villon, Vieţile oamenilor
conştiinţelor sale, de aceea fiecare om trebuie iluştri, de Plutarh, Apus de soare şi Viforul, de
făcut conştient de sine, de marea sa forţă, de Barbu Delavrancea, Hoţii si Wilhelm Tell, de
rostul său, iar cărţile adevărate, sincere, nu sunt Schiller, Faust de Goethe, Hamlet, Othello şi
decât un drum împotriva singurătăţii, durerii, Romeo şi Julieta, de Shakespeare, Oedip, de
agresivităţii şi ignoranţei.(…) Sofocle, Ifigenia, de Euripide, fabulele lui Esop şi
Un postulat: cărţile marilor scriitori au ceva din La Fontaine. Lectura era singura mea fericire si
destinul miturilor;aceeaşi carte nu numai că bucurie. Descopeream o altă lume. Eram ca un
generează diverse secte, dar, nu de puţine ori, descoperitor de comori.
acelaşi paragraf este adus drept argument Paul Cortez:
hotărâtor în disputa dintre două sau mai multe - Care au fost lecturile din tinereţe? Daca v-aţi
tabere; cu el se consolează şi victima şi călăul, şi forma astăzi, ce aţi prefera să citiţi?
sfântul şi păcătosul.(…) - Am început cu poveştile:ascultate, citite,
Se ştie, cărţile odată apărute au viaţa lor apoi…inventate pentru o soră mai mică. Au urmat,
independentă, se prezintă singure, şi dacă sunt ca pentru orice băiat, carţile de aventuri, Jules
ceva, se apără singure;în afară de apă şi foc, cel Verne… Cărţile preferate atunci ca şi acum :
mai periculos duşman al lor rămâne, cum remarca Eminescu în primul rând , Eminescu în al doilea
Valery,propriul lor conţinut. rând şi in sfârşit , în al treilea rând ,tot Eminescu .
I.L.Caragiale Au urmat perioade dominate de Sadoveanu,
Care este folosul unei cărţi de citire? O Minulescu, Topârceanu,Arghezi şi înca mulţi alţii.
carte de citire bună, în vârsta fragedă, este poate Dar lumina şi umbra lui Lucian Blaga m-a
una dintre împrejurările cele mai hotărâtoare ale însoţit şi mă însoţeşte pretutindeni, pentru că el m-
vieţii unui om. Multe cariere intelectuale nu se a învăţat să ,,nu strivesc corola de minuni a lumii“.
datoresc altei împrejurari cât unei cărţi căzute la Din literatura universală, Homer,
vreme bună în mainile unui copil, tot aşa precum Shakespeare, Goethe, E. A. Poe, Camus,
umbra unor stejari seculari se datoreşte Hemingway, Faulkner .
întamplătoarei căderi a unei ghinde pe pământ Miron Costin:
prielnic. Puternicul Dumnezeu, cinstite ,iubite cetitorule,
G. Călinescu: să-ţi dăruiască , după aceste cumplite vremi a
Cartea este un mijloc de intensificare a anilor noştri ,cândva şi mai slobode veacuri, întru
vieţii şi un mijloc de obiectivare, de spargere a care , pre lângă alte trebi , să aibi vreme şi cu
graniţelor experienţei individuale si asimilarea cetitul cărţilor a face iscusită zabavă; că nu este
experienţei colective în timp şi spaţiu. alta şi mai frumoasă şi mai de folos toată viaţa
Şerban Cioculescu: omului zăbavă , decât cetitul cărţilor…
Nu pot sta locului făra o carte în mână, Ovidiu Cotruş:
când sunt acasă sau la bibliotecă. Lucrul mi se pare Contactul cu opera lui Călinescu şi în special
firesc. Nu cunosc alte distracţii. Radio si cu Istoria literaturii române a avut asupra mea,
televiziunea mă solicită mai puţin decât cititul. la vârsta de 15 ani , un efect copleşitor. Citind-o , şi
Autorul articolului are dreptate cand afirmă că în uneori recitind-o , opera aceasta mi-a fost timp de
Biblioteca Academiei gasesc tot ce nu am în un sfert de veac tovarăş nedespărţit .De la
propria bibliotecă. O frecventez de la vârsta de 18- Călinescu am aflat prima data ce este critica
19 ani. Sălile de lectură sunt liniştite, servirea carţii literară ( nu poţi învăţa aşa ceva de la critici
se face mai prompt decât în instituţiile similare din străini, aplecaţi asupra unui fenomen pe care nu-l
Paris şi din alte mari metropole, dispoziţia bună nu- cunoşti în organicitatea lui ) , pentru ca mai târziu
mi lipseşte niciodată. (…) Să fim bine înţeleşi: tot

cartea 86


– aceasta a fost ordinea lecturilor- să aflu de la Prietenul meu făcuse un joc de cuvinte. Montaigne
Maiorescu ce trebuie să însemne critica literară . nu se referea la o bibliotecă – ci la cărţile esenţiale
Romulus Dianu: pe care trebuie să le cuprindă ea. Şi aceste cărţi
- Reîntorcându-ne în timp , aş vrea să vă esenţiale sunt puţine la număr. Sunt, în cel mai
întreb ce vă mai amintiţi de primele lecturi? fericit caz, câteva duzini de volume. Cu asemenea
-Mama avea un singur demon: pe mine. M- cărţi esenţiale credea Montaigne că se pot alunga
a “supraalimentat” cu lecturi. Aveam impresia că se cele mai năprasnice dureri şi cele mai deprimante
întreabă: “Oare ce va citi mâine băiatul acesta?” melancolii.
Învăţasem limba franceză, încă înainte de a merge M.Eminescu:
la şcoală. Asta mi-a dat posibilitatea să am acces nu Citeşte! Numai citind mereu, creerul tău va
numai la literatura franceză, dar la tot ce găseam deveni un laborator nesfarşit de idei si imagini.
tradus în limba lui Voltaire. Marea mea fascinaţie a Alexandru George:
fost fără îndoială, literatura rusă: Dostoievski, Destul de târziu am avut revelaţia unui fapt
Tolstoi, Kuprin, Gorki. Mai târziu, când am ajuns care nici atunci când mi-a fost dat sa-l trăiesc
la “Rampa”, am tradus şi publicat “Spovedania lui pentru prima oara nu m-a lăsat chiar indiferent, dar
Stavroghin”, în foiletonul ziarului. a cărui semnificaţie am înţeles-o in toată amploarea
-Dintre scriitorii români, spre cine se îndreptau ceva mai apoi. E vorba de lectura intr-o mare
preferinţele dumneavoastră? bibliotecă, un fapt banal, s-ar zice, pe lângă care
-Având marile repere ale literaturii europene, trec atâtea intelectuali, considerându-l prea firesc
încă de la o vârstă fragedă, preferinţele mele, cum pentru a mai merita atenţie sau aprofundare. Ce sa
le numiţi, pentru scriitorii români, erau mai te mai miri şi să stai să te mai gândeşti la faptul că
restrânse. Îl iubeam pe Eminescu; el era cunoscut citeşti sau chiar la faptul că iţi este pusă la
ca “tatăl nostru”. Citeam cu veneraţie pe Coşbuc, dispoziţie cutare sau cutare carte? Te mai poţi mira
Goga şi întreaga creaţie literară a secolelor de că ai două mâini, atunci când ştii că nu poţi avea
suferintă. nici mai mult nici mai puţin de două, sau că vezi
Nicolae Dragoş: crescându-ţi parul după ce l-ai tăiat? Mi se pare
-Cele dintâi ferestre spre zările liricii în totuşi că lucrul în bibliotecă a avut, cel puţin pentru
sat vi s-au deschis? mine, o semnificaţie mai deosebită, poate şi prin
Înainte de a fi scriitori suntem cititori. Am avut faptul că l-am început cu precocitate şi că a fost, in
printr-o întâmplare şansa ca intre primele cărti cazul meu, adevărata experienţă a ceea ce aş putea
citite, în anii copilăriei, să se afle volume numi dobândirea unei oarecari culturi, dar mai ales
fundamentale pentru un poet sau cel puţin pentru a unei anume forme a minţii căreia i-am rămas
poezia pe care eu încerc să o propun. Pe lângă sclav până în ziua de astăzi.
Eminescu, ţin minte, in casa noastră se aflau, Lectura, într-o bibliotecă publică, mai ales
datorită unor fraţi dinspre mama, primii care au când aceasta e mare, cuprinzătoare, adunând în
avut acces la cultură, volumele de poezie Flori sălile ei persoanele cele mai diverse, venite acolo
sacre de Macedonski, Plumb şi Scântei galbene cu cele mai variate scopuri (în care nu se exclude
de Bacovia, câteva cărţi din proza lui Sadoveanu. nici pierderea de vreme)mi-a dat sensul larg,
Acestea, alături de mai multele volume din integral şi universal al culturii. Pe vremea
Alecsandri, Coşbuc, Goga s-au aflat între primele mea,şcoala era selectivă,elitară,mai degrabă
mele lecturi. Ma târziu aveam sa-i descopăr, la eliminatorie.Apoi învăţământul şcolar era,şi a
vârsta claselor liceale, pe Tudor Arghezi, Blaga, rămas şi de atunci, prea obligat, prea
Pilat. Într-un fel, zările lirice, cum le numiţi dv., simplificat,prea practice, încurajînd sau favorîzand
coincide cu zările copilăriei. oricum,fără să vrem, mai mult inteligenţile
Anghel Dumbrăveanu: adaptabile decât pe cele de bună calitate sau de
La Eminescu am revenit întotdeauna, prin excepţie. Biblioteca e cu totul altceva,e un univers
toţi anii si toate experienţele, ca la cartea mea deschis, larg,care-ţi propune, dar nu agresiv, faptul
dintâi, fără să fi avut vreodată sentimental că-l ştiu, de cultură înr-un raport direct,autentic şi în cele din
revelându-mi-se mereu altfel. urma, de reciprocitate. Un univers pe care nu
Mircea Eliade: numai că-l cucereşti, dar te solicită pe tine să faci
Un mare înţelept şi un mare iubitor de acestea în obscura lui vointă de a eluda nimicnicia
cărţi, Montaigne, spunea că nu exista durere, cât de sau ignorarea.
adâncă, pe care să n-o alunge jumătate de ceas de Ion Gheorghe:
bibliotecă. Un român mucalit, cărui îi citasem odată Un alt domeniu (primul fiind zestrea
această reconfortantă opinii a lui Montaigne, mi-a lingvistică din părţile Buzăului) care a făcut din
răspuns: “Da, dar trebuie să ai o bibliotecă!” mine omul care sunt astăzi,atât cât sunt astazi,atat

87 cartea
Lýkeion
cat sunt si eu in poezia română a fost contactul cu degrabă nu mânc şi umblu fără haină în spate ,decât
poezia populară.În biblioteca Şcolii de literatură am să nu cetesc.
găsit nişte cărţi mari pe care abia le duceam sub Dimitrie Panaitescu-Perpessicius
braţ: de Tocilescu, G. Dem. Teodorescu, cărţi de Lucrul de bibleotecă îşi are farmecele lui
poezie populară. Dar mai înainte,la un anticariat, incomparabile ,iar manuscrisele eminescene îmi
descoperisem Cântecele de ţara ale lui Pamfile. În comunicaseră emoţii puternice încă din vremea
aceste cărţi am citit si mi-au placut studenţiei ,când regretatul Mihalache Dragomirescu
sintagme,expresii populare şi pentru că aveam ,profesorul nostru de literatură ,ne trimitea să-i
prospeţimea ţinerii de minte, s-au imprimat şi au transcriem caiete întregi ,în vederea unei proiectate
devenit astfel limbajul meu literar,zestrea mea ediţii pe care n-a terminat-o niciodată ,şi adevărul
lingvistică despre care vorbeam. este că am petrecut doi sau trei ani din cei mai
Adrian Marino: frumoşi în vechiul local al bibliotecii academice,
Găsesc un refugiu în bibliotecă, echivalent cu o atât de patriarhal atât de comod şi atât de călduros
adevărată terapeutică a orgoliului în suferinţă, dar mai cu seamă.
mai ales a necesităţii devorante de lectura
organizată, documentată, în adâncime, care mă
stăpâneşte.
Aurel Martin:
Însetat de cunoaştere, citeam tot ce-mi cădea
în mână,atras,eclectic, de Evul Mediu şi de
Antichitate,de Kant şi de Scopenhauer,de filosofia
orientala şi de cea tomistă, de liberal-arbitru şi de
metafizică, de Maiorescu si de Gherea,transcriind
în caiete informaţii enciclopedice,în iluzia că
pătrunzănd,cum ar fi zis Arghezi,într-un univers de
miracole nebănuite,voi descoperi cine ştie ce
adevaruri fundamentale, eterne şi universale.
Retrospectiv gândind, gustam din mărul
cunoaşterii,ca orice adolescent dornic să-şi
satisfacă rapid foamea intelectuală. Foame, în
realitate,niciodată satisfăcută. Ca şi pasiunea pentru
fenomenul literar. Mai ales pentru cel poetic.
Dumitru Micu:
Încercând să-mi limpezesc împrejurările în
care mi-am descoperit atractia către carte,memoria
îşi fixează reflectoarele asupra unei poliţi cu tomuri
uriaşe,privită în copilărie cu ochii măriţi… Mă
fascina masivitatea acelor volume, soliditatea
legăturilor, luciul coperţilor tari, de culoarea
cărămizii.
Grigore C. Moisil:
Eu ştiu că toţi înteleg că atunci când se
editează o carte şi nu se vinde,asta e risipă.Se
înţelege oare că atunci când se editează în 2000 de
exemplare o carte care s-ar vinde în 3000 de
exemplare,şi asta e tot risipă?
Petru E.Oancea:
Astăzi am 57 de ani şi timp de 50 de ani
am cetit zi şi noapte ,cărţi cu carul ,cu vagonul ,de
tot felul ,de toate ce me-au picat in mână .Şi numai
cărţi “nbetipărire”nu am cetit.
Semnături celebre ale scriitorilor români
Mă pot socoti ca un magazine ,ca un
hambar ,ca un muzeu ,carele am adunat cărţi cu
zece mâini şi le-am consumat ,le-am inhalat
cuprinsul .Şi recunosc că sunt un om pătimaş
,fanatic ,teribil,feroce ,în ce privesc cetirea.Mai

cartea 88


89 ştiinţa
Lýkeion
Galilei (cântărirea aerului, primul barometru cu
Ionel AUNGURENCEI mercur), von Guericke(sferele de Mandeburg,
pompa de vid), Dalton (legea presiunilor parţiale).
Am omis prezentarea mai multor capitole
deoarece eu le consider plictisitoare şi nu are rost
să utilizez pagina degeaba.
Capitolul şapte este dedicat instrumentelor
optice. Aşadar, iarăşi Galilei ne uimeşte şi cu
calităţiel sale de bun cunoscător ale legilor opticii
încât a realizat telescopul cei poartă numele.
Newton a preluat ideea lui Galilei şi a creat
telescopul cu reflexie pe care se bazează construire
tuturor telescoapelor de astăzi. Microscopul a fost
inventat în aceeaşi perioadă, dar istoria sa nu este
Experienţe epocale în fizică aşa clară ca a telescopului. Cel mai de seamă
exponent al microscopiei a fost Hooke (1635 –
1703) care şi-a construir propriul său microscop.
Nădăjduiesc că această lucrare va fi Apoi sunt prezentate experienţele lui Fraunhofer,
considerată o lucrare de propagandă – o Rowland, Michelson şi ale altora.
propagandă pentru fizica experimentală. Aşa îşi Capitolele precedente s-au ocupat de ceea
începea, Henry S. Lipson (11 martie 1910 – 26 ce s-ar putea numi fizica evidentă. Folosesc
aprilie 1991), lucrarea Experimente epocale în cuvântul <<evident>> nu pentru a insinua ca
fizică (The great experiments in physics), scrisă în oricine ar fi putut observa fenomenele fizice, ci
1968. numai pentru a arăta că existau fenomene care
După cum marturiseşte în prefaţă, el a scris aşteptau dă fie explorate fără ca aceasta să
această carte cu gândul de a sublinia însemnătatea necesote mult timp şi mari cheltuiel. Prima
experienţelor şi să arate cum au contribuit ele ca descoperire în domeniul altor tipuri de radiaţii a
fizica să capete aspectul sub care o cunoaştem fost facut în anul 1777, când Scheel (1742 – 1786)
aztăzi. În acest scop am scris o scurtă istorie a a cercetat acţiunea diferintelor culori ale
fizicii privită din punct de vedere experimental. Nu spectrului asupra clorurii de argint când a fost
am încercat să descriu în amănunţime descoperite spectrele ultraviolet şi infraroşu.
experienţele, m-am străduit însă să explic – în Herchel, Maxwell, Faradaz, Wheatstone şi Picard
măsura în care mi-am putut da seama – de ce au şi-au arătat valoarea în domeniul undelor.
fost efectuate, ce înrâurire au avut asupra altor Ce clipe minunate trebuie să fii trăit! Nu
domenii ale fizicii şi cum anume au reacţionat unii multora le este dată satisfacţia de a obţine printr-o
faţă de alţii. [...] Este evident că atât alegerea singura experienţă atâtea rezultate valoroase.
experienţelor câ şi felul în care sunt expuse implică După cum se ştie, el (Hertz) a pus bazele unei noi
un mare grad de dificultate. ramuri a tehnicii – radiotelecomunicaţiile.
Cartea este împărţită în 13 capitole: Röentgen a uluit lumea cu descoperirea
mişcarea, atmosfera, căldura, gazele, sunetul, razelor care îi poartă numele. Cunoscute sub
lumina, instrumente optice, magnetismul şi numele de radiaţii X, ele au pătruns în practica
electricitate, radiaţia, structura atomilor, eşecul curentă, în spitale şi în tehnică. Barkla, Walter,
fizicii clasice, viitorul. Pohl, Bragg,
În primul capitol H. Lipson ne vorbeşte Ewald, Laue,
despre mişcare. Începând de la primii fizicieni, el Haüe,
încearcă să expună începuturile studiului mişcării. Sommerfeld,
Astfel, Aristotel (384 – 322 î.e.n.) presupune că Friedrich şi
mişcarea este ceva ce reclamă un efort şi că ea se Knipping se
menţine numai atât timp cât se depune efortul numără printre
respectiv. În următoarele pagini sunt prezentate cei ce au adus
încercările lui Galilei (1564 – 1642), omul de la noi rezultate in
care a pornit impulsul înoitor, şi anume în acel acest domeniu
mare secol al XVI-lea când s-au conturat idei noi şi derivatele
în atât de variate domenii de activitate. Apoi sunt sale ce
menţionaţi şi Newton, Descartes şi Kepler. porneşte un
Următorul capitol este despre atmosferă. „curent” în
Aici sunt amintite şi detaliate experimentele lui fizică, şi

ştiinţa 90


anume, fizica modernă.


În ultimul capitol este prezentată opinia
autorului despre viitorul apropiat. Va continua oare Olguţa DIACONU
cineva acest progres al fizicii? De fapt, eu personal
sunt cel care se îndoieşte.[...] Fizica este, cert.
dinamică,dar dispune ea oare de o sursă de
energie lăuntrică pentru a depăşii inevitabilele
momente de stagnare?
Într-un ultim paragraf, Lipson se întreabă:
Va consulta oare cineva peste cinzeci de ani
această carte pentru a afla care au fost problemele
zilelor noastre? Se vor amuza oamenii de atunci pe
seama ideilor mele oarecum naive?...
Câteva curiozităţi matematice

1.) Ce este un miliard?

În secolul al XV – lea, limita extremă a calculelor


posibile era milionul, care a rămas multă vreme
o „expresie nebuloasă”. Trei sute de ani mai
târziu, astronomii familiarizaţi cu imensitatea
cerului aspirau la un număr şi mai mare –
miliardul, cu care să poată cataloga stelele şi
aştrii.
Un miliard (109) este un număr foarte
mare, dar în acelaşi timp, însă, reprezintă un
număr destul de mic dacă este vorba de un
număr de atomi. Pentru a ne da mai bine seama
ce înseamnă 1 000 000 000 iată câteva
curiozităţi care-l au drept … erou:
- Numărul fibrelor nervoase ale creierului
uman este de ordinul a 3 miliarde;
- Un om care ar trăi o suta de ani nu ar
ajunge să numere decât până la
1.000.000.000, fără a mai avea altă
ocupaţie;
- În 55 de ani, un om respiră de un număr
de ori egal cu ½ dintr-un miliard;
- În vârstă de 33 de ani, orice fiinţă a trăit
doar un miliard de secunde.

2.) Multiplii lui 37 si multiplii lui 3:

3 x 37 = 111
6 x 37 = 222
9 x 37 = 333
12 x 37 = 444
15 x 37 = 555
18 x 37 = 666
21 x 37 = 777
Schiţe ale experimentelor lui Galileo Galilei 24 x 37 = 888
27 x 37 = 999

91 ştiinţa
Lýkeion

Alexandra ŞCHIOPU
3.) O egalitate interesantă:

111.111.111 x
111.111.111=12.345.678.987.654.321

4.) Trapez:

1 x 9 + 2 = 11
12 x 9 + 3 = 111
123 x 9 + 4 = 1111 Matematica Distractiva
1234 x 9 + 5 = 11111
12345 x 9 + 6 = 111111 Nespecialistii afirma ca matematica este o
123456 x 9 + 7 = 1111111 stiinta "uscata", iar matematicienii sunt, de regula,
1234567 x 9 + 8 = 11111111 oameni ursuzi, seriosi si fara simtul umorului. Prin
12345678 x 9 + 9 = 111111111 prezenta pagina va aducem o serie de
contraexemple si va amintim ca fiecare gluma
5.) 1 = 0 (demonstratie algebrica) contine o doza de adevar.
Fie a = 1 si deci a - 1 = 0 (a este un numar Distrati-va si zambiti cu pofta si gandind...
intreg).
Atunci si a2- 1 = 0. Aforisme
a - 1 = 0 si a - 1 = 0 rezulta ca a - 1 = a2- 1
2

Egalitatea se transforma in a - 1 = (a - 1)(a + Ştiinţele matematice, ştiinţele naturale şi ştiinţele


1) umanitare pot fi numite, respectiv şi ştiinţe
Simplificand obtinem 1 = a + 1 si deci a = 0 . supranaturale, ştiinţe naturale şi ştiinţe nenaturale.
Dar am pornit de la ipoteza ca a = 1 si am L. D. Landau
ajuns la a = 0. Deci 1 = 0 .
Adevărul matematic, indiferent unde, la Paris sau la
6.) Erori de tiparire Toulouse, este unul şi acelaşi.
Blaise Pascal
Asa zisele "erori de tiparire" sunt egalitati cu
numere cu exponenti care in cazul in care o O glumă matematică reuşită este mai bună decât o
imprimanta nu ar reda corect exponentul, nu duzină de lucrări mediocre; ea este, totodată şi cea
si-ar schimba valabilitatea. Cateva exemple mai bună matematică.
aveti mai jos: John E. Littlewood

Matematica seamănă cu o moară: dacă veţi turna în


ea boabe de grâu, veţi obţine făină, dar dacă veţi
turna în ea tărâţe, tărâţe şi veţi obţine.
A. Huxley

Reputaţia unui matematician se bazează pe


cantitatea de demonstraţii, pe care le-a inventat (cu
alte cuvinte: lucrările deschizătorilor de căi
întotdeauna au fost greoaie).
A. S. Bezikovici

O demonstraţie se numeşte strictă, dacă strictă o


consideră majoritatea matematicienilor.
Morris Kline

Dacă teorema aşa şi n-a putut fi demonstrată, atunci


ea devine axiomă.
Euclid

ştiinţa 92


Rectorul Institutului Politehnic din Zürich îmi După ce a descoperit celebra sa teoremă,
spune: Pythagoras a sacrificat o sută de boi. De atunci, de
– Nu este totul pierdut, tinere. Ai căzut la examen? fiecare dată, când se descoperă vreun adevăr nou,
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Giuseppe Verdi, vitele cornute mari au palpitaţii.
care n-a reuşit la examenele de la Conversatorul din Ludwig Björne
Milano.
Albert Einstein Logica este arta de a face greşeli cu fermitate.
J. Kratch
Studiile reprezintă ceia ce rămâne, când uiţi totul ce
ai învăţat la şcoală. Este mult mai uşor să descoperi o greşeală decât
Albert Einstein adevărul.
J. W. von Goethe
După părerea mea, printre cele mai mari
descoperiri, realizate în ultimul timp de către Cu cât mai mult înveţi, cu atât mai mult ştii.
raţiunea omului este, la sigur, arta de a judeca Cu cât mai mult ştii, cu atât mai mult uiţi.
despre cărţi, fără a le citi. Dacă mai mult uiţi, mai puţin ştii.
G. K. Lichtenberg Iar dacă mai puţin ştii, mai puţin uiţi.
Dar dacă mai puţin uiţi, mai mult ştii.
Întotdeauna este plăcut să observi, cum alţii comit Atunci pentru ce să înveţi?
greşelile pe care singur le făceai cândva. (din folclorul savanţilor)
John E. Littlewood
Matematicienii sunt un fel de francezi: când le
Taci, atâta timp cât nu poţi spune mai mult decât vorbeşti, ei îşi traduc tot în limba lor şi deodată iesă
tăcerea. cu totul altceva.
Pythagoras J. W. von Goethe

Cercetarea fundamentală este ceia ce faci, când nu Distrat, calm ca un matematician.


ştii ceia ce ai de gând a face. Anatole France
Charles Wilson
Este suficient să arăţi, că un lucru oarecare este
Să nu între aici cel ce nu cunoaşte geometria.
(expresia scrisă de asupra uşii lui Platon) imposibil, că îndată se va găsi matematicianul care-
l va face.
Expresia, conform căreia cel care nu cunoaşte sau îi W. W. Sawyer
este străină geometria nu are dreptul să între în
şcoala filozofului, deloc nu înseamnă, că este Eu am văzut, cum odată Laplace a încercat timp de
necesar să fii matematician, pentru a deveni o oră sărestabilească lanţul raţionamentelor voalate
înţelept. de către el în "Mecanica cerească" prin intermediul
J. W. von Goethe cuvintelor "este uşor de văzut, că".
Din amintirile unui elev de al lui Laplace
Este mai uşor să realizezi cvadratura cercului decât
să-l amăgeşti pe un matematician. Se consideră, că 106 ani este timpul necesar, pentru
Augustus de Morgan a transforma maimuţa în doctor în ştiinţe.
John E. Littlewood
Există minciuna impusă, care este scuzabilă,
minciuna sfruntată, pentru care nu există nici o Nu sunt de acord cu matematica. Consider că suma
scuză şi statistica. de zerouri – e o cifră înfiorătoare.
Richard von Mises S. E. Lec

Pythagoras a sacrificat pe altarul lui Zeus o sută de Există zerouri cărora li se pare, că sunt elipse, şi în
boi şi acesta numai pentru un singur adevăr jurul lor se învârte toată lumea.
geometric. Dar dacă în zilele noastre am proceda în S. E. Lec
acelaşi fel, este puţin probabil că am putea găsi
atâtea vite cornute pe întreg globul pământesc. Crucea pusă lângă numele unora mulţi o iau drept
M. V. Lomonosov plus.
S. E. Lec

93 ştiinţa
Lýkeion
Ch. Stein
Infinitul este locul unde se produce ceia ce nu se
poate întâmpla. Matematica reprezintă în sine o colecţie de
(din răspunsul unui elev) rezultate, care pot fi aplicate la orice.
Bertrand Russell
Două linii paralele se întâlnesc la infinit – cred şi
ele în aceasta. Un renumit matematician polonez Hugo Steinhaus,
S. E. Lec consideră glumind, că există legea, care se
formulează astfel: matematicianul va face mai bine.
Eu n-am putut înţelege conţinutul articolului Anume, dacă se propune la două persoane, (una
dumneavoastră, fiindcă el nu era animat de către fiind matematician) efectuarea unui lucru
icşi şi igreci. necunoscut, atunci rezultatul întotdeauna va fi
W. Thompson (lord Kelvin) următor : matematicianul îl va face mai bine.

Specialişti din domeniul matematicii teoretice se Uşurinţa matematicii se bazează pe posibilitatea


ocupă cu ceia ce pot, aşa cum trebuie, iar cei din construcţiei sale logice, însă dificultatea, de care se
domeniul matematicii aplicate – cu ceia ce trebuie sperie mulţi, – în imposibilitatea expunerii în alt
aşa cum pot. mod.
(din folclorul ştiinţific) Hugo Steinhaus

Cu cât mai puţin Dumnezeu se amestecă în Dacă numai aş avea teoremele! Atunci aş putea
chestiunile ce ţin de domeniul ştiinţei, cu atât mai destul de uşor să găsesc demonstraţiile.
bine este pentru ştiinţă şi pentru autoritatea lui Berngard Riemann
Dumnezeu.
Leonhard Euler În ochii unui neiniţiat simbolurile matematice sunt
ca stindardurile duşmanilor, care se înalţă deasupra
Acela-i matematician pentru care egalitatea unui bastion inexpugnabil.
Morris Kline

este evidentă ca "2 × 2 = 4". Dacă vorbeşti cu un matematician, poţi să n-ai


W. Thompson (lord Kelvin) concepţie despre matematică. Dar numaidecât
trebuie să ai simţul umorului şi recunoaşterea
Dacă cineva vrea să determine cu un cuvânt laconic nulităţii sale.
şi expresiv esenţa matematicii, acela trebuie să K. Dziewanowski
spună, că este o ştiinţă despre infinit.
Henri Poincaré

Matematica este ştiinţa despre raporturile între


formule, lipsite de oricare conţinut.
David Hilbert

Matematica este ştiinţa manevrării cu regulile şi


noţiunile născocite anume în acest scop. Este clar,
că cel mai important rol aici are invenţia unor
noţiuni noi. Rezerva teoremelor interesante ar fi
epuizat repede în matematică, dacă ar fi fost nevoie
să le formulăm numai cu ajutorul noţiunilor,
conţinute în axiome.
E. P. Wigner

Matematica pură este ştiinţa în care noi nu ştim


despre ce vorbim şi nici dacă este adevărat ceia ce
Geometria este arta de a judeca pe desene rău
spunem.
efectuate.
Bertrand Russell
Niels H. Abel
Matematica poate să descopere o anumită ordine
chiar şi în haos.
ştiinţa 94


Arta de a rezolva probleme geometrice seamănă cu Marele fizician Josiah Gibbs, fiind un om foarte
trucurile iluzioniştilor – uneori, chiar ştiind soluţia retras, nu scotea, de obicei, nici o vorbă la consiliile
problemei, nu-i clar cum s-ar putea ajunge la ea. ştiinţifice ale universităţii unde el preda. La una din
I. D. Novikov şedinţele în cadrul căreia se discuta întrebarea cărui
obiect trebuie de rezervat mai mult spaţiu în noul
Fiecare ştie ce este curba, până când nu va învăţa program de studiu: matematicii sau limbilor străine.
matematica atât, că se va încurca în nenumărate Gibbs n-a răbdat, totuşi, şi a luat cuvântul:
excepţii. – Matematica tot este limbaj, – a spus el.
Felix Klein
Lui Albert Einstein îi plăceau foarte mult filmele
Cu tremur de groază întorc faţa de funcţiile voastre lui Charles Chaplin, nutrind o simpatie deosebită
nenorocite şi blestemate ce n-au derivate. faţă de personajele create de acest cineast.
Ch. Hermite Într-o scrisoare adresată lui Charles Chaplin citim:
"Filmul dumneavoastră "Goana după aur" e pe
Numerele imaginare sunt un adăpost duhului divin, înţelesul tuturor. Veţi ajunge numaidecât om mare.
aproape îmbinarea existenţei cu inexistenţa. Einstein".
Gottfried Leibniz Răspunsul a fost dat cu promptitudine: "M-aţi
cucerit şi mai mult. "Teoria relativităţii", pe care aţi
elaborat-o, nu o înţelege nimeni, dar
Umor matematic dumneavoastră aţi devenit, totuşi, om mare.
Chaplin".
Într-o noapte Blaise Pascal avea o groaznică durere
de dinţi. A întrebuinţat totul pentru potolirea Marele matematician american John von Neumann,
durerilor, dar în zădar. Atunci s-a ocupat de studiul a lucrat cândva în calitate de consultant al
cicloidei, descoperindu-i o serie de proprietăţi, ca specialiştilor din domeniul construirii navelor
să constate în final, că durerea de dinţi a dispărut. cosmice. Odată, văzând scheletul unei rachete, von
Neumann a întreabat pe colaboratorul ce-l însoţea:
– Cine a construit racheta?
În timpul uneia dintre prelegerile sale, David Hilbet – Inginerii, – a fost răspunsul.
spunea: – Inginerii? – repetă von Neumann cu dispreţ, – păi
– Fiecare om posedă un anumit orizont. Când se eu am elaborat teoria matematică a rachetelor.
îngustează şi devine infinit de mic, el se transformă Luaţi respectiv, lucrarea mea, publicată în anul
în punct şi atunci omul zice: "Acesta este punctul 1952, şi veţi găsi în ea totul ce vă interesează.
meu de vedere". Specialiştii au găsit lucrarea în cauză, au demontat
construcţia rachetei proiectate de ei (către acel
moment erau cheltuite deja 10 000 000 de dolari) şi
Odată Hilbert, împreună cu soţia sa, a organizat un au construit o rachetă nouă, urmărind cu stricteţe
dineu. După sosirea unui oaspete, doamna Hilbert recomandările lui von Neumann. Însă aceasta n-a
şi-a chemat soţul într-o parte şi i-a spus: fost destul, pentru a garanta succesul final, căci în
– David, du-te, te rog, şi-ţi schimbă cravata. momentul apăsării butonului "Start" a răsunat o
Hilbert dispăruse. Se scurseră o oră, dar el tot nu-şi explozie asurzitoare şi racheta s-a făcut ţăndări.
făcea apariţia. Stăpâna casei, îngrijorată, se porni în Indignaţi, constructorii de rachete l-au chemat pe
căutarea soţului. Privind şi în dormitor, descoperi, von Neumann şi l-au întrebat:
spre mirarea ei că Hilbert dormea în pat. Trezindu- – De ce, în pofida urmării cu stricteţe a
se, el şi-a amintit că după ce şi-a scos cravata, recomandărilor dumneavoastră racheta a explodat,
continua, după inerţie, să se dezbrace mai departe totuşi, în momentul lansării ei.
şi, după ce s-a îmbrăcat în pijama, s-a culcat în pat. – Ceia despre ce aţi vorbit se referă la aşa numita
teorie a exploziei puternice. Eu am elaborat într-o
Odată Isaac Newton a vrut să-şi fiarbă un ou de lucrare de a mea, publicaă în anul 1954. Veţi găsi
găină, fără a întrerupe lucrul. Îşi lua un cronometru în ea totul ce vă interesează, – a răspuns von
pentru a fierbe oul numai în timp de trei minute. Neumann.
Era, însă, preocupat de problema sa matematică, pe
care încerca s-o rezolve în acel moment. Când îşi Niels Bohr avea de asupra uşii sale de la vilă bătută
aduse aminte, mare-i fu mirarea: a pus ceasul la o potcoavă care, chipurile, aduce conform unei
fiert, iar în mână ţinea oul ca să numere minutele. credinţe populare, noroc.
– Poate oare un savant atât de remarcabil ca

95 ştiinţa
Lýkeion
dumneavoastră să creadă, că potcoava suspendată problemelor de ordin "economic". Cică, un
de asupra uşii într-adevăr aduce noroc? – întreabă student, hotărând să aplice pe viu cunoştinţele
unul din vizitatorii săi. acumulate, intenţionă să alcătuiască un meniu
– Nu, răspunse Bohr, – desigur că nu cred. Aceasta- optim, pentru a economisi câte ceva din bursă.
i o veritabilă superstiţie. Dar ştiţi se spune, că ea
Zis şi făcut. După ce a introdus în calculator
aduce noroc chiar şi celor care nu cred în aceasta.
datele despre preţurile şi conţinutul caloric ale
bucatelor, servite la cantina studenţească, a
Mare i-a fost mirarea unui filozof, când a aflat de la cerut, ca meniul să aibă norma calorică
Bertrand Russell, că dintr-o afirmaţie falsă poate fi recomandată de medicină, iar preţul să fie
dedusă oricare alta. El a întrebat: minim. Răspunsul a urmat neîntârziat: "18
– Dumnevoastră consideraţi, într-adevăr, că din pahare de cafea cu lapte pe zi".
afirmaţia 2 + 2 = 5, urmează, că sunteţi papa de la
Roma? Academia franceză a respins în mai multe
Russell dădu afirmativ din cap. rânduri lucrările lui Galois, motivând, că ele
– Şi dumneavoastră puteţi demonstra acest lucru? – sunt de neînţeles ... "din cauza dorinţei
exagerate a autorului de a se exprima prea
concis". Mai târziu această instituţie a apreciat,
continuă să-şi exprime îndoiala filozoful.
– Desigur! – a răspuns cu fermitate Russell şi-i că lucrările lui Galios dispun ... de "o minunată
claritate şi precizie".
expune demonstraţia în cauză: Deducţia logică
1. Presupunem, că 2 + 2 = 5; Cică în coşul unui aerostat, luat de vânt şi ce
2. Scădem din ambele părţi a egalităţii câte un doi: pierdea din înălţime, se aflau Sherlock Holmes şi
obţinem 2 = 3; doctorul Watson. Călătorii lui, în momentul când
3. Schimbăm cu locurile partea stângă cu partea pierduseră orice orientare, au zărit un om.
dreaptă: 3 = 2; – Domnule, spuneţi-mi, vă rog, măcar aproximativ,
4. Scădem din ambele părţi câte o unitate: 2 = 1; unde ne aflăm? – întrebă Holmes.
Papa de la Roma şi eu – împreună suntem doi. – De ce aproximativ, domnule? Vă pot spune
Deoarece 2 = 1, atunci papa de la Roma şi eu precis. Vă aflaţi în coşul aerostatului.
suntem una şi aceeaşi persoană. Deci, eu sunt papa În acest moment o rafală de vânt zmunci aerostatul
de la Roma. în sus.
– Să-l ia naiba de matematician, – bolmoji Holmes.
Marele compozitor german Ludwig van Beethoven – Sunt uimit, ca de obicei, – spuse Watson, – cum
aşa şi nu a mai reuşit nici odată să se familiarizeze de aţi aflat, că omul acesta este un matematician?
cu toate operaţiile aritmetice. Înmulţirea şi – Păi, faptul este evident, – zice Holmes, –
împărţirea au fost pentru el o taină nedescoperită. răspunsul lui este pe cât de exact, pe atât şi de
De exemplu, pentru a înmulţi 12 la 60, genialul inutil.
compozitor îl aduna pe 12 de 60 de ori la rând.
Este drept că, matematicienii nu s-au lăsat
"îndatoraţi" faţă de arta muzicii. Astfel, pentru
marele matematician austriac Georg Vega, muzica
era într-atât de străină, încât el spunea:
– Nu există nici muzică bună, nici muzică rea.
Există doar numai zgomot mult şi zgomot puţin.

Gottfried Leibniz era credincios in felul său.


Pentru el posibilitatea de a scrie toate numerele
cu ajutorul simbolurilor "0" şi "1", adică cu
ajutorul sistemului binar, constituie
demonstraţia matematică a creaţiei lumii din
nimic, Dumnezeu fiind 1, iar nimicul – 0.

Suntem martorii pătrunderii vertiginoase a


calculatoarelor electronice în cele mai diverse
domenii. Iată, de exemplu, la rezolvarea
ştiinţa 96


CATEDRA DE ŞTIINŢE SOCIALE


A COLEGIULUI NAŢIONAL
„GRIGORE GHICA Vv” DOROHOI
VĂ INVITĂ SĂ PARTICIPAŢI LA

Dacă e Dacă se
CONCURSUL DE logic, atunci poate
se poate rezolva,
LOGICĂ ŞI rezolva atunci nu e
numai logic
PERSPICACITATE

EIDOS Dacă nu e
totul logic,
atunci asta e
SE GARANTEAZĂ cât se poate
PREMII ÎN CĂRŢI ŞI DIPLOME de logic
PENTRU PRIMII TREI CLASAŢI

POT PARTICIPA ELEVII CLASELOR


IX – XII, AI LICEULUI
SUBIECTELE
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala clasei a VII-a
DATA.........13.06.2006
ORA............13oo
Trenul

Un tren străbate distanţa de la oraşul A la oraşul B


ORGANIZATOR: profesor în 10 h şi 40 min. Dacă viteza trenului ar fii cu 10
CIPRIAN VOLOC km/h mai mică, el ar sosi în B cu 2 h şi 8 min mai
târziu. Să se determine distanţa dintre oraşe şi
viteza trenului.

97 ştiinţa
Lýkeion

O întâlnire

A şi B se înţeleg la telefon să se întâlnească.


- Hai să ne întâlnim astăzi pe b-dul M!
- Foarte bine! Între străzile P şi Q.
- Perfect! Pe partea unde se află cinematograful şi
bufetul.
- La opt fix.
- Nu, nu-i bine la “fix”.
- Bine: sunt de acord să te aştept, dar nu mai mult
de 15 min.
- Dar nici n-o să te las să aştepţi un sfert de oră; e
un ger straşnic.
- Ne-am înţeles! Între ora 8 şi 8 şi 15 o să mă
Cine s-ar fi gândit că
plimb, începând de la colţ, prin faţa cinema - acest concurs va avea doar o
tografului şi bufetului şi înapoi; ştiu, de altfel, care- singură ediţie? Nici unul din
i distanţa dintre colţuri: 260 m. cei nouă candidaţi care s-au
- Bine, voi veni între ora 8 şi 8 şi 15. La revedere! prezentat nu a reuşit să
- A şi B au sosit la ora fixată şi în locul fixat; ambii rezolve nici măcar una dintre
s-au plimbat conştiincios, începând de la colţ, pe cele cinci probleme de
lângă cinematograf şi bufet şi înapoi, şi totuşi nu s- gândire logică! Şi totuşi, nu-i
au întâlnit! Cum s-a putut întâmpla aşa ceva?! atât de greu... Nu credeţi?
Încercaţi!
Răspunsurile corecte,
Turistul
în următorul număr al
Un turist se duce din sat la staţia de cale ferată. revistei!
După ce a străbătut în prima oră 3 km, el a calculat
că, dacă va merge cu aceeaşi viteză, va întârzia la
tren cu 40 de min., de aceea el străbate restul
drumului cu viteza de 4 km/h şi soseşte în staţie cu
45 de min înainte de plecarea trenului. Care este
distanţa dintre sat şi staţie?

Cifre identice

Data de 5 mai 1955 poate fi scrisă sub forma


următoare: 5.5.55.
In acest mod de scriere apare numai o singură cifră:
5. De câte ori, în decurs de un secol, scrierea zilei,

a lunii şi a ultimelor zile ale anului se face folosind


doar una şi aceeaşi cifră?

Stâlpii şi umbrele

Pe o suprafaţă plană se află doi stâlpi, iar umbrele


lor se răsfrâng în direcţii diferite, dar nu paralele,
nici formînd o linie continuă, pe acest plan. Cum se
poate determina poziţia sursei de lumină şi poziţia
bazei acestei surse?

ştiinţa 98


Gheorghe Luncă disocierea O2 de către fulgere. În atmosfera joasă,


NO2 din gazele de eşapament ale autovehiculelor
şi din îngrăşămintele azotate contribuie, sub
efectul razelor solare, la generarea ozonului.
Datorită activităţilor umane nechibzuite,
ozonul se concentrează în troposferă, unde este
Diminuarea poluant şi se rarefiază în stratosferă, unde este
stratului de util (I. Bourdial, 2001). Aşa zisa gaură de ozon nu
mai dispare în primăverile australe şi este tot mai
Ozon mare de la an la an. În septembrie 2000, ea
atingea 28,3 milioane Km2. Cauza este emisia
industrială de clor şi brom. Aceste elemente sunt
conţinute în solvenţi ca bromura de metil,
Ozonul (O3), abundent în stratosferă, tetraclorura de carbon sau în haloni, utilizaţi la
formează un strat, între 12-35 Km altitudine, extinctoarele de incendii. Însă cele mai acuzate
protector împotriva razelor ultraviolete. Acestea sunt clorofluorocarburile (CFC) după cum
determină cataractă, cancere ale pielii la om şi constată în 1974 Molina şi Rowland. CFC (CF2Cl2
animale (deteriorând ADN-ul), diminuează şi CFCl3) se produc încă din anii 1930 fiind
fitoplanctonul etc. Dacă ar fi supus presiunii utilizate în circuitele de refrigerare, în aerosoli
atmosferice şi temperaturii de la nivelul solului, sau în spumele sintetice. Aceşti compuşi sunt
O3 ar forma un strat de numai 3 mm grosime. În foarte stabili persistând în stratosferă 50-100 de
stratosferă, concentraţia maximă de ozon este de ani între 20-50 Km altitudine. Ei sunt atacaţi de
450 unităţi Dobson. O unitate Dobson (DU) razele ultraviolete şi eliberează clor, care
reprezintă cantitatea de ozon care se află într-un distruge moleculele de ozon.
strat de ozon pur cu grosimea de 0,01 mm, în
condiţii normale. Razele Soarelui catalizează În anul 1987, prin protocolul de la Montreal,
disocierea moleculelor de O2 în atomi. Aceştia se ţările industrializate s-au angajat să-şi reducă
unesc cu alte molecule de O2 pentru a forma O3. producţia de CFC iar în 1996, s-o elimine complet
(în urma propunerii din 1990, de la Londra).
În iarna polară (Crutzen, P., j., 1996), Astăzi se fabrică înlocuitori ai CFC fără pericol
deasupra Antarcticii se formează un turbion de pentru stratul de ozon.
aer care izolează stratosfera acesteia de restul
atmosferei emisferei sudice. Temperatura Recuperarea stratului de ozon va fi posibilă
coboară atunci până la -800C conducând la totuşi nu mai devreme decât în jumătate de secol,
formarea norilor cu ace fine de gheaţă. În aceşti când se va sfârşi durata de existenţă a CFC
nori se află HCl şi ClONO2. În primăvara infiltrate până acum în stratosferă.
australă are loc disocierea clorului printr-o
reacţie fotochimică. Clorul se ataşează de O3
rezultând O2 şi ClO¯. Apoi: ClO¯ + O→Cl¯ + O2.
Fiecare Cl¯ poate distruge astfel zeci de mii de
molecule de ozon (bromul are acelaşi efect ca şi
clorul). Apoi norii polari se risipesc, turbionul
dispare şi aerul cu O3 dinspre nord se infiltrează
din nou în atmosfera antarctică. La polul Nord nu
are loc acest fenomen natural datorită iernilor
relativ mai puţin reci şi circulaţiei diferite a
aerului. Din 1991, se manifestă şi aici un deficit de
O3. Emisia de gaze sulfuroase din erupţiile
vulcanice este alt factor natural ce provoacă
diminuarea parţială şi pasageră a stratului de
ozon.
În troposferă (0-11Km), ozonul este foarte
toxic pentru vieţuitoare şi determină iritaţii ale
ochilor şi tulburări respiratorii. Pe timp de
furtună se simte mirosul său puternic şi
pătrunzător când rezultă în cantitate mare prin
99 ştiinţa
Lýkeion
Lucia MISTRINESCU Lucian ROBU Cei vechi aveau un instrument muzical mult
folosit în reprezentaţiile muzicale: lira cu 8 coarde
vibrante. La aceasta lira s-au determinat rapoartele dintre
doua sunete muzicale, precum tonul, semitonul, cvarta,
cvinta, octava. Un interval muzical, distanţa dintre două
sunete sau doua note muzicale, poate fi reprezentat
aritmetic prin câtul dintre frecvenţa sunetului muzical
mai acut si frecvenţa sunetului muzical mai grav. Aceasta
înseamnă, experimentandu-se în alt mod matematic, că
logaritmul unui interval oarecare este egal cu logaritmul
Pitagora - Matematica şi Muzica frecvenţei notei mai înalte minus logaritmul frecvenţei
notei mai joase. Dar un logaritm poate fi exprimat si ca o
Muzica, arta care exprima, cu ajutorul sunetelor, suma de logaritmi ai intervalelor componente (ceea ce
sentimente si stari psihice, sunete combinate melodios si înseamna, în acest caz, că intervalul poate fi determinat
armonic, spre a fi plăcute auzului, a aparut de timpuriu, în aritmetic ca un produs de numere). Tonul este intervalul
istoria culturii; de muzica a dispus, omul, înainte de a muzical dintre doua note consecutive ale gamei diatonice
articula cuvinte, poate din paleolitic, sigur din neolitic. Ea grecesti (afara de intervalul dintre mi si fa sau cel dintre
se bazează pe suntete produse de vibraţiile regulate ale si si do). Semitonul este intervalul de o jumatate de ton,
corpurilor elastice, adica pe sunete muzicale (muzica ca de exemplu, între mi si fa sau si şi do.
electronica moderna foloseste însa, uneori, pe langa Logaritmii sunt descoperiţi, insa, de Neper, puţin
sunete muzicale, si zgomote, adica vibraţii neregulate; iar dupa anul 1600 e.n., astfel că în scoala lui Pitagora (sec.
asa-numita muzica abstracta utilizeaza cu precadere VI - V î.e.n.) nu s-a stiut de legatura logaritmica dintre
zgomote). diferitele intervale. Dar muzica poate fi tratata prin
Acum 2500 de ani, Pitagora s-a servit de un instrument mijlocirea matematicii, aceasta dându-i un fundament
numit monocord (o singura coarda vibranta), care este solid, de mare profunzime. In sprijinul acestei idei,
analog cu sonometrul utilizat astazi pentru studiul calculatoarele pot fi folosite la mecanizarea
vibraţiilor coardelor. Utilizand acest monocord, Pitagora orchestraţiilor compoziţiilor muzicale. În scrierea
si-a dat seama, cel dintai, ca sunetul muzical (sau cel programelor, intervin legile armoniei. Una din dovezile
vorbit) este rezultatul vibraţiilor regulate ale corpurilor cele mai impersionante, pentru legatura dintre muzică si
elastice. De asemenea, Pitagora a constatat ca atunci cand matematică, a gasit-o matematicianul Goncearov, prin
vibreaza, împreuna, doua coarde, dintre care una este de studii privind ecuaţii cu derivate parţiale, un acord cu
doua ori mai lunga decat cealalta, se aud doua sunete, totul nou, extrem de placut, aceasta putand duce la
coarda mai scurta dand sunetul cel mai înalt. Sunetul cel construcţia de instrumente muzicale noi.
mai înalt, produs de coarda scurta, este în octava faţă de Cine studiaza istoria matematicii constată ca Gh.
sunetul cel mai jos, produs de coarda dubla. Pitagora si Ţiţeica, Dimitrie Pompeiu, Traian Lalescu si Petre
discipolii sai si-au dat seama ca în succesiunea sunetelor Sergescu cantau la vioara, Victor Valcovici la flaut,
(notelor) muzicale intervin rapoarte constante din Mihail Ghermanescu la violoncel. Toţi acestia nu erau
nunmere întregi ca 1,2,3,4. simpli diletanţi, ci executanţi foarte buni ai compoziţiilor
Mai tarziu, s-a vazut ca daca vom considera muzicale clasice. La Paris era arhicunoscut un cvartet
egala cu unitatea lungimea sonometrului care produce pe desavarsit, din care faceau parte matematicienii Henri
do, lungimile pentru celelalte note sunt mai mici decat 1, Poincare si C.A. Laisant, cvartet care interpreta în special
dar totdeauna exprimate prin numere raţionale ca pe L.van Beethoven. Si in muzica
rapoarte de numere intregi. Scara muzicală a lui intervine, ca si in poezie, cadenţa si
Pitagora este convenabilă pentru scrierea melodica a unei măsura; numai asa se asigura trainicia si estetica operelor
lucrari muzicale, dar nu-i satisfacatoare pentru scrierea muzicale. Cum cadenţa si masura înseamna matematica,
armonica; de aceea, ea nu a fost folosită decat pana la iata legatura stransa, dintre arta care poate exprima toate
sfarsitul evului mediu, mai ales de catre compozitorii sentimentele omenesti, şi ştiinţa certitudinii. Spre a
cantecelor bisericesti. Aparand necesitatea polifoniei si încheia, să reamintim cele spuse de marele matematician
dezvoltandu-se scrierea armonica, s-a gasit ca, daca în Sylvester: ,,Nu s-ar putea oare reprezenta muzica drept
scara lui Pitagora, intervalele de la do la mi, fa la la si sol matematica a simţurilor si matematica drept muzica a
la si, se vor restrange, se va obţine o intonaţie mult mai raţiunii? Caci muzicianul simte matematica, iar
placuta, mult mai satisfacatoare. În acest fel, toate terţele matematicianul concepe muzica. Muzica-i vis,
majore fa-la-do, sol-si re, do- mi-sol devin terţe majore matematica “via practica”!
perfecte în raportul 4 : 5 : 6 . Bibliografie:
Noua scara, dandu-se seria sunetelor armonice, 1. George St. Andone - ,,Varia Mathematica"
a fost numita, de aceea, scara (gama) majora cu intonaţie 2. Florica T . Campan - ,,Variate aplicatii ale matematicii"
justa sau scara muzicala naturala. 3. Gheorghe Paun - ,,Din spectacolul matematicii

ştiinţa 100


COMPUŞII HALOGENAŢI Un procent semnificativ din izomerii cis


ŞI STRANIILE LOR EFECTELE trec în izomerii trans sub influenţa catalizatorilor de
hidrogenare, rămânând în final ca impuritaţi în
margarina preparată. De exemplu, o margarina
Derivaţii halogenţi sunt substanţe organice uzuală coţine aproximativ 35% acizi graşi saturaţi
care conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen şi 12% acizi nesaturaţi cu o configuraţie trans,
legaţi de un radical de hidrocarbură. Compuşii aceasta în comparaţie cu untul natural în care acizii
halogenaţi se formeaza din toate hidrocarburile, în saturaţi reprezintă 50% iar acizii nesaturaţi numai
urma unor reacţii de substituţie sau de adiţie. Sunt 3-4%.
substanţe foarte reactive, din ele putându-se obţine Se pune problema:
aproape toate celelalte funcţii organice. Ce consecinte are asupra sănătăşii noastre ingerarea
Compuşii halogenaţi au adus şi ei mult margarinei ?
bine şi mult rău omenirii. Daca la alte invenţii am Aceasta, mai ales datorită faptului că acizii
putea afirma că efectul benefic primeaza, în cazul graşi sub forma trans nu sunt metabolizaţi de
lor se poate spune că efectul nefast a fost şi înca organismele vii, aceştia acumulându-se în organism
este enorm. Acest lucru s-a demonstrat deja la cel în membranele celulelor, conducând la o creştere a
mai « nevinovat » compus halogenat, cloroformul nivelului lipo-proteinelor de joasa densitate,
(triclorometan), folosit ca anestezic general înca de denumite popular « colesterol rău » reducând
la jumătatea sec XIX, permiţând mari progrese în concomitent lipo-proteinele în mare densitate-
chirurgie ; a fost apoi abandonat datorită toxicitaţii « colesterol bun », în peretii vaselor de sânge.
sale. S-a constatat astfel că o alimentaţie
Insecticidele, de pilda HCH dietetică bazată pe grăsimi vegetale hidrogenate
(hexaclorociclohexan) şi mai ales DDT-ul (p,p‟ măreşte riscul pentru bolile de inimă accidente
diclorodifenil-tricloroetan) au distrus insecte vasculare şi cancer mamar.
transmiţătoare de boli grave ca malaria sau tifosul În acest context, consumul excesiv de
exantematic, au salvat recolte, dar s-a considerat că margarină, în cazul aplicării unor diete
strică echilibrul ecologic pentru că se acumulează hiopocalorice reprezinta un mare risc pentru
în organismul animal şi chiar uman. sănătatea bolnavului. Esta preferabilă consumarea
Ierbicidele folosite în agricultură pentru distrugerea unor preparate mixte ce includ unt si uleiuri
buruienilor erau la început foarte apreciate şi vegetale hidrogenate cu un conţinut mai redus de
utilizate, dar s-au dovedit a fi otrăvuri extrem de acizi graşi nesaturaţi cu configuraţie trans.
puternice. De exemplu dioxina, un compus relativ
simplu,este cea mai toxică substanţă din lume,
chiar mai toxică decât cianurile sau stricnina : atacă Culese de:
sistemul genetic şi duce la naşterea unor copii cu
malformaţii . Andreea MURARIU
O actiune foarte nocivă o au de asemenea, Andreea UNGUREANU
freonii, utilizaţi în frigotehnie şi la sprayurile Marcela OSTAFIE
cosmetice. Fiind foarte stabili, aceştia ajung până în
stratosfera, unde distrug stratul de ozon protector,
care împiedica, printr-un efect de ecranare,
urmările nefaste ale radiaţiei solare. Dacă toate
radiaţile solare ar ajunge pe pământ, ar provoca
îmbatranirea prematură şi cancer (mai ales de piele)
în masă, şi multe alte efecte foarte dăunatoare
asupra mediului înconjurător.
Prezenţa în alimente a acizilor graşi(trans)-
un real pericol pentru sănătatea ta !!
Mai mult de 90% din dublele legături prezente în
acizii graşi naturali posedă o configuraţie cis , fapt
concretizat şi în reducerea punctului de topire a
grăsimilor nesaturate, în raport cu cele saturate.
Supunând uleiurile vegetale hidrogenării catalitice
se poate prepara margarina. Din păcate, în acest
proces, nu are loc o hidrogenare totală a dublelor
legături.

101 ştiinţa
Lýkeion

ştiinţa 102


Marius Alexandru ANDRONIC ... Lacrimile au actiune bactericida ? Microbii


aflati intr-un tub de cultura, in contact cu cateva
lacrimi, sunt omorati sau anihilati.

... Viteza jetului de aer pe care un om il da atunci


cand stranuta violent este de circa 160 Km / ora ?

... Francezii vorbesc cel mai repede articuland in


medie 350 de silabe pe minut ? Ei sunt urmati de:
japonezi ( 310 silabe ), britanici ( 220 ), germani (
210 ) iar cel mai rar vorbesc locuitorii din
Micronezia si Polonezia ( din zona Australiei ) intr-
un ritm de numai 50 de silabe pe minut. Britanicii
si americanii vorbesc cam aceeasi limba, insa
... porumbelul voiajor este "animalul" domestic ce americanii rostesc mai lent, doar 150-175 silabe pe
poseda cel mai bun simt al orientarii; cand este minut.
transportat spre o destinatie oarecare intr-un vagon
inchis si pe rute oricat de incalcite, el, odata ... Culoarea galbena se distinge bine, atat ziua cat si
eliberat, regaseste locul de unde a plecat, chiar si la noaptea, situandu-se pe primul loc ? Locurile
o distanta de 2000 km. urmatoare revin culorilor: verde, alb, bej, iar
ultimile locuri sunt ocupate de: albastru, negru si
... singura pasare din lume ce canta si in timpul rosu. Culoarea rosie este cel mai putin luminoasa.
zborului este ciocarlia. In zborurile ei aproape
verticale, te incanta cu trilurile asemanatoare unei ... Templul din Toshogu ( Japonia ) a fost construit
soprane de coloratura. cu ajutorul a 780.000 de oameni in trei ani si
jumatate ?
... ochiul vulturului functioneaza ca un telescop, iar
cel al pitulicei ca o lupa. ... Omul poate distinge cateva mii de mirosuri, in
schimb, cainele poate deosebi circa 500 de mii de
... Primul pod de fier din lume a mirosuri ? Cainele este campion al simtului
fost construit acum circa 1400 de olfactiv.
ani in Birmania si este si acum folosit ?
... Scrierea chinezeasca are circa 60.000 de
... In Austria exista un lac, Alm, cu o mica insula caractere ( chinezesti ) dintre care, doar 6000-8000
care are proprietatea neobisnuita de a se muta sunt frecvent utilizate ?
periodic de la un mal la altul ?

... Marea Neagra, cu zeci de mii de ani in urma era ... Cel mai vechi tunel rutier din
un lac cu apa dulce? Legatura cu Marea Mediterana lume a fost construit in anul 39
s-a facut dupa scufundarea "limbii" de pamant din i.e.n., de romani, pe soseaua Neapole ?
zona Bosfor-Dardanele.
... Doua treimi din creierul rechinului este dedicat
... In picaturile de ploaie s-au gasit urme de simtului sau cel mai puternic-simtul mirosului ?
vitamina B 12 si acid nicotinic ? In paturile
superioare ale atmosferei, la altitudini de 6-9 Km, ... Inima pasarii-colibri bate de 600 de ori pe minut
traiesc numeroase microorganisme si chiar alge. daca aceasta este activa? In timp ce pasarea se
odihneste (pana la 8 ore pe zi), incetineste insa la
... Vulcanul Olympus de pe Marte are 25 Km ? e 50 de batai pe minut.
cel mai inalt din sistemul solar.
... Vulturul are simtul mirosului atat de pronuntat
... Umbrelele au aparut in secolul III i.e.n. in Orient incat poate mirosi cadavrul unui animal de la 40 de
? La inceput le purtau numai servitorii pentru a-si km ?
apara stapanii. Abia in secolul XVII, umbrela a
inceput sa fie purtata de detinatorul ei.

103 Ştiaţi că…?


Lýkeion
... La o ora dupa deces, corpul se raceste cu 3 grade ELECTRONUL GRAVITEAZA IN JURUL
Fahrenheit ? Dupa aceea temperatura scade cu un NUCLEULUI ATOMULUI CU O VITEZA
grad pe ora. DE 2000 KM/S ? CU O ASTFEL DE
VITEZA ELECTRONUL AR INCONJURA
... Peste 56 milioane oameni au murit in timpul PAMANTUL IN 20 DE SECUNDE.
celui de al Doilea Razboi Mondial ? Acesta este APA DE PLOAIE POLUATA (PLOAIA
echivalent cu întreaga populatie a Insulelor ACIDA) POATE AVEA UN pH=2,4
Britanice. (ACELASI CU SUCUL DE LAMAIE)?
CEATA SI ZAPADA POT FI CHIAR MAI
... Cuvantul „robot” a fost folosit pentru prima data ACIDE.
în 1920 de catre autorul ceh Karel Capek, care a ANTOINE LAURENT DE LAVOISIER
preluat cuvantul de origine ceha „robota” , care A STABILIT COMPOZITIA AERULUI,
înseamna rob sau sclav ? REALIZAT DESCOMPUNEREA SI
SINTEZA APEI, A DESCOPERIT
... Procesul de mumificare era realizat in Egiptul ROLUL OXIGENULUI IN PROCESUL
Antic în 70 de zile ? DE ARDERE SI IN RESPIRATIA
ANIMALELOR?
Andrei AMARIEI Carmen MAXIM

DE CE A TRAVERSAT,
PUIUL, AUTOSTRADA?

ÎNVĂŢĂTOAREA DE ŞCOALĂ:
INTR-UN PUNCT MINUSCUL FACUT CU Pentru că a vrut să ajungă de partea cealaltă.
CREIONUL SUNT 30000000000000000 PROFESORUl DE LICEU:
ATOMI? Chiar dacă v-aş explica, dragii mei dobitoci, tot n-
CELE SAPTE METALE CUNOSCUTE IN aţi înţelege.
ANTICHITATE SUNT: AUR, ARGINT, PLATON:
CUPRU, PLUMB, MERCUR, FIER SI Pentru că a mers în căutarea binelui şi armoniei...
STANIU? ARISTOTEL:
DIN CELE 109 ELEMENTE CHIMICE Este în natura puilor, să traverseze străzi…
CUNOSCUTE, 92, SE AFLA IN NATURA - KARL MARX:
OXIGENUL DIN ATMOSFERA, FIXAT Avea instabilitate istorică şi dialectică.
PRIN DIFERITE PROCESE DE OXIDARE, MARTIN LUTHER KING:
ESTE REINOIT PRIN FOTOSINTEZA O I have a dream... Vad o lume in care toti puii vor fi
DATA LA 2000 DE ANI? liberi să traverseze strazile fără să fie chestionaţi
CANTITATEA DE CALCIU SI FOSFOR despre motivele lor.
DIN ORGANISM OSCILEAZA MOSES:
CANTITATIV IN FUNCTIE DE ORA, Si Dumnezeu a coborit din ceruri si a poruncit
ASTFEL INCAT IN JURUL OREI 11 puilor: Traversati autostrazile! Si puiul a traversat,
DIMINEATA IN ORGANISMUL UMAN si toti s-au inveselit.
SE GASESTE CEL MAI REDUS PROCENT BILL CLINTON:
DE CALCIU? Puiul n-a traversat autostrada.
NUMELE CELUI MAI RAR ELEMENT Repet, puiul NU a traversat autostrada!
DE PE PAMANT ESTE “ASTATIN” (69 mg MACHIAVELLI:
IN TOATA SCOARTA PAMANTULUI) ?

Ştiaţi că…? 104




Chestiunea este ca puiul a traversat autostrada. Cui Criza economica constringe puiul sa traverseze
Îi pasă de ce? Faptul de a traversa autostrada autostrada!
justifică orice alt motiv. TITLU DE PAGINA 12
FREUD: Puiul e gata
Faptul că te preocupa de ce puiul a traversat REVISTA FEMEII
autostrada scoate în evidenţă nesiguranţa ta Luminile amurgului se revarsau peste campia
sexuală. solitara. O lumina. Un destin. O singuratate. Puiul a
BILL GATES: ridicat capul in cautarea unui raspuns la toate
Chiar acum am lansat in piata MSChicken 2000, intrebarile sale. La distanta, o modesta casuta de
care nu numai ca traverseaza autostrazile, ci pune tabla. Nici o masina nu traversa la ora acea
oua, arhiveaza documentele importante si autostrada nr. 2.
rotunjeste calculele Dv.
EINSTEIN:
Daca puiul a traversat autostrada sau autostrada s-a Larisa GHEORGHIŢĂ
deplasat pe dedesubtul lui depinde de punctul de
reper relativ.
ANDERSEN CONSULTING:
Iregularitatea partii autostrazii a puiului ii ameninta
pozitia dominanta in marketing. Puiul se lovea de
sfidari importante pentru a crea si a dezvolta
competentele necesare pentru a crea si a infrunta
competitivitaea pietei. Andersen Consulting, intr-o
relatie de parteneriat cu clientul, a sprijinit puiul
prin reproiectarea strategiilor lui de distributie
fizica si a proceselor de implantare. Folosind
metoda de integrare avicola (MIA), Andersen a
ajutat puiul sa foloseasca abilitatile lui proprii,
metodologia, cunoasterea, capitalul si experiente
Stiati ca... Doar 55% dintre americani stiu
pentru a alinia mintea, procesele si tehnologia
ca soarele este o stea.
puiului in sprijinul strategiei lui globale în cadrul
Stiati ca... Sunetul pasilor lui E.T. a fost
lucrarilor Gestiune de Programe. Andersen
facut de cineva care isi freca mainile in
consulting a convocat o echipa interdisciplinara de
jeleu.
analisti de autostrazi si crescatori de pui care,
Stiati ca... Un gandac de bucatarie poate
impreuna cu consultanti din Andersen care aveau
trai cateva saptamani decapitat.
remarcabile abilitati in industria transportului, au
Stiati ca... Majoritatea masinilor americane
abordat timp de 2 zile o serie de sedinte cu scopul
claxoneaza in nota la.
de a varsa capitalul lor individual de cunostinte,
Stiati ca... Populatia mondiala de gaini este
atât explicit cat si implicit, sa-i permita a ajunge la
aproape egala cu cea a oamenilor.
sinergii confluente in obtinerea scopurilor emanate
Stiati ca... De fiecare data cand Beethoven
din predarea si designul de succes cu
se aseza sa compuna muzica, isi turna apa
implementarea unui cadru de valori prin continua
cu gheata peste cap.
dezvoltare a proceselor avicole. Sedintele s-au
Stiati ca... In 75% din familiile americane,
desfasurat intr-un ambient care reproducea un parc,
femeile administreaza banii si platesc
oferind un impact strategic centrat in industrie si
taxele.
eleborand un mesaj CONSISTENT, CLAR si
Stiati ca... O maimuta a fost odata judecata
UNIC, aliniat cu misiunea, vederea si valorile
si condamnata pentru ca fumase o tigara in
principale ale puilor. Toate acesta au condus la
South Bend, Indiana.
crearea unei solutii integratoare a afacerii globale.
Stiati ca... Cam 70% dintre americani merg
BUDDHA:
la colegiu doar ca sa faca mai multi bani.
A pune aceasta intrabare contrazice propria ta
Stiati ca... In statul american Kansas este
natura de pui.
ilegal sa prinzi un peste cu mainile goale.
PUBLICITATE DE PROFIL
Stiati ca... Unele paste de dinti contin
Unde scrie "Puiul traverseaza autostrada", trebuia
antigel.
sa însemne: "Afacerile necurate ale lui Puiu".
Stiati ca... Sigmund Freud avea o mare
TITLU DE ZIAR NATIONAL
frica de ferigi.

105 Ştiaţi că…?


Lýkeion
Stiati ca... Millie, cainele de la Casa Albaa  Dintii rozatorilor nu se opresc niciodata din
castiga de peste 4 ori mai mult decat crestere.
presedintele Bush in 1991. Si pe buna  Este imposibil sa stranuti cu ochii deschisi.
dreptate.  Noua Zeelanda este singura tara care contine
Stiati ca... Excrementele de pasari toate tipurile de clima din lume.
reprezinta principalul export al statului  Inima unei femei bate mai repede decat cea a
Nauru, o insula din Oceanul Pacific. unui barbat.
Stiati ca... Exista mai multe pasari  Daca nu poti sa mai vezi cu un ochi, iti pierzi
flamingo de plastic decat adevarate. aproape o cincime din toata vederea.
Stiati ca... Majoritatea rujurilor contin solzi  Zilnic, omul uita 80% din tot ce a invatat in ziua
de peste. respectiva.
Stiati ca... Eticheta cadavrului lui Lee  Gura Statuii Libertatii are 1 metru latime.
Harvey Oswald (presupusul asasin al lui  Pisicile au 32 de muschi in fiecare ureche.
J.F.Kennedy) a fost vanduta la o licitatie in  Mamiferul cu urechile cele mai mari este
1992 pentru 6.600 $ elefantul african; suprafata totala a urechilor sale
Stiati ca... Tantarii au dinti. este de 8 metri patrati.
Stiati ca... Este mai posibil sa fii intepat de  Cand se simte amenintat de vreun dusman,
o albina pe o vreme cu vant decat pe orice ornitorincul, mamifer ce traieste in Australia, se
alta vreme. scufunda rapid in apa, unde poate ramane nemiscat
Stiati ca... O persoana rade in medie de peste 10 minute, fara sa respire.
circa 15 ori pe zi.  Sugativa a fost descoperita in Anglia in 1863,
Stiati ca... Cercetarile indica faptul ca dintr-o intamplare, un muncitor uitand sa adauge
tantarii sunt mai mult atrasi de persoanele clei in cazanul cu hartie cruda.
care tocmai au mancat banane.  « El cactus andante » este planta care "merge".
Stiati ca... Pinguinii pot sari la o inaltime Acest cactus are drept picioare niste umflaturi
de pana la 1,8 metri. ciudate, acoperite cu ghimpi si care se pot misca
Stiati ca... O persoana obisnuita este cu foarte incet. Foloseste umiditatea atmosferei, si nu
circa 6mm mai inalta pe timp de noapte. pe cea a solului.
Stiati ca... Un stranut iese din gura cu o  Cea mai dulce planta din lume creste in
viteza de peste 965 km/h. Paraguay, se numeste Eupatorim Rebandinaum, si
Stiati ca... Benzile desenate cu Donald sucul obtinut din aceasta planta e de 300 de ori mai
Duck au fost interzise in Finlanda pentru ca dulce decat zaharul.
personajul nu purta pantaloni.  Cu o temperatura constanta de 40,7 °C, lupul
Stiati ca... Plamanul drept primeste mai este mamiferul cu temperatura corporala cea mai
mult aer decat cel stang. ridicata.
 Thomas Edison are mai mult de 1.300 de
Diana CIOBANU inventii brevetate in SUA si in alte tari. El si-a
stabilit o "fabrica de inventii", un laborator
industrial de inventii, in care si-a propus sa produca
cate o inventie la interval de 10 zile. Intr-o perioada
de 4 ani el a obtinut 300 de brevete, ceea ce
inseamna o inventie la 5 zile!
 Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului,
era instructor al copiilor surzi. El a inventat
telefonul ca sa-si ajute sotia surda si mama sa auda.
 Pe tarmurile Marii Mediterane creste un arbore -
busola - pinul de Alepo. Are inaltimea de 10-15 m.
Trunchiul pinului este intotdeauna inclinat spre
sud. Dupa acest semn poti determina punctele
cardinale.
 Savantul indian Sing a supus unii arbusti din
 China are mai multi cunoscatori de limba familia Potos, timp de o luna, unui tratament zilnic
engleza decat U.S. intre orele 5 si 6 dimineata. S-a constatat ca acesti
 Fiecare om produce zilnic aproape 1.5 kg de arbusti au avut o crestere considerabila fata de altii
gunoi, majoritatea fiind hartie. carora le-au lipsit sunetele odihnitoare ale flautului.
 Varza contine 91% apa. Sporul de 25 procente in inaltime, 50 procente in
numarul de frunze si 30 procente in dimensiunea

Ştiaţi că…? 106




frunzelor, sunt cifre care demonstreaza influenta * Oamenii nu isi pot linge coatele... si ca 75%
muzicii asupra cresterii acestor arbusti. dintre cei care citesc acest mesaj au incercat sa isi
 Pe insula Madagascar se inalta copacul de paine, linga coatele.
care e supranumit mama-padurii. Copacul atinge o
inaltime de 20 de m, avand o circumferinta de peste * Un crocodil nu poate scoate limba.
5 m.
 Un botanist suedez a realizat un ceas cu totul * Inima unei crevete este " gazduita " in cap.
original. Bazandu-se pe faptul ca unele specii de
flori se trezesc si adorm la ora exacta, el a plantat * Un studiu asupra 200 000 struti, timp de mai
flori intr-o ordine anumita. In acest fel, el a creat un bine de 80 ani, nu arata
ceas adevarat, florile caruia se trezesc pe rand, nici un caz unde s-ar fi vazut vreun strut ascuns cu
indicandu-i ora respectiva. capul in nisip.
 In Africa de Nord creste copacul necuratului.
Scoarta lui contine un procent mare de fosfor, ceea
* Porcii nu sunt capabili fizic sa priveasca cerul.
ce il face sa lumineze. Noaptea poti citi sub acest
copac.
* Mai mult de 50% persoane, din lumea intreaga,
 Fructele culese in orele de dimineata sau de
n-au dat niciodata si nici nu au primit vreodata
seara sunt mult mai gustoase decat cele culese la
apeluri telefonice.
amiaza.
 In padurile tropicale, unde nu se schimba
anotimpurile, copacii nu au inele anuale. * Daca stranutati prea tare, va puteti rupe o coasta.
 Ariciul este aproape imun la otravuri, dovedind
o rezistenta iesita din comun chiar si pentru lumea * Daca incercati sa va retineti un stranut, puteti
animala. Proba este cianura. Pisica moare dupa ce a cauza spargerea unei vene in creier sau in ceafa si
ingurgitat un gram de cianura, ariciul insa rezista si sa muriti.
la cinci grame. Explicatia este faptul ca vietatea
tepoasa poate consuma si viperele renumite pentru * Daca, din forta, tineti ochii deschisi in timp ce
secretia otravitoare ce ucide omul. stranutati, ar putea sa iasa din orbite.
 Vaca trebuie sa bea pana la 70 de litri de apa pe
zi pentru a furniza laptele necesar vitelului. * Sobolanii se inmultesc atat de repede incat in 18
 Multe mamifere incearca sa recunoasca gustul luni, un cuplu de sobolani poate avea mai mult de
alimentelor sigure din gustul laptelui mamei. un milion de descendenti.
 Sarpele foloseste putina energie si poate rezista
perioade lungi de timp fara sa manance. Se * Bricheta a fost inventata inaintea chibriturilor.
cunoaste un caz in care un piton captiv a rezistat
149 de zile fara sa manance si a pierdut numai 10% * 35% din cei care se folosesc de anunturile
din greutatea corpului

Lavinia DUMITRU

107 Ştiaţi că…?


Lýkeion
matrimoniale sunt deja casatoriti. * Matematicianul John von Neumann a calculat ca
mintea umana poate inmagazina 280 de catralioane
* Pe durata medie de viata, o persoana care de biti de memorie?
doarme poate inghiti 70 insecte si 10 paianjeni.
* In Indonezia se vorbesc nu mai putin de 365 de
* Ca si amprentele digitale, amprenta limbii este dialecte?
diferita la fiecare persoana.
* Cel mai prolific monarh pe care l-a cunoscut
* Toti bebelusii se nasc cu ochii albastri. Dupã istoria este faraonul egiptean Ramses al II- lea, care
câteva ore de la nastere, culoarea se poate schimba. a avut 111 fii si 67 de fiice?!
Majoritatea oamenilor ajung pânã la urmã sã aibã
ochi de altã culoare. * Obiceiul impodobirii bradului de Craciun isi are
probabil originea la egipteni? Acestia isi ornau
casele, in cea mai scurta zi a anului (22 decembrie),
* Atunci când tesuturile si organele sunt private de cu frunze de palmier. Mai tarziu obiceiul a fost
oxigen, sângele capãtã culoarea albastrã?(datorita preluat de catre romani, primii care au inlocuit
stazei sanguine, hematiile (globulele rosii) nu mai palmierii cu brazi.
ajung la plaman pt a se aproviziona cu oxigen... din
aceasta caiza sangele capata o culoare inchisa... * Pestii de apa sarata beau apa, iar cei de apa dulce
visinie... iar daca staza continua chiar spre negru) nu.

* Cresterea creierului se opreste în jurul vârstei de * Durata de viata a unei papile gustative este de 10
15 ani. zile.

* Creierul continuã sã transmitã semnale sub formã * Pe parcursul vietii, un om inghite in timpul
de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de somnului in jur de opt paianjeni.
ore dupã moarte.
* Cea mai intrebuintata leguma din lume este
* Feniletilamina produce o usoarã stare de visare si ceapa.
este produsã de cãtre creier în momentul care doi
oameni sunt îndrãgostiti. Interesant de remarcat * Un pahar cu apa fierbinte ingheata mai repede in
este faptul cã aceeasi substantã se regãseste si în frigider decit unul cu apa rece.
ciocolatã.

* Un barbat obisnuit manânca în jur de 50 de tone


de alimente de-a lungul vietii pentru a mentine o
greutate de 80 de kg.

* Galaxiile calatoresc in spatiu si cateodata se


ciocnesc, galaxiile mai mici disparand . Galaxia din
Andromeda se indreapta spre galaxia noastra, Calea
Lactee.

* Daca ai calatori cu viteza luminii de la un capat la


altul al galaxiei Calea Lactee, ti-ar trebui 100.000
ani ca sa termini calatoria.

* Lumina este cel mai rapid lucru din univers si


calatoreste cu 300.000 de km pe secunda.

* Gaurile negre sunt invizibile. In ele nu exista


timp sau spatiu si se crede ca ar fi poarta spre alte
universuri; daca intri intr-o gaura neagra, vei simti
ca esti turtit din parti si tras de cap si de picioare.
Dar nimic nu supravietuieste acolo, fiind sfaramat
in mici particule atomice.

Ştiaţi că…? 108




MORALA,
ASTĂZI…

109 morala
Lýkeion
Calancia Stelian manifeste credinta in vreun fel, erau de multe ori
mustrati sau umiliti in fata colectivitatii. Iata de ce,
astazi, mai sunt inca unii oameni care considera
Educaţia Biserica Ortodoxa ca ceva perimat, lipsit de viata si
în spiritul moralei creştine: poate de sens. In acestia persista inca duhul
o cerinţă de căpetenie, a şcolii materialismului. Ideologia comunista a promulgat
ideea ateismului dar riscul unei forme de ateism
Mult apreciata si uneori exista si in democratie.Exista tari superdezvoltate
contestata,educatia religioasa economic si cu forma de guvernamant democratica,
reprezinta un castig enorm cu democratie istorica, unde se semnaleaza o acuta
pentru cei pe care ne place sa-i numim ,,viitorul criza spirituala. Daca educatia se face in spirit
Bisericii si a natiunii‟‟ si despre care credem ca vor crestin, cu respectarea etapelor psihologice, ea nu
vietui dupa principiile vietii crestine in relatiile poate esua.
dintre ei si semenii mai in varsta. Ca metode educative invocate in Vechiul
Educatia in general si mai ales educatia Testament mentionam exemplul parintilor, care
religioasa are drept scop sa-l conduca pe om,de la trebuie sa fie atenti la consecventa dintre cuvant si
ceea ce este la ceea ce trebuie sa fie (sa fapta, apeland chiar la aprecierea prin mustrare,
devina),adica de a-l ajuta sa mearga la asemanarea atunci cand realitatea conduitelor o impune:
cu Dumnezeu dupa har. Aceasta finalitate se ,,Mustra pe fiul tau si el iti va fi odihna si iti va face
urmareste de fapt din pruncie si pana la placere sufletului tau „‟(Pilde29,17). In Noul
mormant.Hristos,,trebuie sa ia chip in noi‟‟iar acest Testament, exemplul personal pare a fi temelia
lucru se realizeaza progresiv, printr-o atitudine oricarei educatii: ,,Fiti voi desavarsiti, precum Tatal
statornica in bine. Din acest motiv e necesara vosru din ceruri desavarsit este‟‟(Matei 5,48).
educatia religioasa care nu vine sa forteze libertatea Pentru crestin, idealul este de realizare,
de vointa ci doar sa-l ajute pe om sa-si cunoasca prin efort propriu, a transferului unor invataturi de
scopul existentei. Sufletul omului nu se educa la Modelul Suprem la creatura : ,,Eu sunt lumina
singur,decat de la o anumita varsta si intr-o anumita lumii ;cel ce Imi urmeaza Mie nu va umbla in
masura. intuneric, ci va avea lumina vietii‟‟(Ioan 8,12).
Omul - in virtutea chipului lui Dumnezeu Hristos nu este un simplu invatator de lege sau un
din el - are notiunea binelui si a raului(in profet oarecare, ci Invatatorul prin excelenta.Ne-o
general),insa lipseste de multe ori fermitatea, spune evanghelistul Matei :,,Multimile stateau
hotararea de a lucra binele. De aceea e necesara uimite de invatatura Lui, caci ii invata ca unul ce
prezenta indrumatorilor crestini, in primul rand are putere...‟‟(Matei7,29).
preotii, iar apoi profesorii de religie. Daca din Umanitatea contemporana sufera de o
punct de vedere fizic omul se dezvolta incetul cu decentrare spirituala,de o alunecare alienanta pe
incetul, la fel si din punct de vedere spiritual, panta pragmatismului ingust, in care ideea de
cresterea este progresiva.Uneori sunt caderi si chiar transcendenta este mutilata sau abolita. Se remarca
momente de criza religioasa, dar prin educatie, o atrofiere a constiintei spirituale, o diminuare a
acestea vor fi depasite. Daca se doreste o societate exercitiilor de autentica traire interioara. Asistam,
sanatoasa, care sa fie insufletita de idealuri nobile, dupa unii autori, la o iesire in arena a unui nou tip
trebuie sa se intensifice educatia in spirit crestin. de ateism, nu relativ neutru, ca cel clasic, ci mult
Intre educatia religioasa facuta in familie, mai ofensiv si malefic.N. Berdiaev numeste acest
biserica si scoala, trebuie sa existe o convergenta gen de necredinta ,,ateism nocturn‟‟. Educatia
pentru ca tanarul (copilul) sa aiba certitudinea ca se religioasa nu ramane o problema privata a fiecarui
afla pe drumul cel bun. In timpul dictaturii individ; ea cere o rezolvare a comunitatii si
comuniste atee, Biserica, practic n-a putut face o institutiilor care o servesc. Cum scolii ii revin
opera misionara organizata in randul tinerilor, decat sarcini pe directia dezvoltarii si formarii
doar sa-i primeasca la sine, pe cei care veneau din intelectuale, morale, estetice, patriotice etc.,de ce ar
initiativa proprie sau trimisi de parinti. Unii dintre ramane pe dinafara educatia religioasa ? Nu avem
acestia veneau la biserica in Postul Mare pentru a nevoie, oare, de un om complet, bogat echipat
se spovedi si impartasi si poate mai intrau de cateva sufleteste si intelectual ?
ori pe an in biserica. Este, prin urmare, firesc ca, Educatia religioasa si catehizarea presupun
atat timp cat educatia (in scoala, poate si in familie) o introducere a subiectului in marile mistere,
se face impotriva credintei, nici tanarul (elev, facilitand intalnirea si intelegerea religiei si traditiei
student sau muncitor) sa nu inteleaga importanta crestine.Experienta religioasa il face pe om sa
educatiei moral-religioase.Mai ales ca acei tineri, inteleaga si sa actioneze mai bine, il lumineaza
care indrazneau sa intre in biserica sau sa-si interior.

morala 110


Olga-Anca AFLOAREI nici o parere in aceasta privinta. In general,


protestantii sint de acord cu condamnarea la
moarte, dar exista in interiorul acestor biserici
grupuri care i se opun. Islamistii, de asemenea,
permit pedeapsa capitala, iar in religia hindu nu se
Este morală, pedeapsa cu mentioneaza nimic despre acest subiect.
moartea? Pedeapsa capitala este o practica ce dateaza
inca din perioada Greciei si a Romei antice. O
Răspunsul clar, la această întrebare, l-a dat metoda comuna celor doua civilizatii era aruncarea
Papa Pius al XII-lea, într-un discurs din 29 condamnatului de la inaltime. Initial credinta
noiembrie 1950: "Nu există nici un om, nici o populara era ca victima este un „dar“ pentru Hades,
autoritate umană, nici o 'prescripţie medicală', zeul infernului, insa mai tirziu executia era folosita
eugenică, socială, economică, morală care să pentru a determina vinovatia acuzatului: daca
prezinte sau să dea un drept juridic valabil vizând acesta murea insemna ca si-a meritat soarta, daca
distrugerea unei vieţi umane nevinovate ". supravietuia era acceptat ca fiind inocent.
In prezent, 69 de tari pastreaza inca pedeapsa In secolul V i.H. insa, elenii au apelat la
capitala in legislatie, numarul statelor care o si metode de executie moderne, printre ele si
executa fiind insa mult mai mic, potrivit administrarea de cucuta, otrava care l-a ucis si pe
organizatiei Amnesty International. Acum 30 de Socrate. Procedura era aplicata in special
ani, doar 16 tari abolisera aceasta pedeapsa, iar in condamnatilor politici si acelora care aveau bani sa
prezent, lista numara 88 de state. Uniunea achite substanta letala. In primul secol de dupa
Europeana, America Latina, Canada, Turcia si Hristos, cea mai intilnita practica pentru uciderea
majoritatea tarilor din regiunea Pacificului, printre detinutilor politici era decapitarea cu spada.
care Australia si Noua Zeelanda, au renuntat la Spinzuratoarea a fost adesea folosita in secolele
pedeapsa cu moartea, in timp ce SUA si multe state XV si XVI, numai in Anglia fiind omoriti 72.000
din Asia si din Africa o pastreaza in legislatie. de oameni in timpul domniei lui Henric al VIII-lea
Astfel, in 2005, peste 2.100 de oameni au fost (1509-1547). Primele reglementari privind
executati, in 22 de tari, si alti 5.100 au fost pedeapsa cu moartea au aparut in lumea noua in
condamnati in 53 de state. 94% dintre executii au 1636, in zona in care astazi se afla Massachussetts,
avut loc in China, Iran, Arabia Saudita si in SUA. iar faptele care atrageau dupa sine o asemenea
Statele Unite au executat in 2005 peste 60 de sentinta erau: idolatria, adulterul, violul, sperjurul,
detinuti, iar anul trecut peste 3.400 au fost blasfemia, crima, actele de violenta, sodomia si
condamnati la moarte. Voci impotriva acestei revolta. In secolul al XVIII-lea, condamnarea la
pedepse s-au ridicat insa si in statele americane. O moarte a devenit in Anglia pedeapsa aplicata pentru
comisie legislativa a propus chiar ca New Jersey sa toate tipurile de crime, inclusiv pentru incalcarea
fie primul stat care sa interzica pedeapsa cu proprietatii si pentru furt, o mare parte din legislatia
moartea dupa reintroducerea ei de acum 35 de ani. britanica fiind insusita mai tirziu de SUA.
Alte opt state, printre care si New York, au Pina la jumatatea secolului al XIX-lea, toate
suspendat executiile din ultimii ani, din cauza executiile din Anglia au fost publice, iar cele prin
deciziilor judecatoresti. In 1972, Curtea Suprema a spinzurare adunau cea mai mare audienta. In
SUA a oprit toate executiile, dupa care 38 de state acelasi timp, in SUA, ele se puneau in aplicare
si-au rescris legislatia, pentru a reintroduce aceasta destul de rar si in zone izolate. Meseria de calau a
practica. fost prima oara amenintata cu disparitia in 1888,
Opinia crestinilor fata de pedeapsa capitala cind a aparut sistemul scaunului electric. In 1924,
variaza, desi executiile au constituit un sir simbolic Gee Jon, acuzat de crima, a primit sentinta de
pentru Biserica, incepind chiar cu Isus si continuind moarte prin gazare, fiind pentru prima data cind se
cu martirajul multor alti sfinti. Catolicii au fost de pune in aplicare aceasta metoda. Din 2000,
acord cu condamnarea la moarte, citindu-l pe Toma metodele de executie s-au redus la sase:
d‟Aquino, care spunea ca aceasta este necesara ca o spinzurarea (Egipt, Iran, Japonia, Pakistan,
metoda preventiva. Papa Paul al II-lea a revizuit Singapore), plutonul de executie (Belarus, China,
insa aceasta pozitie, declarind ca nu mai este Somalia, Taiwan), decapitarea (Irak, Arabia
necesara, atita timp cit poate fi inlocuita cu Saudita), electrocutarea (SUA), lapidarea
inchisoarea. Biserica Anglicana a condamnat si ea (Afganistan, Iran) si injectia letala (China,
pedeapsa capitala din 1988. Aceeasi pozitie o Guatemala, Filipine).
pastreaza si metodistii si grupurile crestine România a avut, şi ea, călăii ei… De la
ezoterice, in timp ce mormonii nu si-au exprimat executia maresalului Antonescu si a lui Lucretiu

111 morala
Lýkeion
Patrascanu si pina la cuplul dictatorial Ceausescu, obicei ii poti auzi justificindu-se astfel: nu stiu, nu-
Romania a aplicat pedeapsa capitala, indiferent ca mi dau seama, am fost beat sau mi-am pierdut
aceasta era sau nu stipulata de lege. Un cadru legal mintile... Altii, tot dintre aceste bestii, nici macar
a fost creat abia in 1936, cind a fost introdusa in nu deschid gura, pe fata lor si in privirile nu exista
Codul penal condamnarea la moarte. In 1948, legea nici o urma de cainta, ci, dimpotriva, intreaga lor
a fost abrogata, dar s-a revenit asupra deciziei un an figura parca sugereaza pofta de a mai savirsi si alte
mai tirziu. Infractiunile contra securitatii statului, crime. Pedepsele primite de acesti criminali mi se
precum tradarea de patrie, trecerea in slujba par, potrivit legilor noastre, extrem de blinde. Rare
dusmanului, transmiterea catre o putere straina a sint condamnarile la puscarie pe viata... Acum
unor secrete de stat, uneltire impotriva securitatii citiva ani s-a incercat in mass-media noastra o
interne si externe, actele de teroare savirsite discutie despre introducerea pedepsei cu moartea.
individual sau in grup, raspindirea de microbi sau A fost o incercare timida, acoperita repede de o
de substante otravitoare, actele de sabotaj, seama de "milosi". Cred ca aceasta discutie ar
delapidarea sau distrugerea de armament sau de trebui reluata, poate chiar de la cazul celor doi
echipament din dotarea Armatei, porecum si dezertori si ucigasi bestiali. Poate acesti nenorociti
subminarea economiei nationale, actele de vor fi condamnati la puscarie pe viata, insa vor trai,
diversiune cu intentie contrarevolutionara erau nu?, iar ei au curmat vieti nevinovate, au indoliat
faptele pentru care un cetatean roman putea primi pentru totdeauna familiile celor ucisi, in urma
sentinta capitala in regimul comunist. Sub incidenta carora au ramas copii orfani. De ce ar mai trai
acestei legi a intrat si maresalul Ion Antonescu, acesti oameni? De ce ar mai trebui lasati in viata,
condamnat la moarte prin impuscare de instanta chiar traindu-si viata in puscarie?... S-ar putea ca
„Tribunalului Poporului“ la 17 mai 1946, si cineva, care s-ar intilni cu astfel de ginduri, de
executat la 1 iunie de un pluton de la Jilava, alaturi intrebari, sa ma trimita la Dostoievski, cel care a
de fosti colaboratori ai sai. Perioada regimului descris in celebrele lui romane destule crime si
comunist a fost marcata de numeroase condamnari criminali, cel care spune ca pina si in sufletul celei
la moarte printr-o metoda sau alta. Ultimii cetateni mai bestiale exista un bob de omenie. Poate
romani condamnati la moarte in baza legii pedepsei Dostoievski avea dreptate, tocmai el, trecut prin
capitale au fost Nicolae si Elena Ceausescu, care la "casa mortilor" – puscaria, insa nu cred ca cei doi
25 decembrie 1989 au primit sentinta din partea dezertori criminali si alte asemenea bestii ca ei au
Tribunalului Militar Extraordinar. In ultima zi a mai avut sau mai au in sufletul lor acel bob de
acelui an, Romania a abolit pedeapsa cu moartea. omenie purtat in sufletul sau de Raskolnikov (din
Mai merita sa traiasca cei ce ucid?... "Crima si pedeapsa")... Democratia americana nu a
La noi s-a abolit pedeapsa cu moartea. Este abolit pedeapsa cu moartea. Acolo criminalii, cei
bine ca s-a legiferat astfel sau nu, raspunsul la o mai periculosi dintre ei, primesc tocmai aceasta
astfel de intrebare sta, cum se zice, pe muchie de pedeapsa pentru fapta lor. La noi s-a ajuns, in
cutit. Sigur, cred ca nimeni nu are dreptul sa ia libertate – o libertate pe care unii dintre noi nu o
viata unui om, indiferent de actele savirsite de el. pot purta ca pe o binefacere si comit tot felul de
O asemenea opinie este, nu-i asa, profund faradelegi – ca parintii sa-si ucida fiii sau fiicele,
umana. Dar oare criminalii – care, iata, s-au acestia din urma parintii, tatii sa-si violeze fiicele,
inmultit si la noi peste masura, dovedindu-ne ca nu mamele sa-si arunce pruncii abia nascuti pe unde
sintem, cum stiam, cum am invatat prin scoli, un apuca, intr-un cuvint, asistam la o violenta fara
popor chiar pasnic – criminalii acestia, care ucid, ca precedent, la o decadere morala pina la starea de
niste bestii, alti oameni, ar mai avea dreptul la animale. Astfel de instincte bestiale nu se pot
viata? Se inregistreaza tot mai frecvent cazuri in eradica total, dar se pot diminua, incorseta cu legi
care indivizii minati de astfel de salbaticii ucid in care sa prevada pedepse grele, descurajatoare
serie doi-trei oameni... De exemplu, cei doi militari pentru potentialii criminali, inclusiv, cred, pedeapsa
care au dezertat recent, inarmati pina in dinti, si-au capitala. Altfel nu vom mai avea nici o siguranta
impuscat superiorul, mutilindu-l pe viata, au ucis pentru viata noastra, oricind vreun individ, care sa
alti doi oameni, primul care le-a dat cheile de la spuna apoi ca nu si-a dat seama ce a facut, ne-ar
masina lui, al doilea, nefericitul, fiindca s-a putea trimite pe cealalta lume fara sa avem nici o
intimplat sa fie pe drum, in calea masinii furate de vina, decit aceea ca ne-a fost dat sa ne intilnim
cei doi criminali... Si aceste fiare – pentru ca intimplator cu el pe strada sau in cine stie ce loc.
oameni nu pot fi numiti – se aflau si sub juramint De aceea, repet, cred ca ar trebui reluata public
militar... Aproape zilnic ziarele sint pline cu tot discutia despre pedeapsa capitala. Fara cuvenita
felul de cazuri, care mai de care mai oribile, in care mila. Fiindca nici cel care ucide un alt om nu simte
fiare cu chipuri umane ucid oameni nevinovati. – poate n-a simtit niciodata – sentimentul profund
Unii dintre ei mai sint adusi pe micul ecran si de uman al compasiunii...

morala 112


Gretti CUCOREANU
Liudmila CARŢA

“Întoarcerea”
bunelor maniere
Organizaţia Tinerilor Filozofi

Intentiile si obiectivele vitale tradate de


conduita oamenilor,mereu a fost aspiratia la
Ghiduri, manuale, cursuri, regulamente. fericire.Aspiratia aceasta are,insa,doua fatade,un
“Nepoliticos” nu trebuie sa insemne, sa mai scop negativ si unul pozitiv pe de o parte,evitarea
insemne roman! durerii si neplacerii intense. Exista fericire sau e
La scoala, la birou, la picnic, la discoteca doar un termen gol?De ce existem?Ce e dincolo de
trebuie sa redescoperim respectul, toleranta, noi...de ceea ce vedem cu ochiul liber?etc sunt
zambetul, intr-un cuvan bunele maniere. intrbam pe care multi tineri si le-au pus,iar altii si le
De ce parintii vorbesc pana la “cei 7 ani de mai pun,inca.Au gasit raspunsul sau il mai cauta si
acasa” de “cuvintele magice” si apoi le uita chiar astazi?
ei? Organiztia Tinerilor Filozofi,cred ca ar fi
Si e atat de greu oare sa fim politicosi, sa cea mai potrivita pentru tinerii in cautarea tuturor
salutam, sa multumim, sa zambim, sa cerem scuze? raspunsurilor,tinerilor emancipatori in gandire si
E, de fapt, atat de greu, sa fim oameni? idei. O masa rotunda,care sa-i adune de 1-2 ori,cel
Varsta nu mai are nici o importanta cand e putin pe/in luna ar fi o debatere de idei,de
vorba de bune maniere. descoperiri sii impresii,in care fiecare,unul de la
Sa nu cerem altora ce noi am uitat sa altul pot culege ceva nou.Aprobari si dezbateri sa-i
facem… urmeze in onfruntari in care tanarul sa mediteze,sa
Sa nu asteptam o mana de ajutor daca noi caute solutii,apoi sa si le expuna,impartasindu-si
am uitat sa o intindem… tulburarile sau implinirile sufletesti si toate acestea
Sa nu vrem un cuvant frumos daca noi am rotindu-se in jurul unei singure probleme:fericirea.
uitat sa-l spunem… De asemenea,organizatia ar putea infiinta ,,Clubul
Sa nu cerem respect daca noi am uitat ce-I Amatrului de Arta",care sa detina diferite sednte
acela… despre picrtura,sculptur,teatru,poezie etc,la care sa
Si iarasi varsta nu conteaza…Te nasi om si se adune tinerii pasionati de cultura,astfel in cadrul
asta trebuie sa demonstrezi pe tot parcursul vietii. acestuia pot avea loc concursuri pentru
Si trebuie sa incepi cu bunele maniere. descoperirea tinerilor talente.
Bunele maniere sunt valori ce se transmit Daca ar exista, o asemenea organizatie, cu
generatiilor urmatoare, dar daca le-am uitat… sau ce mi-ar placea sa contribui? Cred ca sa fiu un
le-am inchis intr-un sertar… simplu membru - partincipant m-ar multumi.Sa fiu
Bunele maniere sunt un semn de integrare alaturi de cei ce simt si gandesc,ce inteleg si nu
de viata in comun, de acceptra intr-un grup sau pot blasfemeaza gandurile,chiar cele mai absurde. Mi-
deveni un mod de triere, de separare sociala, deci e as dori sa gasesc raspunsul la miile de intrebari ce-
un motiv in plus de a pastra ceea ce e bun, corect, mi zbarcesc creerul,sau,daca e imposibil,sa
politicos. impartasesc cu altii zbucimul sufletesc.
Comportamentul adecvat, corect, iti Poate intr-o zi voi infiinta o organizatie
schimba viata, iti reda increderea, iti rezolva unele pentru tineret,si daca nu voi fi membra-
probleme, te face sa vorbesti cu ceilalti, sa respecti, partincipant,voi fi bucuroasa sa sprijin tinerii
sa zambesti, sa ajuti…si lista ramane deschisa. talentati ce vor dori sa i se alature.
Poate...lumea se va schimba...
“Politeţea costă puţin şi cumpără orice”…
(Montaigne)

113 morala
Lýkeion
the essence because life is the most simple thing
Poliana MUNTEANU that we humans, make it complicated by putting too
many questions.
I am not asking you to become too
patriotic, don`t fall into a selfish nationalism that
could transform you into a rasist, but try to see the
bright side of things even if you were born in a
country like our that right now, can`t offer much in
comparation with the others countries. Think that
everything has it`s meaning and happenes for a
reason and use your intelligence to help your
country grow, not someone else`s.
What can you offer to your country? Learn to respect your origins and face what
you are and the place you are living in.

If you want the country to offer you


oportunities and a chance to live your life without Larisa GHEORGHIŢĂ
wondering about what you will eat or do tomorrow,
ask yourself at first what can you do as a citazin to
make it evolve better. Stop questioning others,
God or life why is it that your life is not great at Părerea
all. The only one responsable for your failure or for mea
your unfortu-nate destiny is noboby but you. despre dragoste
Let`s start understanding that wars and fights for
supremacy are a natural thing only in inferior
species, because they don`t have something that we
do: rational thinking. Life is more than money and
lands, more than industry and bussinesses, and far
beyong pleasing only the human sences. The Dragostea? La ce va referiti? Dragostea
human body is nothing but something that helps părintească? Da,ea este frumoasă! E dragostea pe
your soul to feel eassier the interactions and all care părinţii noştri ne-o dau zi de zi .După părerea
what the environment offers. It is a way to mea, un copil creste frumos,daca e educat cu multa
comunicate to others either to socialize, or to help dragoste. Sau poate vorbiti de dragostea unui copil,
them understand the world they`re living in or the oferită părinţilor? Eu spun că unui părinte îi
true meaning of life. trebuie ca răsplată pentru grija ce ne-o poartă
What could you do for your country and ,ascultarea şi dragostea adevărată,nu din obligaţie.
after that for the world so that you will stop Nu vă fie ruşine să vă arătaţi sentimentele!
blameing someone else for your mediocrity. Try to NU! Staţi!Cred ca vă referiţi la cea mai
die complete, because even if there are another frumoasă perioadă a vieţii :dragostea dintre „ două
lives comming up for you, you won`t be able to turturele „.Eu o mai numesc –dragostea adulţilor-
start things from where you`ve left them. deoarece e o perioadă în care simţi că viaţa ta e
I don`t think that there is someone without a făcută pentru partenerul tău,asa am auzit.
gift from God, and that gift is the presence of Him De fapt cred că vă referiţi la dragostea
in everyone of us. You can either leave Him there dintre soţi .Da,e frumoasă şi aceea ! Stai, şi la
or help Him grow untill your body colapsses. aniversări îti aminteşti ,râzând, ce trăznăi ai făcut
You can help your environment using your pe parcursul vieţii.
talents, and don`t ask how. Just search the answer. Nu ! Nu !Ştiu ,vă referiţi la dragostea
There are certain answers that don`t have to be pentru animale. Eu ,această dragoste mereu o
given to you by others. am.Adevărul e că sunt tare drăgălaşe !
Stop the ignorance and the selfishness, Totuşi cred că vă referiţi la Dragostea
because they won`t help you live, but to exist. Dumnezeiască ! Cu dragoste şi înţelepciune ne-a
Don`t leave your country to work in another înzestrat Dumnezeu .
territory, and don`t try to forget the place where Nu ştiu exact la ce dragoste vă referiţi
you were born. You understand in the wrong way ,dar ştiu un singur lucru :
the therm of "freedom" and that`s why so many DRAGOSTEA NE ŢINE PE TOŢI ÎN
foolish things happen. Don`t look on the surface of VIAŢA !
the word, try to see more deep into it, understand

morala 114


EXPOZIŢII

CERCURI

SIMPOZIOANE

LANSĂRI

115 eveniment
Lýkeion

EXPOZIŢIE DE GRAFICĂ – „MEMENTO...” – BOGDAN ŞOLTUZU, COSMIN ŞOLTUZU,


ANDREI ALEX MIHĂESCU (SEPTEMBRIE 2006)

desene de Andrei Alex Mihăescu desene de Cosmin Şoltuzu

desene de Bogdan Şoltuzu

eveniment 116


BIBLIOTECA MUNICIPALĂ DOROHOI


vă aduce la cunoştinţă
PROGRAMUL
activităţilor culturale din cadrul Zilelor Şanselor Tale
care va avea loc în perioada 5-11 decembrie 2005

· 10 decembrie 2005, ora 14 – Audiţie muzicală: „În muzică nu există legi prescrise pentru exprimarea
simţămintelor”. Sala de audiţie a Muzeului „George Enescu” – Dorohoi.

· 10 decembrie 2005, ora 11 – Dezbatere pe tema „Condiţia omului de cultură la începutul mileniului III”.
Şedinţă a Cercului de la Dorohoi.
Studiu de caz: „Exorcismul tăcerii. Morala: eşecul unui concept”, cartea profesorilor GICĂ MANOLE şi
CIPRIAN VOLOC, publicată în mai 2005 la ed. AXA – Botoşani.

· 5-11 decembrie 2005 – Vizitarea tuturor sălilor Bibliotecii Municipale Dorohoi, în cadrul „Săptămânii
Porţilor Deschise”.

Invitaţi speciali: STELORIAN MOROŞANU, GRIGORAŞ GHEORGHE, TIMOFTE ADRIAN, LUPAŞCU


ROBERT, DIACONESCU ADRIAN, MANDACHI ILARION, MURARU VALUŢA, PĂDURARU
LILIANA, MIHAELA CRIHAN.

Parteneri media: prof. CORNELIU IGNAT, realizator al emisiunii


locale „Repere Dorohoine”;
DAN MAZURAŞU, redactor al ziarului „Monitorul de Botoşani”.
Moderator: bibliotecar Elena Pădurariu.

117 eveniment
Lýkeion

CERCUL DE LA DOROHOI – SIMPOZION “UNIUNEA EUROPEANĂ”

CERCUL DE LA DOROHOI
De la o românie sovietică
la o românie europenă
Universitatea “Al. I. Cuza” – Iaşi
Mrd. Paul Gorban
Filosofie / Master: noiembrie 2006
Integrare şi Securitate Europeană
PREZINTĂ: G. MANOLE şi C. VOLOC

LOCAŢIA: CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI DOROHOI

eveniment 118


LANSAREA REVISTEI “EDITOR”, 03 IUNIE 2006

LOCAŢIA: CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI DOROHOI

119 eveniment
Lýkeion

EDITOR nr. 1, mai 2006, 205 pag. EDITOR nr. 2, februarie 2007, 238 pag.
(editată de colectivul clasei a X-a H, an şcolar (editată sub patronajul Cercului de la Dorohoi)
2005-2006, diriginte Ciprian Voloc)
Premiile Revistei EDITOR, nr. 1-2:

Premiile pentru poezie:


Liudmila Carţa
Emanuela Albu
Dana Cernuşcă
Oana Voitovici
Premiile pentru reportaj:
Oana Voitovici
(Drumul spre eternitate)
Andrei Alex Mihăescu
(Simpozion Cătălin Bursaci)
Premiile pentru jurnal:
Liudmila Carţa
(Blestemul istoriei – blestemul vieţii)
Poliana Munteanu
(Scrisoare)
Larisa Postolache
(Poveste de dragoste)
Claudia Gherman
(Monologul sufletului)
Premiile pentru recenzii:
Cosmin Şoltuzu
(Solaris: limitele cunoaşterii umane)
Dana Cernuşcă
(Portretul lui Dorian Gray)
Actul de naştere al CERCULUI DE LA DOROHOI Premiile pentru grafică:
(săptămânalul « Viaţa », ianuarie 2005, Botoşani) Andrei Alex Mihăescu
Emanuela Albu
Premiul pentru întreaga activitate:
Gică Manole (eseistică şi publicistică)

eveniment 120


CRĂCIUNUL LA NOI:
21.12.2006, în amfiteatrul Colegiului Naţional “Grigore Ghica Vv”,
profesorul Calancea Stelian creează o atmosferă de neuitat,
cu colaborarea elevilor clasei a XII-a F

S-au interpretat colinde, în stil tradiţional şi modern,


ce au reuşit să deschidă, cel puţin pentru câteva clipe, sufletele celor prezenţi

121 eveniment
Lýkeion

LANSAREA CĂRŢII “MEMORIILE SERGENTULUI ANICHITEI”, DE GICĂ MANOLE

LOCAŢIA: CASA DE CULTURĂ


A MUNICIPIULUI DOROHOI
(26.11.2006)

Lucrarea, valorificând jurnalul din Primul Război Mondial,


al sergentului Constantin Anichitei,
din comuna botoşăneană Dersca,
este de o deosebită valoare documentară, istorică şi morală.

eveniment 122


VIZITĂ LA CONSILIUL BRITANIC IAŞI

Pentru data de 9 mai - Ziua Europei, elevii clasei a IX-a F, de la Colegiul Naţional „Grigore Ghica”,
îndrumaţi de profesor diriginte Monica Ifrim, au pregătit diferite acţiuni dedicate acestei zile: expoziţie de
fotografii „9 May – Europe Day”, concurs-test „Pe urmele lui Robert Schuman” şi excursie tematică la
Consiliul Britanic Iaşi. Elevii au fost aşteptaţi de doamna Nicoleta Irimia care le-a explicat că British Council
este organizaţia internaţională a Marii Britanii pentru relaţii culturale si educaţionale.
British Council a fost fondat in 1934 iar acum reţeaua internaţională are peste 7.000 de angajaţi in 220
de oraşe din 110 ţări din întreaga lume. Îsi desfăşoară activitatea în special în artă şi cultură ,educaţie,predarea
limbii engleze,ştiintă,sport,societate civilă şi in domeniul informării şi studiului. În România este prezent din
1938,Bucureştiul fiind unul dintre primele cinci oraşe în care şi-a început activitatea externă.Astăzi există în
România patru centre:în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Pentru mai multe informaţii despre
activitatea British Council in Romania,vizitaţi www.britishcouncil.ro.
Elevilor li s-a explicat importanţa susţinerii examenelor de limba engleză la British Council,cum ar fi
IELTS(International English Language Testing System)care le poate oferi avantaje peste tot în lume.Se pot
obţine certificate Cambridge de limba engleză generală,de la YLE (Young Learners English) până la
CPE(Certificate of Proficiency in English),sau certificate de limba engleză pentru afaceri.
„Biblioteca Iaăi. Drumul spre succes începe aici”
Îti doreşti: să fii bine informat,să beneficiezi de servicii de calitate,să ai succes,să obţii slujba dorită,ăa
afli ultimele noutăţi din Marea Britanie,să îţi testezi cunoştinţele de limba engleză,să obţii o bursă in Marea
Britanie? KLS (Knowledge & Learning Services) îţi oferă această ocazie.
Resursele bibliotecii KLS sunt răspunsul pe care-l caută fiecare elev,profesor şi nu numai.
.informează-te mai bine,consultând secţiunile PERIODICE si REFERINTĂ care îţi oferă o colecţie variată de
ziare şi reviste britanice din diverse domenii:IT,economie,literatură,fotografie digitală,divertisment,precum şi
numeroase dicţionare,enciclopedii sau albume de artă.
.studiază limba engleză într-un mod eficient folosind atât manuale de ultimă oră cât şi resursele multimedia
pe suport audio, video sau electronic.
.pregăteşte-te pentru examenele Cambridge şi IELTS cu ajutorul manualelor de studiu individual sau al
Active Desktop-ului disponibil pe calculatoarele centrului.
.destinde-te urmărind cele mai noi,premiate şi apreciate filme pe video şi DVD şi ascultă romane clasice sau
de ficţiune pe suport audio în lectura unor actori britanici de marcă.
.ţi-e greu să te hotărăşti?Atunci îţi spun ce poţi găsi în biblioteca de la British Council:zeci de cărti din
domeniile :literatură,economie,finanţe,istorie,ştiinţe politice,psihologie,medicină,etc

DISTANŢA TE IMPIEDICĂ SĂ TE BUCURI DE SERVICIILE KLS ? BIBLIOTECA


IAŞI VINE ÎN ÎNTÂMPINAREA TA ŞI ÎŢI OFERĂ UN NOU TIP DE
ABONAMENT

ÎŢI OFERĂ : -POSIBILITATEA DE A TE


ÎNSCRIE DE LA DISTANŢĂ
-ACCES DE ACASĂ LA BIBLIOTECA
VIRTUALĂ

-ÎMPRUMUTURI PRIN POŞTĂ

E-LEARNING

Pagină relizată de profesor Ifrim Monica

123 eveniment
Lýkeion

On the fringes of destiny

The night passed away and


dreams became shadows… Come
down to earth little girl ,it’s time to
beaver away at school! Today, I
really mean business because last
time I tried to reinvent the wheel it
was,once in a blue moon.
At school, I’ll be again teacher’s
guinea pig and when the Math teacher
asks me new prblems I tell him-It
doesn’t take a rocket science to know that!-and after I’ll hit rock bottom-A three
big as me as a mark-
Soon, I’ll be be down in the dumps,crying my heart out because I didn’t
keep my mind on the job.I would like to turn the clock back and to determine the
teacher to move with the times and to stop blinding us with science.
After all that,change of heart-I will look on the bright side and decide to
break the mould and go paint the town red. I’ll have a whale of time and be full of
beans because that is who I am – a girl with the head on cloud nine.
And that’s the way I took the law of jungle into my hands and made
predictions about my new day, killing two birds with one stone-I foresaw my
future and I wrote my English homework! 

Voitovici Oana
Malasincu Marinica
Teach - Puiu Otilia

eveniment 124


- SIMBOLURI ALE UE
- ACTIVITATI,
SIMPOZIOANE
CU CARACTER
EVOCATOR

125 eveniment
Lýkeion

Trupa CLICK_LIFE

Trupa a fost infiintata in august 2005 si este


formata din membrii: Cotruta Ciprian (chitara
electrica bass), Robu Lucian (chitara electrica
armonie), Sandu Ionut (clape) si Bratianu Mihaela
(solista).
Membrii formatiei CLICK_LIFE, sunt inscrisi
la cercul de muzica usoara de la Clubul copiilor si
elevilor Dorohoi (inv.Mihai Paul Ciprian) si la cercul
de muzica de la Casa de Cultura Suceava (prof.
Dopos Cristian). Printre concertele la care am
cantat se numara:la balurile bobocilor de la
C.N."Gr. Ghica" Dorohoi si Grupul scolar Alexandru
Vlahuta Sendriceni, Casa municipala de Cultura
Dorohoi,
la
Cabana Brazi si in cadrul unor desfasurari artistice
organizate de grupul partidului TSD. Trupa a participat si
la Festivalul judetean de muzica Botosani, in aprilie
2007 si a luat locul intai, reprezentand judetul mai
departe la faza nationala pe regiuni. Membrii
lucreaza in continoare la un album care speram sa fie
gata in scurt timp (Lucian Robu).

Adelina FULGA: cântecul nu are vârstă

În data de 23 mai 2007, Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi anunţa faptul că


trofeul Festivalului “Satule, mândră grădină”, organizat la Bucecea, a fost câştigat
de interpreta Adelina Fulga, din satul Dumbrăviţa, judeţul Botoşani. Performanţa
este una cu totul deosebită, ţinând cont că la acest festival au fost prezenţi peste 60 de
concurenţi, din şapte judeţe ale Moldovei, majoritatea nişte obişnuiţi ai unor astfel de
concursuri, şi chiar premiaţi, în dese rânduri.
Or, ceea ce e extraordinar, pentru noi, constituind un prilej de mândrie, ca şi
în cazul tuturor celorlalţi premianţi, de la celelalte concursuri, este faptul că Adelina
Fulga e elevă a Colegiului Naţionel “Grigore Ghica” Dorohoi, în clasa a IX-a, la
profilul filologie. Fără a dispune, aşadar, de o pregătire deosebită, în această direcţie,
în cadrul şcolii, Adelina Fulga, în urma pregătirii asidue, în particular, cu dirijorul
orchestrei “Rapsozii Botoşanilor”, Ioan Cobâlă, şi mai cu seamă datorită talentului ei
fenomenal, dispunând de o voce dăruită cu har, a reuşit să adauge, în palmaresul său
şi-aşa bogat, un nou trofeu. Or, nu e decât un pas, pentru ea, din drumul pe care şi l-a
propus, CD-ul la care lucrează, secondată de îndrumarea şi experienţa aceluiaşi Ioan
Cobâlă, urmând să ne convingă, cu siguranţă, de destinul ei e cu totul unic. Iar
cântecul, să nu uităm, e chiar mirajul sublim al oricărui destin (Ciprian Voloc).

eveniment 126


127 eveniment
Lýkeion

DOROHOI : 600 DE ANI


DE LA CEA MAI VECHE ATESTARE DOCUMENTARĂ

(VEDERE,
FAŢĂ ŞI VERSO)

trecut şi prezent 128




STEMA VECHE A DOROHOIULUI STEMA VECHE A BOTOŞANIULUI

Paul GORBAN

DOROHOI: 600
La Dorohoi
În ziua de 6 octombrie 2007 oraşul
Dorohoi împlineşte 600 de ani. Sunt
programate următoarele acţiuni culturale, Aici, la Dorohoi apar idei
ca în serele în care se cultivă flori,
pentru perioada 1-6 octombrie:
aici femeile îmbrăcate în blugi,
- concursul de artă plastică Arthur încălţate cu papuci de casă,
Verona cu pletele împletite lăsate pe dealuri
- concursul de poezie şi epigramă întâmpină bărbaţii cu ceşcuţe de sâni
Păstorel Teodoreanu
- întălniri organizate de Cercul de la Numai aici, la Dorohoi
Dorohoi, cu scriitorii botoşăneni: lansări de bărbaţii nasc copii
carte. Dezbateri, donaţii. şi-i hrănesc cu struguri
- poziţie personală Aurelian Antal din foi de literatură
- sărbătorirea a 50 de ani de existenţă a stropiţi cu cerneală de piatră vânătă
Clubului Copiilor şi Elevilor tot ei, bărbaţii spală scutecele
murdărite de istorie şi filozofie
- festivalul de interpretare muzicală
pregătindu-le pentru copiii
Jurjac ce cresc ca în serele în care se cultivă flori
- poziţie de fotografie şi filatelie
- enimente sportive şi religioase Aici, la Dorohoi, copii sunt singurii
- târgul meşteşugarilor, ceramicii şi care au curajul să privească înapoi,
sticlei bărbaţii, singurii care pot să nască,
- festivalul de muzică populară femeile, singurele care-şi lasă pletele
Mugurelul pe dealuri, pentru a inspira poeţii
- întâlniri cu Fiii Oraşului
(din vol. în pregătire „Îngerii mint femeile”)

129 trecut şi prezent


Lýkeion

Semnează, în acest ÎN ATENŢIA CELOR INTERESAŢI SĂ


număr: COLABOREZE LA URMĂTORUL NUMĂR AL
cl. a XI-a F
Emanuela Albu REVISTEI:
Profesorii Colegiului Dana Cernuşcă
Naţional “Grigore Ghica”
Dorohoi:
Claudia Gherman - apariţia în paginile revistei reprezintă, prin ea
Oana Voitovici
Anca Huţanu
însăşi, o carte de vizită, pentru autori, deoarece nu
Daniela AZOICĂI este vorba de ceea ce s-a obişnuit a se numi „o
(Director al Colegiului, cl. a XI-a G simplă revistă şcolară”, ci de o revistă ce-şi
specialitate limba română)) Liudmila Carţa propune a fi un etalon, în rândul publicaţiilor cu
Ciprian VOLOC Anca Afloarei caracter cultural-educativ
(specialitate filosofie) Geanina Turtă
Monica IFRIM - articolele trebuie redactate folosind semnele
(specialitate limba engleză) cl. a XI-a H diacritice, specifice limbii române: î, â, ă, ş, ţ
Lucia MISTRINESCU Sabina Bâzgan - referirile la cărţile, studiile deja publicate trebuie
(specialitate matematică) Lucian Robu realizate conform canonului ştiinţific (cu
Lidia BAROI Marius Ferariu
(specialitate istorie) specificarea anului apariţiei, a editurii, a
Gianina CUCOREANU cl. a XII-a F paginii/paginilor din care se fac extrasele, sau a
(specialitate limba engleză) Diana Tănasă site-ului, în cazul materialelor preluate de pe
Gretti CUCOREANU internet; se recomandă utilizarea referinţelor, în
(specialitate limba franceză) cl. a XII-a G
Arghira CĂLIN
subsolul paginii)
Alexandra Adumitrăcesei
(specialitate limba latină) Diana Drescanu - textele trebuie să fie însoţite de fotografia
Gică MANOLE Ioana Sinculei autorului şi, dacă este cazul, de fotografii ce au
(specialitate istorie) Iulian Leonti legătură cu conţinutul articolului
Gheorghe LUNCĂ - materialele sunt aşteptate, la redacţia revistei,
(specialitate biologie) Anchetele şi interviurile până la sfârşitul lunii septembrie, 2007, revista
Georgeta CULICEANU sunt semnate de:
(specialitate limba română) având, conform contractului încheiat cu Biblioteca
cl. a XI-a G Naţională a României (Centrul Român ISSN), o
Elevii Colegiului Naţional Liudmila Carţa frecvenţă de două numere pe an
“Grigore Ghica” Dorohoi: Geanina Turtă - responsabilitatea celor afirmate în articolele
cl. a IX-a A
revistei revine autorilor, ca şi calitatea redactării
cl. a XI-a H
Alexandru Carp Andrei Moruzi textelor; totuşi, redacţia îşi rezervă dreptul de a nu
Andreea Milian publica articolele redactate necorespunzător, fără a
cl. a IX-a F Anca Sofian emite, însă, nici un fel de obiecţii, în privinţa
Poliana Munteanu conţinutului acestora
Luciana Murăraşu Alţi colaboratori:
Oana Turtă - paginile revistei sunt deschise, în egală măsură,
Paul Gorban elevilor şi profesorilor, ca şi oamenilor de cultură
cl. a X-a A Nicolae Căruntu din afara colegiului, dar numai în măsura în care
Vlad Cojocaru Petruţ Pârvescu materialele furnizate se disting prin valoare şi
Augustin Eden originalitate
cl. a X-a E (poeţi dorohoieni)
Lavinia Dumitru Ciprian Micuţaru
- colectivul redacţional al revistei va suporta
Carmen Maxim (elev la liceul“Alexandru modificări, de la un număr la altul, în funcţie de
Larisa Gheorghiţă semnatarii articolelor din numărul respectiv şi de
Vlahuţă” Şendriceni)
Diana Ciobanu interesul afişat în privinţa extinderii numărului de
Otilia Iordan (elevă la Şcoala
Generală din Dumbrăviţa) colaboratori ai revistei
cl. a X-a G Corneliu Drescanu
Andrei Amariei - colectivul redacţional este deschis oricăror
(preşedinte al
Liviu Andronic
Comitetelor Părinţilor sugestii, cu referire la conţinutul, forma de
Larisa Postolache prezentare a revistei
claselor a XI-a H, a XII-a G)
Ioana Neauna
Mariana Florea (bibliotecar - revista dispune de o tematică cultural-
cl. a XI-a A
al Colegiului) educaţională, iar standardul valoric pe care şi l-a
Olguţa Diaconu propus este de dorit să crească, cu fiecare număr
Alexandra Şchiopu
Desenele:
- viaţa culturală a locului în care trăim are
Nicoleta Leancă prioritate, în paginile revistei, dorindu-se, totodată,
Emanuela Albu - clasa
cl. a XI-a D
a XI-a F); reliefarea legăturilor spirituale cu alte medii, în cel
Alex Mihăescu, Cosmin mai bun spirit universalist (Ciprian Voloc)
Andreea Ungureanu
Şoltuzu (studenţi filozofie),
Andreea Murariu
Bogdan Şoltuzu (student
Marcela Ostafie
biologie) - foşti elevi ai Imaginea de pe coperta I: Rafael, Şcoala din
liceului Atena (detaliu înfăţişându-i pe Aristotel şi Platon)

130