Aforismele lui Brancusi

La inceputul secolului trecut, in 1904, tanarul Brancusi, nascut la Hobita in Gorj, pleca pe jos
spre Franta, trecand prin Budapesta, Viena, Mnchen, Zrich !esi absol"ise scoala de #rte
Fru$oase din Bucuresti si i se propusese sa ra$ana pro%esor acolo, Brancusi dorea sa se inscrie
la scoala de #rte Fru$oase de la &aris 'eobtinand bursa pe care o ceruse, hotaraste sa plece in
Franta "pe socoteala lui" &e dru$, si(a casti)at traiul $uncind, iar dupa ce a ajuns la &aris, a
dus(o %oarte )reu la inceput, dor$ind nu o data in padurea Boulo)ne si $uncind, pentru a se
intretine, ca spalator de "ase intr(un restaurant *u perse"erenta si "ointa neabatuta, reuseste sa
intre prin concurs la scoala de #rte Fru$oase din &aris si pri$este ulterior o bursa de la
Ministerul *ultelor si +nstructiei &ublice din ,o$ania
!upa o scurta perioada de lucru in atelierul lui ,odin, Brancusi il paraseste, declarand ca "la
umbra arborilor falnici nu creste nimic", in sensul ca "salahoreala" pentru )i)antul ,odin i(ar %i
inabusit propria "ocatie -reptat si $uncind din )reu, adesea %la$an.ind, ajun)e sa(i %ie ad$ise
lucrarile la cate"a e/po.itii 0cu$ ar %i 12alonul de toa$na13 si isi croieste propriul dru$ in arta
#telierul sau de"ine un ade"arat te$plu, iar el un autentic sihastru al sculpturii, $ijlocind pentru
%iecare "i.itator intele)erea si trairea %ru$osului, ast%el ca toti sa plece i$bo)atiti si %orti%icati
launtric +n"itand o anu$e persoana in atelierul sau, el i(a spus4 "Intra. Aici e liniste. Domneste
neasteptatul. Sa n-aud de intalniri pregatite Acum, drumurile noastre se intalnesc. Sa stam de
taina o clipa. Apoi tu vei urma drumul tau, iar eu pe al meu." 5nul dintre e/e)etii cei $ai
retinuti ai artistului, *arola Giedion 6elc7er, declara dupa "i.itarea atelierului ca se si$tea
ridicata deasupra propriei %iinte, trans%or$ata, "avand sentimentul de a fi zabovit o clipa in sanul
marii Naturi, la izvoarele reatiei, unde aceeasi atmosfera cuprinde originea si sfarsitul
lucrurilor." La randul lui, a$ericanul 8.ra &ound scria, schitand atat at$os%era creata de
Brancusi in atelier, cat si pe cea a $ediilor intelectuale si artistice de inceput de secol 904
"!rancusi a creat un univers, un cer platonician, plin de forme pure, esentiale, si un atelier-
chilie, care este, in sensul cel mai antic, un templu de pace, de calm, un refugiu impotriva
zgomotului si publicitatii zilei" sau "dupa razboi, e"ista un singur templu al linistii. #"ista
un refugiu de calm vesnic, fara pereche in religia crestina. #"ista un loc unde iti puteai aduce
sufletul ca sa-l botezi in multa apa vie #"ista aceasta mare si alba lumina solara, la doar cinci
franci de mers cu ta"iul de usa ta. In strada Impasse $onsin. Alba imobilitate a marmurei.
#ternitatea bruta a trunchiurilor de copac. %ara mofturi mistice, fara spirite, fara vreun nume
de zeu al crepusculului celtic, fara %reud, fara comple"e vieneze, fara incercari de a vindeca
raul secolului prin flecareli. Si fara numele vreunui zeu al esteticii, asa cum se aude &in cercurile
artistice de' la !loomsburr( si in alte cloace de acelasi fel. Da, da, fara nici o obsesie cloacala"
5lti$ul poe$, neter$inat, al aceluiasi 8.ra &ound e"oca plin de sensibilitate
") intreaga zi frumoasa, in care era liniste.
In scorburile trunchiurilor de pin."
Pasarica, 1929. Marmura colorata.

Brancusi a re$arcat o data, cu .a$betul lui inocent si cu "orba sa plina de intelesuri adanci, dupa
plecarea unor "i.itatori4 "Ati vazut oare acei fluturi* +oti au plecat patati pe haine de polenul
pietrelor mele" Vi.iunea lui trans%i)urata si e$patica ii per$itea sa resi$ta trairea "ibranta a
e$otiei estetice de catre "i.itatorii sai, atinsi de aripa dia%ana a %ru$osului, intrupat in sculpturile
sale 2a$anta %ru$osului se incuiba in su%letele tuturor "i.itatorilor care(i conte$plau
sculpturile
Geniul brancusian ajun)e sa re"olutione.e conceptia lu$ii despre arta si %ru$os *onstient de
$enirea sa, el spunea4 "eea ce fac eu astazi, mi-a fost dat ca sa fac, aci am venit pe lume cu o
menire," si "De cate ori am inceput o lucrare, eu am avut sentimentul ca un absolut se e"prima
prin mine - si atunci nu mai contam ca individualitate, intr-atat eram de transfigurat si de
contopit cu +otul universal. Aceasta ar trebui sa fie relatia fiecarui artist fata de -ume"
Brancusi readucea intr(un $od neasteptat in atentia estetilor "re$ii, prin "ibratia pura si inalta a
artei sale inspirate, conceptele "ii ale Binelui, Fru$osului si #de"arului du$ne.eiesc #desea
considerat, dintr(o pro%unda eroare, inte$eietorul artei $oderne, abstracte, el a pus lucrurile la
punct4 "Nebuni sunt toti
aceia care considera sculpturile mele drept abstracte. eea ce cred ei ca este abstract, este tot
ce poate fi mai realist, caci realul nu inseamna forma e"terioara a lucrurilor, ci ideea si esenta
fenomenelor. #u nu sunt nici suprarealist, nici baroc, nici cubist si nici altceva de soiul acesta.
eu, cu noul meu, vin din ceva care este stravechi..."


Modest si retras, Brancusi traia intr(o si$plitate )reu de inteles pentru %irile iubitoare de )lorie
ale artistilor conte$porani cu el, e"ita "al"a creatoare de renu$e si se autocaracteri.a ca 1print(
taran1, re"endicandu(se de la intelepciunea stra$osilor sai din *arpati, atunci cand spunea4 "#u
mi-am iubit si nu mi-am parasit nici o clipa stramosii si filosofia lor milenara, a naturalitatii. Nu
sunt oare strabunii stalpii destinului nostru* Sunt eu mai intelept cu ceva decat tatal meu,
Nicolae !rancusi, sau era /enizelos mai intelept decat 0laton*" Brancusi stia %oarte bine ca
,o$ania este situata intr(un spatiu spiritual deosebit, caci s(a conse$nat "orba sa4 "Aici, la
hotarul dintre cele doua lumi, )rientul si )ccidentul, unde traim, noi romanii avem un mare
destin," 8l considera ca se inscrie in continuitatea unei intelepciuni $ilenare, trans$isa din tata
in %iu, sub %or$a bunului si$t ancestral, al "orbei de duh si al datinei stra$osesti, dar si al
conte$platiei si ru)aciunii pro%unde +ata trei dintre rostirile sale pe aceasta te$a4
"+aranii romani stiu de la mic si pana la mare ceea ce este bine si ceea ce este rau. +ablele lor
de valori sunt cuprinse in proverbele, in datinile si in doctrina strabunilor - precum si in
filosofia naturalitatii."
"Se poate ca poezia pura este o rugaciune, insa eu stiu ca rugaciunea batranilor nostri olteni
era o forma a meditatiei - adica o... tehnica filosofica."
"Impacarea de sine se salasluieste in sufletul tau, atunci cand te vezi ca o veriga din lantul
nesfarsit al inaintasilor si cand nu calci nici macar cu o iota prescriptiile naturalitatii eterne."
2tilul sau de "iata linistit, ca si calitatile sale spirituale4 o$enie, cinste, sinceritate, curaj,
bunatate, si$tul u$orului, contrastau cu "iata $ondena si a)itata a con%ratilor intru arta pana
intr(atat, incat Brancusi a %ost silit sa re$arce, cu luciditate si tristete decadenta unei arte tot $ai
instrainate de "alorile spirituale si de insasi sursa ei superioara4 %ru$usetea spiritului4 "&asa-zisa'
arta si intelepciune contemporana sunt create tot mai des de catre nevropati, alcoolici si
criminaloizi. /a puteti inchipui o nenorocire mai mare*" !e alt%el, din punctul lui de "edere
"Intre viata publica si viata privata e"ista tainice si organice legaturi. !iografia lumineaza toate
operele si ideile si oricare creatie. #stetii fug de biografie, fiindca ei insisi duc o viata dezmatata
ori chiar criminala." 8l e/pri$a ast%el ideea ca trairea autentic estetica este inti$ le)ata de o
"iata pura si ca %ru$osul poate %i trait si e/pri$at in intrea)a sa pro%un.i$e doar de aceia care
tind si aspira prin intrea)a lor "iata la ar$onie si %ru$usete
&ro%itand din plin de libertatea din capitala artelor europene, &aris, dar %ara sa %ie catusi de putin
tulburat de con%u.ia estetica a epocii sale, acest o$ si$plu nu$it *onstantin Brancusi a reusit sa
redescopere 1%ru$usetea cea dintai1, atat in traire, cat si in e/pri$area ei cu $ijloace artistice 8l
a%ir$a4 "Ne regasim cu totii la sfarsitul unei mari epoci si este necesar sa ne reintoarcem la
inceputul tuturor lucrurilor, pentru a regasi ceea ce s-a pierdut."
+n $od parado/al, a %ost ne"oie de acest e/il autoi$pus, de aceasta separare de $atca
spiritualitatii sale ro$anesti ori)inare, pentru a putea decanta din %ondul ei arhaic, cu cea $ai
$are claritate, esentele si$bolice cu "alente uni"ersale -raditia %olclorica a $ediului rural din
,o$ania, desi era poate cea $ai bo)ata din 8uropa, a"and un $are te.aur spiritual de i$a)ini si
)esturi si$bolice, $ostenit din ti$purile i$e$oriale ale spiritualitatii dacice, incepuse totusi sa(i
piarda sensul si spiritul, in %a"oarea aspectelor orna$entale si %or$ale :ri)inar dintr(un sat
oltenesc de $unte 0pastrator de traditii stra"echi3 si in.estrat cu o intuitie plina de %orta,
sculptorul ro$an a a"ut $arele curaj de a cauta si a re)asi sensul pri$ordial al $oti"elor
stra"echi pastrate de $estesu)arii le$nari si pietrari ai .onei Brancusi a redat ast%el, printr(un
e%ort sin)ular, si$bolis$ul pierdut al artei ro$anesti arhaice
#%oris$ele $aestrului de la Hobita dau $asura )eniului sau, dar si a $aturitatii spirituale pe care
a atins(o Majoritatea aspectelor "ietii au %ost cuprinse, trans%i)urate si intelese de su%letul sau
lu$inos #rta era la el pe deplin inte)rata in traire si "iata Fara sa teoreti.e.e conceptul de
e$otie estetica, Brancusi se re%era la el cat se poate de clar, atunci cand spune4 "eea ce va
daruiesc eu este bucurie curata".

Insemnare olografa (Lucrarile de arta sint oglinda in care fiecare vede ceea ce ii seamana).

,ostirile despre #rta care ur$ea.a sunt %oarte )raitoare, prin si$plitatea lor se adresea.a in $od
direct su%letului
1asura si Numarul de Aur te vor apropia de Absolut.
Inaltimea in sine a unei lucrari de arta nu spune nimic, dupa cum nici lungimea propriu-zisa
a unei bucati muzicale nu spune mare lucru. 0roportiile interioare ale obiectului sunt acelea
care spun totul.
#"ista in toate lucrurile o masura, un adevar ultim.
0roportia interioara este adevarul ultim, inerent in toate lucrurile.
%orma si proportiile sale echilibrate sunt marele DA. prin ele, noi a2ungem sa ne cunoastem
pe noi insine.
+rebuie sa pretuim simplitatea formei, echilibrul ei precis si matematic si arhitectura tot atat
de mult cat pretuim materialele.
Arta trebuie sa odihneasca si sa vindece contrarietatile interioare ale omului. #a are aceasta
misiune terapeutica3 sa ne amintim de atharsisul aristotelic.
) sculptura desavarsita trebuie sa aiba darul de a-l vindeca pe cel care o priveste.
Arta trebuie sa apropie, nu sa indeparteze. sa umple, iar nu sa sape prapastii in bietele
noastre suflete, si asa destul de rascolite de intrebari.
In Arta nu e"ista straini.
Astazi, arta deschide toate intrarile, spre a se putea contempla principiile creatoare si
frumosul absolut al legii universale.
ei ce au pastrat in suflet armonia ce salasluieste in toate, in esenta lucrurilor, vor intelege
usor arta autentica, pentru ca vor vibra pe coardele acelorasi legi ca si natura.
1isiunea Artei este sa creeze bucurie. si nu se poate crea artistic decat in echilibru si in pace
sufleteasca iar pacea se obtine prin renuntare. !ucuria si pacea, pacea si bucuria, iata &ce
este de dobandit',
Sapand necontenit fantani interioare, eu am dat de izvorul tineretii fara batranete. Asa este
Arta3 tinerete fara batranete si viata fara de moarte.
Arta nu este intamplare.
-ucrarea de arta este precum o oglinda, in care fiecare vede ceea ce ii seamana.
Arta nu este nici moderna si nici veche, este pur si simplu Arta. Doar ca timpul perfectioneaza
spiritul omenesc, iar spiritul cere el insusi aceasta.
Arta ramane o taina si o credinta, iar cand se face dupa vreo teorie este falsa.
Arta poate cea mai desavarsita a fost creata in timpul copilariei umanitatii. aci omul
inceputurilor uita de gri2ile casei si lucra cu multa voiosie. opiii au aceasta bucurie
primordiala. #u as vrea sa retrezesc aceasta stare prin sculpturile mele.
Arta nu s-a dezvoltat decat in marile epoci religioase.
Arta trebuie sa fie realitatea insasi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare in
realitate cea mai adevarata, poate in singura realitate autentica.
0rin arta, te vei detasa de tine insuti.
Astazi, arta deschide toate intrarile, spre a se putea contempla principiile creatoare si
frumosul absolut al legii universale.
Sa redai senzatia realitatii asa cum o face natura fara a reproduce sau imita este astazi cea
mai vasta problema a Artei. A crea un obiect care reda prin infatisarea si prezenta sa ceea ce
natura face prin miracolul ei perpetuu este ceea ce Arta isi doreste. Iar a realiza aceasta
inseamna a patrunde in spiritul universal al lucrurilor si a nu te limita la imitarea imaginii lor.
) opera de arta astfel conceputa va tinde catre echilibrul absolut, care este e"presia perfecta a
frumosului.
Nu stim inca sa apreciem destul de bine calitatile sculpturale ale naturii. frumosul din natura
ramane inaccesibil cunoasterii noastre limitate. Singura Arta ne mai poate procura, in aceste
vremuri, cheia intelegerii %rumosului.
#u as vrea sa creez asa cum respir.
-ucrurile nu sunt greu de facut. eea ce este cu adevarat greu este sa a2ungem sa fim in stare
sa le facem.
+rebuie sa ne detasam de noi insine si de toata partinirea omeneasca, numai astfel vom izbuti
sa redescoperim frumosul.
De la formele 1icrocosmosului catre cele ale 1acrocosmosului, varietatea naturii, in
conceptie sculpturala, ne pare a fi fara margini. Insa chiar si in indefinitatea formelor ei, Natura
se ghideaza dupa o lege constanta si invariabila. aci fiecare dintre aceste forme si volume
ramane o creatie vie, un individ cu o viata independenta si cu un caracter inevitabil individual.
Sa unesti toate formele intr-una singura si sa o faci vie,
and creezi, trebuie sa te contopesti cu 4niversul si cu #lementele. Si pentru a realiza ceva,
trebuie doar sa fii tu insuti, iar nu sa te reprimi si sa distrugi.
Sculptorul se lupta cu materialele, piatra, bronz, marmura sau altele si urmareste sa imbine
toate formele intr-o unitate perfecta si sa le insufle viata Iar daca nu formam o singura fiinta
cu opera noastra, este mai bine sa ne apucam de altceva, decat sa fim sculptori.
olaborarea intima dintre artist si materialul folosit, precum si pasiune ce uneste bucuria
meseriasului cu elanul vizionarului il duc, pe rand, la esentializare, la formele care reprezinta
ideile in sine.
+ot ce se creeaza prin filozofie 5vazuta ca iubire de intelepciune6, devine bucurie, pace, lumina
si libertate.
#u niciodata nu mi-am propus sa uimesc lumea printr-o traznaie, Am 2udecat simplu, asa cum
vedeti, si am a2uns la ceva tot simplu, teribil de simplu3 la o sinteza care sa sugereze ceea ce
voiesc sa reprezint. Am a2uns sa scot din bronz, din lemn si din marmura acel diamant ascuns,
esentialul.
Ingradirea naturaletii duce la sterilitate pe toate planurile.
4rmariti sa va eliberati de precepte teoretice si sa traiti numai prin voi insiva3 in acest mod,
nu veti mai intalni aici, in atelier, nimic obscur.
Sculpturile mele sunt chiar si pentru cei orbi.
and nu mai suntem copii, suntem de2a morti.
Sculpturile mele nu trebuie respectate, ci trebuie iubite, sa iti vina sa te 2oci cu ele. /reau sa
sculptez forme care sa dea bucurie oamenilor.
eea ce are intr-adevar rost in arta este bucuria. Nu ai neaparata nevoie sa intelegi teoretic.
+e face fericit ceea ce vezi* Asta e totul,
and o societate cade in ignoranta, sau amesteca binele si raul, ea se afla de2a pe povarnisul
pierzaniei.
7avoiul m-a invatat sa inteleg graiul lemnului si pietrei. Sculptorii mai tineri ar trebui sa stie
ca este bine sa treaca si ei cateodata, vara, prin zavoi, ca sa-i asculte fosnetul
#u nu dau niciodata prima lovitura pana cand piatra nu mi-a spus ce trebuie sa ii fac. Astept
pana imaginea interioara s-a format bine in mintea mea. ateodata dureaza saptamani intregi
pana cand piatra imi vorbeste. +rebuie sa privesc foarte atent inauntrul ei. Nu ma las influentat
de vreo aparenta si transform ceea ce pare accidental pana cand reusesc sa scot la iveala ceea
ce este conform legilor universale.
Sculptorul trebuie sa-si puna sufletul in armonie cu sufletul materialului. 8andeste-te ca
ste2arul din fata ta este un bunic intelept si sfatos. /orba daltei tale trebuie sa fie respectuoasa si
iubitoare3 numai astfel ii poti multumi.
In vremurile noastre inca se mai petrece ca un sculptor sa inteleaga ceva din graiul arborilor.
0ovestea vietii pietrelor si a metalelor este mai domoala, mai simpla, pe cand lemnul are o
viata mai scurta, cum e flacara lui, si ia parte la tot ce il incon2oara. 0entru un sculptor, lemnul
are trei vieti3 cea dintai de copac viu, care-si trage seva din pamant, catre frunze si flori, temator
fata de animale si oameni, ale caror ganduri bune sau rele nu-i raman ascunse. A doua viata a
lemnului incepe dupa ce a fost taiat si pus la uscat, cand sculptorul il prinde in mainile lui si
incepe sa-i vorbeasca, rugandu-l sa e"prime impreuna cu el vreo minune de idee. Iar a treia
viata incepe dupa ce a fost cioplit si scobit de unealta, cand, uscandu-se, crapa, trosneste, se
indoaie, respira, desavarsind opera artistului. 4n bun sculptor trebuie sa prevada crapaturile si
fisurile prietenului sau, lemnul. Daca te vei duce la 0aris, ai sa poti vedea cativa dintre stalpii
mei, mereu mai crapati, dar parca si mai graitori decat au fost vreodata. 0ortretul lui Socrate -
sau al meu - cum spune odata sugubatul acela de Satie, a inceput sa se incovoaie. raniul i s-a
uscat si cred ca intr-o zi se va deschide si-n el o crapatura. Abia o astept si ii multumesc
dinainte pentru ea batranului nuc din care l-am taiat. 1acar el m-a inteles atat de bine,
1aterialul trebuie sa isi urmeze viata si dupa ce a fost cioplit de mana sculptorului. +rebuie
ca sculptorul sa descopere si sa mentina in viata intelesul plastic pe care materia il poseda in
mod natural. A da materiei un alt inteles decat acela pe care natura i l-a dat inseamna sa o
omori.
4n monument depinde de locul pe care i-l alegi, de modul in care va rasari si apune Soarele
deasupra lui, de mediul incon2urator. Abia avand aceste date alegi materialul si studiezi formele
care se integreaza perfect in mediul natural, determinandu-i astfel monumentalitatea.
#u am facut piatra sa cante pentru )menire.
Aceasta sculptura 5opera de o viata intreaga6 va apartine tuturor timpurilor, din pricina ca
am despuiat forma esentiala de toate trasaturile care ar putea sa va povesteasca despre vreo
anumita epoca, sau despre vreo perioada de ani.
%unctia artistului ramane aceea de a descifra semnele ascunse ale naturii si de a interpreta
misterele universului.
Semne se afla peste tot. Numai sa stii sa le vezi.
Da. 0retutindeni dai de semne. Nu-i nevoie sa cautam formule obscure sau taine de
nepatruns. and ti-e draga viata, iti ies in cale semnele si-i destul sa le privesti cum trebuie, ca
sa le patrunzi talcul ei cu inima curata, copiii mai ales, le zaresc cei dintai.
0riviti lucrarile pana cand le vedeti. ei aproape de Dumnezeu le-au vazut.
Naturaletea, in Arta, consta in gandirea alegorica, simbol si sacralitate, sau in cautarea
esentelor ascunse in material, iar nu in reproducerea fotografica a aparentelor e"terioare.
Sculptorul este un ganditor, iar nu un fotograf al unor aparente derizorii, multiforme si
contradictorii.
Sa pui in lucrare foc divin inseamna sa te contopesti cu ea, sa te aprinzi tu insuti inlauntrul ei.
oloana Infinitului, 9:;<.
Natura zamisleste o vegetatie van2oasa care creste drept in sus, de la pamant spre ceruri. Iata,
"oloana mea fara sfarsit" traieste intr-o gradina frumoasa din $omania... De 2os si pana sus,
ea are aceeasi forma si nu ii trebuie nici un piedestal si nici soclu ca sa se spri2ine. iar vantul nu
o va dezradacina niciodata, caci ea va rezista pe propriile-i puteri...
"oloana infinitului" va fi una din minunile lumii...
Du-te,... Imbratiseaza "olumna infinitului" cu palmele mainilor deschise. Apoi, inaltandu-ti
ochii, priveste-o - si vei cunoaste, astfel, intru adevar, sinele erului...
#lementele oloanelor mele infinite nu sunt altceva decat insasi respiratia omului, propriul
lor ritm...
=ai sa-i zicem scara la cer,
"oloana infinitului" se aseamana si cu o planta e"otica - la care vor sa viseze 5vesnic6
adolescentii. Sau cu insusi pendulul timpului, rasturnat.
"oloana infinitului" este negarea -abirintului.
) sculptura nu se sfarseste niciodata in postamentul sau, ci se continua in cer, in piedestal si
in pamant.
--am fotografiat din toate unghiurile, mai ales intr-o zi frumoasa cu cerul strabatut de nori
calatori, ca o turma de miei. 1i s-a parut cea mai reusita fotografie3 nu i se vedea nici capatul,
nici inceputul. #ra un trunchi ce parca plutea in cer
Stalpul de spri2in este semnul marii treceri a fiecarui om, asa cum samanta cade din spic
pentru a incolti in pamant.
Acesta este mesa2ul Stalpului meu, stra2uit de 1asa si de 0oarta Sa arzi ca o flacara, sa te
prefaci in fulger care leaga cerul si pamantul.
4n prieten mi-a marturisit ca si-a dat seama de frumusetea gradinii datorita stalpului de lemn
cioplit cu barda. +ocmai asta-i rostul acestui stalp, i-am spus eu. 0rin el, sa descoperi
%rumusetea lumii.
$ege sau cersetor - este tot una, in fata #ternitatii,
/iata este ca o moneda3 trebuie sa stii cum sa o folosesti.
Nenorocirea umanitatii este faptul ca fiecare individ traieste doar in planul constiintei sale
individuale. Stim cu totii acest mod de e"istenta3 prozaica roata a unei vieti traite in nimicnicie.
Din plenitudinea tinutului meu insorit eu mi-am faurit o rezerva de bucurie pentru toata viata
si numai asa am putut rezista.
apacitatea de indragostire si de daruire permanenta nu o au decat spiritele cu totul
superioare, dublate de naturi puternice, glandulare, vitale. 0rin dragostea angelica si carnala te
vindeci de multe to"ine si de ma2oritatea bolilor sufletului. Soarele este marele tamaduitor, insa
soarele iubirii il intrece.
Iubirea cheama iubire si ea. Nu este atat de important ca sa fii iubit, cat sa iubesti tu - cu
putere si cu toata fiinta.
Sentimentul de plenitudine, de bucurie, intregeste omul. #l este rezultatul starii de gratie pe
care ne-o da bucuria.
Naturaletea in iubire este tendinta fascinanta de a a2unge la Absolut, prin amalgamarea
eurilor tinere, fruste si dornice de puritate.
/iata se aseamana cu o spirala. Nu stim in care directie este tinta ei. Insa trebuie sa mergem
in directia pe care noi o socotim cea 2usta.
Nu vom fi, niciodata, indea2uns de recunoscatori fata de pamantul care ne-a dat totul.
Sa creezi ca un Demiurg, sa poruncesti ca un $ege, sa muncesti ca un Sclav,...
Pasare in spatiu
#u am voit sa inalt totul dincolo de pamant.
In timpul copilariei - am dormit in pat. In timpul adolescentei - am asteptat la usa. In timpul
maturitatii - am zburat inspre ceruri, Am facut si eu pasi pe nisipul #ternitatii,...
alatoria are loc, in realitate, in noi.
/iata mea a fost o succesiune de miracole.
Am fost si eu trimis de mic copil, la pricopseala prin lume. Nu mi-am pierdut legatura si nici
nu mi-am scos radacinile - pentru a umbla ca un nauc, pe tot globul. A profitat, pe urma, si Arta
mea. si m-am salvat ca )1,...
In fond, foarte putini oameni isi dau seama ca mai e"ista si alte forme ale cunoasterii decat
cele obisnuite. In 2urul nostru actioneaza alte sfere ale e"istentei, cu care suntem uniti prin fire
invizibile. ati dintre noi le percep* urentele polare ale energiei curg prin fiinta noastra la fel
cum curg prin univers. %ortele noastre psihice ne pot otravi sau elibera. urentul fortelor
psihice se propaga prin respiratie, vase de sange si nervi. Daca forta psihica este destul de
mare, ea nu mai are nevoie de mi2locitori in indefinitatea spatiilor.
1a simt in India ca la mine acasa. eea ce imi place in India este vitalitatea enorma,
vitalitatea coplesitoare, obisnuita poate numai negrilor si asiaticilor. 5...6 in India, am 5re6gasit
intelepciunea mea milenara, pastrata sub ploile )ccidentului si a tuturor stupiditatilor. am gasit
"la pai" et la 2oie",... Am gasit demnitate fara trufie si amabilitate fara slugarnicie.

+rupul omenesc este frumos in masura in care oglindeste sufletul.
+rupul omenesc are aceeasi structura ca si 4niversul.
ine nu iese din sine, n-atinge Absolutul si nu descifreaza nici viata.
Daca ma voi putea perfectiona ca ascet, sunt convins ca voi putea obtine o maiestrie asupra
formelor naturale, pe care stiinta occidentala nu a reusit inca sa o descopere.
Sarutul, 1916.
4n intelept face din veninul sau interior, remediu pentru sine. sau precept de tamaduire
pentru semeni 5...6 insa cine nu se lupta impotriva $aului s-a si predat de2a potrivnicului.
#libereaza-te de pasiuni, elibereaza-te de pofte, elibereaza-te de greseli, - acestea sunt trei
precepte, zale si scut, pentru orice Spirit. 0urtand aceasta armura, esti puternic impotriva
raului, - devii invulnerabil.
+oate dilemele se rezolva prin unificarea contrariilor.
+rebuie sa urmaresti necontenit sa urci foarte sus, daca vrei sa poti sa vezi foarte departe... Si
merita sa faci totul, in speranta ca vei putea odata sa intri in imparatia sferelor celor inalte.
Dumnezeirea este pretutindeni, si simti asta cand uiti cu desavarsire de tine insuti, cand te
simti umil si cand te daruiesti.
#u ma aflu, acum foarte aproape de bunul Dumnezeu3 si nu imi mai trebuie decat sa intind o
mana inspre #l, ca sa il pipai,... Il voi astepta pe bunul Dumnezeu in Atelierul meu.


N4 1AI S4N+ D#14-+ A- A#S+#I -41I3 S4N+ D#0A$+# D# 1IN# INS41I,
D#S0$INS D# 0$)0$I4- 1#4 +$40 - 1A A%-4 0$IN+$# -4$4$I-# #S#N+IA-#.