Capitolulul I

Diagnostic al spatiului rural

1.1 Date geografice
Lecani este o comun din judeul Iai, regiunea Nord-Est, Romnia. Centrul comunei se afl la 47.195315 - latitudine nordic i 27.411631 - longitudine estic. Suprafata administrativa a comunei Letcani este de 5.855 ha, din care 4998 ha teren agricol. Comuna Letcani se afla situata la 15 km Vest de Iasi pe DE 583. Se invecineaza la Nord cu localitatea Romanesti, la Est cu localitatile Rediu si Valea Lupului, la SudEst cu Miroslava, la Sud cu Horlesti si la Vest cu localitatea Dumesti. n componena comunei se afl urmtoarele sate: Lecani - reedina comunei, Bogonos, Cogeasca, Cucuteni.

1.2 Scurt istoric

Comuna Letcani, cu satele componente, apare amintita pentru prima data in documentele istorice din secolele XIV - XV, centrul comunei Letcani datand din anul 1516. Nucleul satului Letcani a fost in jurul bisericii actuale, construita in anul 1790, supranumita si "Rotonda de Letcani", monument istoric. Treptat, satul s-a extins in anul 1825 in partea de Vest, iar dupa anul 1910 sunt adusi locuitori din judetele Neamt si Falticeni. Satul Bogonos este amplasat pe valea paraului cu acelasi nume, la 3 km de centrul comunei, datind din anul 1516. Dupa 1990, aici sau construit foarte multe case noi. Satul Cogeasca - situat la 6 km Sud de centrul comunal, pe valea paraului Voinesti si coasta dealului cu acelasi nume, dateaza din anul 1609. Satul Cucuteni - situat la 7-8 km de centrul comunei, pe valea paraului cu acelasi nume, este cea mai veche asezare din comuna in sat exista o biserica construita in 1622, declarata monument istoric. Trup Caprita de Letcani - situat de o parte si de alta a DE 583, construit in anii 1970-1980, reprezinta o zona agro-industriala.

1.3 Situri arheologice si obiective turistice

Biserica Rotonda de Letcani (Religia Ortodoxa), situata in satul Letcani, unica in Europa, este monument unic architectural in Romania si printre putinele din lume, construita de boierul Constantantin Lupi de Bals, impreuna cu sotia sa Ana, la 1790, dupa un plan circular. Din punct de vedere arhitectonic, se incadreaza in stilul neoclasic, aparut la sfarsitul veacului al XVIIIlea. Conform spuselor unor specialisti, este construita dupa planul bisericii de la Sfantul Mormant. Lacul de acumulare Cucuteni, sat Cucuteni, cu o suprafata de 112 ha luciu de apa, este inconjurat de peisajul minunat oferit de frumusetea Padurii Dumbrava, a Dealului Holm si de satul Cogeasca asezare rurala in plina dezvoltare.Acumularea Cucuteni are un potential turistic dezvoltat. Saraturile din Valea Ilenei (o portiune), din satul Letcani, reprezinta o rezervatie floristica cu soluri saturate, aflata pe o suprafata de 5,90 ha, unde se intalnesc "Champhorosma annua" si"Artemisietum maritime" - asociatii halofile care apar sub forma de palcuri si cupind suprafete mici de cativa m. Saraturile din Valea Ilenei sunt situate pe teritoriul comunelor Dumesti si Letcani, constituie o arie protejata si o resursa turistica naturala a judetului Iasi. Fanetele seculare din Valea lui David este o rezervatie floristica, cu suprafata de 46,36 ha.

1.4 Date demografice

Conform estimrilor, la 1 ianuarie 2010 populaia stabil a comunei Lecani constituia 6977 persoane, 25.81% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaiei n limitele comunei este de 106.2 locuitori/km.

La recensmntul din anul 2010 populaia comunei alctuia 6620 locuitori, 50.56% brbai i 49.44% femei. Persoanele sub 15 ani alctuiau 25.77% pe cnd persoanele peste 59 de ani alctuiau 16.77% din populaia total. n 2002 densitatea populaiei la nivelul comunei era de 100.8 locuitori/km. Populatie activa 2552 * Populatie ocupata - 2265 * Someri 287

Structura populatie dupa limba materna

Limba materna Limba romana Numar persoane 6620 % fata de total 100%

Populatia pe sexe si varste in comuna Letcani la recensamantul din 2010

Ambele sexe Numar persoane 1706 3804 1110 Total:6620 % fata de total 25.77% 57.46% 16.77% 100% Barbati Numar persoane 869 2001 477 3347 % fata de total 13.13% 30.23% 7.21% 50.56% Femei Numar persoane 837 1803 633 3273 % fata de total 12.64% 27.24% 9.56% 49.44%

Populatia etnica a populatiei in comuna Letcani

Etnia Romani Romi Turci Tatari Numar persoane 6616 1 2 1 % fata de total 99.94% 0.02% 0.03% 0.02%

1.5 Cadrul cultural

Prima atestare documentara a existentei scolii din Letcani Vechi (Bogonos) apare in anul 1917. Scoala a fost construita din anul 1915 pna in 1916 sub indrumarea invatatorului Grigore I. Popa. In documente se stipuleaza ca la inceputul anului scolar 1917 erau cuprinsi in patru clase sase fete si opt baieti. In perioada 1996-1997 scoala a fost renovata dispunnd de 2 sali pentru

elevi, o sala pentru gradinita si cancelarie. Biblioteca scolii dispunea de 256 de volume si calculatoare (in reteaua AEL). Dupa cum rezulta din Anuarul General al institutiilor Publice pe anul scolar 1864-1865, scoala din Cucuteni a fost infiintata in anul 1865 cu un numar de 30 de elevi si a avut ca prim invatator pe Valcu Cucu. Scoala functiona cu 6 clase, iar localul scolii cu pereti din brne se gasea in casa tarancii "Marghioala din deal" nume dat de oameni Mariei Iacob Petrariu. Au invatat carte aici copiii din Cucuteni, Cogeasca, Bratuleni si Letcani. Acea casa se afla la ctiva metri de moara. Azi scoala functioneaza intr-un spatiu complet renovat cu 4 sali de clasa, centrala proprie, o biblioteca cu 948 de volume si o sala de informatica dotata cu calculatoare (in retea AEL) si xerox.Astazi in 2012, comuna Letcani are cate o scoala generala in fiecare sat. Scoala Letcani, ce a implitint in 2009, 120 de ani de la infiintare, dispune de doua corpuri de cladire recent renovate cu 18 sali de clasa, sala de sport, biblioteca, laborator de fizica, laborator de chimie, laborator de biologie si laborator de informatica. In spatiul scolii se afla si Caminul Cultural al comunei Letcani ce dispune de o sala de festivitati si un centru de documentare.In scoala se desfasoara cercuri de literature, matematica, fizica, dans modern si karate.
Biblioteca Comunal Lecani

Existena bibliotecii este semnalat nc din anul 1900, printr-o not la rubrica Observaii, a documentului Foaia rezumativ a recensmntului copiilor de vrst colar din comunele rurale, la Plasa Stavnic, comuna Cucuteni (din anul 1925 satul Lecani devine centru de comun), prin care se precizeaz c are o bibliotec popular cu un total de 88 de volume. Biblioteca funcionez n cldirea fostului C.A.P., construcie ridicat n anul 1975. Din septembrie 2010 prin Proiectul Biblionet, biblioteca a fost dotat cu 4 calculatoare, cu camere web, imprimant, scanner, videoproiector, ecran de proiecie, router i a altor echipamente necesare functionarii Centrului internet cu activitate publica gratuita.. Pe lng serviciul de mprumut (n anul 2010 au fost mprumutate la domiciliu 7078 volume iar n sala de lectura au fost consultate 3094 u.b.), biblioteca ofer referine bibliografice, bibliografii, acces internet, servicii scanare i imprimare. De asemenea se organizeaz sesiuni de informare a locuitorilor pe diverse teme cu participarea specialitilor i a autoritilor, activiti cultural educative n colaborare cu colile din comun i a altor instituii care ii desfoar activitatea pe teritoriul comunei. Informatii colectii Carte romneasc: 9776 u.b.; Carte strin: 65 u.b.; Periodice romneti: 216 Colecii audio-video: 15.

1.6 Cadrul spiritual

Dupa cum am mentionat si mai sus comuna are cate o biserica in fiecare sat si in constructive o catedrala. Biserica Rotunda sat Letcani, Biserica Schimbarea la fata Cucuteni (Religia Ortodoxa), situata in satul Cucuteni, este construita in jurul anului 1777 si are hramul Schimbarea la Fata 6 August, Biserica cu hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena s-a construit in anul 1923 in satul Bogonos, si Biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elenasatul Gogeasca.

Structura confesionala populatiei in Comuna Letcani la recensamantul din 2010 Confesiunea/Religia Ortodoxa Romano-catolica Adventista de ziua a Saptea Musulmana Crestina dupa Evanghelie Alta religie Numar persoane 6569 22 12 3 1 13 % fata de total 99.23% 0.33% 0.18% 0.05% 0.02% 0.20%

1.7 Cadrul institutional

Cadrul institutional in comuna Letcani este reprezentat de o primarie care dispune de toate mijloacele necesare pentru a veni in sprijinul oamenilor,un cabinet de avocatura si notariat,oficii postale,scoli generale ,gardinite cu program normal si program prelungit,biblioteci,cresa si o banca comerciala.

1.8 Cadrul economic

De asemenea, echiparea tehnico-edilitara (retele electrice, retele de gaze naturale, retele de alimentare cu apa potabila, retele telefonice si telecablu, internet, canalizare, statie de epurare a apei) a influentat piata imobiliara si celelalte domenii de activitate atragand evolutii remarcabile si interesul investitirilor externi si interni. Reteaua hidrografica a comunei este reprezentata de raul Bahlui care, pe teritoriul Letcani curge in regim indiguit, in comuna exista si o acumulare de 113 ha luciu apa care apartine Regiei Nationale a Apelor Romane. Oportunitati: Pentru ca resursele naturale ale solului din comuna Letcani sunt bogate in namol cu proprietati balneare, iar in zona de lunca a Bahluiului, la 20 m adancime, se gaseste apa sarata, in comuna poate fi infiintata o statiune balneara. De asemenea, sunt create toate conditiile pentru incurajarea agroturismului in zona si a activitatilor destinate schimburilor de experienta din diferite domenii. Suprafata administrativa a comunei Letcani este de 5.855 ha, din care 4998 ha teren agricol. In comuna Letcani sunt 136 IMM-URI, comuna se afla aproape de oras si acesta este un avantaj pentru persoanle din comuna , deoarece pot munci in afara localitatii. Venitul mediu pe cap de locuitor in comuna Letcani in anul 2008 a fost de 609,00 lei. In jurul comunei Letcani

se afla firme cu o cifra de afaceri remarcabila cum ar fi: Metro, Sandra Tranding, Kosarom, Ferma Dor, Opel, Antibiotice s.a. care ofera multe locuri de munca localnicilor .

Capitolul II

Analiza Societatii comerciale

2.1 Scurt istoric
S.C Agromec S.R.L, a fost infiintata in anul 1991 prin HGR nr. 192/1991 si este inregistrata
la Registrul Comertului sub nr. J07/255-1991. In luna iunie 1994, S.C Agromec S.R.L se privatizeaza incheind cu Fondul Proprietatii de Stat contractul de vanzare-cumparare nr. 318/26.04.1994.

2.2 Obiect de activitate

Daca inainte de 1990 societatea avea ca obiect de activitate numai executarea de lucrari agricole pentru fostele CAP-uri pe o suprafata de aproximativ 15000 ha, dupa 1991, obiectul de activitate s-a modificat, efectuandu-se doar cultivarea cerealelor ,plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase , pe terenuri luate in arenda , care dupa 5 ani de activitate vor fi proprietatea firmei.

2.3 Date de identificare

-denumire: S.C Agromec S.R.L -adresa: Letcani , judetul Iasi -cod unic de inregistrare: 636686 -cod CAEN: -cultivarea cerealelor ,plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase

2.4 Resurse umane existente -1 director general

-2 ingineri agronomi -3 ingineri mecanici -1 administrator -2 contabile -6 mecanici agricoli -4 maistri mecanici

2.5 Resurse funciare

In anul 2007 si in urmatorii 5 ani S.C Agromec S.R.L are in exploatare suprafata de 1129 ha . Structura suprafetelor in anul 2007: -grau de toamna -orzoaica de primavara -mustar -soia

-floarea-soarelui -porumb; Pentru toate culturile agricole au fost respectate tehnologiile in speranta obtinerii unor productii agricole corespunzatoare anilor anteriori. - Pentru pastrare si depozitarea produselor rezultate din culturile , SC Agromec S.R.L dispune de 2 magazii cu o capacitate de depozitare de peste 3000 tone, 3 compartimente cu platforme betonate, utilaje de conditionare, tratare s.a. -S.C Agromec S.R.L dispune de la 31 decembrie 2010 de toata gama de tractoare si masini agricole necesare, cu un grad scazut de uzura, dupa cum urmeaza:

A. Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimonial societatii in prezent:

Nr. crt 1. 2. 3. Denumirea mijloc fix Data achizitiei Buc 2 4 3

TractoareVALTRA de 110 CP 2009-2010 Tractoare U 650 1998-1999 Scarificatoare cu 5 organe active si 1999-2002 rulouri de maruntire Combinatorare CPGC 4 SUP-29,12 Plug reversibil Masini erbicidat Cultivatoare CPU 8 Remorci tractor 8t Grape cu discuri Prasitori Combina New Holland TF44 Masina de recoltat stiuleti porumb tractate 1991-1992 1997 2000 1991-1993 1991-2000 1996-205 1998-2008 2006 2000

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

2 2 2 2 2 2 4 3 2 2

B. Politica de aprovizionare.Furnizori materii prime

Furnizor Semrom Botosani Extern/Intern Intern Materia prima Seminte grau Cantitatea aprox. (tone) 54 Valoarea aprox. (lei) 37800 % aprox. din 100

Moldova Tiganasi Moldova Tiganasi Moldova Tiganasi Moldova Tiganasi TOTAL

Intern Intern Intern

Soia Mustar Samanta floareasoarelui porumb

11,83 1,42 5,09

8873 3408 697

100 100 100

Intern

4 76,34 t

14000 64778

100 100

C.Principalii furnizori de materiale auxiliare

Furnizor S.C. Peco TrusestiBotosani S.C Vector Iasi S.C Unitrade Iasi S.C Trust Oil S.C BAD S.R.L Botosani S.C Forma Botosani Serv Agromec Botosani S.C Romard Botosani Agroservice Constanta Pneus Botosani Extern/Intern Material auxiliar Intern carburanti Cantitate 148000 l Valoarea(lei) % aprox. din 284100 100%

Intern Intern

Lubrifianti Lubrifianti

2047 l 1504 l

5200 4500

46% 40%

Intern Intern

Lubrifianti Piese si materiale Piese si materiale Piese si materiale Piese si materiale Piese si materiale Piese si materiale

432 l

1600 8500

14% 6%

Intern Intern

33800 28400

27% 18%

Intern

5400

4%

Intern Intern

5400 16300

4% 13%

S.C Alcedo Bucuresti S.C Alcedo Bucuresti S.C Agrofertil Savinesti TOTAL

Intern Intern Intern

1300 kg Erbicide si insectofungicide 97000 kg Ingrasaminte chimice 33000 kg Ingrasaminte chimice

36300 68000 24200

100% 70% 30%

521700

2.6 Situatie financiara si fiscala (datorii fiscale si/sau imprumuturi bancare)

Firma nu are datorii fiscale, a avut un credit, dar perioada de rambursare a luat sfarsit la finele anului 2006. Termenele de plata ale produselor utilizate de societate se stabilesc printr-un contract comercial.Societatea nu a intampinat dificultati referitoare la aprovizionarea cu principalele materii prime, dar nici nu acreat inconveniente furnizorilor, termenele de plata stipulate in contracte fiind intotdeauna respectate.

Politica de desfacere.Canale de distributie Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. TOTAL Client S.C Pangran S.A Iasi S.C Unirea S.A Iasi S.C Elmar Trusesti S.C Dumar Trusesti S.C Rab S.R.L Iasi Valoare (lei) 73500 200000 48000 203700 38700 563900 % din vanzari 12% 34% 7% 34% 7% 100

Termenele de plata si de livrare a produselor sunt prevazute in contractile incheiate cu beneficiarii.Vanzarea produselor prin intermediari se face numai cu plata la livrarea produselor.In ultimii ani nu au existat problem cu incasarea contravalorii produselor vandute.

2.7 Proiecte de investitii

Firma are in derulare un proiect de investitii din finduri UE , Retehnologizarea bazei de mecanizare. In urma proiectului se urmareste sa se achizitioneze 2 tractoare si 2 pluguri reversibile de ultima generatie, pentru a mari productivitatea.

2.8 Politica in domeniul calitatii

S.C. Agromec S.R.L . , i propune consolidarea poziiei pe piaa de profil, prin mbuntirea imaginii firmei n condiiile unei piee dinamice, dificile i n prezena unui sistem concurenial activ. Politica in domeniul calitatii devine operaional prin realizarea obiectivelor calitii i siguranei stabilite de top-management:

Creterea cifrei de afaceri cu minim 5 % an prin : extinderea volumului de produse vegetale cu 10 % an; diversificarea gamei prin cultura hibrizilor si soiurilor nou aparute; mbuntirea continu a tehnologiilor de cultivare , recoltare; Crearea de noi campuri de desfacere si comercializare..

Indicatorii eficienei economice a investiiilor

n analiza eficientei economice a investitiilor un instrument important de investigare l constituie indicatorii economici. Rolul lor este acela de a exprima continutul real al diferitelor caracteristici ale fenomenului economic, din activitatea investitionala, supus analizei, cum ar fi: raportul dintre marimile acestor caracteristici, corelatiile dintre ele, evolutia lor n timp, etc. Acesti indicatori fac parte din instrumentul de baza folosit pentru masurarea si analiza eficientei economice n cadrul evaluarii proiectelor de investitii, reprezentnd caracteristici cantitative, marimi si valori, cu ajutorul carora se exprima nivelul eficientei economice. n esenta, indicatorii economici au menirea de a atentiona decidentul asupra conditiilor concrete n care functioneaza sistemul economic n perioada analizata, iar neluarea lor n seama sau ignorarea informatiilor furnizate de ei pot conduce la o functionare ineficienta a sistemului sau chiar blocarea acestuia. Indicatorii de eficienta economica se obtin prin calcule si prin prelucrarea informatiilor initiale, existente n documentatia de proiectare. Fiecare indicator economic, prin exprimarea pe care o are, face referire la una sau mai multe caracteristici, ceea ce denota ca un fenomen economic poate fi caracterizat printr-un numar mai mic sau mai mare de indicatori, potrivit complexitatii acestuia, scopului urmarit si nu n ultimul rnd a nsusirilor sale. In primul rnd datorita faptului ca n majoritatea cazurilor fenomenele economice au si caracteristici atributive care nu se preteaza la cuantificare. n alta ordine de idei, din interactiunea mai multor caracteristici rezulta altele noi care nu sunt constituite doar dintr-o simpla suma a

celor primare, ci pe baza unor reguli mult mai complexe, iar nu n ultimul rnd trebuie avut n vedere faptul ca o caracteristica se poate exprima nu numai printr-o valoare ci si printr-un sistem de valori, fapt ce complica analiza economica facuta activitatii de investitii. Indiferent sub ce forma se va materializa activitatea de investire (obiective noi, modernizari, retehnologizari, dezvoltari, plasamente de capital, etc.) a agentului economic, un aspect al problemei ramne sigur si anume acela al obtinerii de profit maxim. La conceperea si formularea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor este necesar sa se aiba n vedere o serie de prioritati si exigente metodologice si practice de utilizare. De fapt, orice indicator de eficienta economica are o anumita capacitate de exprimare, de informare, caracteriznd un anumit aspect al eficientei investitiilor si aceasta n functie de categoria de eforturi si efecte ce se compara.

1.SUPRAFAA TOTAL A EXPLOATAIEI AGRICOLE

Suprafaa total a unei exploataii agricole reprezint suprafaa deinut n anul agricol, sub toate formele de deinere i care cuprinde suprafaa agricol utilizat, suprafeele mpdurite, heletee, iazuri, bli, suprafaa agricol neutilizat i alte suprafee ocupate cu cldiri, curi cariere, teren pietros, stufri etc Perioada n care am efectuat analiza a nceput n anul 2007 cnd societatea agricol deinea 1129 ha.De-a lungul celor 5 ani suprafaa deinut a fluctuat, crescand din anul 2008 la 1131 ha. ANI 2009 1130 1 1131

INDICATORI Suprafaa agricola(ha) Suprafaa neagricola(ha) Total

2007 1128 1 1129

2008 1130 1 1131

2010 1130 1 1131

2011 1130 1 1131

media min max amplitudine 1129.6 1128.0 1130.0 2.0 1.0 1.0 1.0 0.0 1130.6 1129.0 1131.0 2.0

Variatia suprafetei fermei

1131.5 1131 1130.5 1130 1129.5 1129 1128.5 1128 1 2 3 4 5 Total, 1131

2.STRUCTURA CULTURILOR(ha)
Din structura culturilor reiese ca societatea agricol cultiv pe suprafaa de teren pe care o detine cereale si plante oleaginoase. Suprafeele cultivate sunt bine evideniate n tabelul de mai jos unde se observ c societatea cultiv suprafee mari in special cu grau de toamna si floarea soarelui. ANI 2009 350 150 250 0 200 180 1130

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb TOTAL

2007 207 207 341 112 146 115 1128

2008 350 200 300 0 150 130 1130

2010 350 150 200 0 230 200 1130

2011 350 200 200 0 250 130 1130

media min max amplitudine 321.4 207.0 350.0 143.0 181.4 150.0 207.0 57.0 258.2 200.0 341.0 141.0 22.4 0.0 112.0 112.0 195.2 146.0 250.0 104.0

151.0

115.0

200.0

85.0

Structura culturilor
400 350 300 250 200 150 100 50 0 2007 2008 2009 2010 2011 Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

3.PRODUCIA MEDIE(t/ha)
Productia medie(Qm) reprezinta cantitatea de produse brute (pe fiecare cultura) obtinuta pe unitatea de suprafata cultivata.

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

2007 3.0 2.3 1.5 0.6 1.8 3.6

2008 3.0 2.5 1.5 0.0 2.0 4.0

ANI 2009 3.0 2.5 1.5 0.0 2.0 4.0

2010 3.8 2.5 1.5 0.0 2.5 4.0

2011 3.8 2.5 1.5 0.0 2.5 4.0

Productii medii (t/ha)

4.5 4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

2007

2008

2009

2010

2011

Grau de toamna Floarea-soarelui

Orzoaica Mustar

Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus productia medie variaza de la 4 t/ha la porumb la 600 kg la mustar.Aceasta scadere se produce in functie de caracteristicile fizice ale fiecarei plante cultivate.

4.PRODUCTIA TOTALA (t)

Producia total(Qt) reprezint cantitatea total de produse obinut pentru un anumit nivel de utilizare a factorilor de producie; suma dintre producia vegetal principal i cea secundar, obinute ntr-un an agricol, n cadrul unei exploataii.

Qt = Qm St

Qt-producia total Q-producia medie (ha) St-suprafaa total(ha)

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica

2007 621.0 476.1

2008 1050.0 500.0

ANI 2009 1050.0 375.0

2010 1330.0 375.0

2011 1330.0 500.0

Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

511.5 70.6 262.8 414.0

450.0 0.0 300.0 520.0

375.0 0.0 400.0 720.0

300.0 0.0 575.0 800.0

300.0 0.0 625.0 520.0

Pe unitatea de suprafa cultivat se nregistreaz o crestere a productiei dar si o mentinere constanta a a acesteia, datorata cresterii lucrarilor de ingrijire executate cat mai corect si a ingrasamintelor chimice si organice aplicate pe parcursul perioadei de vegetatie si nu numai. De aici se observ c n agricultur nu se poate vorbi niciodat de constan i nici de producii fixe pe unitatea de suprafa cultivat, acestea modificndu-se de la an la altul. Producia total este diferit att ntre culturi ct i de la an la an. ntre culturi diferena este clar datorita capacitaii de productie a fiecarei specii si a fiecarui soi in parte. Din tabelul de mai sus rezulta ca productia cea mai mare o are graul de toamna in anul 2010,respectiv 2011 iar locul doi este ocupat de porumb care in anul 2010 obtine productia de 800 t la o suprafata de 200 ha.

5.PIERDERI
Pierderile n culturile agricole sunt inevitabile deoarece in orice an factorii de vegetatie care sunt sub limita normala aduc scaderi productiei.Pierderile nu au loc doar din cauza factorilor ci si din cauza unor buruieni,daunatori sau agenti patogeni care raman in cultura si nu pot fi eliminati cu ajutorul erbicidelor, respectiv pesticide, insecticide s.a. Pierderile n culturile agricole sunt inevitabile deoarece in orice an factorii de vegetatie care sunt sub limita normala aduc scaderi productiei.Pierderile nu au loc doar din cauza factorilor ci si din cauza unor buruieni,daunatori sau agenti patogeni care raman in cultura si nu pot fi eliminati cu ajutorul erbicidelor, respectiv pesticide, insecticide s.a. ANI 2009 21.0 11.3

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica

2007 12.4 14.3

2008 21.0 15.0

2010 26.6 11.3

2011 26.6 15.0

Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

25.6 1.4 13.1 20.7

22.5 0.0 15.0 26.0

18.8 0.0 20.0 36.0

15.0 0.0 28.8 40.0

15.0 0.0 31.3 26.0

Din grafic se observ c la pierderile semnificative sunt la cultura de porumb dar se compenseaz cu producia totala ridicat. Pierderile la celelalte plante cultivate sunt de asemenea insemnate dar cu o frecventa mai redusa decat la porumb, cauzele acestor pierderi sunt cele mentionate mai sus.
Pierderi(t)

45.0 40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0

Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb 2007 2008 2009 2010 2011

6.PRODUCIA MARF(t)

Producia marf(Qm) in agricultur reprezinta totalitatea produselor vegetale i animale, a materialului saditor legumicol, pomicol i viticol, a materialului de reproducie i animalelor vii, care se valorific (se vnd) n afara unitilor productoare. Rezult astfel c producia marf este egal cu oferta de produse agricole. Valorificarea produciei agricole cuprinde totalitatea aciunilor tehnico-organizatorice i economice care se desfoar n agricultur, respectiv conservarea, condiionarea, ambalarea, depozitarea, transportul i vnzarea propriuzis. Qm = Qt - Pierderi - Consumuri interne + Stocuri - Altele ANI 2009 1029.0 363.8

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica

2007 608.6 461.8

2008 1029.0 485.0

2010 1303.4 363.8

2011 1303.4 485.0

Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

485.9 69.1 249.7 393.3

427.5 0.0 285.0 494.0

356.3 0.0 380.0 684.0

285.0 0.0 546.3 760.0

285.0 0.0 593.8 494.0

Productia marfa(t)
Grau de toamna 17% 11% 3% 20% 27% Orzoaica Floarea-soarelui Mustar 22% Soia Porumb

Producia marf va aduce venituri n firm att la produciile mari de grau de toamna din fiecare an cat si la porumb care are cele mai insemnate cresteri comparativ cu celelate plante cultivate .

7. CHELTUIELI MEDII ( lei/ha)

Cheltuielile medii (CHm) reprezint suma de bani( lei) pe care societatea o utilizeaz pentru o anumit cultura pe o unitate de suprafa(ha) de la nfiinare pn la recoltare pe durata unui singur an. Cheltuielile de producie (Cht) sunt elemente pasive ale bilanului economic i reprezint expresia consumului total de bunuri materiale i de for de munc reclamat de obinerea unui produs, lucrare sau serviciu. Astfel, cheltuielile totale de producie solicitate de obinerea unei anumite cantiti de produs y reprezint suma cheltuielilor efectuate p entru factorii utilizai xi. Chm = P1x1 + P2x2 + .... + Pnxn, unde: P1, 2, 3...., n preul factorilor utilizai.

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica

2007 673.3 598.5

2008 678.0 600.0

ANI 2009 680.0 600.0

2010 680.0 600.0

2011 690.0 600.0

Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

416.9 480.7 708.7 475.9

416.0 708.7 475.9

416.0 708.7 475.9

416.0 708.7 475.9

416.0 708.7 475.9

Cheltuieli medii(lei/ha)
800.0 600.0 400.0 200.0 0.0

2007

2008

2009

2010

2011

Grau de toamna

Orzoaica

Floarea-soarelui

Mustar

Soia

Porumb

Facand o medie a cheltuielilor medii pe parcursul a celor cinci ani de productie, floarea soarelui se claseaza pe locul unu la cele mai reduse cheltuieli, in fruntea clasamentului cu cele mai ridicate cheltuieli medii pe ha situandu-se soia.

8.CHELTUIELI TOTALE (lei)

Cheltuielile totale (CHt) reprezinta ansamblul cheltuielilor fixe si variabile dintr-o firma realizate pe parcursul unui ciclu de productie. n situaia noastr cheltuielile totale au fost calculate facnd produsul dintre cheltuielile medii/ha i suprafaa totala a culturilor. CHt=CHm x Supr. Culturilor ANI 2009 238000.0 90000.0 104000.0 0.0 141740.0 85662.0

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

2007 139373.1 123889.5 142162.9 53838.4 103470.2 54728.5

2008 237300.0 120000.0 124800.0 0.0 106305.0 61867.0

2010 238000.0 90000.0 83200.0 0.0 163001.0 95180.0

2011 241500.0 120000.0 83200.0 0.0 177175.0 61867.0

TOTAL

617462.6

650272.0

659402.0

669381.0

683742.0

Cheltuielile totale care reies din grafic si tabelul de mai sus, sunt evidente,cele mai mari cheltuieli se inregistreaza la cultura porumbului din cauza ca aceasta cultura este o prasitoare si necesita mai multe lucrari de ingrijire si intretinere.
Cheltuieli totale(mii lei)
800000.0 700000.0 600000.0 500000.0 400000.0 300000.0 200000.0 100000.0 0.0

Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb TOTAL 2007 2008 2009 2010 2011

9.PREUL(lei/t)
Preul (Pv) se refer la suma de bani pe care o pltete sau o primete cineva pentru a intra n posesia respectiv pentru a ceda posesia unui bun. Preul reprezint evaluarea unui bun la un moment dat pe pia i este singura variabil economic care produce venit. Toate celelalte variabile nu genereaz dect cheltuieli sau investiii. n acest fel preul este deosebit de important pentru producie, dat fiind factorul care genereaz creterea eficienei economice i a profitabilitii acesteia. Pv=Cp + Chd +/- Pr unde: Pv-pret de vanzare Cp-costul de productie Chd-costul de desfacere Pr-profitul ANI 2009

INDICATORI

2007

2008

2010

2011

Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

350.00 350.00 500.00 1500.00 700.00 600.00

400.00 350.00 600.00 0.00 700.00 600.00

400.00 350.00 600.00 0.00 600.00 700.00

400.00 350.00 600.00 0.00 700.00 600.00

500.00 350.00 600.00 0.00 600.00 500.00

Preturi(mii lei/t)
1600.00 1400.00 1200.00 1000.00 800.00 600.00 400.00 200.00 0.00

2007

2008

2009

2010

2011

Grau de toamna

Orzoaica

Floarea-soarelui

Mustar

Soia

Porumb

Preul lei/ton, variaz pe fiecare cultur n parte, modificndu-se n funcie de anul precedent si de productia pe care o am de valorificat . Chiar dac modificrile exist nu sunt foarte mari i nu pot duce la faliment sau la un profit extraordinar de mare pe termen scurt pentru o societate agricol. Cultura cu cel mai ridicat pret/tona o intalnim la mustar ,dar din cauza cererii foarte scazut nu a mai fost intalnit in cultura si locul acestuia este luat de soia care are o cerere mult mai mare pe piata oleaginoasa.

10.CIFRA DE AFACERI MEDIE(lei/ha)

Cifra de afaceri (CA) reprezint totalul vnzrilor realizate (facturate) pe parcursul unui exerciiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat. .In cazul nostru CA medie se calculeaza ca produs intre pretul de vanzare pe ha si productia medie la ha.

CAm=Pv x Qm

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb TOTAL

2007 1050.0 805.0 750.0 945.0 1260.0 2160.0 6970.0

2008 1200.0 875.0 900.0 0.0 1400.0 2400.0 6775.0

ANI 2009 1200.0 875.0 900.0 0.0 1200.0 2800.0 6975.0

2010 1520.0 875.0 900.0 0.0 1750.0 2400.0 7445.0

2011 1900.0 875.0 900.0 0.0 1500.0 2000.0 7175.0

Cifra de afaceri medie(lei/ha) 700000.0 600000.0 500000.0 400000.0 300000.0 200000.0 100000.0 0.0 2007 2008 2009 2010 2011

Grau de toamna Mustar

Orzoaica Soia

Floarea-soarelui Porumb

Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus cea mai mare crestere a cifrei de afacere medie o are graul de toamna, cea mai constanta intalnindu-se la orzoaica.Pe ultimul loc in clasamentul cifrei de afacere se afla porumbul care in anul 2011 are o scadere vizibila.

11.CIFRA DE AFACERI TOTALA( lei)

Cifra de afacere(CA) reprezint veniturile ce se obin din vnzarea ntregii producii marf i se calculeaz ca produs dintre producia marf i preul de vnzare a unei unitti din aceasta. CA=Vt CAt=Qt Pv
Vt-venit total CA-cifra de afaceri Pv-pret de vanzare

INDICATORI

ANI

Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb TOTAL

2007 217350.0 166635.0 255750.0 105840.0 183960.0 248400.0 1177935. 0

2008 420000.0 175000.0 270000.0 0.0 210000.0 312000.0 1387000. 0

2009 420000.0 131250.0 225000.0 0.0 240000.0 504000.0 1520250. 0

2010 532000.0 131250.0 180000.0 0.0 402500.0 480000.0 1725750. 0

2011 665000.0 175000.0 180000.0 0.0 375000.0 260000.0 1655000. 0

Cifra de afacere totala(lei)

8000.0 6000.0 4000.0 2000.0 0.0 2007 2008 2009 2010 2011 Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia

S.C. Agromec S.R.L are o cifra de afaceri in continua crestere incepand cu anul infiintarii pana

in prezent. Cifra de afaceri a crescut in perioada 2007-2011 de la 1177935.0 lei la suma de 1725750.0 efectuandu-se o scadere in anul 2011 fata de 2010 cu 70750 lei.

12.PROFITUL BRUT MEDIU(lei/ha)

Reprezint profitul brut la nivel de societate raportat la unitatea de suprafa(ha).

Pbm=CAm-Chm

CAm-cifra de afaceri medie Chm-cheltuieli medii ANI 2009 520.0 275.0 484.0 0.0

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar

2007 376.7 206.5 333.1 464.3

2008 522.0 275.0 484.0 0.0

2010 840.0 275.0 484.0 0.0

2011 1210.0 275.0 484.0 0.0

Soia Porumb TOTAL

551.3 1684.1 3616.0

691.3 1924.1 3896.4

491.3 2324.1 4094.4

1041.3 1924.1 4564.4

791.3 1524.1 4284.4

5000.0 4500.0 4000.0 3500.0 3000.0 2500.0 2000.0 1500.0 1000.0 500.0 0.0 2007 2008 2009 2010 2011

Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb TOTAL

13.PROFITUL BRUT TOTAL(LEI)

Profitul brut(Pb) reprezint diferena dintre total venituri(Vt) ncasate i total cheltuieli(Cht) efectuate.Analiza factoriala asupra profitului brut al firmei presupune de fapt,determinarea modului n care fiecare ciclu aferent activitatii economico-financiare aunei societati (exploatare, financiar, excepional), i pune amprenta asupra rezultatului final, n perioada curenta fata de perioada de baza, att n mrimi absolute, cat i n mrimi relative. ANI 2009 182000.0 41250.0 121000.0 0.0 98260.0 418338.0 860848.0

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb TOTAL

2007 77976.9 42745.5 113587.1 52001.6 80489.8 193671.5 560472.4

2008 182700.0 55000.0 145200.0 0.0 103695.0 250133.0 736728.0

2010 294000.0 41250.0 96800.0 0.0 239499.0 384820.0 1056369.0

2011 423500.0 55000.0 96800.0 0.0 197825.0 198133.0 971258.0

Profit brut total (mii lei)

1200000.0 1000000.0 800000.0 600000.0 400000.0 200000.0 0.0 2007 2008 2009 2010 2011

Grau de toamna

Orzoaica

Floarea-soarelui

Mustar

Soia

Porumb

TOTAL

Profitul brut are o evolutie remarcabila, crescand o data cu cresterea productiei si a pretului de vanzare care este aproape constant in fiecare an. Dupa cum se poate observa cea mai mare crestere a profitului brut o aduce porumbul care de la an la an inregistreaza incasari deosebite si productii cat mai mari la ha.Profitul brut total are cea mai mare crestere in anul 2010 cand ajunge la 1056369 lei spre deosebire de anul 2007 cand sa luat in analiza ferma in care profitul brut a fost de 560472.4 lei.

14.RATA PROFITULUI (%)

Rata profitului reprezinta raportul dintre profitul brut si cheltuielile totale exprimat procentual. Rata profitului - exprim mrimea relativ a profitului, calculat ca un raport procentual ntre masa profitului i un termen de referin corespunztor, care reflect efortul depus n scopul obinerii profitului.

Rata profitului (Rp) = Pb / Cht x 100

ANI 2009 76.5 45.8 116.3 0.0 69.3 488.4 796.3

INDICATORI Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb TOTAL

2007 55.9 34.5 79.9 96.6 77.8 353.9 698.6

2008 77.0 45.8 116.3 0.0 97.5 404.3 741.0

2010 123.5 45.8 116.3 0.0 146.9 404.3 836.9

2011 175.4 45.8 116.3 0.0 111.7 320.3 769.5

Rata profitului creste in anul 2010 la 836,9 iar in anul urmator are o scadere cu cateva procente, aceasta fluctiatie avand loc in functie de cresterea profitului si scaderea cheltuielilor.

Rata profitului
8% 5% 11% 51% 11% 14% Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

15. EVOLUIA PESONALULUI

Structura personalului din cadrul societii pe ani i pe funciile ocupate. S.C.Agromec S.R.L a avut acelasi numar de angajati pe parcursul celor 5 ani, numarul sezonierilor nu evolueaza pe parcursul anilor deoarece lucrarile de recoltare si intretinere se fac mecanizat iar munca manuala este necesara doar in cazuri speciale.
ANI 2009 6 10 3 2 1 22

INDICATORI Mecanici agricoli Sezonieri Ingineri mecanici Ingineri agronomi Conducere TOTAL

2007 6 10 3 2 1 22

2008 6 10 3 2 1 22

2010 6 10 2 2 1 21

2011 6 10 3 2 1 22

Evolutia personalului
12 10 8 6 4 2 0 10 6 3 2 1 6 3 2 1 10 6 3 2 1 10 6 2 2 1 10 6 3 2 1 10

2007

2008

2009

2010

2011

Mecanici agricoli

Sezonieri

Ingineri mecanici

Ingineri agronomi

Conducere

16. TIMP DE LUCRU DISPONIBIL(ore/an)

Reprezint totalitatea orelor de lucru care se afla la dispoziia activitii unei societi pe parcursul unui an calendaristic. Se calculeaz ca produs al orelor de lucru efectuate pe zi, a numrului mediu de zile lucratoare dintr-o lun i a numrului de luni muncite n cadrul societii. Exemplu: Pentru angajaii permaneni: 8*21,4*12 Pentru sezonieri: 8*21.4*nr.de luni n care acetia au fost angajai

n tabelul de mai jos valorile obinute pentru fiecare categorie de muncitori au fost nmulite cu efectivul acestora(tab. Evoluia personalului).

INDICATORI

ANI

Mecanici agricoli Sezonieri Ingineri mecanici Ingineri agronomi Conducere TOTAL

2007 12326.4 8560.0 6163.2 4108.8 2054.4 33212.8

2008 12326.4 8560.0 6163.2 4108.8 2054.4 33212.8

2009 12326.4 8560.0 6163.2 4108.8 2054.4 33212.8

2010 12326.4 8560.0 4108.8 4108.8 2054.4 31158.4

2011 12326.4 8560.0 6163.2 4108.8 2054.4 33212.8

media min max amplitudine 12326.4 12326.4 12326.4 0.0 8560.0 8560.0 8560.0 0.0 5752.3 4108.8 6163.2 2054.4 4108.8 4108.8 4108.8 0.0 2054.4 2054.4 2054.4 0.0 32801.9 31158.4 33212.8 2054.4

Timpul de lucru pe an nu variaza foarte mult ,deoarece in fiecare an se efectueaza aceleasi lucrari, cu acel randament al muncii.

17.NECESARUL DE FOR DE MUNC PE CULTURI(ore/ha)

Este dat de totalul orelor necesar procesului de producie agricol pe o suprafa determinat pentru o anumit cultur. De obicei aceste date sunt minutios calculate n fia tehnologic a fiecrei culturi unde sunt grupate n: Lucrri de nfiinare Lucrri de ntreinere Lucrri recoltare Lucrri de transport i de stocare a mrfii

n tabelul de mai jos avem necesarul de for de munc, exprimat n ore, pentru culturile cultivate de societatea agricol pe care s-a efectuat analiza.

INDICATORI

ore/ha

Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

20 20 28 25 30 30

Necesarul de forta de munca pe culturi(ore/ha)

30 30 25 20 20 28

Grau de toamna

Orzoaica

Floarea-soarelui

Mustar

Soia

Porumb

18.NECESARUL DE FOR DE MUNC(ore)

Este reprezentat de totalitatea orelor de munc necesare pentru a obine produsul final (producia agricol) de pe suprafeele exploatate de ctre societatea agricol. Necesarul de for de munc trebuie calculat nainte de nceperea sezonului agricol, mai ales n cazul sezonierilor, pentru a nu perturba desfurarea normale a lucrrilor necesare. n tabelul urmtor necesarul de for de munc este structurat pe culturi i este calculat ca produs al necesarului forei de munc(ore/ha;din fia tehnologic) i suprafeele cutivate(numar de hectare; tab. Structura suprafeei agricole).
ANI 2009 7000 3000 7000

INDICATORI

2007 4140 4140 9548

2008 7000 4000 8400

2010 7000 3000 5600

2011 7000 4000 5600

Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui

Mustar Soia Porumb

TOTAL

2800 4380 3450 28458

0 4500 3900 27800

0 6000 5400 28400

0 6900 6000 28500

0 7500 3900 28000

Observm c necesarul de for de munc ia valori mai mici dect timpul de lucru disponibil. Acest lucru este datorat faptului c activitatea agricol este condiionat de factorii climatici; astfel apar perioade n care fora de munc nu poate fi valorificat. media min max amplitudine 6428.0 4140.0 7000.0 2860.0 3628.0 3000.0 4140.0 1140.0 7229.6 5600.0 9548.0 3948.0 560.0 0.0 2800.0 2800.0 5856.0 4380.0 7500.0 3120.0 4530.0 3450.0 6000.0 2550.0

19.PRODUCTIVITATEA MUNCII EXPRIMAT N UNITI NATURALE(T de produs/muncitor)

Productivitatea muncii (Wm) reprezinta un indicator sintetic de baza care ilustreaza eficienta muncii. Sporirea productivitatii muncii si reducerea sistematica a cheltuielilor de munca vie, contribuie direct la micsorarea costurilor si sporirea eficientei muncii desfasurate. Factorii care influenteaza gradul de crestere a productivitatii muncii sunt: progresul tehnic; perfectionarea organizarii conducerii, productiei si muncii; calificarea, perfectionarea profesionala si cresterea ndemnarii executantilor. Se calculeaz ca raport dintre producia marf obinut i numrul de ore de munc care a fost necesar pentru obinerea cantitii de produs.

Wm=Qmarfa/Nr.de ore pe produs

ANI 2009 0.15 0.13 0.05 0.00 0.07 0.13

INDICATORI

2007 0.15 0.12 0.05 0.03 0.06 0.12

2008 0.15 0.13 0.05 0.00 0.07 0.13

2010 0.19 0.13 0.05 0.00 0.08 0.13

2011 0.19 0.13 0.05 0.00 0.08 0.13

Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

Productivitatea pe ora(t/ora)
0.20 0.15 0.10 0.05 0.00 2007 2008 2009 2010 2011 Grau de toamna Orzoaica Floarea-soarelui Mustar Soia Porumb

20.PRODUCTIVITATEA MUNCII EXPRIMAT N UNITI MONETARE(lei/muncitor)

n tabelul urmtor este calculat productivitatea medie a muncii ca raport dintre cifra de afaceri pe realizat n fiecare an i numrul total de angajai. Productivitatea muncii reprezint un indicator sintetic de baz care ilustreaza eficiena muncii.
ANI 2009 316.8

INDICATORI Productivitate pe angajat

2007 316.8

2008 316.8

2010 331.9

2011 8.1

media 258.1

min 8.1

max 331.9

amplitudine 323.8

Productivitate pe angajat
335.0 330.0 325.0 320.0 315.0 310.0 305.0 2007 2008 2009 Productivitate pe 2010 2011 316.8 316.8 316.8 316.8 331.9

Cuprins
PARTEA a I-a Diagnostic al spatiului rural: Comuna Letcani,Judetul Iasi 1.1 Date geografice 1.2 Scurt istoric 1.3 Situri arheologice si obiective turistice 1.4 Date demografice 1.5Cadrul cultural 1.6 Cadrul spiritual 1.6 Cadrul institutional 1.7 Cadrul economic

PARTEA a II-a Analiza Societatii comerciale: S.C Agromec S.R.L 2.1 Scurt istoric 2.2 Obiect de activitate 2.3 Date de identificare 2.4 Resurse umane existente 2.5 Resurse funciare 2.6 Situatia financiara si fiscala 2.7 Proiecte de investitii 2.8 Politica in domeniul calitatii 2.9 Indicatorii eficentei economice

Concluzii partea I:
Principalele avantaje ale unor investiii n infrastructura de afaceri ar fi accesibilitatea la piee, resursa umana bine pregtit ,tinerii cu studii universitare, reprezinta un mare avantaj pentru investitori, potenialul de creare i dezvoltare a unor industrii de nis competitive. Comuna Letcanii dispune de unele avantaje ,care promovate corespunztor ar putea atrage investiii n zona i odat cu acestea dezvoltare economic:

localizare foarte bun: n apropiere de judetul Iasi care este centru cultural si economic in zona Moldovei; existena utilitilor: ap, canalizare, energie electric,internet,telefonie publica s.a.; existena populatiei active: 2552 persoane cu vrste intre 18- 53 de ani; existena spaii pentru deschidere mici afaceri; calitatea bun a solurilor ceea ce poate determina obinerea unor producii agricole mari;

Localitatea este conectat la reelele de telecomunicaii lucru ce faciliteaz activitatea unitilor economice.

Comuna Letcani este o comuna dezvoltata spre deosebire de alte comune din aceasta zona.Este prima comuna din Romania care a atras cele mai multe fonduri de la UE pentru asfaltarea drumurilor, iluminat public, canalizare s.a.In curand se va construi si un parc Agro-industrial care va aduce o crestere insemnata pentru comuna si pentru veniturile persoanelor care vor putea sa munceasca in acel loc.

Concluzii partea a-II-a:

Pe parcursul analizei efectuate suprafata fermei a evoluat doar cu 2 ha dar timpul a fost relativ scurt,axandse in principal pe obtinerea profitului si mai putin pe extinderea suprafetei. Pe unitatea de suprafa cultivat se nregistreaz o variatie pentru toate culturile , apoi odat cu modernizarea tehnologiei i ca urmare a practicrii unei agriculturi din ce n ce mai performante, produciile medii au crescut dar nu constant. Desi cultura de mustar avea un randament bun aceasta a fost scoasa din cultura deoarece lucrarile de ingrijire erau costisitoare si cerintele plantei erau in continua scadere fata de alte plante de cultura. Societatea analizat se bazeaz doar pe producerea de mas vegetal. Astfel, neavnd consum intern pierderile se nregistreaz doar ca urmare a procesului tehnologic de recoltare si conservare a produselor finite.

Profitul are o evoluie remarcabila in timpul celor 5 ani profitul cel mai mare intalninduse in anul 2010,fiind in valoare de 1056369 lei. Cauza creterii att de accelerate a cifrei de afaceri i a profitului o reprezint creterea gradului de tehnologizare a procesului agricol . Acest lucru conduce la o cretere a randamentului pmntului i a productivitii muncii.

Dei productivitatea muncii a crescut valoarea cheltuielilor a ramas constanta pe parcursul celor 5 ani.

Factorii care influenteaza gradul de crestere a productivitatii muncii sunt: progresul tehnic; perfectionarea organizarii conducerii, productiei si muncii; calificarea, perfectionarea profesionala si cresterea ndemnarii executantilor.

Bibliografie
1. http://ro.scribd.com/doc/51462970/Fitotehnie-final 2. http://www.scribd.com/doc/50130510/29/PRINCIPALII-INDICATORI-ECONOMICOFINANCIARI 3. http://www.referat.ro/referate_despre/indicatorii_eficientei_economice.html 4. http://www.scritube.com/economie/Managementul-intreprinderii-Ef1341081224.php 5. http://www.scribd.com/doc/66381578/6/ANALIZA-PROFITULUI-BRUT-AL-FIRMEI 6. http://www.madr.ro/