U1E1-1

U1E1-2
Este foarte important sa se inteleaga starea reala a planetei, conditia reala a vietii
noastre si a altora.

Modul in care oamenii se implica in procesele ecologice ce au loc in cadrul oraselor sau
a regiunilor este extrem de complex, si aceasta implicare nu poate fi interpretata in mod
semnificativ pe baza unui singur interval de timp atat dintr-o perspectiva sociala cat si
ecologica.

Doua viziuni asupra lumii predomina in gandirea noastra in aceste zile si in cadrul
secolului 21. In zilele noastre viziunea economica despre lume este inlocuita printr-o
viziune ecologica asupra lumii. Preocuparile legate de schimbarile climatice si efectele
sale si cele legate de sustenabilitate sunt prezente tot mai des in cadrul mass-mediei, si
desigur sunt considerate ca prioritati de catre factorii de decizie. In calitate de cetatean
ar trebui sa intelegi aceste provocari, ar trebui sa inveti cum sa imbunatatesti starea
actuala si sa stopezi degradarea mediului, adaugand valoare unei mai bune calitati a
vietii.
Este util sa invatati chestiuni legate de ecologie, daca doriti sa intelegeti problemele cu
care se confrunta oamenii in prezent, daca doriti protejarea mediului si a celorlalte specii
care traiesc cu noi pe Pamant. In acelasi timp trebuie sa intelegeti cum sa combinati
cresterea economica cu un bun management al resurselor, pentru a crea in acelasi timp
o stare ecologica -sociala adecvata, minimizand impactul negativ asupra mediului
inconjurator si social.

U1E1-3
Sunt conditiile de viata sustenabile pentru acesti oameni?
Au acces la facilitatile necesare care le pot asigura bunastarea?
Sunt conditiile de mediu sanatoase pentru lucru si viata?
Sunt ei fericiti?
Situatii similare pot fi de asemenea prezente si in tara dumneavoastra.
Trebuie sa intelegem care sunt cauzele unor astfel de situatii, cum sa evitam producerea
lor si sa incercam sa imbunatatim foarte rapid conditiile in cazul unor astfel de exemple.

U1E1-4
U1E1-5
U1E1-6
Dezvoltarea sustenabila a devenit o prioritate si un nou concept de dezvoltare a
companiilor, deoarece de-a lungul anilor lumea s-a schimbat; populatia a crescut
numeric, unele regiuni devenind din ce in ce mai populate si cerintele au crescut.
Procesul de industrializare joaca un rol-cheie in indeplinirea nevoilor si cerintelor
populatiei, a nevoilor de resurse, iar dezvoltarea de tehnologii a inceput sa fie o
prioritate pentru multe companii in scopul de a asigura produsele necesare pentru piata.
Intre timp acest proces de industrializare a condus la un impact social si ecologic crescut
ca urmare a consumului si productiei necontrolate .

Aceasta crestere a productiei si a consumului din partea populatiei conduc la o crestere

a emisiilor de GES.

Emisiile de gaze cu efect de sera in crestere ca urmare a activitatilor antropice a produs

o noua serie de probleme – schimbari climatice cu efecte uriase locale si globale, fortand
populatia sa se adapteze la acestea.

U1E1-7
Sursa, http://www.isustainable.org/sustainability.php
Conceptul de Triple Bottom Line (TBL) (Elkington, 1997) a aparut ca un concept de
sustenabilitate prin integrarea dimensiunilor economice, sociale si de mediu.
Fiecare aspect al dezvoltarii este important in viata de zi cu zi a oamenilor si ele sunt
interdependente intr-un mod complex. Termenul de sustenabilitate este legat de gasirea
unui echilibru adecvat intre prioritatile sociale, economice si de mediu, pentru a ne
asigura ca viata este placuta si profitabila, intr-un mod sustenabil.

TBL sau cele 3 dimensiuni, sunt de asemenea cunoscute ca problema celor 3 P-uri:
populatie, planeta si profit sau cei trei piloni ai sustenabilitatii ".

Prosperitate sociala: Oportunitati pentru ca toti oamenii sa se bucure de nevoile si

drepturile fundamentale, inclusiv egalitate, respect, educatie si un standard de viata
comfortabil.
Crestere economica: O baza financiara si industriala sigura si robusta pentru ocuparea
fortei de munca, crestere economica, venituri si companii.
Protejarea mediului: Nivel acceptabil de calitate a aerului si a apei si conservarea
resurselor naturale, diversitate biologica si a mediului natural.

U1E1-8
A fost nevoie de intreaga istorie a omenirii pana la inceputul anilor 1800 pentru ca
populatia sa ajunga la 1 miliard de oameni, iar pana in anul 1960 ea atinsese 3 miliarde.
Astazi, populatia lumii creste cu cate 1 miliard la fiecare 11 ani.
(www.populationaction.org).
Se spune adesea ca , cauza principala a problemelor de mediu o constituie
suprapopularea. Este cu siguranta adevarat, dupa cum se poate observa si din imagine,
ca in prezent traiesc mult mai multi oameni decat au fost vreodata in trecut, iar
cresterea pare sa fie exponentiala. Si, prin definitie o curba de crestere de tip
exponential nu este sustenabila .
Tranzitia demografica indica faptul ca exista o corelatie pozitiva intre venituri ridicate si o
rata scazuta de natalitate. Cu toate acestea, exista de asemenea multe exceptii de la
acest tip de conexiune. Rata natalitatii poate scadea chiar si in cazul unor venituri mai
modeste, atata timp cat castigurile economice sunt indreptate spre imbunatatirea
nivelului de educatie si starea de sanatate a femeilor, precum si acolo unde solutiile de
control al natalitatii sunt usor accesibile.
In ciuda declinului ratei globale de crestere a populatiei, marimea in termeni absoluti a
populatiei umane va continua sa creasca in urmatoarele cateva decenii din cauza
fenomenului de inertie (vezi Glosar). In prezent, aproape o treime din populatia lumii
este sub varsta de 15 ani, si varsta fertila prin urmare inca nu a fost atinsa. Deoracere
acest grup demografic este atat de mare in cifre absolute, chiar daca fiecare femeie va
avea mai putini copii decat in trecut, in continuare va fi o crestere semnificativa a
populatiei la nivel mondial pe parcursul urmatoarelor decenii.
Cea mai mare parte in cresterea populatiei in urmatoarele decenii este de asteptat sa
apara in tarile aflate in curs de dezvoltate, unde ratele de crestere sunt in general mai
mari decat in tarile dezvoltate (1,5 -2,1% fata de 0,2% in cazul tarilor celor mai bogate).
Statele Unite ale Americii sunt o exceptie, avand o rata de crestere a populatiei cea mai
rapida decat a oricarei natiuni dezvoltate.

U1E1-9
Amprenta ecologica provine din faptul ca toate resursele regenerabile provin de pe pamant.
Aceasta amprenta reprezinta fluxurile de energie si materie in si dinspre orice economie si
converteste zonele/fluxurile de apa necesare corespunzatoare pentru ca natura sa poata
suporta aceste fluxuri. Amprenta ecologica este definita ca “zona ecosistemelor terestre si
acvatice necesare pentru a produce resursele pe care populatia le consuma si pentru a asimila
deseurile pe care populatia le produce, oriunde s-ar afla pe Pamant o zona terestra sau acvatica
."1 Compara tranzitia efectiva a resurselor regenerabile in raport cu ceea ce se reinnoieste anual.
Resursele neregenerabile nu sunt evaluate, si prin definitie utilizarea lor nu este sustenabila.
Amprenta totala pentru activitatile unei populatii anume este masurata in termeni de “hectare
globale”. Un hectar global (acru) este un hectar (2,47 acri) de spatiu biologic productiv cu o
productivitate anuala egala cu media mondiala. In prezent, biosfera are aproximativ 11,2
miliarde de hectare de spatiu biologic productiv, care corespunde aproximativ unui sfert din
suprafata planetei. Aceste hectare biologice de productie includ 2,3 miliarde de hectare de
ocean si cursuri de apa, si 8,8 miliarde de hectare de teren. Acesta este compus din 1,5 miliarde
hectare de teren agricol, 3,5 miliarde hectare de teren de pasunat, 3,6 miliarde hectare de teren
forestier si 0,2 miliarde de hectare de teren intravilan. Aceste suprafete reprezinta suma totala
de hectare productive biologic pe care n putem baza pentru supravietuirea noastra. Ele
reprezinta capitalul natural al pamantului, si randamentul lor anual reprezinta venitul nostru de
capital natural anual.
Sursa, Wackernagel, Mathis and W. Rees. Our Ecological Footprint. Gabriola Island, BC: New
Society Publishers, 1996,
http://www.sustainablescale.org/ConceptualFramework/UnderstandingScale/MeasuringScale/E
cologicalFootprint.aspx
Amprenta ecologica din tarile dezvoltate pare sa creasca intr-un ritm mai rapid decat in tarile in
curs de dezvoltare. De exemplu, amprenta ecologica in tarile dezvoltate a crescut de la 3,8
hectare la nivel mondial in 1961, la 5,3 hectare global in 2007, ceea ce reprezinta o crestere
globala de 39 la suta. Prin contrast, amprenta ecologica pe cap de locuitor in tarile in curs de
dezvoltare a crescut de la 1,4 hectare la nivel mondial in 1961 la 1,8 hectare la nivel mondial in
2007, reprezentand o crestere de 28 la suta (Woodward și Simms, 2006, p. 3, și la nivel mondial
Footprint Network, 2010 )
Sursa: World Economic and Social Survey 2013.
Proiectile Hubert privind rezerva de combustibil fosil a pamantului arata o scadere incepand cu
anul 2008. Unele dintre continente vor avea probleme in a asigura necesitatea de energie
pentru a sustine dezvoltarea economica sau cel putin in a sustine bunastarea populatiei lor.

U1E1-10
U1E1-11
Anumite gaze din atmosfera denumite gaze cu efect de sera actioneaza ca un scut
pentru Pamant. Fara existenta lor, temperatura pe Pamant ar fi de -18°C in majoritatea
zilelor. Cu toate acestea, multe utilitati din zilele noastre produc gaze cu efect de sera in
exces – arderea de carbune pentru producerea de electricitate, ingrasamantul folosit
pentru a creste alimente si combustibilul folosit pentru propulsia vehiculelor. Toate
aceste gaze suplimentare sunt eliberate in atmosfera, incalzind treptat Pamantul si
ducand la schimbarea climei.
Fiecare persoana din lume contribuie la cresterea cantitatilor de gaze cu efect de sera.
Cu toate acestea, persoanele care traiesc in tari cu venituri mai ridicate emit in general
mai multe gaze cu efect de sera decat persoanele din tarile mai sarace, printr-un consum
mai ridicat de energie, mai multa hrana si mai multe produse consumate.
Sursa: http://australianmuseum.net.au/Greenhouse-Gas-A-hot-topic
Un aspect de mediu este definit ca un element al activitatii, produselor sau serviciilor
unei organizatii/ntreprindere, care interacționeaza cu mediul. Aceste interacțiuni și
efectele lor pot fi prin natura lor continue, periodice, sau asociate doar cu evenimente,
cum ar fi situațiile de urgență .
Impactul asupra mediului este definit ca orice schimbare adusa mediului, benefică sau
dăunătoare, rezultând din activitățile, procesele sau serviciilor unei intreprinderi, sau
prin activitate individuală .
Un aspect de mediu semnificativ este unul care poate sa produca un impact semnificativ
asupra mediului. Pe scurt, aspectul este cauza iar impactul este efectul .

U1E1-12
Impactul social (variaza functie de sectoare si aplicatii) poate fi definit ca efectul net al
unei activitati asupra unei comunitati si asupra bunastarii persoanelor si familiilor.

Măsurarea impactului social va ajuta să înțelegeți, să gestionati și să comunicati valoarea

socială pe care munca dumneavoastra o creează într-un mod clar și consecvent .

Efectele adverse ale contaminării pot avea un impact asupra populațiilor mari, ca urmare
a faptului ca problema are o cale de a se extinde mult dincolo de granițele geografice ale
sursei de contaminare. Problemele de sanatate ca urmare a unei surse de contaminare
capabile sa se raspandeasca prin intermediul unor cursuri de apa sau acvifere este un
astfel de exemplu .

De asemenea, problemele de sănătate de tip alergii pot apărea din cauza poluării aerului
în orașe, mulți copii și adulți putand avea reactii specifice la diferiti alergeni, cum ar fi
praful sau smogul ca urmare al emisiilor de la diferite unități de producție .

Din cauza crizei economice din ultimii 5 ani unele companii si-au incetat activitatea
cauzand un impact social negativ, prin crearea unei rate ridicate a somajului in zona,
neavand o strategie de sustenabilitate suficient de buna, si de clara pentru ca sa permita
oportunitatea dezvoltarii altor afaceri pe fundamentul companiilor inchise. Unele dintre
aceste companii provoaca de asemenea diferite tipuri de poluari cu retentie mare de
poluanti in sol pe parcursul mai multor ani, cum ar fi produsele petroliere, metale grele
sau PCB-uri .

U1E1-13
Pentru anul 2010 impactul sectorului de transport a fost publicat luand în considerare
diferite moduri de călătorie, de catre Agenția Europeană de Mediu .
Care tipuri de transport produc cele mai multe emisii in opinia dvs?
Transportul aerian produce 130,2 emisii de CO2/kilometru/pasager si este sectorul cu
cel mai mare impact.
Puteți calcula CFP-ul dvs. - amprenta de carbon de zbor folosind linkul: calculator emisii
CO2 : http://www.icao.int/environmental-protection/CarbonOffset/Pages/default.aspx

Ceea ce dorim sa evidentiem este faptul ca impactul asupra mediului variaza functie de
tipul de transport iar acest lucru trebuie sa fie cunoscut pentru a fi in masura sa luam
decizia cea mai potrivita privind felul cum dorim sa calatorim in acelasi timp dorind sa
alegem un sistem de transport cu impact scazut asupra mediului .
Desigur ca trebuie sa intelegem mai intai faptul ca trebuie sa ne schimbam
comportamentul pentru a atenua impactul nostru personal asupra mediului. Sectorul
trasnporturilor este unul dintre sectoarele cu cel mai mare impact asupra mediului, si
noi contribuim foarte mult la emisiile de GES datorita combustibililor folositi cand
folosim un mijloc de transport... fie in calatoriile de afaceri sau in scop personal.

U1E1-14
Chiar daca optam sa conducem o masina mica cu un consum redus de combustibil,
aceasta va produce mai multe noxe decat daca am opta pentru mijloacele de transport
in comun precum autobuzele .
Modificarea autobuzelor vechi care functioneaza pe baza de combustibil diesel prin
adaugarea de dispozitive de control al emisiilor va reduce poluantii atmosferici gazosi si
emisiile de particule pentru intreg ciclul lor operational.
Fiecare calatorie cu autobuzul are potentialul de a inlocui de pe sosele 50 de
autovehicule. Ganditi-va de doua ori atunci cand alegeti sa mergeti la birou cu propria
masina. Trebuie sa gandim in mod pozitiv, minimizand uzul masinii personale, pentru a
reduce consumul de combustibili si pentru a evita poluarea aerului din oras.
Stiati ca puteti folosi masina in comun cu prietenii?
Acest sistem de ‘folosire in comun’ al masinii este unul dintre sistemele cel mai frecvent
folosite in tarile dezvoltate si normele locale incurajeaza aceasta abordare.

Prin urmare avem mai multe optiuni pentru a atenua impactul nostru asupra mediului ca
urmare a sistemelor de transport folosite si de asemenea pentru obtinerea unui impact
social pozitiv in general.

U1E1-15
V-ati gândit vreodată la impactul de mediu, social și economic al consumului dvs de
alimente ?
Chiar si in cazul productiei de legume se genereaza un impact, iar prin consumul
personal putem contribui si sustine un impact ridicat asupra mediului.
Emisiile totale produse pentru cultivarea rosiilor sunt diferite in cazul rosiilor cultivate in
propria noastra gradina fata de cele cultivate in sere specializate aflate chiar in regiuni
diferite. Si diferentele sunt enorme ... de pana la 50 de ori mai mari ca urmare a
combustibilului folosit pentru transportul lor .
Dacă considerati sa cumpărati legume produse in fermele locale, puteți atenua impactul
emisiilor asupra mediului și contribuiti si la un impact social pozitiv, prin incurajarea
economiei locale / încurajarea fermierilor locali .
Consumul bine-cunoscutei Coca-Cola precum si a multor altor bauturi racoritoare pot
genera impacturi diferite. Firma Coca-Cola care este recunscuta pentru strategia sa de
sustenabilitate, a publicat impactul asociat diferitelor produse in termeni de amprenta
de carbon, care cuantifica impactul asupra mediului in echivalent carbon - CO2/produs.
In acelasi timp, Coca-Cola are obiective si masuri de reducere a acestor efecte prin
diferite masuri de imbunatatire concrete in zonele de productie si lanturi de
aprovizionare.
Amprenta de apă este de asemenea un indicator care măsoară un impact asupra
mediului. Impactul utilizării apei trebuie să fie evaluat în contextul tuturor apelor folosite
în bazinul hidrografic, pentru a defini un impact cumulativ, riscuri comune și strategii de
răspuns adecvate .
Acele companii care au o buna strategie de sustenabilitate se orienteaza in evaluarea
impactului asupra mediului in stransa relatie cu impactul social si stabilesc strategii
pentru a imbunatatii conditiile in aceasta directie, pentru a pastra un echilibru intre cele
3 dimensiuni ( economica, de mediu si sociala)

U1E1-16
În 2010 activitatea umană a cauzat 50 Gt CO2e emisii de gaze cu efect de seră.

Marii emitatori terestri au fost China (23%), SUA (14%), Europa (10%), India (5%) și Rusia
(5%). Sursele primare de emisii au fost energie (35%), industrie (18%), transport (13%),
agricultură (11%), silvicultură (11%), clădiri (8%) și deșeuri (4%). Sursa:
http://theenergycollective.com/lindsay-wilson/255551/greenhouse-gas-emissions-
explained-7-balloons

Creșterea populației aduce inevitabil cu sine dezvoltarea economică în diferite orașe,

regiuni și țări pentru a susține creșterea populației .
Agricultura, industria și alte sectoare oferă multe oportunități de dezvoltare și, în același
timp, produc un impact suplimentar asupra mediului datorită energiei, materiilor prime
și apei utilizate precum și diferitele tehnologii utilizate. Diferite aspecte ale proceselor de
productie produc un impact diferit asupra mediului și impactul major este cel al emisiilor
de GES, care a provocat schimbările climatice din ultimele decenii.

U1E1-17
Metafora palniei din Natural Step International (www.naturalstep.org) demonstreaza
conflictul existent. Până în prezent, resursele naturale ale Pamantului au fost mai mult
decât suficiente pentru a satisface nevoile umane; cu toate acestea, Pământul nu poate
ține pasul cu cererea de resurse naturale pe care economia actuala o necesita.

U1E1-18
Creșterea populației aduce inevitabil cu sine dezvoltarea economică în diferite orașe,
regiuni și țări pentru a susține creșterea populației .
Cresterea productiei din timpul erei industriale, utilizarea de materiale, si, prin urmare
impactul asupra mediului prin emisii de GES, deseuri si ape uzate devine din ce in ce mai
ridicat.

Lipsa inovatiilor, si in special a inovatiilor in probleme de mediu din ultimii 50 de ani, a

fortat cresterea impactului asupra mediului.

Afacerile sunt motivate de profit, si sunt mai putin atente la problemele legate de mediu
sau sociale.

Aceste efecte cauzate de catre activitatile antropice cauzeaza schimbarile climatice si

efectele sale.

U1E1-19
Pentru a înțelege interacțiunea dintre cele 3 sisteme (economic, mediu și
social), vom lansa câteva exemple de activități nesustenabile, fiecare dintre ele fiind orientate spre
un model economic pur .

Pescuit nesustenabil: Flota de pescuit la nivel global este de 2-3 ori mai mare decat ceea ce
oceanele pot oferi sustenabil. Adica oamenii pescuiesc mult mai mult peste decat stocurile ramase se
pot regenera. Populatiile mai multor specii de pesti comerciali au scazut pana la punctul in care
supravietuirea lor este amenintata. In cazul in care situatia actuala nu se va imbunatati, se
preconizeaza prabusirea tuturor stocurilor de specii de pesti pescuiti in scop comercial pana in anul
2048. Tulburarea ecosistemelor marine sunt consecinta unor practici de pescuit ineficiente, ilegale si
destructive care ucid pe langa speciile vizat pt pescuit si delfini, testoase de mare, pasari, rechini si
coralii. Pescuitul excesiv apare in mare parte ca urmare a: unui management defectuos de pescuit,
pescari ilegali care nu respecta legile si acordurile de pescuit, capturarea in numar mare a pestilor
puieti si a altor specii marine, subventiile care tin prea multe barci la apa, acorduri de parteneriat
incorecte in domeniul pescuitului care permit flotelor straine ale tarilor dezvoltate sa pescuiasca in
exces in apele teritoriale ale tarilor in curs de dezvoltare, practici de pescuit destructive .
Sursa: http://wwf.panda.org/about_our_earth/blue_planet/problems/problems_fishing/

Silvicultura nesustenabila: Multe afaceri deschise in ultimii 10 ani (in special in Romania) s-au
concentrat pe silvicultura. O activitate de silvicultura nesustenabila in special prin defrisari
necontrolate produc un impact major pe termen lung asupra diferitelor regiuni prin: perturbarea
ecosistemelor (afecteaza rutele de migratie ale animalelor); cauzeaza poluare (de exemplu cu
petrol); provoaca turbulente in cursurile de apa; provoaca un risc ridicat pentru populatia din zonele
defrisate (inundatii, etc.)

Productie nesustenabila: O unitate de productie nesustenabila poate produce: o productie masiva

de deseuri; materiale periculoase necontrolabile (cancerigene si mutagene pentru reproducere);
crearea de smog – poluarea aerului; poluarea apei si a solului; probleme de sanatate pentru
cetateni.

U1E1-20
97 din 100 de experti pe clima considera ca activitatea antropica este principala cauza
pentru schimbarea temperaturii globale.

U1E1-21
Schimbarile climatice sunt cauzate de catre activitatile antropice pe pamant. Cu cat
aflam mai multe despre schimbarile climatice, cu atat pare mai probabil ca efectele
incalzirii globale vor fi catastrofale. Predictiile anticipate asupra impactului din regiuni
specifice si perioade de timp specifice sunt reale. Incalzirea globala provoaca diverse
probleme si efectele ei se simt diferit pe continente. Unele dintre efectele
binecunsocute sunt :
•Creșterea temperaturii globale a suprafeței Pământului
•Aparitia efectului de seră - valuri de căldură
•Destabilizarea conditiilor si sistemelor de microclimat
•Creșterea temperaturii oceanelor și a mărilor
•Accelerarea ciclului de apă, secete, creșterea ratei și a severitatii furtunilor, creșterea
nivelului mării și oceanelor, schimbarea calitatii și cantitatii apei
•Inundații masive
•Impact asociat cu flora si fauna locală
•Seceta pe lungi perioade de timp, care pot favoriza aparitia unor incendii necontrolate
•Impact asupra sănătății
•Calitatea vieții / / starea de bine
•Relocarea / migrația populației
Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, iar din 1950, multe dintre schimbarile
observate sunt fara precedent de-a lungul deceniilor sau mileniilor. Atmosfera și
oceanele s-au incalzit, cantitățile de zăpadă și gheață s-au diminuat, nivelul mării a
crescut, iar concentrațiile de gaze cu efect de seră au crescut `
Sursa – Summary for Policymakers – AR5 IPCC Report

U1E1-22
Folosim resursele ca si cum am avea mai mult de un Pamant la dispozitia noastra. Cu toate
acestea,
avem doar aceasta planeta, asa ca va trebui sa avem grija cum ne folosim de resurse. A avea
grija
inseamna a trai si a face afaceri intr-o maniera sustenabila.

U1E1-23
Pentru a trece la un model de crestere sustenabil trebuie sa acordam atentie consumului
de resurse, scazand impactul asupra mediului si solicitarea asupra acestuia, utilizarea
resurselor regenerabile in locul celor primare, si incercand de a creste calitatea vietii
si bunastarea tuturor oamenilor.

Creștere sustenabila - pentru o economie mai eficientă cu resursele, mai ecologică și mai
competitivă, potrivit strategiei Europa 2020 inseamna:
• construirea unei economii mai competitive cu emisii scăzute de carbon, care
utilizeaza eficient, sustenabil resursele
• protecția mediului, reducerea emisiilor și prevenirea pierderii biodiversității
• valorificarea de lider a Europei în dezvoltarea de noi tehnologii ecologice și metode
de producție
• introducerea rețelelor de electricitate inteligente eficiente
• valorificarea de rețele la scară UE pt a oferi întreprinderilor noastre (mai ales firmelor
de producție mici) un avantaj competitiv suplimentar
• îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri
• ajutarea consumatorilor să facă alegeri bine informate .

Obiectivele UE pentru o crestere sustenabila includ:

1. reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera cu 20% față de nivelurile din 1990 până
în 2020. UE este pregătită să meargă mai departe și sa reduca emisiile cu 30% în
cazul în care alte țări dezvoltate își asume angajamente similare și tarile în curs de
dezvoltare contribuie în funcție de abilitățile lor, ca parte a unui acord global
cuprinzător
2. creșterea ponderii în consumul final de energie regenerabila până la 20%
3. trecerea la o creștere de 20% a eficienței energetice

Sursa: http://ec.europa.eu/europe2020

U1E1-24
U1E1-25
U1E1-26
U1E1-27
U1E1-28