TURISMUL DE VÂNĂTOARE ŞI

PESCUIT DIN ROMÂNIA

Prof. Stanila Cristian

De ce turismul de vânătoare şi de
pescuit?
• România dispune de bogate resurse
piscicole şi cinegetice;
• Evoluţia şi transformarea celor două
activităţi în „turism de vânătoare şi de
pescuit”;
• Cine practică la noi în ţară şi de ce acest
tip de turism?
• Elementele de unicitate care fac diferenţa
între turismul de vânătoare şi de pescuit şi
celelalte tipuri de turism din România;
 Recoltele realizate la principalele specii de vanat
(mamifere), 2007

103131

- *Vânătoarea este permisă numai cu

475
183 aprobare specială.
1100 19500 30 12735
125980
6540 217 174 792

Capra neagra Capriorul Cerbul comun Cerbul Lopatar

Iepurele de camp Lupul* Mistretul Pisica salbatica*
Rasul* Sacalul Ursul* Viezurele
Vulpea

Recoltele realizate la principalele specii de vanat

(pasari), 2007

4464 12066 10869 226

53558
69872
1626

5670
22565
1214611650 39166
7546

Cocosul de munte Fazanul Gainusa de balta Gaste salbatice

Graurul Gugustiucul Lisita Porumbei salbatici
Potarnichea Rate salbatice Sitari Strurzi
Turturica
 Principalele specii capturate in apele interioare
(2005)

2,50% 2,82% 2,60%

4,40%
5,05%

11,55% 47,44%

14,37%

caras plătică scrumbie de Dunăre

crap babuşcă somn
şalău ştiucă
 Trofee medaliabile obtinute in anul 2007

180
160
140
120
nr. trofee

100
80
60
40
20
0

gra r ul un tar ul
*
t ul * ul* ul*
a ri o m pa p re it ca s s
ne p o o Lu i st
ba Ra Ur
ra Ca ulc ull M l
p rb rb sa
Ca C e C e
si ca
P i

Aur Argint Bronz

* Punctaje obţinute pentru blanǎ

 Recordurile obtinute la principalele specii pescuite

120
99
100

80
Kg

60 50

40
18,2
20 13,45

0
Stiuca-L.Facau Crap-L.Cincis Somn-Dunare, Salau- Dunare,
Moldova Noua Cernavoda
Turisti straini care vin in Romania pentru vanatoare

5%
20%
spanioli
germani si austrieci
50% italieni
scandinavi
25%
 Evolutia structurilor de primire turistica cu
functiuni de cazare

2000
1800
1600
1400
nr. de unitati

1200
1000
800
600 cabane
turistice(inclusiv de
400
vanatoare si pescuit)
200 vile turistice si
0 bungalouri
9 0 9 2 9 4 9 6 9 8 0 0 0 2 0 4 0 6
pensiuni turistice
19 19 19 19 19 20 20 20 20
rurale

Evolutia capacitatii de cazare turistica pe tipuri de

unitati

50000
45000
40000
nr. de unitati

35000
30000
25000
20000
15000
10000 cabane
5000 turistice(inclusiv de
0 vanatoare si pescuit)
vile turistice si
bungalouri
90

92

94

96

98

00

02

04

06
19

19

19

19

19

20

20

20

20
pensiuni turistice
rurale
 Concluzii
1. Vânătoarea reprezintă cea mai veche ocupaţie omenească, omul fiind înainte de toate
vânător şi culegător, manuscrisele rămase din epocile trecute şi săpăturile arheologice
demonstrând acest lucru. De asemenea, pescuitul, la fel ca şi vânătoarea, este considerat o
veche îndeletnicire, aşezările omeneşti fiind amplasate în lungul cursurilor marilor râuri,
pentru a-şi asigura necesarul de hrană;
2. România dispune în prezent de o biodiversitate faunistică şi piscicolă, fiind consecinţa mai
multor factori, printre care se numără poziţionarea ţării pe continent şi pe Glob, influenţele
climatice benefice în dezvoltarea lor, conservarea acestei biodiversităţi în România,
comparativ cu situaţia din multe alte ţări europene, datorită densităţii mai mici a populaţiei
umane şi exploatarea mai puţin intensivă a solului destinat producţiei agricole şi forestiere;
3. În vederea acoperirii deficitului numărului de exemplare dintr-o specie într-o anumită zonă,
pentru a readuce pe terenurile noastre specii autohtone cândva dispărute sau cu specii
alohtone, se practică populările şi colonizările cu faună de interes cinegetic, respectiv
ihtiofaună;
4. Conform, hotărârilor guvernamentale din ultimii 2 ani, administrarea şi gestionarea fondului
cinegetic se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. În
cadrul acestei autorităţi, s-a înfiinţat un organism distinct, specializat în domeniul cinegetic,
care este reprezentat de Direcţia de Management Cinegetic dar şi de Direcţia de Control
Silvic şi Cinegetic, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Administrarea şi gestionare fondului piscicol se realizează de către autoritatea publică
centrală, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în urma ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 23/2008;
5. Vânătoarea şi pescuitul sunt două activităţi care presupun o raţionalizare a consumului
resurselor pe care se bazează acestea, aşadar se impune aplicarea de către autorităţi a
unor reguli şi respectarea acestora de către practicanţii lor;
6. Trofeul, atât cel de vânat, cât şi cel de pescuit, poate fi socotit distincţia obţinută ca rezultat
al unui management cinegetic sau piscicol aplicat corect. Rolul trofeului este esenţial în
gestionarea prăzii. El rămâne un instrument în serviciul utilizării durabile a resurselor naturale
regenerabile, fiind un indicator biologic incontestabil. Totodată, el constituie o motivaţie
pentru vânătorul/pescarul însuşi, căruia îi încununează priceperea, îndemânarea şi
perseverenţa. Cele mai valoroase trofee sunt: capra neagră, ursul brun – care a poziţionat
România pe primele locuri în topurile internaţionale - , cerbul. Printre capturile cele mai mari
de peşti, care sunt considerate recorduri naţionale, se numără ştiuca (18,2 kg), crapul comun
(38,45 kg), crapul oglindă (41,3 kg), somnul (99 kg), şalău (13,45 kg) etc.
7. Un element extrem de important în dezvoltarea turismului de vânătoare şi pescuit îl
reprezintă concursurile şi campionatele organizate. Prin specificul lor, sunt destinate să
atragă cât mai mulţi participanţi în zona de desfăşurare a acestora, aceasta contribuind şi la
înfăptuirea fenomenului turistic. Concursurile locale şi regionale invită, de regulă, concurenţi
din ţară, luând amploare astfel, turismul intern. Cu cât concursurile şi campionatele cresc în
importanţă şi sunt recunoscute la nivel naţional şi internaţional, sunt luaţi în calcul şi alţi
indicatori, precum contribuţia turiştilor internaţionali la dezvoltarea turismului de vânătoare şi
pescuit în România, şi implicit a turismului naţional. Astfel, independent, dar totuşi strâns
legate între ele, se produc fenomenele aducătoare de beneficii şi avantaje pentru România.
8. Turiştii străini sunt atraşi în România de pachetele turistice avantajoase ca preţ, în
comparaţie cu ţările vecine, de diversitatea faunistică şi piscicolă. Datele statistice arată că:
turiştii străini care vin în România pentru vânătoare, provin în general din ţările Uniunii
Europene şi sunt:
– Spanioli - cu un procent de aproape 50%
– Germani şi austrieci – cu un procent de aproximativ 25%.
– Italieni – cu un procent cu 20%
– Scandinavi - provin in jur de 5%.
9. Fondurile obţinute din turismul de vânătoare şi pescuit sunt destul de mari, dar, adăugate la
veniturile totale obţinute într-un an, reprezintă doar un procent de 5,8% din PIB-ul ţării, o
valoare cu mult inferioară altor ţări europene precum Franţa, Spania, Ungaria, Cehia ş.a.
10.Printre structurile de cazare folosite pentru această formă de turism se
numără hotelurile, pensiunile rurale şi cele cu profil agroturistic, cabanele
de vânătoare şi pescuit, utilizate doar de turiştii care au drept scop
practicarea vânătorii sau a pescuitului, ş.a.. În România, există suficiente
cazuri în care principalele obstacole ale dezvoltării turismului sunt generate
de o ofertă insuficientă ca volum, structură sau nivel calitativ al serviciilor,
datorită faptului că dezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice nu
urmează din punct de vedere calitativ şi cantitativ ritmurile de creştere ale
cererii de servicii turistice. În ultimii 19 ani, s-a constatat o scădere
progresivă a numărului de cabane turistice, în schimb, se află într-o
evidentă creştere cel al pensiunilor turistice rurale.
11.Spaţiile de alimentaţie publică folosite în această formă de turism sunt cele
obişnuite, însă o categorie aparte o reprezintă restaurantele cu specific
pescăresc şi vânătoresc.
12.În ceea ce priveşte transporturile, la realizarea turismului de vânâtoare şi
pescuit, participă toate tipurile de infrastructură de transport: reţeaua rutieră
(cel mai intens utilizată), reţeaua feroviară (care şi-a pierdut din importanţă
în ultima perioadă), reţeaua navală constituită din canalele navigabile şi
fluviul Dunărea şi calea aeriană, avionul servind, mai ales, cursele
internaţionale.
13.Pentru protecţia şi conservarea faunei cinegetice şi piscicole, este
necesară aplicarea unei poltici prin care să se aibă în vedere diminuarea
efectelor negative ale turismului asupra mediului.