https://zoom.us/j/94889771883?

pwd=OThUTWJMeTR3ckF0MEJiRk9QZWVYZz09

1 invelitori continui – hidroizolatie

2 invelitori in solzi (de la stuf pana la foi de tabla) - SARPANTA

Straturi (ALCATUIRI COMPLETE):

A Placa (BA)
B Strat de panta (Beton simplu)
C Strat de nivelare / egalizare– ca
sa nivelez rugozitatea celui de
panta
D Strat de difuzie (indeparteaza
vaporii) – pt a pune -
E Bariera contra vaporilor – pt a
pune -
F Izolatie termica

1. Rezistente mecanic: 1.1. Sticla spongioasa, 1.2. Placi care au ca ingrediente aceleasi materiale ca si
BCA (dar bca nu e termoizolant), in timp ce astea sunt si se num. produse minerale (se num. MULTIFOR)
– arata ca bca, dar e extrem de usor.
Daca am placi rezist. mecanic si le pun direcgt peste bariera, exista riscul sa o intepe, deci tre sa pun o
sapa simpla (sapa = strat care protejeaza cva si suport pt altcva). *Panta invelitorilor (la 100m) – 2%, 4%
etc., deci la panta mica, pot sa pun nisip in loc de sapa. PARANTEZA: Calcul panta: sunt producatori care
spun ca materialul meu tine la panta 0. In normativ nu exista panta 0, ci s-a lasat panta minima (la
stratul de calcare) este 1,5% la circulabile si 3% la necirculabile. (calcul 4% = 4cm la 100cm)
Peste placile rezistente nu pot sa pun direct
G hidroizolatie, deci intre ele trebuie iar pusa o
H sapa
*ceea ce-mi asig. termoizolatia, nu e materialul in sine, ci aerul din el => tre sa nu intre apa in material
=> sub sapa tre sa am
I protectie hidrofuga
HIDROIZOLATIA: tre sa o protejez...(cu linie punctata)

2. Elastice: placi polimerice (ex: polistiren expandat, poliuretan, plci de vata min. cu densit. mare etc.).
Ele nu au nevoie de o sapa deasupra..dar depinde de fiecare caz. Peste placile rezistente (ele sunt placi
rezistente) as putea sa pun o protectie termica si deasupra hidroizolatie (la vata min. nu, pt ca ea e rezist
la temp mari, dar la polistiren da) – ori pun o protectie termica, care ssa indeparteze putin stratul de
hidroizolatia, a.i. sa nu ajunga temp. de hidro pe polistiren, sau folosesc o hidroiz. montata la rece, sau
fol. placi superrigide de vata min, care nu au nev. de protectie. DECI AVEM UN STRAT DE PROTECTIE
TERMICA AL TERMOIZOLATIEI. Stratul de protectie poate fi: carton asfaltat / strat cu un mic spatiu de
aer care seamana (dar nu e) cu stratul de difuzie, ceea ce insemna pastrarea unor spatii de aer. Se poate
pune si o sapa (dar nu la examen, ca nu e ok – daca am materiale usoare, ar trebui sa caut tot un
material usor)
Care sunt materialele care asig. difuzia – IMPORTANT

3. Paci moi: vata minerala (vata de sticla si vata bazaltica). Sunt ca niste saltelute/plapiumoare (a nu se
confunda cu saltele de vata min.). Dedci sunt placi compresibile, dar peste ele tre sa fac o sapa armata,
ceea ce insemna cantitate de vapori, deci tre sa fac intre ele protectie hidrofuga. Sapa simpla nu are nev.
de protectie hidrofuga decat daca mat. de sub e higroscopic, dar sapa armata are nev mereu de
protectie hidrofuga. Apoi tre sa pun hidroizolatie, dar iar tre sa am un strat de difuzie, ca sa elimine
vaporii sapei (acest strat tre sa fie in relatie cu exteriorul.) Stratul de difuzie de sus are mai multe roluri
(difuzie, egalizare, decompresiune – dat. faptului ca avem o sapa armata, cu cant. mare de vapori,
acestia vara se dilata si iarna se contracta. deci rol de difuzie si de decompresiune si apoi de compensare
– daca nu l-as pune, hidroizolatie se dilata vara, daca ea ar fi lipita pe suport si ar exista riscul sa se rupa,
deci stratul de compensare asta face. Putem intreba de ce nu am pus-o si in celelalte parti – pt ca e un
cost suplimentar, dar nu e nev de acest strat sub celellalte alcatuiri). Deci strat de DIFUZIE,
DECOMPRESIUNE SI COMPENSARE.

*Exista placi de vata minerala – unele se numesc semi-moi, sau rigide etc... DAR E O CLASIFICARE
EXCLUSIVA A PLACILOR DE VATA MINERALA, FARA SA LE COMPARE CU PLACI CARE DE FAPT SUNT
RIGIDE.

*DESI SUNT MOI, ELE POT SUPORTA PLACILE ARMATE, DAR SE TASEAZA...

*APP de panta – cum fac eu sa tor inclinat? – se fac niste repere din 2 in 2 m care sunt la niv. la care
trebuiue. se cheama stalpisori (desi sunt culcati) si apoi se toarna intre ei
ALTE STRATURI – AMORSA = ajuta sa se faca priza intre straturi – e o “zeama”

ATENTIE – LA ALCATUIREA NORMALA SUNT 3 DETALII

ASTA E BAZA, RESTUL SUNT VARIATII PE ACEEASI TEMA – NE PUTEM JUCA CU STRATURILE

EXEMPLU (alc inversa):

am suportul, panta, egalizarea = cant. mare de vapori de apa, deci difuzie, peste care pun bariera contra
vaporilor. Dar daca pun hidroizolatie pe post de bariera contra vaopri? pai e ok. si apoi pun termoiz, cu
rol de protectie al hidroizolatiei. E ok – si se num. ALCATUIRE INVERSA fata de cea clasica (cea de sus).
Dar nu pot sa pun orice produs ca termoizolatie aici – tre sa pun ceva rezist la intemperii (sa nu intre
apa). Nu pot termoizolatie minerala rezist. mecanic (ruda mai rafinata a BCAului) pt ca e higroscopica.
Pot sa pun placi de sticla spongioasa (geam expandat :))) – ele sun insensibile la apa, deci sunt perf. pt
aceasta alcatuire inversa. Pot sa mai pun polistiren extrudat. Sa nu uitam, trebuie protejata hidroizolatia
– la sticla spongioasa - ATENTIE MEREU LA MATERIALE, DACA NU PRECIZAM MATERIALUL
CORESPUNZATOR, DETALIUL NU E OK
*regula – niciodata extrudatul nu se pune sub hidro. si nici expandat peste. Le poate lua si vantul, deci
stratul de sus tre sa fie greu. Toate placile din aceasta alcatuire tre sa fie faltuite, sa se imbine intre ele
pt ca exista riscul ca placile sa se distanteze, sa intre apa si apoi apar punti termice (asta e prob, nu ca
intra apa pt ca asm hidro sub).
Din experienta, Acolo unde am avut polistiren extrudat, el era ca un burete plin cu apa, iar sub el era plin
de apa, deci termoizolatie nu si mai facea treaba...Asta se intampla la ploaie... deci de ce se foloseste
aceasta alcatuire – pt ca ma scapa de niste straturi si e mai ieftina, dar nu e mereu cea mai buna.
Cum ziceam, urmeaza un strat de protectie greu. – SE OBS IN POZA FALTUIREA SI MATERIALELE
FOLOSITE.

*La invelitori cartea lui stan e f f buna, dar nu ma intereseaza performante, cum nici la tamplarii nu ma
intereseaza valori. Dar principiile tre intelese.
*Sa citim neaparat ce scrie in carti, nu numai desenele
HIDROIZOLATII
cand panta e mica, pot sa le pun din aproape in aproape.
Intotdeauna ele se suprapun (7-10cm) si ma asigur ca le lipesc bine.
La pante de peste 15% tre sa le duc in lungul pantei

Hidroizolatia clasica nu se mai face (carton sfaltat si bitum). Bitum e cel care hidroizoleaza, dar se
inmoaie si tre protejat – apare bitum asfaltat..dar era si poluant etc. Apar astfel bitumuri aditivate. sunt
membrane bituminoase de f buna calitate. Sunt destul de multe in fct de aditivi. La noi s-a folosit f mult
APP, dar SBS sunt mai bune. Aceste noi alcatuiri au inclusiv un strat de armare din poliester sau fibra de
sticla.
Membrane monostrat – EPDM (europa), TPO (usa, dar au inceput sa apara si la noi), PVC (policlorura de
vinil, si poate sa aiba orice culoare vrem noi). Acestea ajung sa aiba pana la 20m lungime, ceea ce
insemna ca reduc substantial imbinarile, ceea ce e f important.
EPDM (negre) Aceste membrane pot sa fie flotante (cele din bitumuri se casereaza – se duce cu flacara si
se lipesc), acestea se capseaza cu o masina speciala, dupa care membrana urmatoare acopera si aceasta
perforatie.
PVC (nu tre sa mai fie acoperite cu alt material – sunt autoprotejate). Ele se monteaza ca un tapet, sunt
autoadezive. Se pot monta pe suport de beton, sau pe tabla sutata etc. *DACA AM UN SUPORT ELASTIC,
TRE SA PUN O MEMBRANA ELASTICA. EX DACA AM LEMN, NUMI PERMIT SA PUN CEVA RIGID (PE BETON
DA)

HIDROIZOLATII LICHIDE SAU PULVERIZATE – rasini epoxidice sau poliuretantice – sunt f interesant pt ca
nu mai am problema racordurilor – ele intra prin toti porii. In general sunt bistrat (al doilea strat e de
alta culoare si e si protejat). Mia conteaza f mult si compatibilitatea cu suportul – va face bube.
Poliuretanul e f bun si termic, dar in contact cu aerul face sa se deterioreze si tre sa fie astfel protejat.
CURS 2

Putem mixa alcatuirile. Am betonul de panta si termoizolatia peste el – varianta clasica. Panta aici e si cu
calitati termoizolante.

*Peste betonul prefabricat nu se pune strat de egalizare

*stratul de difuzie apara in 2 cazuri: sub bariera contra vap. (daca am beton de panta sub el) si sub
hidroizolatie

In cazurile din imagine nu ma obliga nimic sa am strat de difuzie pt ca e bet. prefabricat, dar daca in
spatiul interior am umiditate mai mare (desen 2) – de peste 60% - *orice umiditate de>60% am nevoie
de difuzie – cerinta de proiectare, nu tehnologica

Mai departe, am pus bariera contra vap pt ca pun beton cu caracterisitici termo deasupra si difuzie pt ca
am >60% in spatiul interior. Apoi tocmai ce am turnat panta (deci beton care e umed initial) si vreau deci
sa protejez anumite tipuri de straturi de termo – sub ele tre sa pun un strat de separare (in desen nu e) –
sau pot sa spun ca am facut panta si au trecut cateva luni de atunci, deci nu tre sa mai spun ca am
nevoie de acele straturi pt ca nu se mai transmite umezeala la str. ter,mo..... Deci exista muulte reguli,
de la caz la caz care imbogatesc scenariul – nu exista copy-paste ci scenarii.

Mai departe, avem panta cu caracteristici de termoiz, si mai departe izolatia termica. In mijloc, pt ca
avem stratul ala peste betonul de panta (inseamna ca termoizolatia e din placi rezistente mecanic – in ro
sticla spongioasa sau termoizolatie minerala – acel derivat din bca, dar care nu e bca) si deasupra am
nevoie iar de strat de egalizasre, peste care vin cu un strat de separare care sa permita miscarea
hidroizolatiei (aminte deta trecuta). In plus, aceste straturi rezistente mecanic sunt higroscopice – ele
pot sa absoarba umid. din aer – deci tre sa prevad strat de decompresiune.

Termoiz. compresibila (vata minerala de ex), daca nu as pune aceasta sapa armata (in cazul 3) at s-ar
infunda aceasta. Si protejarea se face fie prin sapa armata, fie prin placi ancorate deasupra.

*cateva conductivitati termice – coeficient de conductiv. termica ca sa stim pt noi, sa avem notiunea
lor
-betoane grele armate – 1,74W/mk
-betoane usoare – 1,1 probabil
-otelul – 53W/mk , aluminiu 220, cuprul 300...
-caramida plina 0,7 – 1
-sticla 1W/mk
-poroterm – 0,2
-bca – 0,1
-multipor (ruda de bca) – 0,04
-vata de sticla, vata minerala – 0,04
-polistiren – 0,03
-poliuretan, poli.. (spume) – 0,02-0,03
-aerogel – cel mai bun – 0,014 - dar are multe alte probleme – in contructii nu s-a folosit, desi exista
tencuieli interioare pe baza de aerogel si se fol. mai mult pt instalatii

Termoizolatie in trepte

Deci fac panta peste termoizolatie.Categoric voi avea nevoie de difuzie. Pot sa pun termo in trepte, care
urmaresc in mare panta si completez appoi cu bet. de panta. Exista niste rosturi pt ca exista riscul sa se
fractureze betonul – rosturi care ajuta din mai multe puncte de vedere – ajuta inclusiv hidroizolati pt ca
permit contragerile cimentului / sau nu fac rost, si compensez pe zona aia unde exista riscul de fractura
un rabit (aici nu e desenat). Peste panta am nevoie de difuzie si peste el hidro.

CATEGORIA CLADIRI INDUSTRIALE

Pot sa am si plansee din fasii din diferite materiale termoizolante. Suntem in categoria bca – bcaul e
higroscopic, deci ca sa nu am aceasta cantitate apriorica de umiditate, am nevoie indiferent de cat de
mica e umiditate de difuzie. Plus ca pe bca nu mi adera niciun sistem contra vaporilor. Faptul ca bca a
traversat de vapori nu e o problema ca el nu e putrefibil, dar daca imi trebuie izolare termica tre sa pun
bariera contra vaporilor – pe care sa o fac si sa adere – ex prin-tro vopsire.. Si mai avem nevoie de o
protectie grea peste hidro in momentul in care aceasta nu a fost lipita sau ancorata bine. – pt ca exista
riscul la vant (pietris, pardoseli etc).

Am si cazul cu tabla cutata. Atunci cand am o alcatuire elastica, tot sistemul tre sa fie elastic (doar
protectia poate fi rigida)

LA LEMN
tre sa tin cont ca lemnul are dilatari si contrageri am nevoie de un strat de separare neaparat, pt ca va
rupe bariera contra vaporilor. Tot ce este deasupra, mai putin protectia tre sa fie elastice – deci eu scot
din utilizare 2 cat de placi termo – cele rezist mecanic si pe cele moi (pt ca au nevoie de sapa armata
deasupra).

Stratul dintre grinzi e un strat de umplutura (nisip, zgura etc), cu rolul ca suprafata din lemn de deasupra
sa fie fonoizolanta. Dar as putea sa scot acel strat de nisip sau zgura si in locul lui sa pun izolatia termica.
Asta presupune ca pe fata calda am nevoie de bariera contra vaporilor. Peste termo tre sa am acel
platelaj – in cazul de fata acel lemn. Dar pt ca exista diferente de termoizolare intre stratul termo si
lemn, tre sa ma ridic peste grinzi cu niste suporti care sa-mi permita sa pun si acolo termo. Elementele
pot fi tot din lemn sau din plastic – sunt niste distantieri. – acest caz nu e desenat aici, dar se poate. –
asa facem noi la casa. In plus e nevoie ince de vreo 3cm deasupra stratului termo pt a asigura circulatia
aerului. Stratul prelungit de termo se poate amplasa si sub grinzi, cu elemente de ancorare sub, doar sa
tinem seama de faptul ca se va micsora inaltimea incaperii.

*cel mai simplu de a sti ca gresim la o configuratie este sa ne gandim cum l-am face noi, sa ne
imaginam cum se executa, Detaliul este cu atat mai usor de stapanit cu cat este mai usor si de
detaliat.
ALCATUIRI CU AER VENTILAT (VERSUS ALCATURI COMPACTE)

In literatura romana – alcatuirea cu strat de aer ventilat (la englezi – alcatuiri reci)

Sunt interesante si se fol f mult pe la altii si putin ;a noi. Am nevoie sa prevad intrarea aerului si iesirea
lui (intrarea aerului, nu a albinelor) prin niste fante. Marele avantaj e ca scap de stratul de panta. Pe
planseul oriz am bariera contra vaporilor si termoizolatia. L aalcatuiri de sub 60% nu mai pun difuzie. In
alc. ventilata renunt la difuzie. Daca am intr-o alc. compacta bariera si iz. termica, aici reduc bariera.

In partea de sus, am un platelaj (aici din lemn) peste care vine hidro. Prob. e ca daca nu asigur ventilarea
exista riscul sa ne trezim cu cuiburi de viespi, de pasari etc. – Se poate pune un strat contra rozatoarelor
pe fata suprafetei orizontale., dar ideal e sa nu fie cazul.

Aici e un alt caz din alte materiale.

Protectia hidroizolatiei

Asta se poate intampla in lipsa protectiei hidroizolatiei.

Cea mai simpla protectie e nisip peste care se pune pietris de rau (dar care trebuie neaparat spalat):

Prin vopsire (inainte si dupa)

Nu ma impiedica nimeni sa am instalatii care produc energie electrica – pe post de protectie (film CIGS –
o compozitie de patru elemente chimice ce asigura o performanta energetica prin suprafata mare)

Toate aceste protectii au o zona de legaturi electrice – o varianta f desteapta

*IN ACESTE TERASE SE CIRCULA DOAR PE LANGA MEMBRANE, NU PE ELE (PE MEMBRANELE
FOTOVOLTAICE)

Pt. terase circulabile: (panta 1,5%min)

Singuril caz in care pot sa am panta 0% - cazul cu terase pe picioruse

In rest exista tot felul de straturi si fixari – pe strat de mortar... Nu pot sa torn pe nisip, de aceea tre sa
pun mortar. Separarea poate fi de la hartie groasa la carton asfaltat. Se armeaza pt ca e in contact cu
exteriorul si dilatarile sunt mari. Exista de asemenea ruiscul sa se contracte si prefer astfel sa-l armez.
Dar linia e punctata pt ca este optionala aici in desen (dar la noi e obligatoriu de facut, nu optional)

Nisipul de sub stratul armat se pune pt ca vreau ca pe hidroiz sa mi ajunga doar apa curata si ca sa faca
panta (e vb doar de solutiile fara picioruse)

Pardoseala pe picioruse -
Protectie verde (terase verzi)
Straturi obligatorii: strat filtrant, strat drenant (apa nu trece singura ci poate trece impreuna cu alti
agenti chimici, de aceea am nevoie de strat filtrant) si bariera contra radacinilor – unele straturi au ele
bariera contra radacinilor, altele nu.

In situatia in care avem pomisori, stratul de pamant e mai gros (de la 7-10 cm la cele mici, extensive,
pana a 70-80cm – acoperisuri intensive)

Performante termice – acest strat de protectie verde e mult mai eficient.

NU voi folosi in aceste cazuri hidroizolatii care au incluse protectiile - cele vopsite, cele cu granule etc –
pt ca nu am nevoie in aceste cazuri de ele.
(CONTINUARE CURS 2)

CONTINUARE – gradini suspendate. Straturile (drenant, filtrant, si bariera contra radacinilor) tin de
arhitect. Pamantul, tipul de pamant tine mai degraba de alte specialitati, dar noi trebuie sa stim sa-i
spunem daca e un ac. verde extensiv (grosime mica si se intretine singura, in cele mai multe cazuri),
semi-extensiv, sau intensiv (strat gros 70-100cm).

CURS 3

sunt niste membrane perforate care pot avea sau nu o acoperire cu nisip (se montau cu nisipul in jos),
dar acum sunt materiale mai noi

acele suprafete asigurau acea separare data de nisipul grauntos. Aceleasi materiale se fol si azi

se monteaza la cald, similar cu stratul de hidroizolatie. In poza neagra sunt niste ploturi (picioruse) care
realizeaza niste canale intre care circula aer. In stanga e o imagine veche a unui strat de difuzie peste o
terasa.
aici e acelasi sistem, dar intr-un sistem contemporan.

*In cartea lui stan, sunt exemple inca mai bune decat teoria din alte tari.

IESIREA CATRE EXTERIOR:

aici sunt doua straturi de difuzie. Cand tre sa-l duc in exterior, nu duc tot stratul ci niste staifuri la 1 m
distanta. Cand ajung la stratud de sus (DDC), la fel, il scot prin niste straifuri din metru in metru – DAR,
trebuie decalate fata de cele de jos. Bariera contra vaporilor se ridica dupa cum se vede peste tot, iar
hidroizolatia si ea se lipeste peste.
un exemplu contemporan:
COMPENSARE

Le punem at cand avem suport care poate sa aiba miscari (ex: astereala – lemnul se contracta si umfla in
fct de umiditate si caldura – iar astfel de miscari nu pot fi preluate de hidroizolatie; sau cand am
prefabricate – BA dar nu numai, aceste materiale se pot misca din vibratii – ex microvibratii de la
tramvai. Pt ca prefabricatele sunt de dim mari se pun fasii de compensare a.i. fasia sa preia miscarile
suportului, iar hidroizolatia sa fie caserata pe fasii. La lemn nu se pun fasii ci niste mebrane vixate cu cuie
pe o parte si in rest ea nu e lipita)

PREFABRICATE

Folosim prefabricate pt ca ne scutesc de niste straturi sau actiuni. Dar tre puse in opera atent. Atentie –
se poate intampla ca pe santier sa se puna prefabricate cum le vine lor pe santier – ca apoi se pot
corecta prin sape – dar atunci de ce mai pun? – DIFERENTELE TRE SA FIE MAI MICI DE 1 CM. In poza – in
dreapte e situatia cand pe santier a fost o dif mai mare – intr-o iarna cu zapada mare s-a ingreunat acop
si a cazut – asta pt ca acoperisul a iesit mai gros decat era prevazut si era f greu.
SPATII INT CU UMID. >75%

Ce se intampla cu spatiile cu umiditate relativ>75% (aminte – daca e mai mica de 60% nu am de ce sa

mai pun strat de difuzie ci doar bariera contra vaporilor. Dca umid>60% - deci 60,5 si in sus, am nevoie
de difuzie si bariera contra vap. In alc. ventilata renunt la difuzie)
Dar umiditata>75 – difuzia face ce poate... dar nu face fata. La noi bariera de vap e de 0,5mm. Surplusul
va trece in termo – deci aici tre sa realizez niste canale. Ele se realizeaza in functie de termoizolatie – la
cele foarte moi..nu merge. Deci am nevoie de placi minerale sau sticla spongioasa (rezist mecanic). In
cazul asta, pot sa crestez marvinile si realizez niste canala, sau, in loc sa pun 30 cm din prima, pun doua
placi de 15cm sau una de 14 si una de 16 etc. Pe cele de jos le pun decalat (ATENTIE – in imaginile de aici
nu sunt puse alcatuirile complete – alcatuiri;e se ref doar la ce facem in cazul canelutelor). continuare –
deci pot sa am doau randuri de placi cu niste spatii intre ele, pe ambele directii, iar stratul de deasupra
se pune strans, ca vaporii sa circula doar pe stratul de sub. Pot sa am si placi de polistiren expandat in
doua randuri – unde nu mai am acel strat de poza necesar. As putea sa am si varianta in care tesesc
canturile pe doua laturi la imbinarea dintre ele, sau pot sa cumpar placi elastice (polimeri - polistiren etc)
care au deja niste canale incorporate (img jos, stanga), sau pot sa le pun si cu canalele in sus, dar in cazul
asta tre sa mai vin cu o placa deasupra ca sa imi asigure ca acel canal ramane deschis.

*Profa ar merge in general doar pe varianta in care am doua straturi si cel de sub formeaza acele canale
de aer. (primul desen de sus-dreapta)
*LA SAPA SIMPLA NU E OBLIGATORIU STRAT DE DIFUZIE, DACA E ARMATA, DA! E IN FCT DE GROSIME
(unul are 1,5-2, altul are 3,5-4cm)

DECI cand am umiditate> 75% tre sa iau aceste masuri – difuzie, bariera si termo cu canale.
In alcatuirea ventilata, renunt DOAR la CANALE DE AERARE, pastrez toate restul straturilor.
TERMOIZOLATII SI PANTELE

In desenul de sus am un decalaj de placa – in loc sa umplu totul cu det. de panta, pun o placa de termo.
dar daca am pus un material cu capacitate termo, el se va comporta ca atare, deci TREBUIE SA PUN PE
FATA CALDA BARIERA CONTRA VAPORILOR.

Betonul de panta se duce PANA LA 3 CM minim. De la 3 cm pana la cat tre sa am pana la dispozitivele de
scurgere (1-1,5cm) completez cu mortar – DECI EL SE OPRESTE LA 3.

Peste materialul in vrac (imaginea din mijloc) – doua termoizolatii suprapuse - tre sa am sapa armata,
dar inainte de sapa tre sa pun un strat de separare. Daca am pus aceasta sapa armata deasupra, tre sa
am sub iz. termica difuzie etc.. De ce as face asta? – sa zicem ca sunt producator de placi de sticla
spongioasa si imi fac cladirea de cercetare. Mai mult, sunt in trendul actual in care imi pasa de mediu si
reciclez, atunci insemna ca as putea sa o pun pe post de material in vrac – deci am sticla spongioasa
macinata – deci deasupra barierei contra vap nisip sau sapa simpla. Peste materialul in vrac – care imi
face si panta, tre sa nic cu acea sapa armata, deci intre ele tre protectie hidrofuga, dar tre sa fie si
impermeabil. Peste sapa tre sa am difuzie, peste difuzie tre bariera contra vaporilor, peste care vin cu
placile de sticla spongioasa, peste care pun hidro, peste care pun protectie grea etc... – deci un detaliu f
complex..

In img de jos- am suportul inclinat. Pot sa pun bariera contra vaporilor, dar tre sa o lipesc cumva, ca ea
nu sta. Sau las vaporii sa treaca, dar prevad difuzie sub hidroizolatie, ca vaporii sa poata fi ventilati la
exterior.... deci pot sa fac o alcatuire inversa de fapt. Aici hidroizolatia poate prelua rolul de bariera...
Accidente in campul invelitorii

In poze se obs. toate elementele de deasupra blocului – deci strapungeri. Apoi intre ele am acel rost de
dilatare – care imi marcheaza chiar ca am doua cladiri. Ce fac atunci cand tre sa ridic straturile pe
verticala?

De cate ori am de-a face cu accidente, pe zona de racordare am mai pus o fasie hidroizolanta. Si tre sa o
indop undeva sau sa o ingrop ca sa indeparteze probabilitatea ca apa sa se infiltreze in spatele el. Eu tre
sa ridic hidroiz. min 30 cm. Daca hidroizolatia nu e autoprotejata (deci e hidroiz. neagra) tre sa o
protejez de radiatii – deci pot sa vin cu un strat de mortar de 1,5-2cm, dar el nu adera, deci am nevoie sa
armez acel strat (ca in imagine) – daca nu e armata, se desprinde si in spate se vede hidroizolatia. Mai
sunt doua straturi de difuzie, care se ventileaza de data asta prin niste rasuflatori (img cu blocul din
dreapta). Aici iz. termica nu se duce in sus, dar in general se duce – depinde de alcatuirea generala, dar
in gen se duce.
In imaginea asta, am cu culoare un profil metalic special ca sa protejeze hidroizolatia si stratul de difuzie
care iese – Atentie, la inceputul cursului.
In cazul in care termoiz. nu urca, totusi bariera contra vap. urca in continuare – pt ca difuzia de sup ea e
o difuzie din interior, in care aerul e mai cald. Daca nu as avea bariera contra vap care sa separe vaoporii
calzi de cei reci – daca vap. calzi trec spre cei reci, condenseaza, deci bag apa sub hidro... Deci prin
separare, cand am doua difuzii fara sa existe iz. termica, tre sa ridic si bariera contra vaporilor, ca sa
separ vap. calzi de cei reci.
Alte sisteme – exista si variante in care am un profil special care se fixeaza in perete in care am o clapeta
in care se fixeaza hidroizolatiei – acea clapeta permite si dilatarea hidroizolatiei. – sunt sisteme speciale
– unele hidroizolatii au astfel de accesorii.

La parapet – in img – uneori am un profil triunghiular care sa-mi permita sa fac trecerea intre planuri –
fie pe curb, fie poligonal.
Se obs de asemenea cum pe parapet – daca am pana in 60 cm, ma duc peste el. Daca am pete 60, pun
balustrada (la >90cm) – in acea situatie eu ma duc cu hidroiz. doar 30 cm. In img de sus am terase
circulabile. La cea de jos am tabla zincata si e in general pt terase necirculabile. Pot sa am prefabricate
sau sa torn...

Ventilarea se poate face prin niste perforatii in tencuiala – in img de jos se vede asta. Gaurelele acelea
tre facute f bine – ele se vad in fatada. trebuie de asemenea ca tencuitorii sa NU ACOPERE tuburile sau
sa le taie.. ca apoi toata umezeala imi ramane acolo si se va infiltra dupa pe sub termoizolatie.

Aici se pot vedea acele gauri, doar ca unele sunt mai sus ca altele.
Ce vorbeam inainte de balustrada – acest desen arata cum se fixeaza – aici cu agrafe. Aici sunt
reprezentate in stanga niste elemente in care se clipseaza tabla.
IN CAZUL IN CARE AM TERMOIZOLATIE, NU TREBUIE NEAPARAT SA MA INTORC CU EA PE ORIZONTALA.
O TERMIN MAI REPEDE. – NU PREA AM INTELES

Pot sa am astfel de situatii. in care nu vreau sa am hidroizolatie inaltata la 30cm – spre ex, in stanga e
mult mai jos...
Incerc in astfel de situatii sa duc hidroizolatia cat mai mult pe inclinat, sau sa am ca in dreapta, un
material autoprotejat, sau sa am ca in poza de mai sus o scafa...

*Exista si situatii speciale in care sa nu avem atic – atunci am un fel de pazie in care am niste perforatii..
Sunt detalii specializate, dar sunt lucruri care trec de cele de principiu... DAR DA, dupa ce invatam asta si
stapanim principiile, putem propune si detalii specializate.

Relatia cu rosturile de dilatare

CRED CA VOM CONTINUA DATA VIITOARE.
CURS 4

CONTINUARE CURS 3

Cum se rezolva aticul at cand nu vrei sa te inalti sau cand nu permite situatia?

Aminte rezolvarea la rost (rostul de dilatare) – ex la noi – intre cele doua grupuri sanitare e un rost care
se vede la interior inclusiv la scoala. In cazul de sus, parapetul e mai inalt pt ca e parapet si tre sa
impiedice caderea – era dupa normele anilor 80. Dupa reabilitarea termica din buc, au pus si balustrade
peste aticuri.
exact ce era in imaginea de sus se vede aici in sectiune. In partea aia de sus, e tabla – poate fi tabla
zincata, de cupru etc.. Atentie la distanta intre lacrimar si fatada (tre sa fie cam intre 2-3cm). Atentie –
de folosit materiale ieftine acolo unde chiar nu e cazul de ceva f performant – ex – la straturi de
intrerupere intre alte straturi.. Aminte intoarcere hidro MINIM 30cm.
De ce e necesara intoarcerea pe verticala? – pt ca exista riscul daca ninge sa mi se puna zapata (SOCLUL
tre sa aiba permeabilitate crescuta) sau poi cu cantitate mare, fac sa se ridice nivelul apei pe trotuar sau
pe terasa si ar stagna. Daca nu ridic hidroizolatia, din experienta profei, ea poate sa fie depasita de apa,
iar apa sa se infiltreze pe sub ea.

Chestia de pe mijloc – am doua structuri de sine statatoare – doua case, dar am nevoie insa de
continuitate a hidroizolatiei – deci continui hidroiz de pe un tronson pe altul.
Aici avem o penetrare a unei tevi de instalati si o scurgere. E important sa nu fie puse prea aproape. ele
sunt accidente in camp, iar alaturarea lor ingreuneaza rezolvarea cortecta. Cand ridic hidroiz peste ele,
tre sa o si protejez. fie ca fac o protectie cu mortar armat (pt ca daca nu e ermat, nu ar sta pe materialul
hidroizolant si ar cadea). Sau in variante mai scumpe, vin cu o zona doar de hidroiz autoprotejata. doar
ca am o prob de aderenta pe termen lung. deci tot va trebui sa gasesc o modalitate de a o fixa. pot sa o
fixez cu sarma si sa o protejez (sa o umbresc). Peste teava. ar trebui sa existe un capacel. Acesta e
necesar mai ales daca nu exista o circulatie de aer aici (nu stiu unde e aici exact.)
ceea ce s-a pov. mai devreme se vede si aici, in sectiune. Am un strat supplimentar hidroizolant cu o
bratara fixata mecanic a.i. acea protectie suplimentara sa fie acoperita si umbirta, am capacel (caciula
respectiva). cand am tevi calde, tre sa izolez ca sa nu topeasca hidroizolatia (din bitum sau mase plastice)

linkm termo-hidroiz
acelasi lucru aici, pe o doc. contemporana. ce mai vedem aici: codurile grafice sunt putin diferite. Nu se
obs panta f bine, dar e in panta. (la examen, doar daca zice ea in tema ca panta e asig de stratul de
suport – probabil betonul, atunci nu tre sa facem strat de panta doar). linia punctata mare e rost de
dilatare in acet desen (cred).

In ambele cazuri e vb de o strapungere pt o teava fierbinte – de aceea sunt termoizolate – ca sa protejez

hidroizolatia. In ambele cazuri am nev de acea protectie impotriva intemperiilor. Aici nu e aratat ce se
intampla sus, pe teava. Daca am o zona de ventilare a stratului de difuzie, e obligatorie acea protectie.
Asta, profei nu ii place, pt ca exista distante intre spatiile care ar trebui lipite... – atentie desen
asta e cel pe care il vazusem in imaginea reala, doar ca are capac acesta. E cu protectie de mortar armat.
In img din dreapta, la partea de jos e un deflector care ventileaza straturile. Ma ridic 30 cm de la hidro in
sus si ma mai ridic 30 de la stratul finit pana la capac.

Aici avem alt tip de difuzie, in dr. e posib. sa am doua tuburi cand am doua difuzii. Acea palnie are pe ea
posibilitatea de a ridica hidro. Nu e fana profa a acestei solutii, pt ca nu e sigura ca drenul de peste hidro
e suficient de greu cat sa o tina pe loc. Ea ar merge in continuare cu ridicarea pe verticala a hidroizolatiei
cu 30cm.

Produse contemporane pt accidente in camp: in toate am un guler. Sunt diferite in fct de tipul de
hidroizolatia pe care o folosesc – pe unele adera, pe altele nu. Capacele sunt mai late decat tuburile ca
sa permita evacuarea aerului din straturile de difuzie.
Asta e chiar terasa scolii inainte sa fie decopertata. *Daca am terasa circulabila si am o teava de aerisire
a intalatiilor sanitare, tre sa o ridic macar peste 2m ca ssa nu miroasa. Pe o terasa necirculabila, am
nevoie sa ies doar ca sa verific starea invelitorii.

In desene: am cateva rezolvari. In fct de conductivitatea termica a termoizolatiei, am grosime mai mica
sau mai mare. O sa fie o dif de niv destul de mare intre cota de niv interioara si cota nivelului straturilor
de hidroizolare. Pt ca as putea sa vreau intre int si exterior sa am continuitate – prob e ca daca am asta,
la o ploaie puternica sau daca ninge se strange zapada si poate nici nu pot sa mai deschid usa (usile de
balcon se deschid la interior din cauza asta.). In alta ordine de idei, se poate infiltra apa in camera. cel
mai bun lucru pe care pot sa l fac – sa am un decalaj de placa – img cu 33. ca sa nu ma trezesc ca cota
ext e cu 30 cm mai sus. Cea mai buna e varinata de stanga jos – 33, pt ca ea asigura o protectie inclusiv
fizica – terasele ar functiona ca un fel de bazine. Mai departe – hidroiz tre sa se ridice, dar obligatoriu
macar ridicarea la niv. treptei – cu armatura.. etc, tot ce i trebuie
Mai exista la unele blocuri asa ceva – pt scurgerile apelor, pe terase necirculabile. Se obs cum hidroiz se
duce in jos si conduce apa in teava. Daca vreau sa perforez o tabla zincata, am nenorocit tabla, pt ca
reactioneaza la aer si se oxideaza. NICIODATA doua metale diferite nu se ating direct – tre sa existe o
piesa de leg intre ele. Ca sa fac o astfel de evacuare, tre sa fac mai intai perforatiile si abia apoi sa ii fac
baia electrolitica. ca sa protejez. Inca un lucru – in desen, exista un dren de pietris (pietris de rau care tre
sa fie spalat, respectiv pietrisul margaritar), care imi asigura ca ajunge doar apa curata in teava. In
realitate.. se vede ce esec. Asta pt ca lipsesc anumite informatii pe desen.
Exista si produse specializate – cel de sus e similar cu cel vechi. Se vede cum se monteaza straturile.

Cand sunt terase circulabile, tre sa venim cu capacul la acelasi nivel cu d=stratul finit. Dar exista in
continuare aceleasi straturi – dren de nisip etc.. Si aici tot eu sunt de vina – trebuia sa se mentioneze ca
acele pietre trebuie spalate, ca sa se evite asa ceva. *Santierul va alege mereu varianta cu mai putine
dureri de cap si mai ieftine. Conteze inclusiv granulatia – de aceea am pietris de rau – ca sa fie granule
mai mari decat gaurile.
aici e un exemplu in care se pun elementele din cartea lui stan langa unele mederne. Principiile sunt
aceleasi. Atentie la traduceri..
In stanga – aminte – am termoizolatie elastica, peste o structura metalica – deci tot elastica, apoi o
hidroizolatie, care normal, e influentata de straturile de sub.
Aminte, hidroizolatia tre sa mearga pe un suport – aici acea flanfa, guler, ca ea sa fie intarita acolo unde
ia curba. In cazul asta, exista niste placi care si ele merg in jos – profa ar fi lasat in jur doar drenul din
pietre.

explicit, asa e rezolvarea reala.

MAI DEPARTE
cum recunoastem un acoperis bine termoizolat? – iarna, e acoperisul pe care nu se topeste zapada – pt
ca retine caldura. In mom in care am punti termice (cum e in cazurile din stanga), eu pierd caldura prin
beton, ceea ce insemna ca in zona de margine a terasei si topeste – si va aluneca in jgheab....

Turturi – se formeaza daca am diferente de temperatura intre straturile acoperisului – spre ex, daca
acoperisul nu e bine izolat si pierde caldura, vs. partea care iese in consola si e rece – acolo se formeaza
turturi, ca apa se raceste repede pe sub acea parte. In ceea ce priv desenela mari, diferentele intre
desenele lui stan si cele actuale nu exista...
solutii pt amplasarea antenelor – in desenul de jos – am niste prefabricate, cu niste profiluri in care se
ancoreaza antenele ca sa nu fie suflate de vant. – e un exemplu reprezentat in img din dreapta, doar
niste ancore simple.

sunt si aici acele ancore, exemplificate.

INVELITORI PE SARPANTE

Sapt viitoare ni-l da integral si pe acesta – suport de curs.

STRESINI
Sunt mereu din lemn
aceasta e infundata – inchidere perpendiculara pe perete

semiinfundata – o parte e liberem o parte inchisa

aici e semiinfundata
CURS 5

SARPANTE – documentatie pe solzi mici sau solzi mari sau panouri complexe – pt aplicatia practica

Stresini – Neinfundata / infundata / semiinfundata. Streasina e o gandire speciala pe care o vad – ca sa

nu vad taieturi, apa etc. – e intotdeauna din lemn, se deosobeste de console si copertine prin asta. Ea e
o protectie impotriva insoririi si a vantului.

E o impartire intre stresini data de portanta capriorilor –

Inchiderea e din scandura faltuita. Scandurile se pun perpendicular sau paralel cu capriorii, dar la paralel
tre sa avem structura de sipci
Scandurile nu se fixeaza de jos in sus. Atunci, tre sa fie fixari DIN LATERAL. Sipca care tine scandurile e la
randul ei fixata din laterial (vb despre scandurile stresinii). Structura sarpantei tre gandita sa aiba o
oarecare independenta fata de restul cladirii pt ca e mai flexibila.

putem sa avem si panouri fixate din sipcile laterale in capriori

petem sa avem si situatia in care poodul e pod, deci neizolat. Dar putem avea si mansarda – atunci imi
trebuie alte masuri. Sau pot avea un spatiu in care tre sa ma asigur ca nu intre apa – deci tre sa am o
protectie hidrofuga (NU HIDROIZOLATIE, ATENTIE – pt ca scumpeste degeaba).
Am invelitoare. Cateodata ea e continua si etansa, deci e hidroizolatie. Pot sa am o protectie impotriva
apei in cazul accidentelor. Acea protectie tre sa stea pe o suprafata. se poate si pe astereala, peste care
pun carton asfaltat care sa protejeze impotriva infiltrarilor accidentale sau locale.
daca am sipcile pe care stau tiglele, si mi se infiltreaza apa, atunci in acel caz apa mi-ar stagna in sipci...
deci in situatia in care am impermeabilitate crescuta, am acea prot. hidrofuga care tre sa stea PE UN
SUPORT CONTINUU si tre sa am sipci .... nu am inteles...

Capriorii tre sa descarce pe cosoroaba prin intermediul unui element din lemn. Imi asif=gur planeitatea,
prin introducerea unor pene din lemn intre placa si cosoroaba (care asigura si trecerea aerului prin jurul
ei si se fixeaza cu niste “mustati”)... PLANEITATEA E IMPORTANTA

In loc sa am sipcile sus, aici rezulta o triangulatie pe care o pot inchide cu scanduri faltuite pt stresine
infundata. Scandurile sunt perpendiculare pe acea triangulatie. Daca le vreau paralel, atunci tre iar sa
pun un rand de sipci.
ca in acest caz. Si aici atentie la prinderi – tre din lateral.

Fata de cartea lui stan, aici tre intrerupta puntea termica la fata zidului – am probleme cu performanta
energetica, pt ca daca vreau sa economisec...

semiinfundata inseamna asa.

tot semi

cu alte intentii estetice – aici am scanduri peste structura triangulatiei

daca am streasina mai lata de 60cm atunci imi trebuie un element de sprijin – o consola – ea traverseaza
peretele in interior si ajunge in partea cealalta.
De la limita consolei, cat mai ramane in consola capriorul – NU MAI MULT DE 80 de principiu... (dar
exista si cazuri mai mari).
Se obs aici si prinderile cu cuie din lateral.

cu cat aceasta consola creste, cu atat mai mult poate sa duca.

variante dif de realiz. a inchiderilor. Pot sa am scandura perpendicular pe consola sau

sau asa, cu acele constructii din sipci, fixati din lateral.

Pot sa am o sg consola sau mai multe. Daca am doar una, normal, e mai grea. E MAI SOLIDA CONSOLA
DECAT CAPRIORUL, E MAI SOLIDA COSOROABA DECAT CAPRIORUL...
daca vreau sa fac mai multe console, normal ca sunt mai sibtiri decat una singura. Ca si la scara, unde
structuristul calculeaza vangul, si aici , un ing. constructor calculeaza elementele structurale. Eu, ca arh ii
dau doar tema. Sarpanta e calculata de structuristi. Iar ei vor evita de obicei sa o faca – sfatul ei e sa nu
calculam noi asta.

Exista console – si duble, si triple si patru etc..

semiinfundata si aceeasi obs: tre sa iasa in consola si sa ramana cel mult 80 cm liberi capriorii
tot aia, dar diferentieri de estetica – se obs intoarcerea pe verticala a scandurilor. Ele inchid la pt
superioara capriorul, dar acei trei sipci sunt expuse si stagneaza apa deasupra lor – aici tre sa rezolvam –
putem spre ex sa dam gauri in ele.

man neamt – stresini semiinfundate, foarte mari. – se poate ajunge la 2 m, sau chiar depasi, dar cu un
pret – platit de dimensiunile pieselor de lemn, a consolelor, a panelor suplimentare etc.
Console – suntem la 2m. Din nou am acei max 80 cm

pot sa am clesti. Ce se intampla cu capriorul din dreapta – el nu se lipeste de perete – fie intra intr-un
locas in perete, ori si taie mai repede DAR NU SE PROPTESTE IN PERETE.

Aici am streasina cu frangere de panta. Asta din mai multe considerente – am caprior adaugat care e
mult mai sus decat daca s-ar fi prelungi cel initial – asta ca sa pot deschide fereastra mai bine sau sa nu
vad streasina din casa.
Tre sa realizez la frangere acea etanseitate marita – cam 10 cm inainte de frangere si pana la capat –
PROTECTIE HIDROFUGA.

frangere de panta la sucevita.

se vad aici exemple – cu moduri diferite de adaugare a capriorului. – aici se obs cum se opreste
capriorul inainte de zidarie
console la fiecare caprior, sau clesi

console mai rare, care sa acomodeze niste pane suplimentare, cum era la neamt.
Noi suntem responsabili pe partea ce tine de detaliu – daca se pro=abuseste sarpanta si a calculato
structuristul e treaba lui, dar daca se infiltreaza apa e vina mea

TIMPANUL – e un perete de forma triunghiulara care se ridica – la invelitori in doua ape si avem un
cozoroc, care e streasina de coama

ca in acest exemplu. La streasina de timpan, am nevoie de sectiune pe cealalta directie

Vad si aici nca nu pun capriorul pe perete. – ele traverseaza si sunt legate de caprior

niciodata nu am caprior pe perete ci de o parte si de alta a lui. Invelitoarea aici e sectionata transversal si
nu longitudinal.
SOLZI MICI

Aici sunt termenii pt elementele componente ale sarpantei.

TIPURI DE SOLZI
Precizari pe langa cartea lui stan – azbocimentul – e un caz de fibrociment –deci il numim fibrociment –
dar care nu contine azbest. – E IMPORTANT DE VERIFICAT CE CONTINE

Tigle de ciment sunt identice cu tiglele m=ceramice dar mai grele si mai mari. Sunt mai compacte, mai
etanse, fata de tigle ceramice. Dar in ceea ce priveste utilizarea tiglelor la monumente, se evita tigle de
ciment pt ca contravin imaginii initiale – dar de tinut minte ca sunt mai bune cele de ciment ca sunt mai
impermeabile.

Sipcile se dimensioneaza in fct de greutatea stratului de invelis.

exemple de tigle ceramice – tigle ceramice, profilate (presate in general) si olane. Olane la invelitori cu
pante mai mici. Se fol si la biserici vechi acolo unde nu a intervenit cineva sa le inlocuiasca.

Solzii din beton in drepata cred.

Tigla trasa = suprafata de tigle care se aseaza pe sipci. Un ran intreg de tigle pe o sipca, randul urmator
la fel.. tot asa pana aproape de capat. Mereu avem tigla deasupra si tigla si dedesubt. Daca as avea doar
un rand de tigle, intre ele ar intra apa, chiar daca se suprapun putin.. ATENTIE AICI, SA NU UIT ASTA
\Ce se intampla jos si sus. Intotdeauna pornesc de jos. Primul rand de tigle asezat pe o singura sipca, tre
sa am doua randuri de tigle, care stau ambele pe o sg sipca, dar cele doua randuri sunt decalate la
jumatate unele fata de altele. La fel si sus. Ca urmare, si sus tre sa am doua randuri de tigla asezata pe
aceeasi sipca, decalate. Asezarea de jos si cea de sus se cheama asezare DUBLA, in rest se chema asezare
simpla (adica fiecare rand sta pe o sipca). In fct de dim tiglelor tre sa-mi pun pasul sipcilor (logic) –
ATENTIE – fiecare producator are dimensiuni proprii de tigle. PASUL SIPCILOR E LA JUMATATE DE TIGLA.
– ca in desenul de mai sus in sectiune.
Mai e un lucru interesant –am sipi de o anumita dimensiune – jos, ultima sipca tre sa fie mai mare – pt
ca acolo se suprapun mai multe, iar sus tre sa micsorez sipca – cu o grosime de tigla (deci aia de sus mai
mica cu o grosime de tigla si aia de jos mai mare cu o grosime de tigla).
La coama am olane de coama pe care le cos practic de aceasta sipca de coama (le cos= am un cui batut
in sipca si le leg cu o legatura de sarma, sau am in loc de cui, niste agrafe.)

exemplu de asezare.
La muzeul satului – ar fi bine de mers pe acolo sa intelegem asezarile

ASEZARE DUBLA – ce am la marginile la asezarea simpla, pot avea si in camp. Aici sunt cate doua tigle
decalate. Atentie, ca in acest caz, sipcile au alt pas.

TIGLA PROFILATA
Aici nu se mai pune problema de doua straturi. Distantele intre sipci sunt putin mai mici decat
dimensiunea tiglelor. Profilatiile urmeaza o geometrie – ce se vede sus la una asa e jos la alta, la
imbinare.

OLANELE

Suportul tre sa fie continuu – o astereala si am nevoie peste astereala si protectie hidrofuga.
Ca sa pastrez aceeasi geometrie, am nevoie la partea de jos de uluce si capace – deci o parte de olane
puse los.
acolo unde am timpan (sau perete suprainaltat) – e o zona sensibila, prin care se poate infiltra apa – pun
acolo sort din tabla zincata sau mortar. Sau am doua situatii – olane perpendiculare pe perete, sau
perete si invelitoarea paralela pe langa el – in care inchid cu tabla sau cu mortar. La timpan putem sa
avem si pazie, sau putem sa avem olanele taiate, dar cam arata rau – prefer sa pun pazie. Iar e o zona
sensibila – din nou, acolo, la imbinare se [une o agrafa in pazie si pe ea sort de table zincata.

SITA, SINDRILA, DRANITA

Biserica din muzeul satului, cu rupere de panta.
Acoperisurile din solzi sunt pe fond un precursor al fatadelor ventilate.

Dranita are un metru. Sita si sindrila sunt aproape sinonme, in fct de sat sau de zona.
Conteza si aici directia vantului. Tot de jos in sus, ca la toate sarpantele se porneste. La coama exista
doua abordari – pot sa am coama, o rezolvare cu site prelucrate, sau pot sa am varianta din dreapta. Nu
e necesar sa fie decupate, mai degraba le gasim drepte.

exemplu din muzeul satului.

la case, tre sa ma cel putin SUPRAPUNERE A 3/4 randuri – deci sipci la un sfert sau o treime din
dimensiunea lor.
aici e o suprapunere de acest fel. Asta face ca lumina sa cada diferit – am un aspect de zebra

sita permite aceasta coama in evantai – mai greu de facut, pt ca fiecare pisa e unicat – mai degraba in
tara romaneasca si moldova. In transilvania e o alcaduire mai carteziana, cu dolii din tabla. (mai simple,
dar mai sigure)
in maramures – leg cu moldova

man barsana – cea mai mare bogatie dpdv al acestor acoperisuri

Impermeabilitate marita – suprafata continua ca sa asigure protectie hidro. Ce tipuri de solzi are
invelitoarea respectiva? –
Ca sa pastreze aceeasi panta, tre sa ridic acea zona, ca ultimii doi sipci sa sprijine inaintea jgheabului.
Acea pana triunghiulara care ridica geometria acolo se num. calcai.

*PREZENTAREA E MINIMALUL, tre sa citim cartile si sa facem cercetare pe net...

La dolie (desenul in dreapta), se poate rezolva cu metal, fixat cu agrafe.

coama inclinata, cu olane de coama

aici, dolie cu fixare cu agrafe si clipsare

aici e dolie la castelul chambord, cu invelitoare din piatra (ardezie) si e impecabila. Fiecare piesa din acea
zona e unicat.
Piatra – ardezia primeaza. Intre cele doua, tre am sub o suprafata pe care sa curga in continuare apa –
deci o placa intre ele. Au gauri prin care se prind

Domul din milano cu invelitoare din marmura. Placarea domului in 1970, au folosit marmura de
ruschita..

Solzi metalici
in carte scrie ca nu se mai fol in rom, dar acum se refolosesc, dar cu performanta crescuta. Am aici niste
romburi de tabla cu margini rabatute. Imbinarea se face doua cate doua – ce rabaterile amintite.
Obilgatoriu am sub ele ace strat de protectie hidrofuga. Solzii de acum, fata de cei de la 1800, metalurgia
permite ca ei sa fie mult mai ieftin, se imbina usor. Fiind vb de metal, el se dilata – deci imbinari destul
de flexibile. Inca un lucru – exista inainte problema coroziunii tablei de dedesubt. Acea protectie
hidrofuga imi protejeaza astereala, dar imi poate pune in pericol invelitoare (vapori etc.). Dar azi, acesti
solzi sunt atat de bine protejati, incat nu mai conteaza (acum 100 ani se prefera sa se umfle astereala
decat sa corodezed invelisul)
Timpanul si terminatia la racordarea cu el

Aici e streasina de timpan, protejat cu ridicarea zidului.

racordarile la stresini sunt cu mortar sau cu tabla

Racord cu tabla – e similara cu sorturile de table pe care le-am tot vazut pana acum.
CURS 6

Continuare sarpante

Invelitori din jurilovca.

Impresionant e ca artistul anonim (arh vernaculara) se deosebesc intre ele prin nivelul de detaliu
sa ne uitam la timpane in primul rand

invelitori din paie

Modul de prindere e identic: avem capriori, care stau pe pane si cosoroabe, avem niste sipci (in
vernacular mai puneau prijini – numite lanteti, dar cu acelasi rol, de sipci), apoi avem snopi de paie,
legate cu sarma de sipci. apoi am al doilea snop de paie legat, care acopera primul snop, asigurat printr-
o legatura transversala cu niste nuiele legate de sipca prin sarma. Apoi un al treilea etc.. Ajungem la o
succesiune de randuri, exact ca in cazul invelitorilor din solzi mici. La final se taie si se aranjeaza..

e o pasare din paie, ca sa se vada maiestria lor..

Arhitectul e preocupat nu numai sa stea, ci si sa arate intr-un fel..

Grosimea invelitorii e pe la 35 cm, sau mai mult

un acoperis din bucuresti – placi metalice (placi plane, mari)

au falturi culcate si falturi in picioare.

Cum se imbina – aproape de modul in care prindeam glafurile de tabla – prin agrafe – fixate intr-un
suport si care prindeau sortul de table de jum de mm

Aici, in lungul pantei tre sa-mi asigur fluenta apei – deci falturile transversale sunt ridicate – iar cele
longitudinale in picioare
agrafe care prind falturile – aici sunt tipurile de agrafe, apoi aripioarele se rotesc si tin tabla, si acolo
unde e cazul, se culca.

Atunci cand vreau sa am o etansare mai mare, am falturi duble

avem obligatie ca falturile duble sa fie cele din picioare si acolo unde avem pante mai mari. Faltul dublu
e mai rezistent. Diferenta intre agrafele din st sus si cele din dreapta e ca unele sunt mai mari.

Mai avem o problema in leg cu tabla propriu-zisa. E nevoie sau nu sa protejam astereala cu protectie
hidrofuga sau nu?
Cel mia mare pericul e ca in zilele de vara, cand temperatura ajunge la 80grade pe tabla – aceasta se
dilata si da o ploaie – in mom ala, se ridica abur de pe tabla – are loc o racire f rapida. Asta inseamna ca
aburul care iese deasupra, iese si inauntru – deci condenseaza apa pe sub – apa aia daca stagneaza imi
corodeaza tabla – deci PREFERABIL E SA NU SE PUNA PE ASTEREALA PROTECTIA HIDROFUGA – CI E
PREFERABIL SA SE UMFLE LEMNUL. Lemnul actionand ca un burete – asta la tabla clasica. DAR cu cat e
mai scumpa si mai tratata tabla de la producator, astfel incat sa se prevada totusi acea bariera
anticondens care sa protejeze lemnul... – deci atentie aici
Intre tabla si mortar e incompatibilitate chimica – sarurile din mortar corodeaza – deci prefer sa asigur
acea protectie in acest caz.

mai exista un sistem de placi metalice plane, unde se imbina cu sipci – in piata romana, unde falturile
verticale sunt foarte accentuate – si la univ. o parte din tabla are falturi f vizibile – sunt imbinari cu sipci.
Deci – am niste sipci, pe care ii bat cu cuie in astereala, dupa care imi ridic in lateral tabla si rabat exact
cum rabateam la tabla plana cu falturi agrafa, a.i. sa agat taba, peste care vin cu un capac (agatat prin
niste alte agrafe sa nu cada, nu in cuie). E un sistem care se fol acum un secol, dar si acum..

In zone de sus, am un capac pentru etansare (se observa aici – e o flansa sudata) – acela e codul pentru
sudura. Cum zicea, in zone de accident, tre sa intaresc.

Tabla cutata

Sunt din categoria placilor super protejate.

*Sa ne ferim de tabla care oxideaza – ex. cupru,corten, acolo unde avem tot felul de profilatii la cornisa,
pt ca se spala si se preling in timp culorile. Si trotuarele sunt patate cu verde sau cu rocu..

Placi de fibrociment ondulate

Placile ondulate sunt identice si fol aceleasi linii de productie cu cele de azbociment. Tot ceea ce gasim
azbociment sunt produse in aceleasi caracteristici – doar reteta materialului difera – aici cu fibe
celulozice.
Incercam sa evitam aici gaurile in placi.. normal.
In stanga exista si placi ondulate transparente din policarbonat, in stanga. Eu iau de la un producator
intregul sistem – si deflectoare, si placile de policarbonat etc...

Exista si varianta (in dreapta) cu prinderile in dolie, nu in coama, dar aici depinde de calitatea garniturilor
– de tinut insa minte, garniturile au in general durata mica de viata. Ajungem din nou la optiune –

Policarbonat sau de fibra de sticla etc..

placi complexe, cu izolatie termica in interior – cu fixare mecanica si clipsare – avem si un detaliu. Ma
bazez si pe geometrie pt o mai buna etansare. Fixarea aceea presupune iar si rezistenta garniturii. –
opereta din bucuresti – din sisteme de genul asta, cu un aer industrial – cred ca e cea rosie – aceste
elemente pot fi puse si pe pereti.
Pe pana de lemn. Sau pe pana metalica, am un carlig care se agata a.i. sa nu cada.
Acelasi lucru se vede si jos – se pune a.i. sa se blocheze in pana. De ce ar vrea cineva sa fixeze in caus si
nu in coama – pt ca e mai aproape de prindere...

In fct de modelul de ondule

am garniturile.

acest surub, acest element de garnitura e complet cu cauciuc la interior. E un surub pt panouri sandvis
autoforant.
cea de sus are iar o garnitura, tot cu cauciuc... deci totul este f bine izolat si etansat – se vede si sursa
acolo. –aceste garnituri au marele avantaj ca ele sunt ascunse – deci pot rezista in timp.- nu sunt supuse
radiatiilor solare.

continuare- spunea ca garniturile insele sunt conformate geometric dupa acel tip de ondula sau cuta. –
logic.
mai mult, exista firme, -daca eu am prinderea la coama, riscul e sa strang prea tare surubul si sa
plesneasca ondula, atunci unele firme au niste distantieri, care te opresc din a strange prea tare.

Elemente specifice pentru coama

Racordare la perete sau timpan – tin sema de faptul ca nu ma ridic cu tabla pe verticala si am nevoie de
o foaie suplimentara – am o foaie de table pe sub tabla, deci accept asta, dar ea curge intr-un jgheab. –
nu e o solutie chiar ok. Variante simpla – in dreapta – se prevede un element suplimentar, un sort de
tabla care se comporta ca o tava, care limiteaza cant de apa...
Placi care imita solzii mici
in dreapta e din maramures

Placi flezibile – se fixeaza prin suprapunere, nu prin caserare. E o fixare mecanica in astereala, iar stratul
urmator se fixeaza lecanic, dar si prin linia de bitum.. Nu e un sistem rezistent. E ieftin si de obicei se
schimba des.

Americanii folosesc o pelicula fotovoltaica si produc si curent – acele zone albe – in spatele lor e un
intreg circuit electric (poza din mijloc cu oameni). PANOURI FOTOVOLTAICE AMORFE

Tipuri de placi de invelitoare integrate – cu panouri fotovoltaice. In dreapta jos e la noi la scoala. Toate
au leg electrice – e o modalitate de a integra in acoperisuri -0 se CHEMA VIPV FOTOVOLTAIC
INTEGRATED...
Absortia de lumina e mare – exista si fatade cu asa ceva – sunt un fel de fatade ventilate, dar cu
schimbare de material.

Jgheaburile – de cate ori am jgheaburi am burlane. Unde le punem – agatate de cornisa sau in spatele
unor elemente de cornisa.

Chir si intr-o situatie in care maschez jgheabul in spatele unei pazii, tot am burlan. In spatele aticului, e
mai frumos, dar nu e tocmai indicat.

Se poate pune si intre acoperisuri. Si in spatele aticului si acestea tre sa fie f mari, f generoase. Exista
posibilitatea sa trcem niste rezistente electrice prin jgheab, ca sa grabesc topirea zapezii, si in burlan la
fel.

Jgheaburile au panta – f mica, in mm la metru. Jgheabul de 10mm la mie (de 1 la suta) e maxima – mai
mult de atat, incep sa vad panta.

AVEM carlige, fixare in astereala sai un capriori daca nu am astereala sau am acel calcai in care se pot
fixa.Carligele dau ele panta, nu ma apuc eu sa le indoi pe santier. Acea agrafa din capatul rotunjit la ce
ajuta – pai am tabla de jgheab de vreo jum de mm si se indoaie, ca sa-i dea soliditate. Atunci cand asez
jgheabul in carlig, pe acel ciubuc (asa se numeste) indoi tabla si indoi jgheabul pe el. Uneori, in acel
ciubuc pot sa bag si arb=matura din fier beton, sau daca am zapezi mari, pot sa am o brida de rigidizare.
Asta se vede la moxa, in logii, inca se gasesc astfel de jgheaburi cu protectie.

Mai departe, am nevoie de acea poala care sa ajute scurgerea in jgheab- e o agrafa de 3mm fixata si un
sort de tabla agatat pe dupa agrafa si prins prin indoitura tablei de o agrafa alaturi, cu falturie cu tabla.
Mascari de pazie, ca la noi la scl – nu se vede jgheabul, ca e mascat de pazie, dar asta nu insemna ca nu
are burlan. Panta se asigura ciocanind tabla.

la manstirea antim, buranele ritmeaza fatada. Aici au o decoratiune – si la noi in zona salii frescelor.

*In loc de burlan, poti face scurgere interoara

*Unii fac o nisa in care il baga – dar nu e ok pt ca nu vezi unde se sparge, e mai bine sa ascund jgheabul
si apoi sa pun scurgere la interior.

Unde se duce apa din burlan?

La cladiri vechi, apa e dusa direct in canalizare. Azi, se face burlanul, si la vreo 30 cm de trotuar se
termina... rau.