Sunteți pe pagina 1din 4

CORDUNEANU I.

IONELA Tehnici de invatare eficienta


FSE, PIPP, Conversie Profesionala
An. I, Sem. II

ESEU - STILUL PERSONAL DE INVATARE

(Stilul vizual)

Stilurile de învățare nu pot fi categorisite în stiluri bune sau stiluri rele, ci putem afirma că
varietatea acestora determină succesul și reușita noastră. În acest mod se poate aborda corect
învăţărea, însă conștientizarea tipului stilului de învățare este unul dintre cele mai importante aspecte.

De când ne naștem, stilul de învățare este parte din noi, modelându-se pe tot parcursul vieții,
acesta fiind o „structură flexibilă”. Capacitatea de a învăța în diferite moduri, face diferența dintre
persoane, fiecare dintre noi conturându-și un stil propriu de învățare.

Determinarea stilului prin care ne însușim noi cunoștințe ce ne caracterizează, se poate face
prin raportarea la cum preferăm să asimilam un nou conținut informațional, cum ne-ar placea să ne
formăm noi abilităţi, atitudini, noi emoţii - prin contacte cu persoane diferite, aplicaţii practice, prin
participare directă, indirectă sau activă.

După cum am mai afirmat, fiecare persoană dezvoltă un stil unic de învăţare iar fiecare stil de
învățare, în parte, prezintă puncte tari şi puncte slabe. Este imperativ pentru cei ce desfășoară actul
educațional, să o facă printr-o varietate de metode, elevii sa fie ajutați sa îșî dezvolte propriile stiluri de
învăţare.

Stilul de învăţare...

- se referă la preferinţa pentru calea şi modalităţile prin care învăţăm şi ne aducem aminte ceea
ce am învăţat.
- implică faptul că indivizii procesează (prelucrează) informaţiile în diferite moduri, care implică
latura cognitivă, elemente emoţionale, psihomotorii şi anumite caracteristici ale situaţiilor de
învăţare.
- ca modalitate preferată de receptare, prelucrare, stocare şi reactualizare, are în componenţa lui
elemente genetice şi elemente care se dezvoltă ca urmare a expunerii frecvente şi preferenţiale
la o anumită categorie de stimuli.

Putem să folosim stiluri diferite de învăţare pentru sarcini diferite de învăţare, de ex. la
discipline diferite sau chiar în cadrul aceleiaşi discipline. Unii oameni au un stil de învăţare dominant
puternic, alţii au o combinaţie de mai multe stiluri.

Stilul de învăţare poate afecta rezultatele pe care elevii le obţin la şcoală. Cercetările
demonstrează că atât elevii cu rezultate slabe cât şi cei cu rezultate bune reuşesc să-şi îmbunătăţească
performanţele şcolare şi atitudinea faţă de şcoală, atunci când îşi cunosc stilul de învăţare.

1
CORDUNEANU I. IONELA Tehnici de invatare eficienta
FSE, PIPP, Conversie Profesionala
An. I, Sem. II

Avem nevoie să afle cum funcţionează creierul nostru, pentru a achiziţiona şi procesa cât mai
eficient o nouă informaţie, ce abilităţi ne sunt necesare pentru a învăţa, cum abordam un examen, cum
rezolvăm probleme, cum oameni diferiţi învaţă în moduri diferite, cum putem aplica o strategie.

A vorbi despre stilurile de învăţare, despre modurile diferite de a cunoaşte, despre diferenţele
între cei care învaţă poate este mai puţin important decât strategiile efective adecvate fiecărui stil de
învăţare şi materialele de învăţare specifice folosite. Specialiştii subliniază rolul deosebit pe care îl
joacă cadrele didactice, contribuţia acestora „în meseria de a-i învăţa pe elevi cum să înveţe” adaptată
nevoilor, intereselor, calităţilor personale, aspiraţiilor, stilului de învăţare identificat.

Multitudinea tipurilor, formelor si nivelurilor invatarii reflecta complexitatea acestei activitati,


care are forta de a crea personalitatea fiecaruia.

In functie de nivelul psihic implicat se face distinctia intre invatarea constienta, cea
neconstientizata, spontana, si cea care implica inconstientul si subconstientul (invatarea in somn).

Omul invata cunostinte si priceperi , obisnuinte (bune sau rele), atitudini, fata de oameni sau
lucruri, valori, interese, gusturi si preferinte, sentimente, modalitati de aplicare a cunostintelor si
modalitati de rezolvare de probleme, isi invata coordonatele imaginii de sine si diferite raporturi intre
dimensiunile personalitatii , se invata ca OM. Capacitatea de a invata , atat a omului cat si a animalului
este una dintre cele mai remarcabile acte naturale , alaturi de reproducere si ereditare.

Stilul de invatare reprezinta modalitatea preferata de receptare , prelucarare , stocare, si


reactualizare a informatiei si se formeaza prin educatie.

Diferentierea stilurilor de invatare, se face :

 dupa componenta genetica implicata exista 3 stiluri de invatare principale: auditiv,


vizual , tactil si kinestezic

 dupa emisfera cerebrala activata predominant in invatare se diferentiaza doua stiluri


cognitive : stilul global(dominatie dreapta) si stilul analitic sau secvential (dominatie
stanga)

Stilul de învăţare se referă la „simpla preferinţă pentru metoda prin care învăţăm şi ne aducem
aminte ceea ce am învăţat”,ne arată calea şi modalităţile în care învăţăm ; implică faptul că indivizii
procesează informaţiile în diferite moduri, care implică latura cognitivă, elemente afective-
emoţionale, psihomotorii şi anumite caracteristici ale situaţiilor de învăţare.

Există mai multe stiluri de învăţare. Deşi există variate clasificări ale stilurilor de învăţare, o
vom prezenta pe cea mai frecventă, întâlnită în literatura de specialitate. Pentru informaţii
suplimentare vezi bibliografia.

După modalitatea senzorială implicată sunt 3 stiluri de învăţare de bază: vizual, auditiv, tactil-
kinestezic.

2
CORDUNEANU I. IONELA Tehnici de invatare eficienta
FSE, PIPP, Conversie Profesionala
An. I, Sem. II

Atunci când învăţăm, depindem de modalităţile senzoriale implicate în procesarea


informaţiilor. Cercetările au demonstrat că 65% din populaţie sunt vizuali, 30%- auditivi şi numai 5%-
tactil-kinestezici (Dennis W. Mills, 2002). Pentru stilul de învăţare auditiv, „inputul” este valoros, pe
când pentru celelalte două, combinaţia tuturor. Fiecare persoană are un mod primar de a învăţa.

STILUL VIZUAL

Procesarea informatiei se realizeaza, in acest stil, prin utilizarea de imagini, diagrame, grafice,
tabele.

Caracteristicile stilului vizual :

- vorbeste repede
- bun organizator
- observa in special detaliile mediului
- retine mai repede ceea ce a vazut decat ceea ce a auzit
- nu il distrage zgomotul 242e45c
- uita instructiunile verbale
- este cititor bun si rapid
- prefera sa citeasca, nu sa i se citeasca
- uneori nu-si pot gasi cuvintele potrivite.

Strategiile de invatare potrivite pentru stitul vizual:

- sublinierea ideilor principale, a cuvintelor, a formulelor matematice cu diferite culori


- ofera un timp suficient pentru vizualizarea graficelor, tabelelor si imaginilor
- utilizarea unor instrumente de studio : harti, tabele, , grafice
- transcrierea informatiei
- vizualizarea informatiei scrise.

Stilul de învăţare vizual are următoarele puncte tari:

- Îşi amintesc ceea ce scriu şi citesc


- Le plac prezentările şi proiectele vizuale
- Îşi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole şi hărţi
- Înţeleg cel mai bine informaţiile atunci când le văd
Dezavantajul stilului de invatare vizual este ca atentia subiectului este diminuata in timpul
prelegerilor sau lecturii.

Strategii pentru stilul de învăţare vizual:

 Luarea notiţelor! Cea mai eficientă cale pentru o învăţare de lungă durată.

 Privesc persoana cu care vorbesc! Mă ajută la o mai bună concentrare asupra sarcinii de
învăţare.

3
CORDUNEANU I. IONELA Tehnici de invatare eficienta
FSE, PIPP, Conversie Profesionala
An. I, Sem. II

 Aleg un loc de învăţare liniştit! Dacă este necesar pot folosi căşti, pentru a nu-mi fi distrasă
atenţia din cauza zgomotului.

 Dacă nu am înţeles ceva din ceea ce a spus vorbitorul, întreb politicos dacă poate repeta sau
explica din nou.

 Invăţ cel mai bine singură.

 Când învăţ iau multe notiţe şi le explic detaliat, în josul paginii.

 Dacă folosesc notiţele altcuiva, le rescriu, le dau o notă personală! Îmi voi aminti mult mai
bine!

 Utilizez marcatoarele, culorile pentru a sublinia ideile principale!

 Înainte de a începe o sarcină/ temă pentru acasă stabilesc obiectivele şi le scriu. Le afişez! Să
fie cât mai vizibile, să imi atragă atenţia, să fie uşor de citit.

 Înainte de a citi un capitol sau o carte, trec în revistă, “scanez” imaginile, fotografiile,
schemele, titlurile etc.

 Plasez spaţiul de învăţare (birou, bancă, masă de lucru) departe de uşă şi ferestre.

 Notez ideile principale pe cartonaşe colorate (“flashcards”), apoi le verific!

 Dacă este posibil, folosesc diagrame, hărţi, postere, filme, video, programe computere, atunci
când studiez, când am de pregătit o temă sau când fac o prezentare.

O persoana care invata si care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua
decizii poate avea dificultăţi în a recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza
atentă a afirmaţiilor şi pe cântărirea dovezilor. Pe de altă parte, cineva obişnuit cu gândirea lineară şi
descompunerea raţională a argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală, conectată.

În orice caz, putem da dovadă de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte diferite,
iar dobândirea unei noi modalităţi de a procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei persoane de
a lua decizii inteligente în viaţă.

Pentru a-i ajuta pe toţi cei ce invata să-şi folosească pe deplin potenţialul de gândire, este
necesar nu numai să-i învăţăm ce înseamnă un bun mod de gândire, ci şi să găsim modalităţi pentru a-i
convinge de valoarea utilizării unor strategii de gândire care, la început, pot părea neobişnuite şi
incomode.