PLAN DE INTERVENTIE DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

PENTRU DEPRESIE

Acea
Aceast
stăă tulb
tulbur
urar
aree se regă
regăse
seşt
şte,
e, ades
adesea,
ea, asoc
asocia
iată
tă alto
altora
ra:: abuz
abuz de substa
substanţe
nţe
chimice, schizofrenie, tulburări de anxietate, panică, tulburare obsesiv-compulsivă şi 
tulburări de personalitate (naricisism, obsesiv-compusiv, dependent, evitant).

 Depresie majoră: această

această tulburar
tulburaree afectează
afectează 6% din pop
populaţ
ulaţie.
ie. Există
Există un risc
ridicat de recădere. Probabilitatea recăderii este mai mare n cazul clienţilor care au a!ut
mai mult de trei episoade. "ormele acute şi episodice trebuie distinse de forme mai puţin
intense, dar cronice. #ercetările par să arate o creştere a ni!elurilor globale de depresie
$lerman şi &eissman, '()(*.
+ulburare distimică: este o formă mai puţin gra!ă, dar cronică. nclusi! pentru
tulb
tulbur
urar
area
ea dist
distim
imic
icăă sunt
sunt util
utilee te-n
te-nic
icil
ilee mpr
mprum
umut
utat
atee din
din abor
aborda
dare
reaa cogn
cognit
iti!
i!
comportamentală şi din cea interpersonală.
interpersonală. Prima sa do!edit funcţională şi n tratamentul
clienţilor spitalizaţi sau n cazurile mai gra!e de depresie. +ratamentele combinate,
 psi-oterapiemedicaţie,
 psi-oterapiemedicaţie, sunt mai eficiente/ tratamentele ar trebui să fie de durată medie
sau lungă.
0n 1234, găsim subdi!izate tulburările de dispoziţie n tulburări depresi!e şi
distimice sau bipolare. Al doilea criteriu al identificării tulburării bipolare este dat de
experienţa unuia sau mai multor episoade maniacale sau -ipomaniacale. Pe l5ngă aceasta,
simptomele nu ating gra!itatea tulburării depresi!e maore. Pentru a efectua o e!aluare
 pornind de la 123, simptomele trebuie să fie cauza unei asemenea suferinţe nc5t să
compromită funcţionarea socială, de lucru sau n alte zone importante. 1epresia este, de
asemenea, prezentă n tulburarea bipolară.

Definire comportamentală

$2tout şi 7ongsma, '(()* A* Pierderea apetitului, a greutăţii.

8* 0nfăţişare depresi!ă.
#* nteres sau plăcere redusă n acti!ităţile obişnuite.
1* Alterare psi-omotorie
psi-omotorie $ncetinire
$ncetinire sau agitaţie*.
E* nsomnie sau -ipersomnie.
-ipersomnie.
"* 9ipsa energiei.
* #oncentrare slabă şi indecizie.
;* zolare socială.
* 5nduri morbide, ideaţii suicidare sau tentati!e de suicid.
7* 2entimente de disperare, de inutilitate, de !ino!ăţie neustificate sau absenţa !alorilor.
* 2timă de sine scăzută.
9* 2entimente nerezol!ate de durere.
3* 2tări asociate -alucinaţiilor sau fixaţiilor.
 <* storie de depresie cronică
c ronică sau recurentă pentru care persoana a luat antidepresi!e,
antidepresi!e, a
fost spitalizată, a fost supusă unui tratament extern sau terapia electrocon!ulsi!ă.
=* Afecti!itate insuficientă $tristeţe, melancolie, indiferenţă afecti!ă*.

'
 P* Alternarea proceselor de g5ndire $lentoare cogniti!ă, in-ibiţie a ideilor, autodispreţ*.
>* ?educere a creati!ităţii.
?* 1eficienţe somatice $astenie, insomnie, lipsa poftei de m5ncare, diminuirea dorinţei
sexuale, tulburări !egetati!e, cefalee*.
2* Pierderea intereselor existenţiale.

Scopuri pe termen lung

A* 1urerea adec!ată pentru piererea soţului @ soţiei $n cazul unui doliu* care
sănormalizeze dispoziţia şi care să readucă persoana la ni!elul de funcţionare precedent.
8* 1ez!oltarea capacităţii de recunoaştere, acceptare şi nfruntare a sentimentelor 
depresi!e.
#* Alinarea dispoziţiei depresi!e şi ntoarcerea la ni!elul anterior de funcţionare afecti!ă.
1* 1ez!oltarea unui model cogniti! sănătos şi de ncredere n sine nsuşi şi n lume,
astfel nc5t să se diminueze sintomele depresi!e.
E* 1iminuarea g5ndurilor disfuncţionale şi intensificarea celor poziti!e, dez!oltarea unui
limba interior poziti!.
"* 1ez!oltarea unui stil de !iaţă n care să fie prezente acti!ităţi plăcute $ser!iciu,
acti!ităţi sociale, -obburi*.

Oiecti!e pe termen "curt #i me$iu

$'*  Evaluarea riscului de suicid .

A* 3onitorizarea ideilor de suicid.
8* 5nd de a se omor pe sine nsuşi sau dorinţă persistentă de a muri.
#* Planificari suicidare.
1* 4oinţa de a pune n act planificarea.
E* 2entimente de disperare.
"* storie trecută de tentati!e de suicid a sa sau de ucidere a unei persoane
foarte apropiate lui.
* 1ecese recente.
;* Abuz de substanţe.
* 9imitat control al impulsurilor
7* #apacităţi de udecată limitate.
* 0n inter!iul iniţial $7o-nson, '((B* este utilă furnizarea de spriin persoanei
şi nţelegere a dificultăţilor n care se află, permiţ5ndui să exploreze aspectele
şi consecinţele asociate suicidului, cum ar fi, impactul asupra familiei.
9* 1acă persoana nu are intenţii suicidare reale, se poate pre!edea, pentru
nceput, o mai mare frece!enţă a nt5lnirilor.
3* 0n cazul lipsei unui tratament medicamentos poate exista o trimitere pentru
e!aluarea unei posibile administrări de antidepresi!e.

C
  <* 1acă persoana se do!edeşte a fi un pericol pentru ea nsăşi sau pentru
ceilalţi, trebuie luată n serios ideea unei internări ntrun spital psi-iatric.
 =* #ompletarea Dn!entarului 1e Personalitate 3ultiplă 3inesota $33P*
şi Dn!entarul 2emnalelor 1epresi!e $81* sau a altor teste psi-ologice
 pentru determinarea ni!elului depresiei şi necesitatea medicamentelor $de
exemplu, antidepresi!e* sau a măsurulilor de precauţie mpotri!a suicidului.
P* 2tabilirea unui contract cu pri!ire la suicid şi la actele de automutilare:
 persoana trebuie să contacteze pe cine!a atunci c5nd simte că se apropie o
stare internă cu un potenţial pericol pentru sine nsăşi.
>* 2priinirea persoanei n a diminua frec!enţa şi durata g5ndurilor suicidale.

$C*  Dezvoltarea relaţiei terapeutice.

A* Fnul dintre primii paşi l reprezintă crearea unei atmosfere de acceptare,
de respect, nţelegere empatică şi de susţinerea a clientului şi a ne!oilor 
acestuia, n care să fie posibilă explorarea personală $reenberg, &atson şi
oldman, '(()*.

$G*  Furnizarea unui mediu securizant .

A* mpulsionarea persoanei să coopereze $să renunţe la arme, medicamente
 periculoase, etc.*.
8* E!aluarea adec!ării susţinerii sociale.
 #* ntensificarea ni!elului de ngriire, dacă este necesar: flexibilitatea orelor 
de nt5lnire n funcţie de ne!oile lui, asistenţa n spitale de zi $da -ospital*.
1* 2tabilirea unui contract sigur, cu pri!ire la suicid sau la actele de
automutilare: persoana !a suna la cine!a, pentru a primi autor imediat, nainte
de a comite astfel de acte.

$H* Trimiterea pentru o evaluare medicală.

A* 1acă depresia continuă de ce!a timp şi a influenţat, influenţează, calitatea
!ieţii, trimiterea persoanei către o e!aluare medicală.
 8* E!aluarea prezenţei unor caracteristici psi-otice nu mereu identificate.

$I*  Diminuarea anhedonie $an-edonia este definită ca incapacitatea de a simţi sau

a trăi placere*.
A* #reşterea frec!enţei acti!ităţilor plăcute $9eJinso-n şi co., '()6*:
 participarea la cel puţin două acti!ităţi plăcute n timpul săptăm5nii.
8* ntensificarea contactelor sociale.
#* 0n!ăţarea manifestării desc-ise şi spontane a bucuriei.
1* ntensificarea interacţiunilor interpesonale.
E* ntensificarea bunei dispoziţiei.
"* Educarea celuilalt cu pri!ire la tulburarea depresi!ă.
* 2usţinerea clientului n a n!ăţa să estimeze ntro manieră mai realistă
succesele şi eşecurile.
;* 2usţinerea clientului să n!eţe cum săşi ngăduie recompense.
 * #reşterea ni!elului zilnic de energie.
 7* ?educerea cantităţii de timp petrecută n acti!ităţi sedentare.

G
  * ?educerea frec!enţei perioadelor de tristeţe sau de pl5ns.
9* 1ez!oltarea şi utilizarea unor abilităţi adec!ate pentru a face alegeri.
3* n!itarea clientului să citească K=ptimişti se de!ine $Kottimisti si
di!enta* $#-apman, '((I*/ discutarea ideilorc-eie cu terapeutul.
 <* 1ez!oltarea simţului umorului.
=* 0ndemnarea clientului să participe n mod acti! la tratament, să aibă un
control acti! al propriei bunăstări. 1e exemplu, să ducă la bun sf5rşit, cu
implicare, temele stabilite n şedinţă, cum ar fi scrierea zilnică n urnalul
clinic n care să noteze informaţiile cu precizie $1oJning =rr, '(()*.

(6) Identificarea posibilelor cauze ale depresiei

A* ?ecomandarea clientului de a alcătui o listă cu toate moti!ele pentru care
este deprimat şi discutarea ei mpreună $9eJinso-n şi co., '()6*.
8* 0ncuraarea mpărtăşirii sentimentelor depresi!e pentru a le clarifica şi
 pentru a obţine un insig-t a cauzelor lor $8emporad şi 4asile, '((L*.
#* Explorarea reacţiilor sale n cazul abandonului, separărilor, singurătăţii.
1* mpulsionarea conştientizării şi !erbalizării faţă de persoana către căreia
este ndreptată m5nia sa.
E* E!aluarea, cu atenţie, a succeselor şi a eşecurilor.
"* 2usţinerea conştientizării şi modificării sc-emelor depresi!e şi a
 preudecăţilor autoatribuite $azdin şi &eisz, '())/ ElMin şi co., '((I*.
* Automonitorizarea zilnică a situaţiilor, g5ndurilor şi emoţiilor asociate
depresiei şi a g5ndurilor disfuncţionale care o declanşează $PiasecMi şi ;ollon,
'()B/ 8ecM şi co., '()B*.
;* 1iscutarea acestora mpreună.
* 1acă este prezent un deces, spriinirea clientului n elaborarea şi
Krezol!area acestuia prin intermediul planificării scrise $!izitarea
morm5ntului, scrierea unei scrisori de adio, frec!entarea unui grup de suport,
iniţiarea de acti!ităţi sociale, !oluntariat*.

$B*  Diminuarea comportamentelor abuzive

A* Absenţa alcoolului şi a drogurilor reprezintă doar primul pas pentru
indi!izii depresi!i, care utilizează substanţe $;ales şi ;ales, '(()*. Fneori, e
de auns să se nceteze comportamentul abuzi! pentru aproximati! două luni
 pentru ca unele dintre simptomele depresiei să se atenueze. A se !edea fişa cu
 pri!ire la abuz.

(!) "ncurajarea (a da speranţe)

A* nformarea clientului că o mare parte dintre persoanele care fac tratament
 pentru depresie se !indecă de tulburare. Primele semne de mbunătăţire au loc
n trei @ patru luni de la ncepere tratamentului $;ales şi ;ales, '(()*.
8* 0ntărirea @ ?ecompensarea clientului atunci c5nd !orbeşte de obiecti!e sau
c5nd pune accentul pe lucruri ce !rea să le facă sau trebuie făcute n !iitor.
#* ?ecomandarea clientului să citească K2ă n!ăţăm optimismul $mparare
lNottimismo* de 3.E.P. 2eligman $'((6*.

H
 1* =ferirea de informaţii clientului cu pri!ire la tulburare, folosind un limba
acordat c5t mai mult cu cel al clientului, şi cu pri!ire la marile procente de
!indecare $1oJning=rr, '(()*.
E* 0ncuraarea clientului n a considera posibile sc-imbările, relaţia personală,
 bunăstarea $1oJning=rr, '(()*.

(#) Intensificarea abilităţilor de rezolvare de probleme

A* 1efinirea clară a problemelor $utsc-, '())*.
8* Efectuarea de brainsstorming n căutarea soluţiilor plauzibile $<ezu,
'()6*.
#* dentificarea rezultatelor şi consecinţelor di!erselor soluţii găsite.
1* 9uarea unei decizii care să fie cea mai potri!ită situaţiei problematice.
E* Pregătirea persoanei asupra faptului că nu ntotdeauna strategia duce la
rezultatele aşteptate, deci să fie desc-isă impre!izibilului.
"* #reşterea frec!enţei comportamentelor direcţionate către un scop.
* 2priinirea pacientului n aşi identifica obiecti!ele pe termen scurt, mediu
şi lung şi strategiile pentru a le atinge $1oJning=rr, '(()*.
;* 2ubdi!izarea temelor, deciziilor şi obiecti!elor complexe n paşi
intermediari, mai uşor de nfruntat.

$'L*  Intensificarea abilităţilor de copin$

A* 2priinirea persoanei n a nţelege că e mai util să facă lucrurile pe r5nd.
8* 0n!ăţarea persoanei să se relaxeze atunci c5nd se simte asuprit.
#* 2usţinerea n identificare priorităţilor de nfruntat.
1* "acilitarea identificării limitelor şi graniţelor.
E* #onştientizarea c5ştigurilor secundare şi excluderea lor din propriile
obiecti!e.
"* mpulsionarea n a modifica lipsa iniţiati!ei: ncuraarea persoanei n a lua
decizii asum5nduşi responsabilitatea/ implicarea acesteia n elaborarea
scopurilor/ oferirea de feedbacMuri poziti!e n momentul n care ia decizii/
stimularea elaborării realiste a aşteptărilor, limitelor şi scopurilor.
* dentificarea părţilor din !iaţă şi de griă pentru propria persoană, unde
 persoana are controlul şi cele n care la pierdut.
;* 0ncuraarea exprimării sentimentelor corelate părţilor de !iaţă n afara
controlului persoanei şi a modalităţilor de a le readuce sub control.
* 0ntărirea acti!ităţilor sociale şi !erbalizarea @ mpărtăşirea sentimentelor,
ne!oilor şi a dorinţelor.
7* 2usţinerea reducerii sentimentelor de neputinţă. #apacitatea de a gestiona
 propriul ambient, de al controla şi o puternică modalitate de a ieşi din
anumite forme de depresie: 3. 2eligman a emis ipoteza că neputinţa n!ăţată
$3.E.P. 2eilgman, '(BI* şi anume imposibilitatea  percepută  de a influenţa
 propriul ambient, ci neputinţa adesea duce la depresie.
* mpulsionarea reducerii sentimentelor de !ino!ăţie.
 9* ntensificarea ncrederii n sine.
3* "acilitarea unui trainging de abilităţi aserti!e.

I
  <* ?educerea iritabilităţii şi exprimarea furiei şi a frustrării n manieră c5t
mai eficientă şi funcţională.
 =* 2usţinerea gestionării anxietăţii $relaxare progrresi!ă, distrare, meditaţie,
etc.*.
 P* E!aluarea, ntro manieră mai ec-ilibrată, succesuri şi eşecuri, pun5nd
accentul pe primele.
>* ntensificarea ni!elului acti!ităţii n timpul episoadelor deprese!ie.
?* 0n!ăţarea relaxării progresi!e $azdin şi &eisz, '())*.

$''*  Durere % &e$ret disfuncţional

A* E!aluarea şi succesi! diminuarea gradului actual de regret pe o scală de la
L la 'L. 8* Prezenţa griii şi empatiei.
#* 1eterminarea existenţei sau absenţa unui număr mare de decese @ doliuri.
1* 0ncuraarea exprimării sentimentelor.
E* Ftilizarea Kscaunului gol sau de scrierea unei scrisori unei persoane pe
care a pierduto, poate auta la rezol!area ciclului nerezol!at.
"* Educarea persoanei asupra gradului de regret la care a auns şi
Knormalizarea adec!ată a sentimentelor de !ino!ăţie sau de anxietate.
 * 2usţinerea persoanei n elaborarea percepţiilor idealizate n aşa fel nc5t să
 poată accepta aspectele negati!e şi poziti!e ale obiectului doliului.
;* 0ntărirea poziti!ă a unui coping adaptati! n ce pri!eşte experienţa
 pierderii.
 * n!itarea persoanei n a frec!enta grupuri de suport specifice.
7* 2usţinerea celuilalt n explorarea aspectelor spiritualităţii şi a suportului
spiritual.
 * ?educerea frec!enţei perioadelor de pl5ns.
9* ?educerea iritabilităţii.

(') "mbunătăţirea stimei de sine scăzute

A* "ocalizarea pe punctele forte şi pe obiecti!ele atinse de persoană.
?ecomandarea scrierii unei liste cu cel puţin cinci factori poziti! ai !ieţii sale.
8* E!itarea opririi asupra eşecurilor din trecut.
#* 2usţinerea elaborării eşecurilor sau părţilor negati!e ca părţi normale ale
 procesul de n!ăţare.
1* dentificarea zonelor unde sc-imbarea este dorită de persoană şi a
obiecti!elor intermediare pentru a aunge la scopuri.
E* 0ncuraarea eforturilor de independenţă şi de asumare a responsabilităţii.
"* 0mbunătăţirea comunicării aserti!e şi eficiente care deri!ă din utilizarea
 persoanei nt5i $eu*.
* mpulsionarea identificarea adec!ată a limitelor şi graniţelor.
 ;*0ntărirea poziti!ă a temelor efectuate independent.
 * 2usţinerea mbunătăţirii prestaţiilor de la ser!iciu @ şcoală.
7* 0ntreprinderea de noi acti!ităţi.
 * Atingerea a unui singur episod de tristeţe o dată la două zile şi nu mai
mult.
9* #reşterea bunei dispoziţii pe o scală de la L la 'L.

6
 3* 0n!ăţarea persoanei n a se laude pe sine nsăşi.
 <* ?educerea sentimentelor de neputinţă.
=* 0ndrumarea dez!oltării unei perspecti!e poziti!e a !iitorului.
P* ?educerea sentimentelor de insuficienţă.
>* Automonitorizarea acti!ităţii personale cotidiane accetu5nd intensificare
satisfacţiei şi plăcerii.
?* 9a nceputul terapiei, terapeutul poate furniz teme foarte simple pentru
acasă cu o mare probabilitate de succes: acest lucru poate auta la creştera
stimei de sine şi a sensului propriei eficienţe $8andura, '((I, '((6, '((Ba,
'((Bb*.
2* n!itarea persoanei să i aute pe ceilalţi Kne!oiaşi $neautoraţi* din
comunitatea sa.

(') *+nduri distorsionate

A* dentificarea influenţei negati!ismului asupra depresiei şi educarea
 persoanei n a utiliza afirmaţii şi cogniţii poziti!e despre sine, despre lume,
despre !iitor, diminu5nd criticile şi negati!ismul $8ecM şi co., '()B/ "reeman,
'((L*.
8* 2usţinerea persoanei să identifice şi să sorteze cogniţiile care oferă cadrul
sentimentelor depresi!e $o!acs şi co., '()'/ Persons, '((G*. Asistarea
 persoanei n dez!oltarea conştientizării mesaelor cogniti!e, g5ndurilor 
automatice care ntăreau disperarea şi neputinţa $PiasecMi şi ;ollon, '()B/
ElMin şi co., '((I*.
#* #ererea de clarificări persoanei atunci c5nd informaţia comunicată este
distorsionată.
1* 0ntărirea g5ndurilor cu baze n realitate $&illiams, '()H/ 8ecM şi co.,
'()B*.
E* "acilitarea clarificării g5ndurilor iraţionale !s. g5nduri raţionale $7arrett şi
co., '((B*.
"* Asistarea persoanei n a accepta tristeţea ca pe o !ariaţie normală a
dispoziţiei.
* 2ă i se dea pesoanei tema de a scrie, pe zi, cel puţin o afiramţie poziti!ă la
adresa sa.