C5 - INVENTARELE DE PERSONALITATE CALIFORNIA ŞI MINNESOTA

INVENTARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA – CPI

A fost proiectat şi experimentat de Harrison Gough. Este unul dintre cele mai
apreciate chestionare pentru investigarea personalităţii, având o largă penetrare
interculturală (tradus în peste 28 de limbi). Din 1970 a fost preluat/experimentat şi în
România. În preznt are mai multe versiuni care diferă între ele, fie din punctul de vedere al
numărului de itemi, fie din cel al număruului de scale evidenţiate. De altfel, încă de la
început CPI-ul a fost proiectat astfel încât numărul scalelor pe care se face evaluarea să nu
fie limitat.

Ideea autorului de a construi un nou chestionar, într-o altă manieră decât cea
consacrată pâna atunci, a avut la bază principiul că un asemenea instrument trebuie în
primul rând să înţeleagă persoana, cazul viu, şi nu neapărat să gasescă o tipologie generală a
personalităţii (ca suport pentru integrarea cazurilor individuale).

Aşadar, construcţia chestionarului n-a pornit de la o teorie formală, ci în primul rând

de la analiza situaţiilor concrete în care se cerea utilizat testul. Este vorba de metoda
empirică de derivare a datelor (legată de tradiţia empiristă a Universităţii din Minnesota) şi
nu de una raţională. De altfel, dacă MMPI-ul fusese construit pornindu-se de la concepte
derivate empiric din experienţa clinică, CPI-ul păstrează aceeaşi metodă dar îşi ia
conceptele din domeniul normalităţii psihice.

Gough îşi construieşte chestionarul pornind deci de la contextul de utilizare a lui, şi

utilizând concepte deja existente, anume acei termeni descriptivi pe care oamenii îi
utilizează în mod curent pentru a-şi descrie modurile de a se comporta, caracteristicile
obişnuite, zilnice – “conceptele populare”.
 STRUCTURA CPI
Versiunea cu 18 scale (480 itemi) grupează pe fişa de profil patru domenii de
semnificaţii psihologice:

 Măsuri ale stilului şi orientării interpersonale (eficacitate interpersonală).

 Măsuri ale orientării normative şi valori (percepţia valorilor şi încadrarea în

sistemul de norme şi valori sociale ca şi controlul acestora)

 Măsuri ale funcţionării cognitive şi intelectuale (potenţial de realizare personală

şi focalizarea pe valori intelectuale).
 Măsuri ale rolului şi stilului personal (expresie a intelectului şi a zonelor de
interes).

NIVELE DE INTERPRETARE
1. Controlul validităţii protocolului
2. Inspectarea configuraţiei generale a profilului
3. Compararea profilului obţinut cu al unui grup de referinţă (în măsura în care
acesta există).
4. Examinarea scorurilor extreme pe diferite scale şi interpretarea lor.
- 5. Interpretarea patternurilor – a modurilor de relaţionare între scale.

INVENTARUL DE PERSONALITATE MULTIFAZIC MINNESOTA (MMPI)

Este considerat cel mai complet şi cel mai răspândit chestionar. A fost publicat
prima dată în 1943, autorii fiind S. Hathaway & C. McKinley (Universitatea din
Minnesota).

SCALELE DE VALIDARE:

SCALA ,,?” – este cea dată de numărul total de răspunsuri la care persoanele răspund
prin ,,nu ştiu”. O notă relativ crescută indică un subiect cu o structură psihastenică,
depresivă sau doar inhibată. O notă prea mare poate invalida testul.
 SCALA L (LIE = MINCIUNĂ) – Obţinerea de scoruri mari este proprie persoanelor
rigide, psihopate ori cu tendinţe interpretative (doresc să apară într-o lumină favorabilă).
Scala F – apreciază validitatea întregului test. Un scor mare arată o posibilă lipsă de atenţie
ori incapacitatea de a da un răspuns corect.

SCALA K – are un rol corectiv prin măsurarea atitudinii persoanei faţă de

răspunsurile date. Scorul mare indică atitudinea de apărare a persoanei, faţă de propriile
slăbiciuni. El este şi un bun prognostic pentru bolnav, ilustrând capacitatea lui de a-şi
rezolva propriile probleme.

SCALELE CLINICE - vizează în fapt trăsături ale personalităţii.

1. Scala Hs – pentru ipohondrie.

2. Scala D – pentru depresie

3. Scala Hy pentru isterie

4. Scala Pd pentru deviaţie psihopatică

5. Scala M/F masculinitate-feminitate

6. Scala Pa – paranoia

7. Scala Pt - psihastenie

8. Scala Sch schizofrenie

9. Scala Ma hipomanie

Inventarul MMPI relevă deci potenţialul psihopatologic, dar are şi unele puncte slabe: este rigid,
răspunsurile pot fi uşor trucate, este un monolog permanent iar în clinică are mult mai mult succes
dialogul. Considerate ca fiind mai potrivite pentru activitatea clinică, metodele proiective au un grad
mai mare de aderenţă.