TRASATURI DE PERSONALITATE ALE POLITISTULUI CARE DESFASOARA

ACTIVITATI DE ASIGURARE
A ORDINII PUBLICE
Carmen Mariana Neagu*
Ruxandra Rascanu**

Tema lucrarii o reprezinta investigarea personalitatii n cadrul unei categorii profesionale (agentul de
siguranta publica), iar obiectivul evidentierea trasaturilor de personalitate necesare si compararea
acestora cu cele manifestate de grupul supus evaluarii.
La studiu au participat 55 de subiecti, apartinnd categoriei profesionale de agent de siguranta
publica, reprezentata, datorita specificului activitatii, de persoane de sex masculin, cu vrsta cuprinsa
ntre 23 si 47 ani.
Evaluarea trasaturilor de personalitate s-a realizat prin autoadministrarea probelor psihologice:
Myer Briggs Type Indicator si Neo Personality Inventory - forma R, grupurilor de subiecti (constituite
pe criteriul perioadei n care subiectii si desfasurau activitatea, cele trei schimburile n care acestia
lucreaza). Datele au fost colectate prin intermediul foilor de raspuns si prelucrate cu ajutorul
calculatorului ( programul SPSS).
Concluzia principala ce rezulta din acest studiu este aceea ca profilul ideal (recomandat pentru
exercitarea profesiunii) nregistreaza diferente fata de cel real, implicatiile fiind de natura umana,
datorndu-se complexitatii si diversitatii tipurilor de personalitate.
I.Ordinea publica domeniu de activitate
1.Trasaturi de personalitate necesare politistului n activitatea de asigurare a ordinii publice
n vederea aderarii la Uniune Europeana si n scopul modernizarii Ministerului Administratiei si
Internelor, Politia Romna a cunoscut n ultima perioada ample modificari de structura si fond, n ceea
ce priveste domeniile de activitate. Pe de o parte datorita faptului ca societatea a devenit mai complexa
sub aspectul faptelor infractionale ce intra n competenta Politiei si patrunderii influentelor mai bune
sau mai rele din exterior, a luat nastere necesitatea de a se creea o noua baza legala si de a se modifica
cea existenta, exemplul prim fiind modificarea Constitutiei si Codului penal. Sub aspectul activitatii
profesionale, acest fapt presupune o specializare a muncii de politie pe domenii care anterior nu aveau
echivalent n realitatea societatii romnesti. Astfel si n ceea ce priveste asigurarea ordinii publice s-a
adoptat o noua perspectiva si s-au implementat concepte inexistente anterior, fie dupa modelul altor
state, fie proprii, specifice, situatiei operative, n functie de raza de competenta a politistilor.
Demersurile amintite nu au avut loc n mod abstract doar n ceea ce priveste, structura, ci scopul
declarat a fost acela de a modifica att perceptia opiniei publice asupra institutiei politienesti si mai
ales asupra oamenilor ce desfasoara activitati specifice Ministerului Administratiei si Internelor. O
schimbare de perspectiva s-a impus si n rndul celor ce fac parte din categorie profesionala de politist
de siguranta publica, n sensul ca acestia vor trebui sa atinga un optim comportamental si profesional
care sa le permita desfasurarea activitatii profesionale la standarde ct mai ridicate.

Concluzia ce se poate trage este aceea ca modificarile au avut ca centru de interes tocmai individul,
omul, care este implicat n activitate, caci fara aplicarea n practica prin intermediul acestora,
demersurile amintite ar ramne n faza de concept sau teorie.
Din aceasta perspectiva scopul acestei lucrari este acela de a aborda din perspectiva psihologiei
conceptul de ordine publica si implicatiile acestuia si de a evidentia pe baza sarcinilor profesionale ale
politistului, a carui competenta se manifesta n domeniul sigurantei publice, pe de o parte trasaturi de
personalitate necesare si pe de alta parte investigarea celor existente n scopul compatibilizarii si
completarii reciproce. Cercetarea are ca scop principal decoperirea profilului de personalitate ideal al
celor din aceasta categorie profesionala si compararea lui cu cel obtinut de catre participantii la studiu.
Realizarea primului dintre profile are ca punct de pornire psihoprofesiograma agentului de siguranta
publica, fapt ce face necesara expunerea activitatilor n care acesta este implicat si care necesita
aportul anumitor trasaturi de personalitate. Categoria profesionala de agent de sigurana publica a fost
preferata, pe de o parte datorita contactului direct al acestora cu opinia publica si faptului ca reprezinta
o categorie profesionala compacta si bine organizata, iar pe de alta parte datorita faptului ca prin
modul n care are loc interactiunea, dat fiind ca si politistul este o persoana ca oricare alta (cu
nemultumiri, frustrari, bucurii), poate influenta perceptia asupra activitatii desfasurate de institutia
politieneasca n general.
Pentru a nlelege obiectul concret de activitate, trebuie mentionat faptul ca organele de politie
desfasoara o activitate complexa pentru prevenirea actelor de tulburare a ordinii si linistii publice,
aceasta defasurndu-se n mod curent, principalele obiective ale actiunilor de acest fel fiind
urmatoarele:
- prevenirea actelor de tulburare a ordinii si linistii publice;
- identificarea si neutralizarea activitatii elementelor violente si a persoanelor cu comportament
violent;
- identificarea si tragerea la raspundere, conform prevederilor legale, a persoanelor ce au comis acte de
tulburare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor si manifestarilor autorizate sau neautorizate;
- asigurarea unui control riguros a activitatii elementelor ce au comis infractiuni grave de natura
juridica si a tentatiei de a se sustrage legii.
2. Abilitati de lucru necesare n activitatea structurilor de siguranta publica
Avnd n vedere complexitatea si volumul sarcinilor de lucru ale agentului de siguranta publica este
necesar ca acesta sa manifeste abilitati de lucru specifice, care vor luate n considerare la ntocmirea
fisei postului si la repartizarea sarcinilor profesionale.
- Implicarea n problemele comunitatii: politistul de siguranta publica ncearca sa creeze o atmosfera
de respect si ncredere reciproca. Societatea civila este atrasa n identificarea problemelor, cauzelor si
conditiilor care favorizeaza savrsirea de infractiuni si tulburarea ordinii publice, alaturi de Politie.
- Schimbul de informatii: are loc interdepartamental n sensul ca dupa culegerea informatiilor de
interes operativ acesta le va transmite sectoarelor ce au competenta n domeniul respectiv.
- Identificarea si singularizarea: politistul colaboreaza cu cetatenii pentru a identifica si singulariza
problemele ce apar.
- Solutionarea problemelor: avnd n vedere ca agentul de siguranta publica cunoaste bine zona de
competenta si populatia care locuieste pe aceasta raza, poate contribui la elaborarea unor solutii pentru
problemele aparute sau pentru a preveni aparitia de noi probleme.

- Organizarea: politistul organizeaza att activitati de prevenire, ct si initiative care au la baza dorinta
cetatenilor de a elimina anumite probleme concrete si de a mbunatati calitatea" vietii, fapt oglindit n
organizarea echipelor de paza si supraveghere a obiectivelor de interes din zona unde acestia locuiesc.
- Comunicarea: agentul poarta discutii n numele institutiei si n baza sarcinilor repartizate, cu indivizi
si grupuri din societatea civila, n scopul educarii publicului n legatura cu metodele de prevenire a
infractionalitatii.
- Rezolvarea conflictelor: mediaza, negociaza si rezolva conflictele n maniera oficiala si neoficiala si
ncurajeaza oamenii sa rezolve n mod pasnic nentelegerile cu ceilalti membri ai societatii.
- Contacte: realizeza contacte att cu persoane fizice ct si juridice prin vizite la domiciliu si la sediile
firmelor din zona de competenta, pentru a-i informa despre prevenirea infractionalitatii si pentru
obtinerea sprijinului lor n cazul n care totusi astfel de fapte au loc pe domeniul acestora.
- Recrutare si supravegherea voluntarilor: solicita, instruieste si supravegheaza voluntari din cadrul
comunitatilor, ncepnd de la membri ai clerului si pna la cei ce lucreaza cu minori si tineri.
- Punerea n practica a proiectelor de prevenire a infractionalitatii.
- Individualizarea grupurilor sociale cu potential infractional.
- Conlucrarea cu sectorul privat.
II. Psihoprofesiograma agentului de siguranta publica
Din psihoprofesiograma agentului de siguranta publica am selectat doar acele categorii de functii si
nsusiri, reprezentate prin calitati psihice ale subiectului care tin de afectivitate, motivatie si trasaturi
de personalitate acestea fiind relevante n cadrul studiului efectuat si au fost investigate cu instrumente
ca Myers Briggs Type Indicator si NEO PI R.

Felul activitii
(sarcini de lucru)

Cunoaterea populaiei

Categorii de funcii i
Calitipsihice
nsuiri

Afectivitate iechilibru emoional, rezisten

motivaie
lrgirea ariei motivaionale

la

stres,

tipul temperamental dominant, gradul de

Trsturi
de
introversiune-extroversiune,atitudine fa de
personalitate
ceilalimaturitate-responsabilitate
Prezena activ n teren

Trsturi
detipul temperamental dominant, gradul de
personalitate introversiune-extroversiune,atitudine fa de
ceilali,particulariti tipologico-caracteriale
ale personalitii i aspecte dinamice ale
acesteia

Aplanarea conflictelor

Afectivitate iechilibru emoional, rezisten

motivaie
lrgirea ariei motivaionale

la

stres,

Afectivitate iechilibru emoional, rezisten

motivaie
lrgirea ariei motivaionale

la

stres,

tipul temperamental dominant, gradul de

introversiune-extroversiune, atitudine fa de
Trsturi
de
ceilali,
cooperare-relaionare
personalitate
social,autocontrol
comportamen-tal,
nevrozism, anxietate
Cunoterea
i
supra-vegherea Afectivitate iechilibru emoional, rezisten
motivaie
lrgirea ariei motivaionale
persoanelor cu potenial infracional

la

stres,

tipul temperamental dominant, gradul de

Trsturi
de
introversiune-extroversiune,atitudine fa de
personalitate
ceilali
Culegere de informaii

Afectivitate iechilibru emoional, rezisten

motivaie
lrgirea ariei motivaionale

la

stres,

tipul temperamental dominant, gradul de

Trsturi
de
introversiune-extroversiune,atitudine fa de
personalitate
ceilali, cooperare relaionare social
Afectivitate iechilibru emoional, rezisten la stres,
Organizarea activitilor de prevenire motivaie
lrgirea ariei motivaionale
tipul temperamental dominant, gradul de
Trsturi
de
introversiune-extroversiune,atitudine fa de
personalitate
ceilali
Depistarea i prinderea urmrililor

Afectivitate iechilibru emoional, rezisten la stres,

motivaie
lrgirea ariei motivaionale
tipul temperamental dominant, gradul de
Trsturi
de
introversiune-extroversiune,atitudine fa de
personalitate
ceilali

Asistarea persoanelor vrstnice

Afectivitate iechilibru emoional, rezisten la stres,

motivaie
lrgirea ariei motivaionale

gradul
de
introversiuneTrsturi
deextroversiune,atitudine fa de ceilali,
personalitate autocontrol
comportamental,
maturitate
responsabilitate

Selectie din psihoprofesiograma agentului de siguranta publica

III. Personalitatea - ca sistem de interactiune subiect - mediu
Omul este considerat o fiinta bio-psiho-sociala" si pe aceasta structura are loc dezvoltarea sa din
ontogeneza pna n actualitate. Personalitatea umana ia nastere n acest context si evolueaza n stadii,
de la nastere pna la disparitie. Termenul de personalitate desemneaza un concept mult prea complex
pentru a putea fi strict definit, avnd diverse acceptiuni n functie de componenta sistemului care
prezinta interes la un moment dat. Astfel nca din 1937 au fost date definitiile de efect extern" ce
apeleaza la caracteristicile exterioare ale omului, structura interna" si pozitivism" (Gordon Allport Structura si dezvoltarea personalitatii").
1. definitiile prin efect extern - sustin ca personalitatea poate fi considerata modul n care individul se
manifesta n exterior si efectele pe care le produce n comportamentul altor oameni.
2. definitiile prin structura interna - prezinta personalitatea ca pe o entitate obiectiva, care exista cu
adevarat si are pret. Din aceasta perspectiva Allport defineste personalitatea ca organizarea dinamica
n cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gndirea si comportamentul lor
caracteristic".
3. definitii pozitiviste - sustin ca structura interna, chiar daca exista, nu poate fi studiata, nu este
accesibila stiintei
Din aceasta perspectiva personalitatea reprezinta: fie suma totala a efectului produs de un individ
asupra societatii, fie deprinderile sau actiunile care influenteaza cu succes alti oameni, fie raspunsurile
date de altii unui individ considerat stimul sau ce cred altii despre tine.
Dupa cum se poate vedea n toate acceptiunile personalittatea este considerata ca sistem, un sistem
alcatuit dintr-o serie de elemente care datorita interdependentei si ntrepatrunderii ntre ele pot fi
considerate subsisteme. Acestea sunt reprezentate de:
1. Temperament - latura dinamica si energetica a personalitatii.
2. Aptitudinea - latura instrumentala a personalitatii.
3. Inteligenta - latura rezolutiv-productiva a personalitatii.
4. Creativitatea - latura transformativ -constructiva a personalitatii.
5. Caracterul - latura relational -valorica si de autoreglaj a personalitatii.
1. Temperamentul - latura energetica a personalitatii
Dintre componentele sistemului personalitatii, temperamentul este cel mai usor accesibil cunoasterii n
sensul ca si produce efectele n exterior, fiind astfel usor de observat si de categorizat. Definitiile
temperametului au fost de multe ori modificate si reconsiderate n functie de criteriile pe care autorii
lor le-au avut n considerare. Ca latura dinamica si energetica a personalitatii, acesta determina un
anumit tip de comportament, general caracteristic, persoanelor care fac parte din acea categorie.

Cu privire la dotarea temperamentala este stiut ca temperamentele nu sunt supuse clasificarilor de tip
bun sau rau" si ca acestea nu se regasesc n stare pura, chiar daca trasaturile unui anumit tip
temperamental se manifesta mai accentuat.
Cele patru tipuri temperamentale pot fi cuprinse n doua orientari de baza ale personalitatii studiate si
aduse n atentie de C.G.Jung.
Acestea se manifesta n directii diferite si n functie de aceasta, persoana si pune n valoare
predominant:
a. latura extraverta - reprezentata de orientarea predominanta a persoanei spre lumea exterioara, a
obiectelor si fenomenelor si care determina preferintele, optiunile, deciziile
b. latura introverta - n cazul careia viata psihica este centrata spre propriile idei despre lume si despre
sine.
n baza acestei conceptii Jung sustine existenta mai multor niveluri psihice: psihicul constient, psihicul
inconstient personal si psihismul inconstient arhetipal. Asfel autorul considera ca modul n care se
orienteaza eul constient n raport cu lumea si complementar fata de orientarea inconstientului ()
felul si masura n care eul si dezvolta si stapneste raporturile cu realul" dau nastere celor patru
functii de cunoastere: doua rationale: functia logica si functia valorica sau afectiva si doua irationale:
functia senzoriala si functia intuitiei". De la aceasta premisa pleaca teoria tipurilor proprie aceluiasi
autor, care indica o tendinta a persoanei de a prefera o anumita functie de cunoastere, fapt ce l
orientaza pe acesta catre un anumit mod de a fi", prin interiorizarea caracteristicilor si trasaturilor
unui astfel de mod de contact cu realitatea. Ca urmare a acestei orientari iau nastere opt tipuri
psihologice bazale care fac obiectul cercetarii si care vor fi descrise o data cu prezentarea datelor de
cercetare.
2. Structuralitatea sistemului de personalitate
Are n vedere premisa conform careia componentele acestui sistem se comporta ca elemente ale unei
structuri, avnd legaturi indispensabile unele cu altele si depinznd unele de existenta altora, n sensul
functionarii optime a ntregului. Trasaturile de personalitate reprezinta efecte produse de interactiunea
acestor componente de baza care functioneaza n baza unui pattern format dealungul existentei
individului. Un anumit tip de stimul n planul personalitatii da nastere unui anumit tip de reactie
tradusa n latura energetica si dinamica a personalitatii.
Astfel are loc o specializare a trasaturilor de personalitate care nu se mai pot exprima n termenii
simpli de: temperament, inteligenta, caracter, creativitate sau aptitudine, ci trebuiesc luate n
considerare holistic ca un amalgam al acestora, ca o noua materie constituita din reactia si contopirea
celorlalte. Imposibilitatea exprimarii acestui nou nivel al personalitatii, superior celorlalte a dat nastere
modelelor multifactoriale, n care se studiaza rezultatele interactiunii trasaturilor de personalitate, dnd
nastere unora noi, ce descriu o noua realitate. Unul dintre aceste modele care a facut si obiectul de
studiu al cercetarii este modelul Big-Five, care are n componenta cinci factori primari, de baza care
interactionnd se nuanteaza si descriu punctual aspecte ale personalitatii individului. Acesti factori
primari se regasesc sub urmatoarele denumiri:
1. extraversia - capacitatea de orintare a persoanei catre exterior, modul de implicare n actiune, gradul
de sociabilitate
2. agreabilitatea - reprezinta diferentele individuale ce iau nastere n urma interactiunii sociale si are
n vedere calitatile emotionale ale persoanei si comportamentele sale prosociale.
3. constiinciozitatea - modul caracteristic individului de a trata sarcinile, activitatile si problemele care
apar la un moment dat.

4. stabilitatea emotionala - diferentele individuale referitoare la caracteristicile emotive ale ale unei
persoane si la dificultatile emotionale pe care le poate ntmpina persoana.
5. cultura sau intelectul - dezvolta diversele functii intelectuale cum ar fi creativitatea, deschiderea la
experienta.
IV. Analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii
n vederea prelucrarii datelor statistice, obtinute prin evaluarea membrilor categoriei profesionale de
agent de siguranta s-au avut n vedere indicatorii statistici descriptivi, scopul cercetarii fiind acela de a
determina tipul temeperamental cu frecventa cea mai mare n cazul grupului evaluat si a profilului
general, bazat pe calculul mediei, n scopul observarii tendintei medii de manifestare a trasaturilor de
personalitate.
n cazul testului MBTI s-au obtinut doua tipuri temperamentale a caror frecventa a fost ridicata si
patru a caror frecventa a fost redusa si foarte redusa. Astfel:
1. tipul temperamental ESTJ (extravert senzorial rational judicativ) s-a regasit n cazul a 36 de
participanti din cei 55. Media de vrsta a esantionului, ce prezinta un astfel de temperament este de 34
de ani, iar vrstele participantilor sunt cuprinse ntre 24 si 42 de ani, frecventa cea mai mare
regasindu-se n cadrul categoriei de vrsta de 32 de ani.
Pe o scala ce cuprinde valori de la 0 la 60 orientarile temperamentale sunt dupa cum urmeata:
extravert = 20, senzorial = 37, rational = 28, judicativ = 33 (anexa 1).
1. tipul de temperament ESTJ se caracterizeaza prin sintagma de "administartor al vietii", caruia i plac
lucrurile bine organizate si structurate si care se preocupa de aspectele reale, concrete ale unei situatii.
Realitatea pentru aceste persoane este reprezentata de ceea ce poate fi observat, acumulat, verificat n
mod direct prin intermediul simturilor. Se ncred n gndire si iau decizii n urma analizei logice, ntrun proces etapizat care porneste de la cauza la efect, de la premisa la concluzie. Nu se sfiesc sa aiba
opinii personale si sa le exprime.
n activitatile pe care le desfasoara subiectul ESTJ este condus de rezultatele obtinute. si doreste sa
devina practic si analitic pentru a face fata problemelor cu usurinta. Este considerat ca cel mai
suprancarcat dintre toate tipurile temperamentale ceea ce poate da nastere unor reactii de inadaptare.
2. tipul temperamental ISTJ (introvert senzorial rational judicativ) s-a regasit n cazul a 14 participanti
din numarul total de 55. Categoria de vrsta a acestor subiecti este cuprinsa ntre 27 si 46 de ani, cu
frecventa cea mai mare n cadrul categoriei de vrsta de 37 de ani. Media de vrsta a fost de 36 de ani
si 6 luni.
Pe o scala ce cuprinde valori de la 0 la 60 orientarile temperamentale sunt dupa cum urmeata: introvert
= 18, senzorial = 39, rational = 20, judicativ = 28.
Se observa ca n cazul celor doua tipuri temperamentale formula de baza se pastreaza, n sensul ca
orientarea ST se conserva, schimbndu-se directia manifestarii tendintelor. Subiectul nu se mai
manifesta n exterior ci are o bogata viata interna. Premisa dupa care se ghideaza acest tip
temperamental este aceea ca e gata sa ncerce aproape orice macar o singura data. Este un fin
observator al realitatii, manifestndu-se nsa ca distant, rece cu cu cei din jur, de altfel este o persoana
neprietenoasa. n situatiile practice manifesta o mare ndemnare, avnd abilitati de lucru n sarcinile
ce presupun finete de executie. Este ntotdeauna pregatit sa reactioneze prompt la ceea ce i se
ntmpla. Dintre toate tipurile temperamentale acesta este considerat cel mai pragmatic.

Celelalte tipuri temperamentale regasite n cadrul esantionului sunt slab reprezentate, regasindu-se la
un numar redus de subiecti.
n cazurile cu incidenta mai mare se observa ca se pastreaza formula rational - senzorial. Combinatia
genereaza un dezvoltat simt al datoriei. Persoanele de acest gen sunt ascultatoare si doresc sa fie de
folos grupurilor sociale carora le apartin. Se simt cel mai bine cnd au obligatii si vor sa fie cei care au
grija ntregii lumi. Prefera mai degraba sa ofera dect sa primeasca. Sunt cei mai responsabili din cele
patru temperamente. n cazul temperamentului ISTJ se observa ca tendinta catre introversie se
manifesta n cadrul grupului cu media de vrsta mai mare (37 ani), fapt ce poate fi pus si n seama
maturizarii si detasarii pe care o da experienta bogata de viata.
n cazul evaluarii cu proba NEO PI R aceasta s-a aplicat pe esantionul de 55 de subiecti cu vrsta
cuprinsa ntre 24 si 46 de ani a carui medie este de 34 de ani si 7 luni. (anexa 2)
n cazul factorilor generali cum ar fi nevrozismul media obtinuta a fost cea de 4,78 ceea ce indica fatul
ca participantii se situeaza la mijlocul distantei ntre nivelul scazut al nevrozismului care indica
echilibru emotional, lipsa anxietatii si polul opus reprezentat de prezenta accentuata a acetor tendinte.
Factorul extraversie sustinut si de tipurile temperamnetale prezentate anterior, nregistreaza la nivelul
grupului o medie de 4,68 ceea ce situeaza si acest domeniu la mijlocul distantei ntre manifestarile
comportamentale observabile si introversie.
Domeniul deschidere, nregistreaza o medie de 3,91 ceea ce poate fi interpretat ca o orientare catre
conservatorism, catre "caile batute", catre ceea ce este cunoscut si o lipsa a dorintei de a inova, de a
ncerca ceva nou.
Agreabilitatea n cadrul grupului se manifesta de asemenea la nivel mediu (4,95), ceea ce poate
reprezenta o piedica n initierea si dezvoltarea relatiilor interpersonale.
Domeniul constiinciozitate se afla la cel mai nalt nivel din cadrul celor cinci, cu o medie de 6,91.
Scorurile nalte la acest domeniu corelate cu cel scazute la cel al deschiderii poate semnifica faptul ca
participantii manifesta constiinciozitate fapt ce poate fi legat de conservatorism si preocuparea pentru
lucrurile importante.
Concluzii
Avnd n vedere sarcinile de lucru descrise pentru categoria profesionala de agent de siguranta
publica, aplicarea celor doua probe a avut n vedere nivelul la care anumite trasaturi de personalitate
se dezvolta sau regreseaza n urma practicarii acestei profesii.
Temperamentul ca latura dinamica, manifesta a personalitatii, iese n evidenta n primul rnd n
relatiile cu ceilalti si este stiut ca parerea despre ceilalti se formeaza n primul minut de contact. Astfel
este necesar ca politistul ce desfasoara activitati de ordine publica, desi temperamentele nu pot fi sunt
valorizate, sa prezinte un tip temperamental care sa i permita contactul cu oamenii. n cazul
esantionul avut n vedere s-a observat orientarea extroverta a tipurilor temperamentale ceea ce
reprezinta un avantaj n activitatile care presupun relationarea. Orintarea ST determina asa cum am
mai mentionat tendinta de a se face utili grupurilor sociale carora le apartin. si da nastere unui nalt
simt al datoriei.
Structuralitatea personalitatii redata cu ajutorul domeniilor si fatetelor chestionarului NEO PI R, ajuta

la formarea unei opinii asupra profilului pe care agentul de siguranta publica ar trebui sa l prezinte. n
acest sens este utila compararea profilului obtinut n urma interpretarii rezultatelor si a celui "ideal"
obtinut n baza studierii domeniului personalitate din cadrul psihoprofesiogramei agentului de ordine
(vezi subcapitolul Anexe).
Compararea celor doua profile scoate n evidenta att fatetele cu risc n ceea ce priveste accentuarea
trasaturilor de personalitate specifice acestora, asfel n cazul domeniului nevrozism, esantionul
prezinta o medie de aproape cinci, n timp ce ar fi preferabil ca aceasta sa nu depaseasca valoarea 1. O
astfel de manifestare n planul personalitatii poate afecta activitatea profesionala a individului dnd
nastere unor stari de neliniste, angoasa n situatii cnd acesta trebuie sa manifeste echilibru.
+ Domeniul deschidere care descrie contactul social facil este de preferat sa se situeze peste valorile
medii, n timp ce n cadrul esantionului are valori scazute. Acest fapt poate influenta activitati din sfera
profesionala, cum ar fi culegerea de informatii deoarece aceasta presupune intrarea n contact si
socializarea cu alte persoane.
+ si n ceea ce priveste agreabilitatea exista diferente ntre cele doua valori, nsa n acest caz este
semnificativa categoria sociala cu care agentul de siguranta publica intra n contact, asfel n cazul
infractorilor este de preferat ca nivelul acesteia sa fie redus.
+ Constiinciozitatea are valori apropiate ceea ce determina observarea modului serios n care
participantii la cercetare se raporteaza la sarcinile ce le sunt atribuite.
+ Dintre fatetele nevrotismului, anxietatea, prezinta valori discrepante. Despre necesitatea ca scorurile
la aceasta fateta sa fie reduse am vorbit n cazul domeniului nevrozism.
+ Ostilitatea si depresia nregistreaza de asemenea valori mai crescute dect cele de preferat, dar
explicatia scorurilor crescute la depresie a fost scoasa n evidenta la interpreatrea rezultatelor.
+ Valorile impulsivitatii se suprapun cu aproximatie, ceea ce asigura o buna reactie n situatiile
neprevazute, fapt ce reduce riscul aparitiei unor incidente nedorite.
+ Vulnerabilitatea se afla la poli opusi n cazul celor doua profile fapt ce poate determina expunerea
politistului la influente nefaste sau pierderea obiectivitatii profesionale.
+ Desi putin probabil sa se manifeste n cazul unei astfel de profesii, fantezia nregistreaza valori
superioare n cazul esantionului.
+ Ultimele doua domenii constiinciozitatea si agreabilitatea prezinta scoruri nalte la principalele
fatete cum ar fi : altruism ( necesar n relatiile cu persoanele vrstnice pe care politistul trebuie sa le
sprijine), competenta, complianta, asertivitate, blndete ( necesara n cadrul grupurilor unde
desfasoara activitati de prevenire a infractionalitatii, cum ar fi institutiile de nvatamnt sau n situatia
coordonarii activitatilor de pregatire a cetatenilor n scopul de a reactiona prompt n fata fenomenului
infractional).
+ Modestia este nca o trasatura de personalitate care nu ar trebui sa lipseasca politistului.
+ Un alt domeniu, cel al constiinciozitatii este cel mai bine reprezentat, valorile majoritatii fatetelor
aflndu-se la un nivel nalt. Astfel competenta, ordinea, datoria, auto-disciplina, deliberarea, categorii
care fac parte din deontologia profesionala a agentului de siguranta publica, se regasesc si n cadrul
structurii de personalitate la majoritatea celor evaluati.
Dincolo de necesitatea manifestarii pregnante a unor trasaturi de personalitate, trebuie luat n
considerare faptul ca, desi activitatea profesionala pe care o desfasoara solicita maxima obiectivitate,
devotament, altruism, auto-disciplina, dorinta de realizare, asertivitate, politistul, n cazul nostru
categoria profesionala de agent de siguranta publica, are propria individualitate, iar conditia sa de
fiinta bio-psiho-sociala, l determina ca n unele situatii, sa fie la fel de "uman" ca si ceilalti semeni ai
sai.

Bibliografie
1. Andreescu A., Pruna st. - Psihopedagogie militara, Ed. Timpolis, Timisoara, 1999
2. Colectiv - Buletin de informare si documentare al Directiei Politiei de Ordine publica, nr.3, 2002
3. Colectiv - Teorie si tactica politieneasca, Ed. Ministerului Administratiei si Internelor, Bucuresti,
2002
4. Colectiv - Management organizational n domeniul ordinii publice, vol. I si II, Ed. Ministerului
administratiei si internelor, Bucuresti, 2001
5. Iosif Gh., Moldovan - Scholz M - Psihologia muncii, Ed. Universul, Bucuresti, 1996
6. Minulescu M. - Psihodiagnoza moderna, Chestionarele de personalitate, Ed. Fundatiei Romnia de
mine, Bucuresti, 2004
7. Moldovanu - Scholz M. - Managementul resurselor umane, Ed. Economica, Bucuresti, 2000
8. Legea nr. 218 /2002, art. 10, privind organizarea si functionarea Politiei Romne
9. Novac A. - Statistica sociala aplicata, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1995
10. Pitariu H. - Psihologia selectiei si formarii profesionale, Ed. Dacia, Cluj - Napoca, 1983
11. Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei de modernizare a Politiei Romne 2004 - 2005 actualizata
12. Plonsky M. - Psihologie cu stil, Un ghid de scriere, Universitatea din Wiscounsin, adaptare Roco
M.
13. Popa M. - Statistica psihologica n aplicatii SPSS, Ed. Universitatii, Bucuresti, 2001
14. Rascanu Ruxandra - Introducere n psihologia aplicata, Ed. Ars Docendi, Bucuresti, 2000
15. Tabachiu A. - Psihologia muncii, Ed. UPB, Bucuresti, 1997
16. Zaharia Corina, Andreescu A. - Aspecte privind adunarile publice n Romnia, Ed. Transilvania
Expres, 1998
17. Zlate M. - Eul si personalitatea, Ed. Trei, Bucuresti, 1999
18. Zlate M. - Fundamentele psihologiei, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1994

* Inspector psiholog, I.P.J. Covasna, M.A.I.

** Profesor universitar dr., Universitatea Bucuresti