JURISPRUDENŢĂ – Legalitatea vs.

nelegalitatea examinării şi reexaminării psihologice

SPEŢĂ – STUDIU DE CAZ

ADMITEREA ÎN MAGISTRATURĂ

Informaţii preluate din Sentinţa nr. 2212/2013, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII Contencios
Administrativ şi Fiscal

*iniţialele persoanei sunt fictive, informaţiile prezentate sunt luate parţial din Sentinţă şi sunt prezentate în scop didactic

S-a constatat că P.M nu îndeplineşte condiţia de a fi apt din punct de vedere psihologic
şi a fost declarat respins la concursul de admitere în magistratură. P.M susţine că este apt din
punct de vedere psihologic şi îndeplineşte toate condiţiile de admitere în magistratură, dorind
să ajungă în funcţia de procuror. P.M. a evidenţiat faptul că desemnarea comisiilor de
psihologi pentru testarea psihologică, respectiv pentru reexaminarea psihologică a
candidaţilor nu este a fost legală. Candidatul a motivat faptul că în urma concursului şi a
susţinerii celor trei probe, a fost declarat admis cu media 7,33 ocupând poziţia 73 în
clasamentul celor 100 de locuri disponibile (test de verificare a cunoştinţelor juridice – 73;
test de verificare a raţionamentului logic – 67; interviu – 7,98).

Ulterior a fost programat alături de ceilalţi candidaţi declaraţi admişi, la testarea

psihologică, aceasta desfăşurându-se în două etape: testarea scrisă şi interviu în faţa
psihologului. Conform rezultatelor, alături de alţi doi candidaţi examinaţi de acelaşi psiholog,
P.M. a fost declarat respins la aceasta probă, spre stupoarea generală a acestuia şi fără să poată
identifica motivele raţionale ale acestui rezultat. În această situaţie, P.M. a formulat
contestaţie conform regulamentului, fiind programat pentru reexaminarea psihologică. În
urma aplicării unui nou test scris şi a susţinerii unui nou interviu, ambele în aceeaşi zi, în faţa
unei comisii formate din trei psihologi, P.M. a fost declarat din nou respins, fără a primi
explicaţii. Acelaşi calificativ a fost obţinut şi de un alt candidat prezentat la reexaminarea
psihologică. Mai mult, P.M., înaintea examinărilor psihologice a depus actele necesare
verificării condiţiei bunei reputaţii şi a participat la examinarea medicală, iar în urma
verificărilor efectuate s-a constatat că cele două condiţii sunt îndeplinite. P.M. a susţinut că
procedura de evaluare psihologică a fost nelegală şi că dreptul lui în profesie a fost câştigat
prin promovarea concursului de admitere în magistratură. P.M. susţine că nu contestă
necesitatea îndeplinirii condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea
funcţiei de magistrat de către orice candidat, însă alege să conteste legalitatea procedurii de
testare psihologică precum şi rezultatele acesteia, deoarece consideră că îndeplineşte această
condiţie, iar calificativele primite de la comisiile de examinare şi reexaminare psihologică
sunt profund nedrepte şi eronate, fiind rezultatul unei lipse de profesionalism şi bună credinţă
din partea psihologilor.

P.M. a indicat că verificarea condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic poate fi
realizată doar de comisia de admitere (nu de alte comisii precum cele de examinare şi
reexaminare psihologică), sau faptul că există ca prevedere ca acestă verificare să se realizeze
pe baza unui aviz psihologic obţinut de candidat de la un psiholog specializat, ori prin
includerea între membrii comisiei de admitere a unui psiholog care să realizeze testarea
psihologică.

ASPECTE INVOCATE DE P.M. ÎN INSTANŢĂ:

1. Hotărârea este nelegală pentru că au fost desemnaţi psihologi atestaţi în psihologia

muncii şi organizaţională, care nu au competenţă şi specializarea cerute de lege;
NORME din 11 ianuarie 2019 privind competențele profesionale ale psihologilor cu
drept de liberă practică
Articolul 10
Competențele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihologia muncii și
organizațională se numără si evaluare psihologică și diagnoză la nivel de post,
individual și de grup (deci psihologii din psihologia muncii si organizațională cu drept
de liberă practică sunt avizati)
2. Psihologii care desfăşoară activităţi prevăzute la art. 5 din lege (printre care se numără,
la litera c, elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenţei, abilităţilor,
aptitudinilor şi a altor caracteristici umane) trebuie, în mod obligatoriu, să fie
specializaţi şi să obţină atestatul de liberă practică prin procedurile specifice Comisiei
de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Referitor la susținerea reclamantului conform căruia psihologii care au efectuat
examinarea/reexaminarea psihologică nu aveau calificarea necesară pentru a desfășura
activitatea, respectiv nu dețineau atestat în domeniul de competență psihologie aplicată
în domeniul securității naționale”,: potrivit dispozițiilor din Hotărârea Plenului
Consiliului S. al Magistraturii nr.562/2010 privind organizarea activității de psihologia
personalului de la nivelul Consiliului și al curților de apel, specializarea pe care
trebuie să o aibă toți psihologii încadrați la nivelul acestor structuri este în domeniul
de competență psihologia muncii și organizațională”
3. E absurd să se considere că în cazul recrutării unor agenţi de poliţie judiciară de către
M.A.I. este necesar ca evaluarea acestora psihologică să fie efectuată de psihologi
specializaţi în siguranţa naţională, în schimb în cazul recrutării procurorilor, cărora
poliţiştii judiciari le sunt subordonaţi, este suficient ca evaluarea psihologică să fie
realizată de psihologi specializaţi în psihologia muncii şi organizaţională.
HOTĂRÂRE nr. 279 din 5 aprilie 2012
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de
admitere în magistratură
Candidaţii susţin un interviu în faţa comisiei de examinare din care fac parte un
psiholog, un judecător, un procuror, un profesor universitar şi un pedagog, desemnaţi
de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii, prin urmare sunt suficienți psihologii specializați în psihologia muncii şi
organizaţională
4. Consideră că psihologia aplicată în domeniul securităţii naţionale reprezintă o
specializare superioară psihologiei muncii şi organizaţionale, iar obţinerea atestatului
presupune o procedură mai exigentă.
Psihologul atestat în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale
are şi toate competenţele psihologului atestat în specialitatea psihologia muncii şi
organizaţională, pe trepte similare de specializare. Potrivit HOTĂRÂRE nr. 788 din 14
iulie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004
privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
Prin urmare, psihologia aplicată în domeniul securităţii naţionale nu este superioară și
nu presupune o procedură mai exigentă.
5. Potrivit Normelor metodologice, Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică
şi siguranţă naţională desfăşoară proceduri şi activităţi specifice de evaluare în vederea
atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialităţi: a)
psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale; b) psihologie judiciară –
evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, iar Comisia de psihologia
muncii, transporturilor şi serviciilor desfăşoară procedură şi activităţi specifice de
evaluare în vederea astestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele
specialităţi: a) psihologia muncii şi organizaţională; b) psihologia transporturilor; c)
psihologia aplicată în servicii.
6. Rezultă din aceste Norme metodologice că cele două domenii de specializare,
psihologia aplicată în domeniul siguranţei naţionale şi psihologia muncii şi
organizaţională, au un regim diferit, iar un psiholog cu atestat în psihologia muncii şi
organizaţională nu poate desfăşura activităţi de competenţa unui psiholog specializat
în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale.
7. Psihologii din comisiile de examinare şi reexaminare sunt specializaţi în domeniul
psihologiei muncii şi organizaţională, treapta I de specializare (practicant) având o
vechime redusă şi nu deţin atestat de liberă practică emis de Comisia de psihologie
pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Psihologul practicant în specialitatea psihologia muncii și organizațională are
competențe de specialitate în ceea ce privește evaluarea psihologică și diagnoza la
nivel de post, realizează psihodiagnostic individual în vederea angajării
8. Interviul susţinut în faţa comisiei de examinare, cât şi a comisiei de reexaminare
psihologică, nu a fost înregistrat în nici un mod, astfel încât nu există o garanţie a
transparenţei acestei probe, nu există nici o dovadă a întrebărilor psihologilor şi a
răspunsurilor mele, astfel încât psihologii să poată justifica în mod temeinic
concluziile la care au ajuns. În această modalitate, psihologii pot să formuleze orice fel
de concluzii, în mod absolut subiectiv, după bunul plac, fără ca acestea să poată fi în
mod efectiv contestate de către candidat sau verificate ulterior.
Interviului prin intermediul căruia toți candidații au fost evaluați pornește de la
aceleași întrebări, care fac parte din Ghidul de interviu
9. Conţinutul rapoartelor este sub forma de copy-paste (în raportul de examinare şi
reexaminare se regăsesc aceleaşi virgule şi aceleaşi formulări).
Nu consider ca este un argument valid, ci doar o părere pur subiectivă. In raport este
importanta sistematizarea informațiilor si a observațiilor ce cuprinde pentru fiecare
candidat mai multe arii de interes, cum ar fi dezvoltarea cognitivă si a limbajului, cea
social-afectivă, psihomotrică, comportamentală, etc. Tine mult de stilul si de
experiența psihologului
10. Este imposibil ca patru psihologi să nu găsească unei persoane fără probleme psihice,
cu un trecut profesional plin de reuşite, unei persoane integrate din punct de vedere
social şi familial, nici o trăsătură pozitivă de personalitate.
Nu exista trăsături pozitive sau negative de personalitate, acest fapt ar indica ca o
persoană (prin faptul ca s a născut cu anumite predispoziții de personalitate, studiile
arătând ca multe fațete ale personalității au un grad ridicat de heritabilitate) să fie
 instant catalogata ca bună sau rea. Acestea se pot educa in timp, însă sunt anumite
predispoziții fac o persoana mai adecvata pentru un anumit post decât altele.
11. Testarea psihologică are caracter orientativ, neconstituind un criteriu categoric de
selecţie în vederea exercitării unei profesii, mai ales că se pot strecura erori care să
compromită rezultatul evaluării (ex. de candidaţi care obţin rezultate diferite de la un
examen la altul, iar personalitatea şi profilul psihologic al unei persoane nu se pot
schimba într-un timp atât de scurt).

CONTRAARGUMENTE

- Întocmirea rapoartelor a avut în vedere respectarea unui format standard stabilit în

prealabil, fapt menit să asigure respectarea principiului standardizării în procesul de
examinare a candidaţilor.
- Pe parcursul procesului de examinare candidaţii au luat la cunoştinţă despre
procedeele utilizate, criteriile urmărite, condiţiile în care se desfăşoară
examinarea/reexaminarea şi despre motivele care au condus la emiterea avizului.
- Chiar dacă P.M. a fost declarat apt psihologic potrivit unor experitze extrajudiciare de
către cabinetele unor psihologi care lucrează în domeniul privat, acestea încalcă
principiul standardizării care a fost avut în vedere la examinarea psihologică
organizată, potrivit căruia toţi candidaţii au fost evaluaţi cu aceleaşi teste şi conform
aceluiaşi Ghid de interviu validat pe populaţia de magistraţi. Prin urmare, avizele
primite de la alţi examinatori psihologi fără experienţă în raport cu solicitările
specifice profesiilor din magistratură, fără să lucreze cu instrumentele specifice
profesiei, avizele acordate nu pot fi considerate relevante.
- Toţi candidaţii au susţinut testul scris în aceleaşi condiţii şi în acelaşi interval de timp,
fiind evaluaţi pornind de la aceleaşi întrebări care fac parte din Ghidul de interviu.
- Regulamentele instituţiei nu prevăd în mod expres o calificare/competenţă specifică în
cazul psihologilor, nici cu privire la treapta de specializare pe care aceştia trebuie să o
aibă sau o anumită vechime în muncă.

Sursa: https://www.clujust.ro/nelegalitatea-examinarii-si-reexaminarii-psihologice-la-admiterea-magistratura/

APLICAŢIE:

Având în vedere cele citite vă rugăm să formulati VERDICTUL acestui caz, argumentând
alegerea făcută.
Evaluarea persoanei sa realizat conform legii, psihologii cu liberă practică practicieni au dreptul sa
evalueze psihologic o persoana in vederea selecție pentru un post de muncă, toți candidații sunt
evaluați in general in aceleași condiții pe baza unui ghid de interviu, psihologii din domeniul
securității pot realiza acest proces, dar asta nu ii face mai experți decât cei din psihologia muncii si
organizațională, un raport psihologic este o descriere cat mai obiectiva ce trebuie obligatoriu sa
conțină anumite informații despre persoanele examinate in legătura cu diferite aspecte (de unde
poate apărea confuzia de copy-paste)