Scoala Spectrum Unitati de lungime

Cugetarea "Este o masura in toate" (Est modus in rebus) are o vechime de mii de ani, apartine unui
anonim si are totusi un caracter de actualitate.
In procesul cunoasterii, omul a avut nevoie de masurari si implicit de unitati de masurare pentru a efectua
masurarile, el fiind singurul purtator constient al principalelor unitati de masura utilizate astazi: metrul (inaltimea),
kilogramul (masa) si secunda (puls).
In secolul XVI, "palma" era definita ca fiind distanta dintre capatul degetului mare si capatul degetului mic, la
deschiderea maxima. In Moldova palma avea 0,279 m, in Muntenia 0,245 m, iar "palma domneasca" avea 0,275 m.
Cotul era definit ca fiind distanta dintre cot si varful degetului mijlociu. In Moldova cotul avea 0,637 m, in Muntenia
0,677 m. In secolul XVIII in Franta cotul avea 0,677 m la Metz, 1,188 m la Paris si 1,432 m la Laval.
Cel mai vechi etalon de lungime cunoscut, a provenit din vechiul leagan de civilizatie al Mesopotamiei in
perioada cand se elabora "Epopeea lui Ghilgames" (sec. XXI i.e.n.). El era reprezentat de piciorul statuii printului
Gudea din Lagos (in prezent se afla la Muzeul Luvru) care avea lungimea de 26,45 cm si era impartit in 16 toli. In jurul
anului 1050 i.e.n. ca o dovada a cresterii importantei exactitatii masurarilor a aparut "Cotul lui Nipur" materializat
printr-o vergea de cupru de 110,35 cm impartita in 4 picioare, la randul lor impartite in 16 toli.
La jumatatea mileniului I i.e.n. egiptenii au introdus cotul faraonului Amenhotep I cu lungimea de 52,35 cm
divizat in 28 degete. Nivelul apei Nilului se masura prin intermediul unor franghii cu noduri. Thales din Milet (circa
624-546 i.e.n.) a introdus ca unitate de masura stadia = 188 m. El a masurat distanta dintre navele aflate in largul marii
si a calculat inaltimea piramidelor egiptene masurand lungimea umbrelor acestora. Romanii au preluat de la greci
unitatile de masura si au realizat etaloane din piatra ce erau pastrate in Capitoliu. In secolul II le-au impus si in Dacia.
In China secolului II exista ca unitate de masura "degetul"; nu se cunoaste echivalentul actual al degetului chinezesc.
Inscriptionarea pe un cilindru metalic pastrat la Beijing din timpul domniei lui Wang Mong conduce la o valoare a lui
"pi" de 3,1547.
In anul 789 apare ideea unificarii sistemelor de unitati de masura. Edictul dat la Aix la Chappele de Imparatul
Carol cel Mare (768-814) se refera la unitatile ponderale si monetare pe teritoriul Frantei. Cu aceasta ocazie a fost
introdusa ca unitate de lungime "piciorul regelui".
In anul 1215 Magna Carta stabileste in Anglia un sistem de masuri si greutati. Faimosul "inch" este fixat in anul 1324
printr-o ordonanta a regelui Eduard al II-lea (1284-1327) la trei boabe de orz uscat. Piciorul este fixat la 20 inch.
Pentru lungimi, unitatile de masura s-au raportat in general la corpul omenesc: piciorul, palma, degetul,
linia. Pentru lungimi mai mari au fost alese: cotul, stanjenul, prajina. Astfel, fathom-ul (stanjenul), yard-ul, inch-ul sunt
unitati de masura care se mai folosesc si azi (1 fathom = 1,8288 m; 1 yard = 0,9144 m; 1 foot = 0,3048 m; 1 inch =
25,4 mm etc.
Francezii au fost primii care au introdus un sistem rational si coerent de unitati de masura.
Astfel, la 8 mai 1790 ca urmare a propunerii lui Talleyrand Perigord, Adunarea Nationala a Frantei a legiferat drept
unitate fundamentala pentru masurarea lungimilor, lungimea pendulului care bate secunda.
Ulterior, comisia formata din Lagrange, Leplace, Condorcet, Broda si Monge au aratat ca lungimea
pendulului care bate secunda nu poate fi considerat o constanta deoarece ea depinde de acceleratia gravitatiei, marime
care variaza in diferite puncte ale globului.
Pe baza masurarilor efectuate asupra lungimii arcului meridianului dintre Dunkerque si Barcelona, metrul a fost definit
ca fiind "a patruzecea milioana parte din lungimea meridianului care trece prin Paris". Dupa aceasta definitie s-a
construit metrul etalon de platina, si prin aceasta unitatea de masura fundamentala pentru lungimiÞara noastra a adoptat
sistemul metric la 15/27 septembrie 1864 prin "Legea pentru adoptarea sistemului metric, de greutati si masuri in
Principatele Unite Romane" intrand in vigoare de la 1/13 iunie 1866. Este de mentionat, ca in aceasta perioada,
presedinte al Consiliului de Ministri a fost Mihail Kogalniceanu.
 VECHI UNITĂŢI DE LUNGIME
Palmă 1/8 dintr-un stânjen
Stânjen 2 m (aproximativ)
Palmac 3,48 cm (Moldova)
Poştă 8 – 20 km (În funcţie de ţară)
Pas mic 4 palme (Ţ. Românească)
Pas mare 6 palme (Ţ. Românească; Moldova)
Lat de palmă ½ palmă
Cot 0,664 cm (Moldova); 0,637 cm (Ţ. Românească)
Funie 20 – 120 m (În funcţie de loc)
Leghe 4,444 km;
Deget Lăţimea unui deget
Prăjină 3 stânjeni
Verstă 1067 m
Picior 1/6 dintr-un stânjen

1 milimetru = 1000 micrometri = 0.0394 inch

1 centimertu = 10 milimetri = 0.3937 inch
1 metru = 100 centimetri = 1.0936 yard
1 kilometru = 1000 metri = 0.6214 mile
1 inch = 2.54 centimetri
1 picior = 12 inch = 30.48 centimetri
1 yard = 36 inch = 0.9144 metri
1 mila = 1760 yarzi = 1.6093 kilometri

-metrul (pentru lungime) - m - este lungimea egala cu 1650763,73 lungimi de unda in

vid ale radiatiei care corespunde tranzitiei intre nivelele 2p10 si 2d5 ale atomului de kripton 86;

Unitati de lungime

1 deget= 0,02m
1 lat de palma= 0,08 m
1 palma = 0,24m
1 cot =0,48m
1 picior= 0,32 m
1 pas= o,96m
1 trestie(prajina) = 2,88m
1 mila= 1480m
1 inch= 25,4 mm
1 tol= 25,4 mm
1 picior= 12 toli= 0,3048 m
1 yard= 3 picioare = 0,924399m
1 fatom= 2 yarzi= 1,828798 m
1 mila terestra= 1760 yarzi= 1609,344 m
1 mila USA = 1609,347 m
1 mila marina =1853 m