Psihodiagnoza i intervenia terapeutic unificatoare

a copilului/adolescentului n cazuri de custodie

Divortul este un factor de distres si prin urmare evaluarea complexa a familiei nu are loc intr-

o perioada de functionare normala.

Fiecare parinte incearca sa se prezinte pe sine intr-o postura cat mai pozitiva/favorabila si

scoata in evidenta abilitatile deficitare ale celuilat parinte.

Raportul catre instanta va trebui sa explice intr-o maniera narativa o serie de aspecte profunde

ale relatiei copil-parinte si sa ajute instanta in a stabili care dintre parti satisface cel mai bine
nevoile copilului/interesul superior al copilului;

Evaluare psihologic i psihodiagnostic

Repere esentiale in evaluarea copilului
interesul copilului inainte de toate;
rolul terapeutului este sa asiste instanta;
impartialitate;
evitarea relatiilor duble;
obtinerea informatiilor din mai multe surse si verificarea lor;
concluziile se iau pe marginea a ceea ce vede/aplica in mod direct;
clarificarea rolului;

Pentru a stabili care este interesul superior al copilului, instana ia n considerare o

serie de factori, printre care:
ataamentul, legturile afective existente ntre printe i copil;
capacitatea i disponibilitatea printelui de a oferi copilului afeciune;
capacitatea i disponibilitatea printelui de a satisface copilului nevoile materiale, asistena

medical, ngrijirea, etc;

capacitatea i disponibilitatea printelui de a continua creterea i educarea copilului n religia

pe care a adoptat-o;

meninerea

stabilitii i continuitii mediului de via a copilului (cas, vecini, coal etc);

meninerea relaiilor cu rudele (familia extins);

starea

de sntate fizic i psihic a printelui, eventualul abuz de substane;

preferina

rezonabil a copilului, n cazul n care instana consider c acesta are o vrst

suficient pentru a-i exprima opinia;

dorina

i capacitatea printelui de a ncuraja i facilita o strns i continu relaie a copilului

cu cellalt printe;

violena n familie, indiferent dac violena a fost ndreptat mpotriva copilului sau acesta

doar a asistat la violen;

ntr-un articol publicat de APA (American Psychological Association), Ackerman &

Ackerman au realizat o ierarhizare a criteriilor pe care o serie de psihologi americani le-au

avut n vedere cnd au propus instanei ncredinarea copilului unuia dintre prini
(printele A):
Printele

B este alcoolic;

Printele

A demonstreaz abiliti parentale mai bune dect printele B;

Printele

B ndeprteaz copilul de printele A (not: vezi Alienarea parental);

Copilul

este mai ataat emoional de printele A;

Printele

A este mai stabil emoional,

Printele

A este mai tolerant n ceea ce privete timpul de vizitare;

Printele

B nu a respectat hotrrile judectoreti anterioare;

nainte
Copilul

de divor, printele A se ocupa de creterea copilului;

n vrst de peste 15 ani dorete s locuiasc mpreun cu printele A;

Printele

B este foarte furios n urma divorului,

Printele

B utilizeaz pedepse fizice asupra copilului;

Printele

A particip activ la educarea copilului;

Printele

B a obinut rezultate foarte proaste la evaluarea psihologic;

Printele

B are cazier;

Printele

B are un istoric de spitalizare din motive psihiatrice;

Printele

A este preocupat de nevoile viitoare ale copilului;

Printele

B este semnificativ mai puin inteligent dect copilul;

Printele

A este preocupat de dezvoltarea copilului;

Programul

printelui B necesit integrarea copilului ntr-o instituie de ngrijire,

Printele

B intenioneaz s se mute cu copilul n alt stat;

Printele

A este preocupat de situaia colar a copilului;

Printele

A rmne s locuiasc n aceeai cas, iar copilul va merge la aceeai coal;

Situaia
nainte

financiar a printelui A este mai stabil;

de divor printele A se ocupa de disciplinarea copilului;

Familia

extins a printelui A este mai disponibil;

Copilul

n vrst de 10 ani prefer s locuiasc cu printele A;

Printele

A s-a recstorit, iar printele B este implicat ntr-o relaie;

Printele

B este implicat ntr-o relaie homosexual;

Printele

B a fost violent fizic fa de printele A;

Printele

B a abuzat sexual printele A,

Printele

A este de acelai sex cu copilul;

Printele

B este un fost alcoolic;

Printele

A este mai activ social,

Printele

A s-a recstorit, iar printele B este singur;

Printele

B ia medicaie psihiatric;

Copilul

n vrst de 5 ani prefer s locuiasc cu printele A;

Printele

A este implicat ntr-o relaie, iar printele B este singur;

Printele

A este mama, iar printele B este tata.

Etapele evaluarii:
-interviul cu parinti si copii;
-observarea copilului in relatie cu parinti;
-evaluarea abilitatilor parentale

-evaluarea clinica si testarea psihologica;

Scopul evaluarii in cazuri de custodie
Identificarea stresorilor sistemului de familie (paternurile disfuncionale de comunicare n

cuplu, lipsa unor reguli consistente i clare, graniele difuze).

Identificarea conflictului de roluri, intimitatea i balana puterii n cuplu cu scopul de a

reducerea intensitatea conflictului dintre cei doi soi

Identificarea mesajelor copilului care se afl n spatele unui comportament opoziional.

Distincia intre prezenta sindromului de alienare i comportament opoziional.

Ajutarea prinilor de a da o noua structur relaiilor de familiei.

nlturarea copilului din triangulare prin nvarea de ctre prini a unor noi abiliti de a
comunica i interaciona.
stabilirea unor noi reguli de comunicare n care copilul nu mai este folosit pe post de
mesager.
Clarificarea emoiilor pe care le resimt ca aduli n procesul de separare
Psihoeducaia are rolul s ajute prinii s neleag situaia i s-i motiveze n rezolvarea
problemei, fcnd diferena intre rolul de printe i cel de so.
Identificare prezentei / absentei unor patologii la nivelul personalitii fiecrui printe
Identificarea factorilor care menin problema i care sunt resursele fiecrui parinte
Evaluarea psihologic a copiilor/adolescentilor
Complexitatea cazurilor care presupun situaii de ncredintare/rencredintare a unui
copil necesit n mod obinuit un demers aprofundat, scopul fiind de a comunica o evaluare
valida, obiectiva si relevanta pentru a asista instantele de judecata.
Stabilirea contactului
Inainte de inceperea interventiei terapeutice, psihologul trebuie sa clarifice si o serie de
aspecte ce tin de modul in care sa i se adreseze copilul, durata unei sedinte de evaluare, modul
de desfasurarea al acestora, etc. si sa incerce pe cat posibil sa detensioneze copilul si sa-l
centreze spre demersul de evaluare si interventie terapeutica.

Este

util s se prezinte din nou si sa clarifice in ce masura copilul cunoaste motivul pentru

care se afla acolo, intrucat nu intotdeauna parinti informeaza corect copii.

Prima

sedinta este totodata momentul in care psihologul informeaza copilul in ceea ce

priveste relatia terapeutica, confidentialitatea lucru care este extrem de important pentru copil
intrucat astfel el se va simti respectat si se va avea in relatie cu psihologul o atitudine pozitiva
si deschisa.
Un

alt aspect important este explorarea spatiului afectiv al copilului, respectiv sentimentele

copilului cu privire la divortul/separarea parintilor.

Observatia

Observarea trebuie s se concentreze asupra urmtoarelor aspecte ale comportamentului

copilului: comunicarea verbala i non-verbala, reactii emotionale si comportamental,

comportamentul evitant, gradul de implicare si participare, etc.

Observatiile asupra copilului in interactiune cu membrii familiei sau cu mediul sau

social sunt extrem de importante, deoarece copilul, in special cel mic, nu are posibilitatea de a
verbaliza complet sau adecvat trairile, sentimentele, gandurile si atitudinile sale fata de
experientele cu care se confrunta si nici dorinta de a le exprima sau de a se face inteles.
De multe ori putem avea acces la lumea interioara a copilului doar prin intermediul jocului

simbolic.
desenul liber, desenul familiei, modelajul, jocul cu nisip, dramaterapia, colajul sau alte

mijloace expresiv creative sunt indispensabile in evaluarea psihodiagnostica a copiilor, ele

actionand atat ca mijloc de sustinere al efectelor terapeutice cat si ca mijloc provocativ si
catalizator al demersului terapeutic.
Interviu cu parintii si copilul
despre modul in care percep parintii dificultatea prezentata, cnd apare, cine este cel mai

afectat, ce msuri de rezolvare s-au folosit i de ctre cine, ce efecte au avut acestea. Cu
prinii se realizeaz i interviul anamnezic.

despre cum percepe el dificultatea prezent, folosindu-ne de metode expresive (desen,

modelaj, marionete, joc). Se realizeaz i o evaluare psihologic a copilului pentru a se

determina nivelul lui de dezvoltare psihic i conflictele lui emoionale ce apar n urma
aplicrii tehnicilor proiective.
Intervievarea este considerata o metoda de baza in cadrul complexului de metode destinate
sa acorde asistenta copiilor cu dificultati de adaptare sau care au suferit traume de orice tip.
interviul este un ansamblu de tehnici de ascultare a copilului, insotite de indemnuri care sa-i
incurajeze exprimarea.
Are o functie terapeutica fiind practic cheia pentru construirea relatiei terapeutice.

Pentru a fi un bun specialist in interviul clinic este important sa stii:

sa lasi de o parte aspectele personale si sa te concentrezi pe ceea ce spune copilul sau adultul;
sa dezvolti o relatie pozitiva;
sa evaluezi raspunsurile copilului sau adultului;
sa fie nondirectiv;
sa incurajeze copilul/adultul sa se exprime ;
sa cunoasca procesul de evaluare si asistare;

Calitatile unui psiholog eficient

Indiferent de orientarea terapeutica de care apartine, este important ca terapeutul sa dea

dovada de o capacitate empatica dezvoltata, care sa-i permita sa se puna n pielea clientului
sau, sa-i nteleaga sistemul de credinte si de valori, sa intre n rezonanta cu nevoile, trairile si
dorintele acestuia, astfel nct sa-l poata nsoti realmente n demersul de autocunoastere si de
restructurare personala.
Atitudinile psihologului:
Acceptarea necondiionat;
Empatia;
Congruena;
Colaborarea;
Gndirea pozitiv;
Responsabilitatea;

Respectul
Abilitile unui psiholog eficient:
Ascultarea activ;
Observarea;
Adresarea de ntrebri;
Oferirea de feed- back;
Furnizarea de informaii;
Parafrazarea;
Sumarizarea;
Reflectarea.
sa nu emita judecati de valoare;
Sa fie atent la nonverbal;
Respecta ritmul clientului;
Decriptarea mesajului se face pe nivelul de comunicare al clientului (ex:asta pt tine ar
insemna..)si prin ancorarea cu realul (cu ce se leaga din viata ta..);
Pentru un psiholog raportul emotii/ratiune trebuie sa fie echilibrat pentru a nu se confunda in
scenariile si rolurile clientului.
Psihologul nu trebuie sa isi impuna modul de viata
Sustinerea mimico-gesticulara;
Racordarea posturala-preluarea in oglinda a pozitiei clientului;

Testele si chestionare de evaluare psihologica

Desi psihologul reuseste sa stranga in urma interviului suficiente informatii, cu toate

acestea pentru a confirma sau infirma unele dintre ipoteze, el utilizeaza instrumente
standardizate care nu se bazeaz att de puternic pe aptitudinilor verbale.

Testele sau scale de evaluare sub forma de joc sunt introduse treptat, fara a forta ritmul,

nivelul de acceptare si motivatia a copilului, dar stimulandu-i mereu curiozitate sau interesul.
Se vor evita testarile prea lungi si obositoare si tragerea unor concluzii pripite.

Exercitiu
Un frumos exercifiu de fantazare, descris dupa Violet Oaklander (1988, p. 16) se numes- te
Lupta".
Copilul isi imagineaza cu ochii deschisi ca este un mic vapor in timpul unei furtuni puternice.
Incearca sa~ti imaginezi ca tu esti unicul vapor si explica ceea ce simti. Vantul este pu ternic si
incearca sa scufunde vaporul. Valurile izbesc cu putere.
Vorbeste-mi despre modul cum diferite parti ale corpului tau trebuie sa se lupte cu furtuna.
Cum iti comimica diferite parti ale corpului tau daca vei fi invingator sau invins din furtuna?
Pe neasteptate vantul a atacat pentru ultima oara micul vapor sj apoi moare. Vaporasul a
castigat lupta! Ce experience reale de viata ai avut tu, care sa fte asemanatoare cu situatia
dintre vantul muribund si vaporasul invingator? Imagineaza-ti ca tu esti micul vaporas care
tocmai a invins furtuna. Ce simti tu fata de furtuna? Imagineaza-ti ca esti marea furtuna care
tocmai nu a reusit sa scufunde vaporasul. Ce simti tu fata de el? Acum fa un desen despre tine
insuti ca vaporas intr-o furtuna".
Testele i chestionare utilizate n evaluarea psihologica a copilului
Teste de evaluarea a nivelului de dezvoltarea cognitiva

Cunoaterea

nivelului de dezvoltarea cognitiva a unui copil este un aspect foarte important in

evaluarea copilului De exemplu un copil cu abiliti si competente de comunicare reduse nu

poate fi un candidat potrivit pentru o abordare terapeutica care pune accent mare pe functiile
verbale.
Dintre

cele mai uzuale teste amintim: Scala de inteligenta pentru copii Wechsler-forma

revizuita (WISC-R), Scala de inteligenta Wechsler pentru prescolari si scolari mici

(WPPSI)Scala de Inteligenta Standford-Binet, etc.

Teste

de evaluarea a simptomelor i dificultailor copilului:

-STAI
-The

State-Trait Anxiety Inventory (Form Y / Form for Children);

Childrens Depression Inventory (CDI; Kovacs, 2003);

-Scala

de Anxietate Multidimensionala Pentru Copii (MASC, Multidimensional Anxiety Scale

for Children);
-Child

Behavior checklist;

Sistemul Achenbach al Evalurii Bazate Empiric (ASEBA);

-Child

sexual behaviour inventory CSBI;

-,,Inventarul

de simptome indicatoare ale traumei la copii-Trauma symptom checklist for

children-TSCC ;
-Inventarul

de simptome indicatoare ale abuzului-Checklist for child abuse evaluation-CCAE

al lui J.Petty.

Mijloace expresive utilizate in evaluare copilului

presupune folosirea ntregului potenial imagistic i poate fi mbinat cu desenul i

Fantezia-

micarea fizic.
Desenul

lumii interioare, din linii, figuri si culori;

Pictura sentimentelor;

lmaginarea si desenarea unei tufe de trandafiri" (exercitiu utilizat de V. Oaklander);

Modelajul;

ajuta la eliberarea imaginaiei i poate fi utilizat ca exprimare senzorial i

Colajul

emoional;
Jocul

cu nisip;

Povetile

metaforice;

Metafora

terapeutic;

Marionetele;
Dramaterapia.

Desenul serial
Desenul serial

este o metoda individuala de lucru cu copilul cu dificultati

comportamenta1e si de adaptare, practicata de J.A.B.Allan (1988), in scop psihoterapeutic.

Metoda este de inspiratie jungiana si implica o serie de 12 sedinte a cate 20-25 minute fiecare,
o data pe saptamana, cand i se cere copilului sa deseneze un tablou, in prezenta consilierului
psiholog.

Utilizarea desenului serial evidentiaza trei stadii principale in aplicarea metodei pe copii
cu tulburari si dezorganizari moderate, Fiecare stadiu reflecta anumite imagini sau teme tipice.
In stadiul initial, intre prima si a 4-a sedinta, desenele reflecta:

o viziune globala asupra lumii interioare a copilului;

pierderea controlului intern si prezenta

sentimentelor de disperare si deznadejde;

stabilirea

unui raport initial cu consilierul, care uneori, este incorporat intr-un desen in forma

simbolica a uriasului prietenos, pilot de avion doctor sau asistent.

In stadiul intermediar, de la a 5-a la a 8-a sedinta continutul desenelor pare a reflecta:

expresia unei emotii in forma ei pura;

conflictul intre contrarii (rau/bine) si izolarea sentimentelor ambivalente;

adancirea relatiei dintre copil si ajutorul sau.

La sfarsitul acestei faze, copilul foloseste

desenul pentru a comunica direct despre pro-blema dureroasa sau pentru a dezvalui un secret.
In stadiul terminal, de la a 9-a la a l2-a sedinta, copilul tinde sa deseneze:
imagini care reflecta sensul stapanirii de sine, al autocontrolului si valorizarii;

scene ce reflecta o imagistica pozitiva: absenta razboiului, violentei, luptei, distrugerii;

simbolul central al sinelui (autoportret, forme de mandale;

scene umoristice;

tablouri ce reflecta deplasarea legaturii de atasament de la consilier catre alte persoane.

Avantajul aplicrii metodelor proiective n evaluarea copiilor

Sunt neamenintoare i
indirecte;
Permit aducerea
coninuturilor incontientului
la nivelul contiinei prin
intermediul simbolurilor;

Evaluarea psihologic a dinamicii relaiilor familiale

Se refer la evaluarea gradului i tipului de funcionalitate din cadrul sistemului familial.
Permite identificarea patternurilor interacionale patogene din familia copilului.
Aspecte specifice cazurilor de custodie
Scopul evaluarii:
Intelegerea

durerii, sursa conflictului din perspectiva fiecaruia, natura credintelor si fricilor

legat de celalat parinte ne va fi de folos in realizarea evaluarii. Daca parinti se simt intelesi vor
areactiona pozitiv la recomandarile psihologului.
Se

discuta deasemenea despre

regulile, rutina/programul familiei, aspecte ce tin de

experienta personala a fiecarui parinte si modul in care experintele personale pot influenta
disputa pentru incredintarea copilului. Idealizarea unor aspecte personale, a unor realtii implica
de cele mai multe ori idealizarea propriilor abilitati parentale.
Evaluarea situaiei familiale
Evaluarea

se realizeaz prin raportarea la anumite criterii care permit aprecierea caracterului

ei funcional sau disfuncional.

Criteriul

comunicrii:

Familia funcional: comunicarea este congruent, membrii familiei spun ceea ce simt i ceea
ce gandesc, fr teama de a fi pedepsii sau respini.
Familia disfuncional: comunicarea este incongruent, sentimentele autentice i adevratele
idei ale membrilor sunt ignorate.
Criteriul

regulilor

Familia funcional: regulile sunt flexibile, clare, adaptate situaiei, membrii familiei
inelegand necesitatea i importana lor.
Familia disfuncional: regulile sunt inflexibile, netransparente; membrii familiei nu particip
la stabilirea lor i nici nu tiu cum s le schimbe atunci cand situaia o impune.
Criteriul

relaiilor

Familia funcional: relaiile sunt stranse i satisfctoare atat in interiorul familiei cat i in
afara ei, membrii familiei demonstreaz empatie unii fa de alii, au relaii interpersonale
pozitive, sunt rezonabili.
Familia disfuncional: relaiile intra- i inter-familiale sunt stanjenitoare, genereaz conflicte,
nefericire.
Criteriul

combinat: reguli, relaii, flexibilitate, .a.

Familia funcional: imprtete interese comune, patternu-uri comune i funcionale de

comunicare, se poate adapta eficient la schimbare, cultiv respectul reciproc, se angajeaz in
luarea deciziilor i rezolvarea problemelor, membrii se bucur unii de compania altora, se simt
bine impreun.
Familia disfuncional manifest caracteristicile opuse. (Minuchin S., cf.J.J. Muro, T.
Kottman,1995),
Caracteristici ale familiei funcionale
1.comunic i ascult
2. se afirm i se susin unii pe alii
3. manifest respect reciproc i fa de alii
4. manifest incredere
5. au sim ludic i al umorului
6. ii impart responsabilitile
7. se inva unii pe alii sensul binelui i al rului
8. au un puternic sentiment al apartenenei familiale, acordand importan tradiiilor i
ritualurilor
9. au simul msurii in interaciunea cu alte persoane
10. imprtesc aceeai credin religioas sau convingeri spirituale
11. ii respect dreptul la intimitate
12. ii fac servicii unii altora
13. folosesc timpul petrecut impreun la mas sau alte activiti pentru conversaie
14. ii petrec timpul liber impreun
15. se sprijin reciproc in situaii dificile.

Intervenia terapeutic centrat pe familie

Intervenia terapeutic orientat ctre prini nu se limiteaz doar la modificarea paternurilor

de relaionare i interaciune ci, prin demersuri specifice, urmrete i clarificarea rolurilor la

nivelul cuplului.
Confundarea rolurilor este foarte obinuit n multe familii. n astfel de situaii obiectivul

terapiei este oferirea de sugestii prinilor privind gestionarea unor situaii tensionate i
controlul exprimrii furiei.
Ce anume influeneaz succesul unei intervenii?
Ciclul Schimbrii
PRECONTEMPLARE

Nu mi se pare nimic n neregul cu modul n care gestionez

anumite situaii cu copilul meu Nici nu m gndesc s schimb ceva.

CONTEMPLARE
PREGTIRE
ACIUNE

Poate c ar fi bine s fac o schimbare.

Intenionez s nu mai ip atunci cnd ia o not mic

Am oprit certurile acas

MENINERE

n ultimele sptmni cnd mi vine s ip ies din camer i folosesc cu

succes strategiile de relaxare i alternativele nvate.

RECDERE

revenirea la comportamentul problematic.

Teste de evaluarea a abilitilor parentale:

Coeficientul atitudinilor parentale al lui Hudson ;

Ackerman-Schoendorf Scales for Parent Evaluation of Custody (ASPECT);

Scara coeficientului de stres parental Parenting Stress Index-PSI al lui R.Abidin;

Testul afectului parental al lui M.Mlinehan

EMBU-My Memories of Upbringing)

MCMI-III: Millon Clinical Multiaxial Inventory-III (Millon, T.,Davis, R., & Millon, C.,

1997).
PCRI: Parent-Child Relationship Inventory (Gerard, A. 1994).

Intalnirile cu familia permit observarea interactiunilor familiale, precum si a rolului fiecarui

membru:
-proximitatea fizic-adic prinii i copilul stau mpreun sau separai?
-dac stau mpreun, se afla n contact fizic i aparent dependent, legai unii de alii?
-dac stau desprii, indic aceasta o lips a contactului emoional sau o independena
sntoas?
-se observ dac copilul se mica liber prin camer sau parintele i controleaz
comportamentul.
-ce reacie au prinii la comportamentul copilului lor?
-cere acesta aprobare cnd vorbete? Vorbete liber sau este blocat de prezena prinilor?
Plecnd de la aceste informaii, psihologul formuleaz ipoteze cu privire la :
- msurile educative pe care prinii le aplic copilului;
- alianele i conflictele intrafamiliale;
- comunicrile perturbatoare i dublele mesaje.
-factori care intretin simptomul;