Sunteți pe pagina 1din 8

Fobia sociala

Terapeutii nu si-au manifestat multa vreme interesul fata de


pacientii suferind de fobie sociala.Pe de o parte, acestia nu
deranjeaza pe nimeni, nici pe vecini, nici societatea, si tulburarea
lor ramane neobservata, deoarece simptomul principal este
evitarea sociala, iar eforturile lor cele mai semnificative sunt
dirijate spre disimularea acesteia(pacientilor le este rusine sa
vorbeasca despre problema lor, chiar daca si celor care le sunt
apropiati sau care se ocupa de ingrijirea lor).Pe de alta parte,
terapeutii nu acordau nici o atentie acestei suferinte pe care
Freud n-o identificase.Psihiatria clinica a tulburarilor anxioase s-a
bazat multa vreme pe terminologia freudiana, in asa masura incat
terapeutii confundau fobia sociala cu timiditatea excesiva .
Situatia s-a schimbat odata cu aparitia lucrarilor lui Isaac
Marks in perioada anilor 1970,apoi cu introducerea tulburarii in
DSM-III in anii 1980.In present, numeroase cercetari,atat
clinice,cat si teoretice,sunt consacrate fobiei sociale,iar mijloacele
terapeutice au evoluat considerabil.
Definitie :
Anxietatea sociala este un fenomen universal,care aminteste
de acel sentiment de discomfort si de aprehensiune pe care orice
fiinta umana poate sa-l traiasca atunci cand se simte supusa
privirii si/sau aprecierii unei alte personae.Tracul sau timiditatea
sunt expresii nepatologice ale acestui sentiment .
Ca si in cazul tuturor tulburarilor emotionale, anxietatea
sociala poate atinge o intensitate care o transforma intr-o
suferinta si un handicap pentru pacient:se vorbeste atunci despre
fobie sociala.
Trei criterii delimiteaza anxietatea de fobia sociala :

- Intensitatea suferintei emotionale : anxietatile sociale


patologice nu produc doar o simpla jena sau un discomfort,
ele genereaza o stare de rau intensa, cu sentimente de
panica situationala sau atacuri de rusine ;
- Importanta evitarilor : timidul se duce(chiar nelinistit fiind)la
o petrecere, daca stie ca va intalni acolo cativa prieteni care
il securizeaza, dar fobicul social nu este capabil sa faca acest
lucru ; pec and o persoana cu trac face eforturi pentru a-si
depasi teama de a vorbi in public,fobicul social renunta
sistematic sa se manifeste; in cazul fobiei sociale, evitarile
se impun pacientului, nu-I lasa nici o posibilitate de a alege ;
- repercursiunile asupra calitatii vietii: timiditatea si tracul pot
impiedica intalnirile sentimentale sau o promovare
profesionala; insa fobia sociala distruge calitatea vietii si
provoaca o izolare afectiva si sociala, dificultati in ceea ce
priveste gasirea si pastrarea unui loc de munca sau in a se
simti bine acolo.
Criterii de diagnostic conform DSM-IV :
1.Teama persistenta si intensa fata de una sau mai multe
situatii sociale in care subiectul poate fi expus observatiei atente
a celuilalt.
2.Subiectului ii este teama ca va actiona intr-o maniere
jenanta sau umilitoare.
3.Expunerea la o situatie sociala de care se teme provoaca
aproape in mod sistematic o anxietate care poate lua forma unui
atac de panica .
4.Subiectul recunoaste caracterul excesiv sau irational al
sentimentului de teama .
5.Situatiile sociale sau performante sunt evitate sau traite cu
o anxietate si o suferinta intense.

6.Evitarea,anticiparea anxioasa sau suferinta perturba in


mod serios obiceiurile individului, activitatile sale profesionale sau
scolare, activitatile sale sociale, relatiile sale cu o alta persoana.

Situatii declansatoare :
Situatiile sociale care constituie surse de teama sau de
ingrijorare sunt nenumarate, dar pot fi grupate in cinci categorii :

Tipul
de
Exemple
situatie
care
genereaza
teama
Situatii
de A participa la un examen sau la o sedinta de
performanta
evaluare, a face o expunere sau a tine o
conferinta, a citi un text in timpul unei
ceremonii
Situatii
de A fi privit(sau a se considera privit) atunci
observare
cand face o activitate sau chiar si atunci
cand nu face nimic precis(mers, mancat,
scris, condusul masinii)
Situatii
de A-ti apara drepturile, a-ti spune parerea, a-ti
afirmare
exprima
nevoile(negocierea
preturilor,
realizarea unei reclamatii)
Situatii
de Necesitatea de a te destainui : a face
relevare a sinelui cunostinta cu cineva, a stabili relatii amicale
sau sentimentale, a aprofunda o relatie
formala la inceput
Situatii
de Necesitatea de a vorbi cu celalalt intr-o
interactiuni
maniera informala, superficiala: schimb de
superficiale
banalitati, de noutati.

Unii pacienti se tem de toate aceste situatii, dar multi nu se


tem decat de unele dintre acestea. Analiza precisa a acestor
situatii diferite ii permite terapeutului sa patrunda in spatiul
cotidian al pacientului sau si sa evalueze importanta dificultatilor
acestuia. Este necesar sa I se ceara pacientului sa specifice, in
legatura cu fiecare dintre aceste categorii de situatii,intensitatea
suferintei resimtite si importanta evitarilor.
Simtomele :
Explorarea celor patru categorii principale de simptome
constituie adesea ocazia potrivita pentru practician sa-si ajute
pacientul sa inteleaga mecanismele bolii sale.
- Emotiile : Cele doua emotii fundamentale ale fobiei sociale
sunt teama si rusinea .
Teama este o emotie centrata pe manifestarea unei
atitudini vigilente fata de mediul inconjurator in
asteptarea aparitiei unui pericol
Rusinea este convingerea pacientului ca nu s-a putut
conforma regulilor grupului si certitudinea ca este, din
aceasta cauza, devalorizat si minimalizat.
In general, in cazul fobiei sociale,cele doua sentimente
coexista.
- Comportamentele : La fel ca si in cazul altor tulburari
anxioase, evitarile reprezinta unul dintre simptomele majore
ale fobiei sociale si argumentul cel mai convingator referitor
la caracterul cronic al acesteia .Evitand confruntarea,
subiectul isi pastreaza si isi intareste convingerea ca a reusit
sa scape de un pericol real.Se poate vorbi despre dou tipuri
de evitri care se ntreptrund: evitri situaionale, destul de
des
ntlnite,
n
care
pacientul
renun s nfrunte contextele sociale si evitri "subtile",
aprute atunci cnd subiectul a putut sau a trebuit s se

confrunte cu anumite situaii, dar nu poate s mearg pn


la capt n asumarea riscului.
Isi raionalizeaz evitrile situaionale transformndu-le n
reguli de via ("Nu-mi place s ies din cas", "Nu-mi place
s vorbesc fr s spun nimic") i nu contientizeaz
evitrile subtile ("Datorit explicaiilor voastre, am neles c
citesc ntotdeauna n metrou pentru a nu ntlni privirile
oamenilor, i nu doar pentru a nu m plictisi").
- Cognitiile : Dimensiunea cognitiv a fobiei sociale este
dominat, n principal, de anxietatea de evaluare.In orice
circumstan social, pacientul este convins ca : va fi
observat atent , va fi judecat in mod negativ , va fi respins
sau va fi ridiculizat. Ins tulburrile stimei de sine sunt
cvasiconstante i antreneaz perturbri cognitive centrate
pe autodevalorizare punitiva. Temerile cele mai frecvente
sunt cele n legtur cu manifestarea emotivitii i limitelor
personale (lipsa educaiei, a cunotinelor, a inteligenei).
- Tulburarile de atentie : Aparin unei dimensiuni cognitive precontiente. ntr-un cadru social, pacienii consacr cea mai
mare parte a resurselor lor atenionale supravegherii atente,
dar limitate a ceea ce-i nconjoar.Blocati intre evitarea
privirilor si atentia fata de eventualele pericole, fobicii sociali
sunt, din punct de vedere psihologic, absenti din viata
sociala.
Diagnostic diferentiat si comorbitate :
Unele simptome ale anxietii sociale pot fi regsite n
numeroase tablouri clinice, cum ar fi unele stri depresive i
majoritatea tulburrilor anxioase1. Decizia de a le trata n
mod specific este determinat de analiza funcional.In
unele cazuri, frecvente, o fobie social se afl n spatele unui
consum cronic de alcool sau de hasis : consumul de
substane toxice este o tentativ de autoterapie a tulburrii

fobice (se bea nainte de a se expune unor situaii pentru a


atenua panica, i apoi pentru a atenua sentimentul de
ruine). Tratamentul fobiei este indispensabil n cadrul
programului de prevenire a recidivelor.
Epidemiologie si evolutie :
Expresiile simptomatice benigne ale anxietii sociale sunt
frecvente : timiditatea (inhibarea fa de orice situaie
"inedit") afecteaz 40 pn la 60% din populaia general,
iar tracul (anxietatea de performan) afecteaz cel puin
30%
dintre
subieci.
n ceea ce privete fobia social propriu-zis, un studiu
recent (Lepine, Gasquet, Kovess el al., 2005) constat o
prevalent de 4,7% pe via (2,6% pentru brbai i 6,6%
pentru femei). Un studiu francez (Pelissolo, Andre, MoutardMartin et al., 2000) prezenta procente mai reduse (1,9%)
raportate
la
ntreaga
via.
Apariia n adolescen a acestei tulburri constituie o
regul, dar unii pacieni, care au o personalitate n general
evitant, descriu aprehensiuni sociale semnificative cu
apariie mai precoce, chiar din copilrie. Un anumit numr
de copii par s aib predispoziii temperamentale precoce,
observabile chiar din primul an. Una dintre manifestrile
comportamentale fiind tendina spre o inhibiie ngrijortoare
fa de "nonfamiliar" (aduli i situaii necunoscute i/sau
neobinuite). Aproximativ o treime din copiii care au acest
pattern biocomportamental (n cadrul cruia regsim i
semnele unei activri simpatice intense n situaia3
respectiv) prezint un risc de dezvoltare ulterioar a fobiei
sociale sau a tulburrii de panic (Kagan, 1999).
Etiologii :
Intr-un efort firesc de a se nelege pe sine, dar uneori i din
preocuparea de a-i ajuta propriii copii s evite s triasc
aceleai suferine, pacienii i pun ntotdeauna problema

originii tulburrii lor. Datele actuale oferite de cercetrile


(Craske, 2003) n domeniu sugereaz s li se propun
modelul
bio-psihosocial
drept
gril
explicativ.
Modelul
bio-psihosocial
al
fobiei
sociale:
1. Predispoziii temperamentale, de origine genetic sau
dobndite in mod precoce, favorizeaz probabil n cazul unor
pacieni manifestarea unei reactiviti emoionale mai
violente fa de persoane necunoscute, fa de grupuri de
persoane i fa de orice form de agresivitate relaional
(strigte,
furie).
2. Aceste predispoziii suni diminuate sau agravate prin
influenele de mediu, cum ar fi modelele parentale,
recomandrile educative i evenimentele de via.
3. In sfrit, i unii factori sociali sunt probabil la originea
tulburrii. Precaritatea locului de munc i omajul, de
exemplu, dificultile ntmpinate pentru gsirea i pstrarea
unui loc de munc influeneaz cu prioritate subiecii
vulnerabili din punct de vedere social, printre care se
numr i fobicii sociali. Aceste dificulti i pot aduce n
situaia de eec social, care le agraveaz apoi simptomele
(teama de a cuta un nou loc de munc, ruinea c nu
lucreaz nicieri).

Bibliografie :
1. Cum sa ne eliberam de frica de ceilalti (Tracul, timiditatea,
inhibitiile, fobia sociala) de Christophe Andre & Patrick
Legeron.
2. Ghid clinic de terapie comportamentala si cognitiva de
Ovide Fontaine.

Lucrare anul I
Curs de formare complementara Psihologie Clinica
Asociatia FORMAPSYBLUE

Ghita Ion Alexandru