poate fi definit ca fiind acea form de comportament orientate n sens distructiv, n vederea producerii unor daune, care pot

fi materiale, psihologice, morale sau mixte. Prin urmare actul agresivitii al comportamentului agresiv poate fi ndreptat ctre obiecte, precum casa, mobila, vesela, ctre fiinele umane sau ambele. Formele cele mai frecvente i mai cunoscute ale comportamentului agresiv sunt delincvena i infracionalitatea. O definiie mai complet a agresivitii ar fi aceea c agresivitatea este orice form de conduit orientat ctre obiecte, persoane sau ctre sine, n vederea producerii unor prejudicii, a unor rniri, distrugeri sau daune.

Multitudinea de teorii, de ncercri de explicare a agresivitii, de analiz i interpretare demonstreaz faptul c nu exist nc un consens ntre psihologii sociali cu privire la comportamentul agresiv i la definirea agresivitii. Nu doar att, dar se pare c n cazul agresivitii, fenomenul de "mprtiere" a punctelor de vedere este chiar mai mare dect n cazul altor fenomene psihologice.

Din perspectiva scopului urmrit, unele comportamente agresive sunt orientate, au ca scop producerea unui ru unei alte persoane, n timp ce alte comportamente agresive au n principal ca scop demonstrarea puterii sau masculinitii agresorului, ambele demonstrate prin agresivitate. Agresivitatea nu este nici comportament antisocial, i nu trebuie confundat sau identificat cu delincvena sau cu infracionalitatea. Agresivitatea nu implic ntotdeauna un caracter antisocial. Lupttorul de arte mariale, n ring, poate avea un comportament agresiv. Totui, n acest caz exist agresivitate, chiar explicit, nu putem vorbi de comportament antisocial. De asemenea, nici situaia invers nu este ntotdeauna valabil; nu orice comportament infracional, sau antisocial poate fi nsoit de agresivitate. Agresivitatea nu nseamn violen. Dei de foare multe ori comportamentele agresive sunt confundate cu comportamentele violente, acestea prezint diferene fundamentale. Violena se exprim prin dorina clar de a vtma, de a face ru, ns acest lucru se poate face i fr agresivitate, fr ca iniiatorul s dea dovad de comportament agresiv. De exemplu, otrvirea unei persoane, este ntr-adevr un act agresiv, dar nu implic violen. Agresivitatea nu este ntotdeauna ndreptat n afara subiectului. Exist situaii cnd comportamentul agresiv se ndreapt asupra subiectului nsui, n acest caz vorbind de comportament auto - agresiv. Dar i aici se face distincia ntre actele auto agresive grave precum sinuciderea, auto mutilarea, i a comportamentelor auto agresive uoare,care pot periclita sntatea, ns nu ntr-o manier aa evident. n acest ultim caz putem vorbi de fumat, alcool, droguri, etc. Dat fiind faptul c agresivitatea, respectiv comportamentul agresiv este un fenomen foarte complex, o ncercare de tipologizare este foarte dificil. Criteriile cele mai frecvente dup care se poate clasifica agresivitatea sunt: n funcie de agresor sau de persoana care adopt comportament agresiv, agresivitatea poate fi clasificat n agresivitatea tnrului i agresivitatea adultului agresivitatea masculin i agresivitatea feminin agresivitatea individual i agresivitatea colectiv agresivitatea spontan i agresivitatea premeditat n funcie de mijloacele utilizate n vederea finalizrii inteniilor agresive, putem mpri agresivitatea n: Agresivitatea fizic i agresivitatea verbal. Agresivitatea direct, care are efecte directe asupra persoanei agresate, i agresivitatea indirecta, n cazurile n care pot apare intermediari ntre agresor i persoana agresat, victim a comportamentului agresiv CLASIFICAREA AGRESIVITII N FUNCIE DE OBIECTIVELE URMRITE: Agresivitatea care are ca scop implicit sau explicit obinerea unor beneficii, a unui ctig material Agresivitatea ce are ca principal scop rnirea i uneori chiar distrugerea victimei. n funcie de forma de manifestare a agresivitii aceasta poate fi: agresivitatea violent i agresivitatea non violent agresivitatea latent i agresivitatea manifest

Sursele de influenare a agresivitii sunt din pcate foarte multe, li pot fi grupate pe trei categorii: surse ce in de individ, de conduita i de comportamentul acestuia. frustrarea este una din cele mai des ntlnii factori declanatori ai agresivitii atacul sau provocarea direct, de cele mai multe ori verbal, dar i fizic, poate duce la comportamente agresive ale celui vizat. durerea, n formele ei fizic i moral, poate duce la creterea agresivitii cldura este i ea un factor declanator al agresivitii, fapt demonstrat de numeroase studii aglomeraia este de asemenea un factor declanator al comportamentelor agresive, fiind un agent stresor pentru unii oameni accesul la materiale pentru aduli (filme, reviste, etc) poate constitui un factor care duce la intensificarea / declanarea comportamentelor agresive. Dei acest lucru a fost confirmat de unele cercetri experimentale, ali autori infirm acest lucru Surse din cadrul familiei n aceast categorie, cele mai grave forme ale agresivitii sunt btaia i incestul, avnd consecine extrem de nefavorabile. Copiii fac fata unor situatii familiale si scolare tensionate prin comportamente agresive. Agresivitatea lor poate fi o modalitate de a atrage atentia sau poate fi o simpla provocare. Uneori copiii folosesc comportamentele agresive pentru a castiga o identitate proprie, alteori se simt pur si simplu neglijati.Comportamentul agresiv are in timp efecte negative si duce la deficiente in modalitatile de rezolvare a situatiei conflictuale.Copiii agresivi traiesc intr-un mediu social caracterizat prin conflicte.In general, copiii agresivi traiesc intr-un mediu social caracterizat prin conflicte, neglijare si abuz, dar de multe ori agresivitatea copiilor este cauza conflictelor in familie. Agresivitatea copilului se poate manifesta inca din perioada de sugar, cand acesta isi manifesta furia (in special baietelul), continuand cu copilaria mica, in care apar conflicte in special intre copiii de acelasi sex, apoi cu varsta scolara, cand baietii prefera agresivitatea fizica, iar fetele agresivitatea indirecta.Comportamentul agresiv al copilului poate avea ca scop obtinerea unui beneficiu sau poate fi afectiv (impulsiv, neplanificat). De multe ori, insa, agresivitatea copilului este motivata de frica si se amplifica prin crize de furie si nesiguranta. Copiii din acesta categorie nu au incredere in ceilalti , se simt amenintati si incearca sa-si reduca furia printr-un comportament agresiv de preventie caracterizat prin izbucniri de furie . Ei asteapta o recunoastere sociala exagerata si sunt foarte sensibili la amenintari , incercand sa castige respect cu ajutorul agresivitatii. Cand copiii agresivi obtin respect si supunere de la ceilalti copii, agresivitatea lor se intareste si se manifesta in tot mai multe ocazii. Metodele educative nepotrivite utilizate de parinti , caracterizate prin amenintari vagi si inconsecventa intaresc agresivitatea copilului.Deasemenea, statusul social scazut al familiei constituie un factor de risc, fiind asociat cu competente sociale deficitare si un comportament de disciplinare problematic. Conflictele conjugale pot determina o crestere a stresului familial si duc la respingerea copilului de catre parinti.Cand comportamentul agresiv al copilului apare in copilaria timpurie ,parintii trebuie sa ia masuri preventive si terapeutice de corectare a acestuia, in caz contrar copilului ii vor lipsi mai tarziu abilitatile social-emotionale cu ajutorul carora sa construiasca relatii si sa se integreze in grup.Specialistii considera ca in aceasta situatie este necesara o consiliere a parintilor si a familiei, stiut fiind ca agresivitatea copilului este conditionata de mediul in care traieste.In cadrul acestei consilieri parintii invata sa-i faciliteze copilului un comportament nou, mai putin agresiv, iar pe de alta parte copilul este abordat ca si individualitate.Cand copilului nu ii este acordata atentia necesara la primele semne ale agresivitatii ,el poate fi respins de cei de aceeasi varsta cu el si se poate simti izolat social, avand in acelasi timp si esecuri scolare. Astfel, el isi cauta sustinerea printre copiii care prezinta aceleasi manifestari problematice ca si el, il accepta si- i intaresc si mai mult agresivitatea , intrand intr-un cerc vicios din care cu greu mai poate iesi.