Violența în familie și bullyingul

școlar, impactul asupra

psihicului copilului
 CUPRINS:

• Manifestări de violență în familie asupra copilului

• Manifestări de bullying în mediul școlar:
- agresor;
- victimă;
- martor;
• Impactul asupra psihicului copilului
Manifestări de violență în familie asupra copilului
• Violență fizică;
• Violență verbală;
• Violență sexuală;
• Violență economică;
• Violență spirituală( obligarea de apartenență, stil
vestimentație, ritualuri etc.);
• Stil de educație autoritar;
• Absentism (nu participă în viața copilului, mult timp
lucrează, lucrează peste hotare);
• Indeferență afectivă;
• Comportament vicios (alcool, droguri etc.)
• Neacceptarea identității copilului (boală, caracter,
identificarea transgender, minoritate sexuală).
bullying
 Ce este bullyingul?
• Asociația Americană de Psihologie definește
bullying-ul ca fiind “orice comportament
amenințător și agresiv persistent îndreptat către alte
persoane, în special față de cele care sunt mai mici
sau mai slabe”.
• Bullying-ul, cunoscut și sub denumirea de hărțuire
sau agresiune repetată, se referă la acele
comportamente negative și intenționate, prin care o
persoană sau un grup de persoane își exercită
puterea și controlul asupra unei alte persoane
considerate mai vulnerabile. Aceste comportamente
pot fi fizice, verbale sau sociale și au ca rezultat
afectarea psihologică, emoțională sau chiar fizică a
victimei. Bullying-ul este considerat un
comportament repetat și persistent în timp.
 Tipuri de bullying
• Bullying-ul îmbracă mai multe forme, atât fizice, cât
și verbale:
• Verbal/Direct – insulte, porecle, ridiculizare,
tachinare, batjocoră;
• Verbal/Indirect – să convingi o persoană
să o abuzeze verbal pe o alta, răspândirea de zvonuri
rău intenționate, telefonări anonime, mesaje sau mail-
uri ofensive, postarea de conținut jignitor pe internet;
• Fizic/Direct – loviturile, scuipat, aruncarea cu
obiecte, folosirea unei arme, gesturi amenințătoare;
• Fizic/Indirect – numit și bullying social, să excluzi pe
cineva în mod deliberat și incorect, deteriorarea
conținutului foto sau video plasat pe internet,
deposedarea sau ascunderea bunurilor.
 Bullying-ul online
1.prin intermediul telefoanelor mobile: apeluri
telefonice (apeluri abuzive sau silențioase),
mesaje text, clipuri foto/video (prin intermediul
camerelor de telefon mobil).
2.prin internet: e-mail-uri, chat room bullying (a
fi abuziv sau a fi abuzat în timp ce ești implicat
în discuții pe chat), platforme de mesagerie,
platformele de socializare, platformele de
jocuri, intimidarea prin intermediul site-urilor
web.
3. „Furarea” identității unei persoane și
transmiterea în numele acesteia de mesaje
răuvoitoare cuiva
 Bullying verbal
Este caracterizat de actiuni verbale rau
intentionate, cum ar fi:
• Tachinarea,
• Porecle,
• Comentariile sexuale neadecvate ,

• Sarcasm,
• Insulte,
• Jigniri,
• Amenințarea de a provoca ceva rău.
 Bullying fizic
• Presupune vătămarea fizică sau
distrugerea posesiunilor cuiva
pentru a-l intimida prin:
• Amenințare prin ridicarea pumnului
• Lovire

• Împingere
• Îmbrâncire
• Bătaie
• Distrugerea lucrurilor celuilalt
 Bullying social
Uneori denumit bullying relațional, se referă la lezarea
reputației sau a relațiilor unei persoane și include:
• Excluderea și izolarea intenționată a acesteia

• Influențarea altor persoane de a nu fi prieteni cu acea

persoană
• Bârfitul, lansarea și răspândirea zvonurilor despre
acea persoană
• Punerea persoanei într-o situație stânjenitoare în
public
 ManifestĂri de bullying în mediul Școlar:
Agresor
Conform studiilor efectuate la comanda
UNICEF anul 2019, datele arată că:
Majoritatea specialiștilor au menționat că agresorii au
o emotivitate instabilă. Frecvent, inițiatorii provin din
familii bine asigurate din punct de vedere material, au
un statut de lider în clasă sau într-un grup de
adolescenți, au o anumită autoritate și sunt
adolescenții agreați de către profesori. Ei dețin o
anumită putere în clasă. Unii sunt supuși violenței în
familie, iar la școală își exteriorizează energia
negativă. Specialiștii au menționat că la originea
acestor comportamente este:
- lipsa de dragoste,
- lipsa atenției din partea părinților,

- satisfacerea tuturor dorințelor de către părinți,

- violența verbală și fizică manifestată de către
 ManifestĂri de bullying în mediul Școlar:VICTIMĂ
• Specialiștii, în baza cazurilor asistate, au evidențiat că sunt mai vulnerabili la bullying copiii cu:
• cerințe educaționale speciale,
• copiii care aparțin unor confesiuni religioase diferite decât cele a majorității,
• cu probleme de sănătate,
• copiii care circulă dintr-o comunitate în alta (spre școala, în autobuzele școlare),
• copiii cu HIV/SIDA,
• copiii care nu au telefoane mobile,
• copiii din centrele de plasament,
• copiii care învață mai rău,
• cei care învață mai bine,
• copiii de etnie diferită decât marea majoritate
• copiii-victime ale violenței sexuale,
• copiii cu orientare sexuală netradițională.
 ManifestĂri de bullying în mediul Școlar:
MARTOR
Martorul ca participant pasiv al bullyingului poate alege 2 căi de
acțiune:
1. Sunt proactivi pentru a stopa situațiile și pentru a oferi suport
victimei,
2. Sunt indiferenți sau au adoptat o formă de reziliență la aceste situații
din diverse motive:
- fie văd indiferența adulților în aceste situații,
- fie consideră aceste comportamente ca fiind dezirabile,
- consideră că nu pot schimba nimic etc.
Impactul asupra psihicului
copilului
Atât violența în familie, cât și
violența în mediul școlar
(bullyingul), au aceeași conotație
negativă asupra psihicului copilului
indiferent la ce vârstă el este,
urmările se pot manifesta ca boli de
ordin: fizic, emoțional, psihologic,
psihiatric, iar cel mai drastic cînd
conglomeratul factorilor îl fac pe
copil să apeleze la evadare prin
suicid.
Impactul asupra psihicului cu
urmări de ordin fizic:
• Automutilări,
• Dureri de cap,

• Dureri abdominale,
• Stare de rău,
• Nerecunoașterea că există o problema de sănătate,
• Modificari ale obiceiurilor alimentare, cum ar fi consumul excesiv
sau subalimentarea,
• Tulburări de somn sau coșmaruri frecvente
 Impactul asupra psihicului cu urmări de
ordin psihologic:
• Dezvoltarea unor tulburări depresive,
• Anxietate,
• Durere,
• Isterie,
• Dezvoltarea tulburărilor afective,
• Disociere,
• Stres post-traumatic,
• Idei suicidale,
• Atacuri de panică,
• Agresivitate,
• Comportamente delicvente(consum de alcool, droguri, substanțe stupefiante, fugitul de
casă),
• Pot dezvolta Sindromul Stockholm.
 Impactul asupra psihicului
cu urmări de ordin
emoțional:
• Stimă de sine scăzută,
• Tristețe,
• Singurătate,
• Neîncredere,
• Neputință,
• Dependență emoțională,
• Frică,
• Furie,
• Fobii,
• Frustrare,
• Vinovăție,
• O anumită anesteziere emoțională pentru a
supraviețui abuzului
• Scaderea notelor, pierderea interesului pentru
activitățile școlare sau lipsa dorinței de a merge la
școală
• Pierderea bruscă a prietenilor sau izolarea socială.
 Impactul asupra psihicului cu
urmări de ordin psihiatric:
• Depresie,
• Paranoie,
• Tulburări bipolare,
• Dependență medicamentoasă,

• Dezvoltarea diverselor forme de

schizofrenie, care au fost în stare
lantentă.
 Relația dintre bullying și suicid
Mass-media leagă adesea bullying-ul de sinucidere. Cu toate
acestea, cei mai mulți tineri care sunt agresați nu au gânduri
de sinucidere și nu se angajează în comportamente suicidare.
Deși copiii care sunt hărțuiți sunt expuși riscului de
sinucidere, doar bullying-ul nu este singura cauză. Diverși
factori contribuie la riscul de sinucidere, inclusiv depresia,
problemele familiale și experiențele anterioare de abuz.
Totuși, anumite grupuri specifice au un risc crescut de
sinucidere, ca de exemplu tinerii lesbieni, gay, bisexuali sau
transgenderi. Acest risc este cu atât mai crescut cu cât acești
tineri nu sunt acceptați și susținuți de părinți, colegi și școală.
Bullyingul poate agrava o situație preexistentă nefavorabilă.