Sunteți pe pagina 1din 19

Munteanu Alexandru

Ce este efectul placebo?

Cuvantul placebo provine din limba latina si inseamna voi


face pe plac.
Placebo este un termen utilizat n cercetare pentru a
desemna o substan inactiv sau o procedur utilizat ca
element de control n experimente.
Efectul Placebo consta in efectul fiziologic si psihologic
ce determina imbunatatirea starii de sanatate a unui
pacient in urma adminstrarii unui placebo.
Cuvantul obecalp, adica placebo scris invers, a fost
folosit prima data in 1998 de un doctor australian.
Termenul se utilizeaza uneori in conversatiile dintre
medici, cand acestia nu vor sa fie intelesi de pacienti.
Uneori, o persoan poate avea un anumit rspuns la
tratamentul placebo. Rspunsul poate fi pozitiv sau
negativ. De exemplu, simptomele persoanei se pot
ameliora n aceeai msur n care exist riscul ca
persoana s experimenteze ceea ce se vor a fi efectele
secundare ale tratamentului. Aceste rspunsuri sunt
cunoscute sub numele de efectul placebo.
Exist unele condiii n care un placebo poate produce
rezultate chiar i atunci cnd oamenii tiu c iau un
placebo. Studiile arat c simptomele
includ: depresie, dureri, tulburri de somn,sindromul
colonului iritabil, menopauz.
ntr-un studiu care implica cercetarea astmului,
participanii care au utilizat un inhalator placebo nu au
obinut rezultate mai bune la testele de respiraie dect
cele care utilizau un tratament real. Pe de alt parte, atunci
cnd cercettorii le-au cerut tuturor prerea cu privire la
modul n care s-au simit, inhalatorul placebo a fost
raportat ca fiind la fel de eficace, precum medicamentele n
furnizarea de ajutor.
Cum functioneaza efectul placebo?

Cercetrile privind efectul placebo s-au concentrat asupra


relaiei dintre minte i corp. Una dintre cele mai comune
teorii este c efectul placebo se datoreaz ateptrilor unei
persoane. n cazul n care o persoan se ateapt ca o
pastila s fac ceva, atunci este posibil ca propria chimie a
corpului s poat provoca efecte similare cu ceea ce un
medicament ar fi putut cauza.
Experii spun de asemenea c exist o relaie ntre
ateptrile unei persoane cu privire la efectele
tratamentului i apariia efectelor n sine. Cu ct mai
puternic va fi sentimentul, cu att mai probabil
persoana va experimenta efecte pozitive sau negative.
Poate un tratament fara substante active sa faca ceea ce nu a
reusit, de exemplu, chimioterapia?

Studii riguroase, desfasurate in ultimele decenii, arata


ca, in unele cazuri, da. Pastilele de zahar sau injectiile
cu ser fiziologic au dat adesea rezultate in lupta cu
durerile de orice fel, cu depresia, hipertensiunea
arteriala, ulcerul ori boala Parkinson. Efectul
placebo ridica insa si intrebari care tin de etica.
Natura inselatoare a tratamentului ii plaseaza pe
doctorii care aleg aceasta cale la limita Juramantului
lui Hipocrate.
Pentru pacientii in stare grava, cum a fost si cazul asa-
numitului domn Wright, un american bolnav de cancer
limfatic, se intampla ca medicii sa epuizeze toate
tratamentele standard si sa nu obtina niciun rezultat.
Tumorile lui din abdomen, torace si gat continuau sa se
extinda, iar sfarsitul parea tot mai aproape. Doctorii i-au
spus atunci domnului Wright despre un medicament
anticancer nou si revolutionar: Krebiozen. Dupa cateva
luni, pacientul a parasit spitalul sanatos. Nu peste mult
timp, insa, a aflat ca medicii in care isi pusese toate
sperantele il mintisera si ca medicamentul nu continea
nicio substanta care l-ar fi putut ajuta. Domnul Wright s-a
stins in cateva zile.
Pacienti insanatositi dupa operatii false

Cu toate ca mecanismele psihologice care stau la baza


fenomenului sunt deocamdata neclare, cercetatorii au
reusit sa gaseasca unele metode prin care sa sporeasca
eficacitatea pastilei de zahar. Cercetatorii au supus unui
test 82 de subiecti. Jumatate dintre acestia au primit o
brosura in care erau informati ca li se va administra un
analgezic scump, de 2,50 dolari/pastila. Celorlati li s-a spus
ca vor inghiti un medicament de 10 centi. Cu toate ca in
realitate ambele grupuri au primit o aceeasi substanta
placebo, vitamina C, rezultatele au fost diferite. In cazul
pastilei scumpe, 85% din pacienti au declarat ca simt o
ameliorare a durerii, in timp ce in celalalt grup doar 61%
din oameni au spus ca se simt mai bine.
Pe langa pret, exista si alti factori care pot spori eficienta
unui tratament, fie el real, fie fals. Studii realizate in
Europa si in Statele Unite ale Americii au scos la iveala
faptul ca doua pastile inactive au un efect mai puternic
decat una singura, medicamentele de dimensiuni
mari, colorate frumos, par a imbunatati mai mult
starea de sanatate a oamenilor, comparativ cu cele de
dimensiuni reduse, cu aspect banal, un medicament
de firma este superior unuia comun, injectiile sunt
superioare tabletelor si procedeele noi sunt mai bune
decat cele vechi. De asemenea, tratamentele complexe,
cum sunt cele in mai multi pasi, dau rezultate superioare
medicamentelor simple.
Surprinzator sau nu, si in chirurgie efectul placebo are
un cuvant greu de spus. Echipa psihologului Cynthia
McRae, de la Universitatea din Denver, SUA, a demonstrat
ca simplul gand ca au fost operati ii poate ajuta pe bolnavii
de Parkinson, ale caror creiere produc insuficienta
dopamina, sa-si amelioreze starea de sanatate. Cercetatorii
au impartit pacientii in doua grupe. Jumatate au fost, intr-
adevar, operati, si li s-au implantat in creier neuroni care sa
produca dopamina. Restul insa, au fost taiati si cusuti la
loc. Timp de un an specialistii au monitorizat atent toti
pacientii, iar cand au comparat rezultatele celor doua
grupuri au fost de-a dreptul socati: erau aproape identice.
Concluziile studiilor de acest fel au alimentat dezbaterile si asa
aprinse pe tema capacitatii organismului uman de a se vindeca
singur prin puterea gandului. Doctorul Dragos Popa este de
parere ca intre efectul placebo si efectul medicamentos nu ar
trebui sa existe o competitie. Convinsi de studiile realizate in
ultimii ani, unii dintre doctori au inceput sa includa in
tratamentele pe care le prescriau in mod obisnuit incurajari,
entuziasm si optimism. Tratamentul poate fi completat cu o
serie de elemente psihologice care sa-i creasca valoarea, prin
puterea sugestiei. Putem face acest lucru printr-o atitudine
optimista fata de pacient, fata de medicament, prin discutarea
unor cazuri asemanatoare care au beneficiat cu succes de
tratamentul respectiv, explica medicul Dragos Popa.
Ce se intampla in creier?

Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica


starea de spirit a pacientului, ci pot determina organismul
sa treaca prin schimbari reale, care sa duca la insanatosire.
Atunci cand se manifesta efectul placebo, in zona din creier
numita nucleus accumbens, o zona asociata cu recompensele, cu
bucuria, dar si cu dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a
cantitatii neurotransmitatorului dopamina. Cercetatorii de la
Universitatea din Michigan, SUA, au demonstrat ca modul in
care un pacient raspunde la o pastila inerta folosita pe post de
analgezic este legat de cat de activ devine acest nucleus
accumbens atunci cand persoana anticipeaza faptul ca va avea un
beneficiu. De altfel, specialistii Universitatii din Michigan au fost
primii care au reusit sa arate ca gandul la un medicament este
suficient pentru a face organismul sa elibereze analgezicele
lui naturale, endorfinele.
Dar, nucleus accumbens nu e singura regiune a
creierului implicata in efectul placebo. Doctorul
Dragos Popa afirma ca Schimbari importante au fost
observate si in talamus, in cortexul cingular anterior,
cortexul prefrontal si orbitofrontal. Fiecare dintre
aceste zone are functia sa. De exemplu, cortexul
prefrontal, centrul ratiunii, se activeaza chiar si atunci
cand pacientul se asteapta doar ca durerea sa ii scada
in intensitate, ca un efect al administrarii unui anumit
medicament. In plus, se pune in miscare un intreg
mecanism care reduce activitatea zonelor din creier
responsabile cu detectarea durerii.
Desi functiile creierului in efectul placebo nu au fost
inca lamurite pe deplin, nimeni nu poate
contesta stransa legatura dintre pastila de zahar si
dopamina. Studiile care se vor realiza in viitor vor
avea ca primi beneficiari bolnavii de Parkinson si de
depresie, in cazul carora cantitatea de dopamina din
anumite regiuni ale creierului este scazuta. De altfel,
mai multe studii facute in Statele Unite ale Americii au
aratat ca 75% din eficacitatea antidepresivelor se
datoreaza tocmai efectului placebo.
Sursa de profit pentru vindecatori

Jumatate din medicii americani prescriu


tratamente false cel putin o data pe luna, fie
pentru a-si linisti pacientii ipohondri, fie pentru a le
da o speranta celor pentru care medicina traditionala
nu mai poate face nimic, arata un studiu realizat in
2008. Oricat de bine ar suna insa ideea vindecarii de la
sine, nu traim intr-o lume in care miracolele rasar la
tot pasul. Efectul placebo nu functioneaza la toti
pacientii, iar neaplicarea unui tratament bine
fundamentat in favoarea unuia de tip placebo poate fi
periculoasa, crede medicul Dragos Popa.
Daca doctorii se gandesc de zece ori inainte sa-i
prescrie unui pacient un medicament fara valoare
curativa, vindecatorii au ajuns sa se imbogateasca de
pe seama capacitatii organismului uman de a-si reveni
singur. Peste tot in lume exista binefacatori care
pretind ca isi vindeca pacientii operandu-i cu un cutit
de bucatarie sau radiindu-i cu un aparat construit
dintr-un videorecorder vechi si stricat.
Si, pentru ca orice personaj pozitiv trebuie sa aiba un
opus, exista si efectul nocebo, care apare atunci
cand pacientul se simte mai rau dupa ce primeste
o pastila, reala sau falsa, de exemplu daca nu are
incredere in terapie. Puterea gandului
functioneaza, asadar, si in sens invers. Un studiu
facut in anii 1990 arata ca femeile care cred ca sunt
predispuse la boli de inima au un risc de deces aproape
de patru ori mai mare decat cele care nu le impartasesc
gandurile fataliste.
Multumesc