Efectul nocebo si influenta

Gandirii negative asupra sănătății

 Efectul nocebo și definiția sa
Se spune că un efect nocebo apare atunci când așteptările negative ale
pacientului cu privire la un tratament fac ca tratamentul să aibă un efect mai
negativ decât ar avea altfel. Ai auzit de efectul placebo, din latinescul: voi fi
plăcut sau acceptabil, când o persoană se simte mai bine datorită unui
medicament sau tratament care n-are nicio proprietate farmacologică sau
fiziologică, indiferent dacă știe sau nu că e placebo. Efectul nocebo e uneori
denumit geamănul malefic al placeboului şi se traduce prin voi provoca
daune sau voi fi dăunător. E atunci când o persoană suferă de simptome
negative provocate de o pastilă sau un tratament inactiv, sau chiar de la o
sugestie sau observație verbală. In video-ul de mai jos, domnul Dr. Cameron
Marshall, ne va explica mai bine ce reprezintă efectul nocebo si cum ne
influențează in viata de zi cu zi.
https://youtu.be/Z1Pz8DPG1_o?si=tFYO4l-jpwFBCGA0
Primul caz
recunoscut in
medicina-1973
Mult mai puţini au auzit de efectul nocebo. In cadrul
unui experiment, ţi se administrează o pastilă despre
care eşti avertizat că iţi va face rău – de pildă colica
abdominala, dureri colicative. De data aceasta,
numărul celor ce se plâng de dureri la stomac este insă
de 90% !Evident era aceeaşi pastilã inofensivă cu
zahăr.
Primul caz recunoscut de medicină în care efectul
nocebo a dus la decesul unui pacient a avut loc în
1973. Doctorul Clifton Meador a diagnosticat un
pacient cu cancer de ficat în stare terminală şi l-a
informat pe acesta că mai are doar câteva luni de trăit.
Prognoza doctorului s-a adeverit câteva luni mai târziu,
când bărbatul tratat a decedat. În timpul autopsiei, însă,
medicul s-a confruntat cu o surpriză: tumoarea era una
mică, iar cancerul nu intrase în metastază. Se
presupune că, cel mai probabil diagnosticul doctorului
este cel care l-a omorât pe pacient.
IMPORTANT : Se constatã cã forţa sugestiei negative este
mult mai mare decât a sugestiei pozitive (90% față de 50%).
Aceasta concluzie a fost verificată în mai experimente, cu
rezultate similare. Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit.
Suntem expuşi zilnic, oră de oră, unei adevărate avalanşe de
mesaje negative , in primul rând prin presă .Inundaţii,
cutremure, avioane prăbuşite, crime, violuri, preţuri care
cresc,bârfe răutăcioase ale colegilor, accidente de maşină etc.
Aceste mesaje cu puternică valoare emoţională lucrează fără
să ne dăm seama asupra subconştientului nostru.
Iar rezultatul este că ne merge prost fără să ştim de ce. Suntem
deprimaţi, ne pierdem increderea intr-o viaţă mai bună, ne
aşteptăm să ni se intâmple ce e mai rău. Si, de obicei, la ce te
aştepţi, aşa se intămplă.
Dăm vina pe ursită, pe destin, pe guvern , pe socri , pe colegi ,
fără să observăm că, de fapt răul l-am provocat inconstient,
noi însine. Că l-am lăsat să pătrundă in mintea noastră ori de
câte ori a vrut, fără să realizăm că trăim in casă cu un duşman
Nocebo este exact opusul placebo și se referă la
atragerea unor efecte negative, tot prin intermediul
creierului. Uneori, organul suprem pe care încă nu-l
cunoaștem suficient de bine, poate lucra în detrimentul
nostru. Când vine vorba de sănătate, știm cu toții că
pastilele au, pe lângă efectele pozitive clare, o serie de
efecte adverse posibile. Ei bine, aici apare întrebarea:
ce rol are creierul în generarea unor efecte adverse?
Cercetările au arătat că pacienţii sunt foarte
receptivi la sugestiile negative, această reacţie
accentuându-se în situaţiile critice, precum
perioada premergătoare unei operaţii, boala
gravă sau accidentul.
În practica medicală se presupune că durerea
şi anxietatea pacienţilor sunt reduse dacă
aceştia sunt avertizaţi înainte de efectuarea
procedurilor dureroase. Studiile efectuate au
infirmat această presupunere, din ele reieşind
că folosirea cuvintelor negative precum
„durere”, „arsură” sau „înţepătură” sporeşte
anxietatea şi durerea.
Efectul nociv al
gandirii pesimiste

David Wainwright, sociolog la

Universitatea Bath, afirmă că „în ultimii
ani se observă o creştere a incidenţei
afecţiunilor care nu au o cauză fizică, ci
sunt generate de problemele subiective
ale vieţii de zi cu zi ce sunt percepute
dintr-o perspectivă medicală. Atunci când
ni se induce senzaţia că suntem expuşi
unui risc cu ocazia fiecărei interacţiuni,
ne simţim mai vulnerabili, iar
experienţele fireşti sunt interpretate ca
probleme de sănătate. Acest lucru are un
efect extrem de nociv asupra oamenilor”.
Un caz înregistrat în SUA arată cât de puternic poate fi efectul
nocebo: un bărbat care participa la un test clinic a decis să se
sinucidă, înghiţind 29 de capsule din ceea ce el credea că este
un medicament antidepresiv. Chiar dacă pastilele erau de fapt
un placebo ce nu conţinea nicio substanţă activă, efectele au
fost severe: pacientul a intrat în hipotensiune, fiind nevoie de
administrarea de fluide intravenos pentru stabilizarea lui. După
ce doctorii i-au spus că pastilele erau fără substanţe active,
simptomele au dispărut rapid.
Toate aceste cercetări subliniază impactul prea puţin ştiut al
efectului nocebo şi arată că modul în care cadrele medicale
interacţionează cu pacientul este cel puţin la fel de important ca
tratamentul pe care acestea îl prescriu. De asemenea,
conştientizarea existenţei acestui efect promite să ducă la o
îmbunătăţire a vieţii de zi cu zi, deoarece modul în care
percepem realitatea contribuie în mod direct la crearea acesteia.
Adoptarea unei perspective optimiste ne face mai sănătoşi şi ne
face viaţa mai bună.
Articole
 Efectele
Nocebo în
durerea
viscerală
Rolul factorilor psihologici în patofiziologia și tratamentul durerii viscerale cronice în tulburările de interacțiuni
intestin-creier (DGBI) este din ce în ce mai apreciat. Cercetarea placebo a subliniat că așteptările care decurg din
contextul de tratament psihosocial și din experiențele anterioare modelează răspunsurile la tratament. Cu toate
acestea, efectele așteptărilor negative, adică efectele nocebo, deoarece acestea sunt probabil elemente cruciale ale
realității clinice a pacienților cu DGBI, au fost până acum doar rareori investigate în contextul durerii viscerale, cu
potențialul neexploatat de prevenire și tratament îmbunătățit. Studiul experimental randomizat-controlat al durerii
„NoVis”, realizat în cadrul Centrului de Cercetare Colaborativă (CRC) 289 („Treatment Expectation”), își propune
să îndepărteze golurile în ceea ce privește generarea și persistența efectelor nocebo la voluntari sănătoși. Este
conceput pentru a elucida efectele așteptărilor negative într-o paradigmă cu amenințări multiple, cu distensiuni
rectale corespunzătoare intensității și stimuli termici cutanați, permițând testarea efectelor nocebo în modalitățile
durerii viscerale și somatice. Așteptările negative sunt induse experimental de elementele comunicării medic-pacient
(adică, instrucțiuni) și/sau prin amplificarea subreptițioasă a intensității simptomelor (adică, experiență/învățare)
într-un context de tratament. În consecință, măsurile repetate între subiecți conțin factorii dintre grupuri „instrucțiuni
de tratament” (negativ vs. control) și „experiență de tratament” (negativ vs. control), cu voluntari randomizați în
patru grupuri experimentale care trec prin mai multe faze de stimulare a durerii ( factor repetat). Acest lucru permite
compararea eficacității instrucțiunii cu experiența și, mai important, efectele lor combinate asupra amplorii
așteptărilor negative și impactul lor asupra răspunsurilor la durere, care ne așteptăm să fie cel mai mare pentru
modalitatea viscerală. D