UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV, FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Model de analiza econometrica; Analiza influentei numarului total de locuitori, a retelei comerciale, a valorii productiei nealimentare, a indicilor preturilor marfurilor nealimentare si a veniturilor medii pe locuitor asupra comertului cu amanuntul pentru produse nealimentare

Braov,
2007

Introducere Econometria este aceea ramura a economiei, care presupune aplicarea metodelor statistice si matematice la anliza datelor economice, cu scopul de a oferi un continut empiric teoriilir economice pentru verificarea vericiditatii lor. Modelul econometric este o abstractizare, o simplificare a realitatii, preluand de la realitate elementele considerate importante sau elementele care prezinta interes.Un model econometric este constituit din una sau mai multe ecuatii sau relatii matematice in care variabilele sunt marimi economice. Arta construirii unui model consta in a prelua in cadrul acesteia elementele importante sau cele care prezinta interes din punctul de vedere al problemelor rezolvate si a renunta la acele variabile sau aspecte ale realitatii care reprezinta o importanta secundara pentru studiul propus. Am folosit date observate pe o perioada (1990-2004), deci am utilizat 15 serii de date . In valoarea comertului cu amanuntul s-a inclus activitatea de vanzare a marfurilor catre consumatorii finali, care se desfasoara prin magazine specializate, magazine nespecializate, prin corespondenta, standuri in piete, chioscuri si alte forme de comert, precum si vanzarile cu amanuntul prin magazine proprii ale intreprinderilor producatoare de bunuri. Totodata s-au cuprins veniturile realizate, atat de intreprinderile care au ca activitate principala comertul, cat si intreprinderile cu alte activitati, care obtin venituri din activitatea de comert. In valoarea comertului cu amanuntul nu s-au inclus vanzarile directe catre populatie de produse agricole de catre producatorii agricoli, vanzarile de produse care nu sunt utilizate ca bunuri de consum, vanzarile de alimente si bauturi pentru consumul pe loc, valoarea materialelor si pieselor de schimb aduse de populatie sau operatorii economici unitatilor pentru reparatii si transformari de imbracaminte, incaltaminte, produse electronice si electrice, de mijloace de transport etc, valoare obiectelor supuse raparatiilor sau transformarilor. Datele valorice prezentate cu privire la veniturile realizate sunt prezentate in preturile curente ale fiecarui an, inclusiv TVA la comertul cu amanuntul.

Reteaua comerciala a intreprinderilor cu activitate de comert cu amanuntul reprezinta numarul total de magazine existent la sfarsitul fiecarui an. Valoarea productiei observata se refera la productia nealimentara, adica valoarea totala a productiei industriale, mai putin productia de alimente bauturi si produse din tutun. Indicii preturilor marfurilor nealimentare s-au obtinut prin raportarea preturilor marfurilor la preturile din anul considerat de baza 1990 (1990=100). Analiza modelului econometric: Comertul cu amanuntul pentru produse nealimentare (Ct variabila de explicat), depinde de numerosi factori. Eu am considerat ca urmatoarele variabile au o influenta asupra sa: Numar total de locuitori Nlt variabila explicativa; Retea comerciala Rct - variabila explicativa; Valoarea productiei nealimentare Vpt - variabila explicativa; Indici ai preturilor marfurilor nealimentare Ipt - variabila explicativa; Veniturile medii pe locuitor Vt - variabila explicativa. Sursa datelor: Cercetari statistice Ancheta structurala in intreprinderi Institutul National de Statistica. Estimarea parametrilor modelului am realizat-o prin modelul regresiei multiple si prin metoda celor mai mici patrate Modelul general al regresiei multiple Ct = ao + a1Nlt + a2Rct + a3Vpt + a4Ipt + a5Vt + t (1) Ct = 0 + 1Nlt + 2Rct + 3Vpt + 4Ipt + 5Vt + et (2) a0, a1, a2, a3, a4, a5 parametrii modelului 0, 1, 2, 3, 4, 5 estimatorii parametrilor modelului

eroarea de observare
t

et rezidurile, expresia erorilor calculate la nivelul esantionului t = 1, , 15. Pentru a ma asigura ca modelul este bine ales am efectuat urmatoarele teste: Testul Durbin Watson Pentru a detecta autocorelarea erorilor de ordinul 1 folosim testul Durbin-Watson. Estimam parametrii si obtinem o valoare de DW= 1,034067, respectiv p= 0,482967. 3

Ipoteze: H0: = 0 nu exista autocorelatia erorilor; H1: 0 exista autocorelatia erorilor. In modelul pe care l-am ales p este diferit de p deci exista autocorelatia erorilor. In continuare am determinat felul autocorelatiei erorilor. Din modelul in care este calculat DW ia valori in intervalul [0,4]. Am extras din tabela DW 2 valori d1= 0,93; d2= 1,28; apartinand intervalului (0,2) corespunvatoare numarului de variabile explicative intoduse in model (k = 1) si numarului de observari (n = 15). Ipoteze: DW apartine intervalului (0,d1), autocorelatia erorilor este pozitiva > 0; DW apartine intervalului (4-d1; 4), autocorelatia erorilor este negative < 0; DW apartine intervalului (d2, 4-d2) nu exista autocorelatia erorilor si modelul poate fi estimat cu ajutorul metodei celor mai mici patrate. Avand in verere ca in modelul ales de mine DW apartine intervalului (d1,d2), acest interval fiind o zona de nedeterminare, nu pot spune cu precizie daca exista sau nu autocorelatie. Testul student Am testat ce variabile explicative influenteaza in mod semnificativ variabila de explicat Ct. Valorile t*, pentru testul de semnificatie individuala, aplicate fiecarui parametru al modelului sunt t0*= 1,959421; t1*= -1,96311; t2*= -0,80968;t3*= -3,10035; t4*= 0,683133; t5*= 7,493779.
/ 2 Am extras din tabela legii Student t n k 1 , unde = 5% si n-k-1 = 9, grade de libertate. (
0 , 05 / 2 t9 = 2,262157158)

Ipoteze: - t* t 9
0 , 05 / 2

se alege H0: ai = 0

- t* t 90,05 / 2 se alege H1: ai 0

0 , 05 / 2 Am comparat fiecare valoare t* obtinuta cu t 9 si am observat:

t1* 2,2622 se alege H0: a1=0, variabila explicativa Nl1t, numarul de locuitori, nu influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 95%;

t2* 2,2622 se alege H0: a2=0, variabila explicativa Rc2t, reteaua comerciala, nu influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 95%; 4

t3* 2,2622 se alege H0: a3=0, variabila explicativa Vp3t, valoarea productiei nealimentare nu influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 95%;

t4* 2,2622 se alege H0: a4=0, variabila explicativa Ip4t, indicele preturilor marfurilor nealimentare nu influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 95%;

t5* 2,2622 se alege H1: a4 0 , variabila explicativa Vt, veniturile medii pe locuitor influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 95%. Voi elemina din model variabilele explicative a caror parametri nu sunt seminificativ

diferiti de 0. Am eliminat variabilele Nlt, Rct, Vpt, Ipt. Voi contina sa analizez numai influenta variabilei explicative Vt, veniturile populatiei, asupra variabilei de explicat Ct, valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare. Testul Fisher Testeaza daca ansamblul variabilelor explicative introduse in model au o influenta seminficativa asupra variabilei de explicat. In cazul meu voi determina numai influenta variabilei explicative Vt, asupra variabilei de explicat Ct, valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare. Am calculat astfel SCE (variabilitatea explicativa) = 1494,570188; SCR (variabilitatea reziduala) = 5,109671738; SCT (variabilitatea totala) = 1499,67986. Am determinat apoi valoarea lui F*= 3802,478.
/ 2 Din tabela Fisher am extras valoarea lui Fk , n k 1, = 4,667192714; = 5%.

Ipoteze:
0 , 05 / 2 - F* F1,13 se accepta H0, variabila explicativa Vt nu exercita o influenta seminificativa

asupra variabilei de explicat Ct si aceasta cu o probabilitate de 95% . / 2 F* F1,13 se accepta H1, variabila explicativa Vt exercita o influenta seminificativa asupra

variabilei de explicat cu o probabilitate de 95%.

/ 2 In modelul pe care l-am ales F* F1,13 deci, variabila explicativa Vt exercita o influenta

seminificativa asupra variabilei de explicat cu o probabilitate de 95%. 5

Coeficientul de determinatie R =0,99659282. Variabila explicativa V t, veniturile populatiei, influenteaza variabila de explicat Ct, valoarea comertului cu amanuntul, in proportie de 99,67%, restul pana la 100% reprezintand influenta altor factori. Valoarea coeficientului de determinatie fiind foarte apropiata de 1, rezulta ca modelul este foarte bine construit.

Testul Chow Am impartit esantionul initial in 2 subesantioane de marime aproximativ egala, un esantion cu 7 observari si unul cu 8 observari. Am estimat modelul pe intreaga perioada (15 ani) si am obtinut SCE= 1494,570188; SCR= 5,10967; SCT= 1499,67986. Am realizat tabelul de analiza a variantelor pentru fiecare dintre cele 2 subesantioane si am obtinut: SCE1= 2,158647; SCR1= 0,053228; SCT1= 2,211874; SCE2= 638,1255; SCR2= 2,355518; SCT2= 640,481. Ipoteze: H0: SCR = SCR1 + SCR2 H1: SCR SCR1 + SCR2 Am aplicat testul Chow, care este un test Fisher, pentru care: F*= 5,045849.
Am comparat F* cu Fdf 1, df 2 valoarea extrasa din tabela Fisher pentru probabilitaea de 1-

si df1= k+1 si df2= n-2k-2 grade de libertate. In modelul ales, F*> F2,11 = 4,256495 se respinge H0, se accepta H1, SCR SCR1 + SCR2.
0 , 05

Modelul nu este stabil pe intreaga perioada cu probabilitatea de 95%. Testul klein Cu ajutorul acestui test aflm dac exist sau nu prezumia de multicoliniaritate. Din acest calcul rezult c exist prezumia de multicoliniaritate, deoarece coeficientul de corelaie simpl(0.98295) este mai mare dect coeficientul de determinaie(0.996593).