+UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: FINANȚE-BĂNCI
DISCIPLINA: INTEGRARE FINANCIAR-MONETARĂ EUROPEANĂ

FONDURI ȘI PROGRAME EUROPENE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
LECTOR UNIVERSITAR, ADINA DORNEAN

STUDENT
MIHAELA BORDIAN
GRUPA NR. 33

IAȘI 2022
 CUPRINS
Capitolul 1. Rolul fondurilor și programelor europene...................................................................3

1.1. Scurt istoric privind crearea fondurilor europene.................................................................3

1.2. Obiectivele fondurilor europene...........................................................................................4

Capitolul 2. Fondurile europene în perioada de programare financiară 2021-2027........................7

2.1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).............................................................8

2.2. Fondul Social European Plus (FSE +)................................................................................10

2.3. Fondul de Coeziune (FC)....................................................................................................11

2.4. Fondurile complementare...................................................................................................12

Capitolul 3. Programe de finanțare ale UE pe domenii implimentate prin cadrul financiar

multianual 2021-2027....................................................................................................................15

3.1. Piața unică, inovare și sectorul digital................................................................................16

3.2. Coeziune și valori...............................................................................................................17

3.3. Resurse naturale și mediu...................................................................................................17

3.4. Migrație și gestionarea frontierelor.....................................................................................18

3.5. Securitate și apărare............................................................................................................18

3.6. Vecinătate și întreaga lume.................................................................................................18

CONCLUZII..................................................................................................................................20

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................21

2
 Capitolul 1. Rolul fondurilor și programelor europene
1.1. Scurt istoric privind crearea fondurilor europene
Procesul de construire a Uniunii Europene începe în anul 1957, odată cu semnarea
Tratatului de Instituire a Comunității Economice Europene (CEE) la Roma, de către cele șase țări
fondatoare: Belgia, Olanda, Luxemburg, Franța, Germania și Italia. Crearea CEE a avut drept
obiectiv principal ,,promovarea pe întreg teritoriul comunitar o dezvoltare armonioasă,
echilibrată și durabilă a activităților economice, (...) creșterea nivelului de viață, a solidarității și
coeziunii economico-sociale în rândul statelor membre”. Astfel, pentru a crea o economie
comunitară unitară și solidă, țările semnatare au promovat reducerea dezechilibrelor dintre
nivelurile de dezvoltare a regiunilor și susținerea celor mai puțin avantajate.
Instrumente financiare care să promoveze coeziunea economică și socială au existat de la
începutul integrării europene. În 1958 a fost creat primul fond - Fondul Social European (FSE),
menit să faciliteze procesul de angajare al muncitorilor, să ofere oportunități de ocupare a forței
de muncă, să reintegreze șomerii pe piața muncii. Astfel, FSE este centrat pe investiția în
personal, dorindu-se ,,creșterea gradului de ocupare, modernizarea calificărilor forței de muncă și
încurajarea inițiativei antreprenoriale”.1
Odată cu creșterea numărului de state membre și a dezvoltării europene, s-au creat și alte
instrumente financiare. Politica agricolă comună a fost elaborată în 1962, iar Fondul European
pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) a luat naștere în 1964, datorită deciziei privind
finanțarea comună a politicii în domeniul agriculturii (secțiunea garantare) și dezvoltarea
regiunilor defavorizate din mediul rural ale Comunității Europene (secțiunea orientare).
După doi ani de la aderarea Marii Britanii, a Irlandei și a Danemarcei (1973) la Uniunea
Europeană, a fost constituit Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), drept sprijin
pentru dezvoltarea economică a regiunilor sărace ale comunității. Investițiile realizate din
bugetul comunitar vizează două segmente: investițiile în infrastructură și investițiile productive.
O primă bază legală, menită să corecteze decalajele economice și sociale comunitare, a fost
constituirea în anul 1986 a Actului Unic European, care presupunea eliminarea barierelor și
crearea unei piețe unice. Capitolul ,, Coeziunea economică și socială” al actului, evidențiază
importanța politicii de coeziune, unde FSE, FEOGA și FEDR coordonează cu Banca de Investiții
– instituție care finanțează proiecte pentru atingerea obiectivelor UE.
Un alt fond, introdus datorită semnării Tratatului de la Maastrich în anul 1992, este Fondul
de Coeziune. Scopul creării acestui nou instrument constă în facilitarea procesului de integrare în

1
Cotovelea, 2014, p. 49
3
Uniunea Economică și Monetară a statelor membre mai puțin dezvoltate: Spania, Grecia, Irlanda
și Portugalia; investițiile fiind direcționate către domeniile mediu și transport.
În anul 1994 a fost creat Instrumentul Financiar de Orientare în domeniul Pescuitului
(IFOP), care asigura atât un echilibru între resursele piscicole și exploatarea lor, cât și
dezvoltarea întreprinderilor din acest domeniu.
Un fond destinat pentru acoperirea distrugerilor provocate de calamitățile naturale a fost
creat în noiembrie 2002, numit Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Premisa constituirii
acestuia reprezinta dezastrele provocate de inundațiile din vara aceluiași an, pe teritoriul mai
multor state din estul Europei, dar și al Portugaliei.
Pe lângă fondurile prezentate, există și altele, pentru care sunt utilizate resurse bănești de
dimensiuni mai mici. În scopul rezolvării unor probleme specifice ale țărilor membre ale UE au
fost create în 1988 Inițiativele comunitare, fiind reprezentate de 12 programe în perioada
1988-1994. În perspectiva financiară 2000-2006, numărul acestora s-a redus la 4: INTERREG III
(cooperarea între regiuni și transnațională), URBAN II (dezvoltarea orașelor), EQUAL
(diminuarea deficiențelor pe piața muncii) și LEADER (dezvoltarea zonelor rurale ale UE).
Instrumentele financiare menționate au fost create pentru a contribui la realizarea unor
obiective prioritare, descrise în cel de-al doilea subcapitol.

1.2. Obiectivele fondurilor europene

Rolul FEDR și a FSE este de a acorda sprijin tuturor regiunilor din UE, pe când cel al
Fondului de Coeziune constă în oferirea sprijinului doar pentru regiunile mai puțin dezvoltate.
Obiectivele instrumentelor financiare sunt definite pentru fiecare perioadă de programare
financiară în parte. În acest context, vom aborda comparativ obiectivele fondurilor europene
pentru perioadele 2007-2013 și 2014-2020, raportându-ne și la perioadele 1994-1999 și 2000-
2006.
În perioada 1994-1999 obiectivele prioritare erau în număr de șase, fiind reduse la trei și
reformulate în perioada 2000-2006. În cea din urmă perioadă, principalele obiective vizau:
1. ajustarea economică și structurală a regiunilor rămase în urmă ca dezvoltare, inclusiv a
regiunilor din nordul Europei;
2. reconversia economică și socială a regiunilor cu dificultăți structurale: urbane sau rurale,
dependente de industrie sau pescuit;
3. dezvoltarea resurselor umane în afara regiunilor eligibile pentru Obiectivul 1, prin
modernizarea politicilor și sistemelor de educație și formarea profesională și promovarea
ocupării forței de muncă.
Pentru perioada 2007-2013 au fost stabilite următoarele obiective prioritare:

4
 1. convergența reprezintă un obiectiv al cărui scop este de a sprijini regiunile mai puțin
dezvoltate din punct de vedere economic, prin dezvoltarea inovației, îmbunătățirea condițiilor
economice și de ocupare a forței de muncă, protejarea mediului, adaptabilitatea la schimbările
sociale și economice. Instrumentele financiare: FEDR, FSE și Fondul de Coeziune
reprezintă ,,sursele” de finanțare a acestui obiectiv. Sumele alocate au fost egale cu 282,8
miliarde de euro, repartizate astfel: 1993,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidența
obiectivului ,,Convergență”, 14 miliarde pentru regiunile care se află în etapa de suspendare
progresivă a ajutorului, iar 16,9 miliarde pentru Fondul de Coeziune, aplicat în cazul a 15 țări
membre;
2. competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă presupune consolidarea
concurenței și a atractivității regiunilor, precum și ocuparea forței de muncă. Realizarea
obiectivului are la bază majorarea investițiilor în capitalul uman, inovația, protejarea mediului,
spiritul întreprinzător. La baza finanțării pentru realizarea obiectivului au fost FEDR și FSE.
3. cooperarea teritorială se referă la consolidarea cooperării la nivel transfrontalier
(alocate 6,44 miliarde euro), transnațional (1,58 miliarde euro), interregional, (445 milioane
euro), precum și schimbul de experiență la nivel teritorial. Instrumentul financiar prin
intermediul căruia se avea în vedere realizarea acestui obiectiv este FEDR.
Comparativ cu perioada 2007-2013, pentru perioada 2014-2020, s-au stabilit două
obiective prioritare:
1. investiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă;
2. cooperare teritorială europeană.
Primul obiectiv este comun tuturor regiunilor (slab dezvoltate, de tranziție, mai dezvoltate),
fiind sprijinite din cele trei fonduri: FEDR, FSE și Fondul de Coeziune. Cel de-al obiectiv are la
bază finanțarea din FEDR. Dacă în perioada 2007-2013 fondurile vizau trei obiective, prin
reunirea obiectivelor 1 și 2, s-a redus numărul obiectivelor pentru perioada 2014-2020 la două.
Pentru perioada 2014-2020 bugetul alocat a constituit 351,8 miliarde euro pentru finanțarea
următoarelor sectoare: cercetare și inovare, sprijin pentru înreprinderile mici și mijlocii, agenda
digitală și o economie cu emisii scăzute de carbon.
Pentru perioada actuală de programare financiară 2021-2027, obiectivele prioritare propuse
de realizat sunt aceleași ca și pentru perioada anterioară: investiții pentru ocuparea forței de
muncă și creștere economică, sprijint de FEDR, FSE+, Fondul de coeziune și Fondul de
Tranziție Justă (FTJ), și cooperare teritorială europeană (FEDR).
Obiectivele specifice sprijinite de către cele trei fonduri structurale vizează:
1. o Europă mai inteligentă și mai competitivă prin promovarea transformării economice
inovatoare și inteligente;
5
 2. o Europă mai verde prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon;
3. o Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității;
4. o Europă mai socială prin implimentarea Pilonului european al drepturilor sociale;
5. o Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile teritoriale.
Tabelul nr. 1.1: Buget repartizat pe obiective de politică în perioada de programare
financiară 2021-2027
Obiectivul specific Suma alocată (miliarde euro)
O4: Europa socială 67,1
O2: Europa verde 65,6
O1: Europa inteligentă 56,6
O3: Europa conectată 28,2
O5: Europa aproape de cetățeni 9,8
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor https://cohesiondata.ec.europa.eu
(date disponibile noiembrie 2022)

Cea mai mare sumă este alocată pentru realizarea O4, a cărui misiune este de a sprijini
ocuparea forței de muncă, a educației, a accesului la asistență medicală, precum și a rolului
culturii și al turismului durabil.
Conform obiectivelor stabilite pentru perioada de programare financiară 2021-2027, vom
caracteriza fiecare fond în cel de-al doilea capitol al referatului.

6
 Capitolul 2. Fondurile europene în perioada de programare financiară
2021-2027
Fondul de coeziune și FEDR constituie politica regională a UE. Împreună cu FSE+ și FTJ,
acestea alcătuiesc politica de coeziune a UE. Fondul de coeziune și FEDR urmăresc să
consolideze coeziunea economică, socială și teritorială a UE prin promovarea dezvoltării
durabile, în special în regiunile mai puțin dezvoltate.
Bugetul total alocat politicii de coeziune în perioada de programare financiară 2021-2027
este de 236,9 miliarde euro, repartizat pe fonduri (tabelul nr. 2.1):
Tabelul nr. 2.1: Buget repartizat pe fonduri în perioada de programare financiară
2021-2027
Denumirea fondului Buget alocat (miliarde euro)
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 141,31
Fondul Social European Plus (FSE+) 56,45
Fondul de Coeziune (FC) 29,52
Fondul de Tranziție Justă (FTJ) 9,62
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor https://cohesiondata.ec.europa.eu
(date disponibile noiembrie 2022)

Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, observăm că cea mai mare sumă revine
FEDR pentru a finanța organismele publice și private din toate regiunile UE, reducând astfel
disparitățile economice, teritoriale și sociale.
Figura nr. 2.1: Structura bugetului politicii de coeziune pe fonduri, 2021-2027

4,1%
12,5%
FEDR
FSE
FC
23,8% 59,6% FTJ

Sursa calcule autor

Bugetul pentru perioada de programare financiară 2021-2027, pentru politica de coeziune
este repartizat astfel (figura nr. 2.1):
- 59,6% alocat pentru FEDR;
- 23,8% pentru FSE+;
7
 -12,5 % pentru FC;
- 4,1% pentru FTJ.
Normele financiare comune aplicabile fondurilor structurale și complementare sunt
prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 de stabilire a dispozițiilor comune privind FEDR,
FSE+, Fondul de Coeziune, FTJ și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și
acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului
pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentul de sprijin
financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize. Având la bază acest regulament,
care e pus în aplicare de la 1 iulie 2021, vom descrie instrumentele financiare conform perioadei
de programare financiară 2021-2027.

2.1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Scopul FEDR constă în corectarea dezechilibrelor din regiunile UE. Îndeplinirea scopului
propus va conduce la diminuarea decalajelor care apar între nivelurile de dezvoltare ale
regiunilor, astfel încât să nu existe diferențe față de regiunile mai puțin favorizate sau față de cele
dezavantajate din punct de vedere natural sau demografic.
Domeniile finanțate în cadrul FEDR vizează infrastructura, cercetarea și inovarea, accesul
la servicii, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, crearea și protejarea locurilor de muncă,
informare, studii, comunicare, asistență tehnică.
Bugetul total pentru perioada 2021-2027 este de 141,3 miliarde euro (în prețuri curente).
Pentru finanțarea obiectivelor specifice, FEDR alocă următoarele sume (tabelul nr. 2.2):
Tabelul nr. 2.2: FEDR repartizat pe obiective specifice în perioada de programare
financiară 2021-2027
Obiectivul specific Suma alocată (miliarde euro)
O4: Europa socială 10,7
O2: Europa verde 48,6
O1: Europa inteligentă 56,6
O3: Europa conectată 15,7
O5: Europa aproape de cetățeni 9,7
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor https://cohesiondata.ec.europa.eu
(date disponibile noiembrie 2022)

O1 și O5 sunt planficate a fi realizate din finanțarea în totalitate din FEDR. Pentru

realizarea O2, O3 și O4 vor fi alocare sume și din celelalte fonduri: FC și FSE+.
Situația sumelor alocate FEDR pe statele membre ale UE se prezintă în tabelul nr. 2.3:

8
 Tabelul nr. 2.3: Repartizarea sumelor alocate FEDR pe state membre, în perioada de
programare financiară 2021-2027
Nr. Țara Alocare FEDR
crt. (euro)
1. Polonia 28 892 685 389
2. Germania 22 094 246 315
3. Italia 19 840 057 392
4. Cehia 13 325 677 224
5. Grecia 13 140 440 348
6. Franța 11 722 294 720
7. România 9 614 292 107
8. Croația 4 570 195 147
9. Bulgaria 3 676 520 372
10. Lituania 3 511 948 960
11. Estonia 2 761 079 626
12. Suedia 966 848 762
13. Austria 1 539 353 763
14. Finlanda 1 445 310 525
15. Olanda 1 218 632 359
16. Cipru 735 000 001
17. Malta 725 851 098
18. Danemarca 530 333 232
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor https://cohesiondata.ec.europa.eu
(date disponibile noiembrie 2022)
Resursele totale ale FEDR în fiecare stat membru sunt concentrate la nivel național sau
regional. Nivelurile de concentrare tematică se bazează pe trei categorii de regiuni: mai puțin
dezvoltate, de tranziție și mai dezvoltate; totalul acestora fiind de 240 regiuni.
În perioada 2021-2027, UE va aloca 313 159,2 milioane euro pentru cele două fonduri
structurale, și anume FEDR și FSE+. La această sumă se adaugă 9 000 milioane euro pentru
cooperare teritorială europeană, repartizate astfel: 73% pentru cooperare transfrontalieră; 19%
pentru cooperare transnațională și 8% pentru cooperare interregională.

9
 2.2. Fondul Social European Plus (FSE +)
Scopul FSE+ constă în acordarea sprijinului țărilor membre UE pentru a face față
crizei cauzate de pandemia COVID-19 și să atingă niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă.
FSE+ este principalul instrument UE care investește în capitalul uman, pregătindu-l pentru
tranziția către o economie verde și digitală.
Obiectivele specifice ale FSE+ includ:
- ,,sprijinirea domeniilor de politică privind ocuparea forței de muncă și mobilitatea
lucrătorilor, educația și incluziunea socială, și anume contribuind la eradicarea sărăciei, ceea ce
la rândul său contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;
- sprijinirea tranziției digitale și a celei verzi, a creării de locuri de muncă prin competențe
pentru o specializare inteligentă și îmbunătățiri ale sistemelor de educație și formare;
- sprijinirea unor măsuri temporare în situații excepționale sau neobișnuite (de exemplu
finanțarea schemelor de șomaj tehnic fără să fie necesară combinarea acestora cu măsuri active
sau asigurarea accesului la asistență medicală, inclusiv pentru persoanele care nu sunt direct
vulnerabile pe plan socioeconomic).”2
Printre dispozițiile FSE+ se numără:
- 12,5 % din fond se vor cheltui pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor;
- cel puțin 25 % din buget trebuie să fie cheltuiți pentru promovarea incluziunii sociale,
inclusiv pentru integrarea resortisanților țărilor terțe;
- cel puțin 3 % din buget trebuie să fie cheltuiți pentru ajutorul alimentar și asistența
materială de bază destinată celor mai defavorizate persoane;
- statele membre în care nivelul de sărăcie în rândul copiilor este peste media UE trebuie să
folosească cel puțin 5 % din resursele lor aferente FSE+ pentru a răspunde acestei probleme.
Bugetul alocat pentru FSE+ în perioada 2021-2027 este de 56,45 miliarde euro, toată suma
fiind destinată realizării O4: Europa socială.
Situația sumelor alocate FSE+ pe statele membre UE sunt prezentate în tabelul nr. 2.4:

2
https://www.europarl.europa.eu
10
 Tabelul nr. 2.4: Repartizarea sumelor alocate FSE+ pe state membre, în perioada de
programare financiară 2021-2027
Nr. Țara Alocare FEDR
crt. (euro)
1. Germania 11 623 079 248
2. Italia 13 247 603 376
3. Cehia 2 937 009 189
4. Grecia 6 366 809 606
5. Franța 9 306 423 149
6. Croația 2 108 736 697
7. Bulgaria 2 816 005 381
8. Lituania 1 259 713 257
9. Estonia 712 234 776
10. Suedia 1 563 053 908
11. Austria 891 639 312
12. Finlanda 940 621 913
13. Olanda 932 228 927
14. Cipru 319 201 617
15. Malta 187 427 262
16. Irlanda 986 120 759
17. Danemarca 251 889 178
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor https://cohesiondata.ec.europa.eu
(date disponibile noiembrie 2022)
Sumele alocate FSE+ în perioada 2021-2027 reprezintă 23,8% din bugetul alocat politicii
de coeziune, iar Italia este țara care va fi finanțată cu cea mai mare sumă din FSE+ (23,38%),
urmată de Germania (20,54%).

2.3. Fondul de Coeziune (FC)

Scopul FC constă în finanțarea statelor membre ale UE cu un venit național brut pe cap de
locuitor mai mic de 90% din media UE în domeniul mediului și al infrastructurii de transport.
Obiectivele specifice sprijinite de către FC sunt: O2 – Europa mai verde; și O3 – Europa
mai conectată, care se încadrează în prioritățile de mediu ale UE și rețelelor de transport
transeuropene.

11
 Tabelul nr. 2.5: FC repartizat pe obiective specifice în perioada de programare financiară
2021-2027

Obiectivul specific Suma alocată (miliarde euro)

O2: Europa verde 17,1
O3: Europa conectată 12,5
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor https://cohesiondata.ec.europa.eu
(date disponibile noiembrie 2022)

Fondul de coeziune sprijină 15 state membre: Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia,
Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.
Bugetul alocat pentru perioada 2021-2027 este de 29,6 miliarde euro.
Situația sumelor alocate FC pe fiecare stat membru eligibil este prezentată în
tabelul nr. 2.6:
Tabelul nr. 2.6: Repartizarea sumelor alocate FC pe state membre, în perioada de
programare financiară 2021-2027
Nr. crt. Țara Alocare FC (euro)
1. Polonia 12 942 425 457
2. Cehia 7 611 189 402
3. Grecia 3 364 028 043
4. Lituania 1 432 947 787
5. Bulgaria 1 423 695 669
6. Croația 1 357 133 913
7. Estonia 1 000 221 524
8. Cipru 197 294 118
9. Malta 194 314 443
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor https://cohesiondata.ec.europa.eu
(date disponibile noiembrie 2022)
Pentru perioada de programare 2021-2027 FC asigură sprijin pentru investiții în domeniul
mediului, inclusiv în domenii legate de dezvoltarea durabilă și energia sustenabilă care prezintă
beneficii de mediu; rețelele transeuropene în domeniul infrastructurii de transport și asistență
tehnică.

2.4. Fondurile complementare

FTJ reprezintă un nou instrument de finanțare pentru perioada 2021-2027. Bugetul alocat
este de 19,2 miliarde euro disponibil pentru programare. Acesta sprijină teritoriile cele mai
afectate de tranziția către neutralitatea climatică. În special, va ajuta regiunile dependente de

12
combustibili fosili solizi (cum ar fi cărbunele, turba și șisturile bituminoase) și industriile cu
consum intens de carbon (cum ar fi oțelul, cimentul sau produsele chimice) să atenueze impactul
socio-economic al transformării acestora.
Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) are un buget
UE de 5,3 miliarde EUR pentru sprijinirea programelor naționale. Acesta sprijină politica
comună în domeniul pescuitului, politica maritimă a UE și agenda UE pentru guvernanța
internațională a oceanelor.
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) este înființat pentru perioada 2021-2027,
cu o alocare totală a UE de 9,9 miliarde euro. Fondul își propune să pună în aplicare o abordare
europeană mai echitabilă și mai integrată pentru gestionarea migrației și a azilului. De asemenea,
își propune să ofere un răspuns uman și eficient pe termen lung la provocările actuale ale
migrației ilegale, dezvoltarea căilor de migrație legală, o mai bună integrare a refugiaților,
precum și aprofundarea parteneriatelor în materie de migrație cu țările de origine și de tranzit în
beneficiul reciproc.
Fondul de securitate internă (FSI) este înființat pentru perioada 2021-2027, cu o alocare
totală a UE de 1,93 miliarde euro. Fondul va contribui la atingerea unui nivel ridicat de securitate
în UE, în special prin prevenirea și combaterea terorismului, a radicalizării, a criminalității grave
și organizate și a criminalității informatice, prin asistența și protejarea victimelor infracțiunilor și
prin pregătirea, protecția împotriva și gestionarea eficientă a acestora. incidente, riscuri și crize
legate de securitate.

13
 Tabelul nr. 2.7: Repartizarea sumelor alocate FTJ, FEAMPA, FAMI, FSI, pe state
membre, în perioada de programare financiară 2021-2027
Alocare (euro)
Nr. crt. Țara FTJ FEAMPA FAMI FSI

1. Germania 3 657 856 387 - 1 629 167 606 132 536 085

2. Cehia 1 853 920 390 40 292 767 85 700 690 43 604 083

3. Grecia 1 564 555 200 - 535 747 563 -

4. Franța 1 233 322 544 793 306 005 1 208 577 122 112 690 050

5. Estonia 561 380 046 - 27 790 304 37 367 685

6. Suedia 290 508 284 218 486 565 417 948 368 53 329 728

7. Austria 273 516 341 14 150 944 195 896 773 34 910 972

8. Cipru 138 714 287 51 775 996 - -

9. Malta 33 236 748 - 2 354 048 26 997 215

10. Italia - 925 104 785 - 161 982 718

11. Finlanda - 132 376 380 110 004 338 44 722686

12. Lituania - 82 457 651 40 040 341 39 294 788

13. Belgia - - 251 986 743 37 456 195

14. Slovenia - - 55 480 262 -

15. Letonia - - 41 804 172 -

16. Bulgaria - - - 58 621 251

17. Olanda - - - 45 346 878

18. Croația - - - 43 626 847

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor https://cohesiondata.ec.europa.eu
(date disponibile noiembrie 2022)

14
 Capitolul 3. Programe de finanțare ale UE pe domenii implimentate prin
cadrul financiar multianual 2021-2027
Finanțarea reprezintă procesul prin care Uniunea Europeană alocă resurse financiare
exprimate în mijloace bănești, cu scopul de a finanța programe pe diferite domenii: piață unică,
inovare, digitalizare, valori, migrație, gestionarea frontierelor, securitate, apărare, etc.
În scopul îmbunătățirii situației economice și sociale cauzate de pandemia COVID-19 și
cel al orientării către o Europă modernă și durabilă, mărimea bugetului pe termen lung al UE
(cadrul financiar multianual – CFM), exprimat în prețuri curente, pentru perioada 2021-2027,
împreună cu NextGenerationEU (NGEU), este de 2 018 miliarde euro, fiind repartizat pe
domenii (tabelul nr. 3.1):
Tabelul nr. 3.1: Alocări pe domenii, perioada 2021-2027 (miliarde euro)
Nr.crt. Domeniu CFM NGEU Total
1. Piață unică, inovare și sectorul digital 149,5 11,5 161
2. Coeziune și valori 426,7 776,5 1 203,2
3. Resurse naturale și mediu 401 18,9 419,9
4. Migrație și gestionarea frontierelor 25,7 - 25,7
5. Securitate și apărare 14,9 - 14,9
6. Vecinătate și întreaga lume 110,6 - 110,6
7. Administrația publică europeană 82,5 - 82,5
Total 1 210,9 806,9 2017,8
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor https://ec.europa.eu
(date disponibile noiembrie 2022)
Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, observăm că cea mai mare sumă este
alocată pentru domeniul - coeziune și valori, urmată de rubrica – resurse naturale și mediu
(figura nr. 3.1):

15
 Figura nr. 3.1: Structura bugetului pe termen lung al UE: CFM (%)

Piață unică, inovare și sec-

torul digital
Coeziune și valori
Resurse naturale și mediu
Migrație și gestionarea fron-
tierelor
Securitate și apărare
Vecinătate și întreaga lume
Administrația publică eu-
ropeană

Sursa calcule autor

În următoarele subcapitole vom caracteriza fiecare domeniu și programele de finanțare ale
UE specifice acestora.

3.1. Piața unică, inovare și sectorul digital

Cercetarea, inovarea, transformarea digitală, piața unică, reprezintă domenii importante
pentru creșteri viitoare.
Noul program de cercetare ,,Orizont Europa” are drept scop finanțarea cercetării și
inovării, astfel încât Europa să devină prima la nivel mondial în ceea ce privește aceste domenii.
Programul abordează schimbările climatice, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU,
stimulează competitivitatea și creșterea economică a UE; având un buget de 95,51 miliarde euro.
Pentru a relansa economia europeană, prin programul InvestEU (buget: 10,28 miliarde
euro), se va acorda sprijin financiar întreprinderilor. În același timp, este necesar ca prioritățile
întreprinzătorilor să coincidă cu cele de politică ale UE: Pactul verde european și digitalizare.
Având în vedere cele patru libertăți fundamentale: libera circulație a bunurilor, serviciilor,
persoanelor și capitalurilor între statele membre, programul privind piața unică va contribui la
menținerea unei piețe unice funcționale prin stimularea concurenței întreprinderilor mici și
mijlocii, protecția la un nivel ridicat a consumatorilor, garantarea siguranței alimentare. Valoarea
programului este de 4,2 miliarde euro.
Datorită faptului că în prezent tehnologiile și datele sunt absolut necesare în viața
oamenilor, noul program spațial european va promova o industrie spațială puternică și
inovatoare, astfel încât UE să rămână lider în lume în acest domeniu.Bugetul total pentru
perioada 2021-2027 destinat acestui program este de 14,88 miliarde euro.
16
 3.2. Coeziune și valori
Principalele programe din această categorie au drept scop consolidarea coeziunii între
țările membre UE, astfel încât să se reducă disparitățile dintre regiunile UE cu diferite niveluri de
dezvoltare. Investițiile în tineri, sănătate, valori; conduc la rezistența Europei la provocările
prezente și viitoare.
Sprijinirea ocupării tinerilor în cadrul pieței muncii, precum și perfecționarea și
recalificarea angajaților, sunt activități finanțate din FSE+.
Crearea, în continuare, de oportunități pentru educația, formarea și mobilitatea tinerei
generații se va realiza prin intermediul noului program Erasmus+, a cărui buget este în mărime
de 26 miliarde euro.
Cetățenii UE beneficiază de asigurări în caz de dezastre, riscuri generate de situații de
urgență, prin programul RescEU, a căror acțiuni sunt diverse, de exemplu: furnizarea de avioane,
elicoptere, pentru a stinge incendiile forestiere; asigurarea cu echipamente medicale și
mobilizarea spitalelor pentru a acționa rapid și eficient în caz de urgențe.
Programul ,,UE pentru sănătate” reprezintă cel mai grandios program în domeniul sănătății
lansat până acum, ce are drept obiective îmbunătățirea sănătății în statele membre UE, protejarea
cetățenilor, creșterea calității și eficienței medicamentelor, îmbunătățirea sistemelor de sănătate.
Bugetul alocat acestui program este de 5,75 miliarde euro.
Noul program REACT-EU se dezvoltă pe măsurile luate ca răspuns la pandemia COVID-
19. Pentru programul REACT-EU sunt alocate 50,62 miliarde euro. Regiunilor și țărilor membre
cele mai afectate de criză li se va acorda rapid fonduri, în scopul redresării economiei.

3.3. Resurse naturale și mediu

Din această categorie de cheltuieli fac parte programele care susțin sectorul agricol și
piscicol, precum și cele ce se referă la protecția mediului, schimbări climatice, securitate
alimentară, dezvoltare rurală.
Politica Agricolă Comună (PAC) va permite menținerea unei piețe unice integrate pentru
produsele agricole în UE. Politica include plăți directe pentru agricultori, având în vedere faptul
că aceștia au un venit în medie cu 40% mai mic decât angajații altor sectoare economice.
Pentru protecția mediului și atenuării schimbărilor climatice este destinat instrumentul de
finanțare al UE: programul LIFE, al cărui buget este de 5,43 miliarde euro și datorită căruia 1,5
milioane persoane se bucură, în prezent, de un aer mai curat.
Fondul de Tranziție Justă este detinat sprijinirii regiunilor cu un consum ridicat de cărbune
și cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Pentru a face față costurilor economice și sociale,

17
aceste regiuni vor beneficia de finanțare în valoare de 10,87 miliarde euro; astfel încât până în
anul 2050 să se atingă obiectivul de neutralitate climatică în UE.

3.4. Migrație și gestionarea frontierelor

Fondul de gestionare integrată a frontierelor are următoarele componente:
1. instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV) va garanta securitatea
internă, libera circulație a persoanelor în UE, va respecta obligațiile internaționale ale Uniunii și
statelor membre;
2. instrumentul pentru echipamente de control vamal (IECV) va contribui la asigurarea
punctelor de control vamal cu echipamente de ultimă generație, echipamente tehnologice de
detectare cum ar fi: scanere cu raze X, echipamente de laborator pentru analiza produselor,
sisteme automate de detectare a plăcilor de înmatriculare.
Bugetul total alocat fondului este de 7,39 miliarde euro.

3.5. Securitate și apărare

Pentru a preveni și combate actele de terorism, criminalitatea, pentru a proteja victimele
acesteia și a fi pregătiți pentru diverse incidente, riscuri, crize legate de securitate, a fost creat
Fondul pentru securitate internă, al cărui buget este de 1,93 miliarde euro. De acest program pot
să beneficieze poliția națională/federală, serviciile vamale, organismele publice locale,
organizațiile internaționale și cele non-guvernamentale, agențiile UE, institutele de cercetare și
Universitățile.
Programul de securitate nucleară și dezafectare urmărește protecția mediului și a sănătății
omului prin eliminarea a șase reactoare nucleare sovietice din Bulgaria și Slovacia, precum și
gestionarea deșeurilor radioactive. Bugetul alocat acestui program este de 626 milioane euro.
Principala inițiativă a Comisiei Europene, care să susțină activitățile de cercetare și
dezvoltare în domeniul apărării, reprezintă Fondul european de apărare. Din acest fond, în
valoare de 7,95 miliarde euro, se vor finanța activități de cooperare în domeniul cercetării și
dezvoltării de produse și tehnologii din sfera apărării.

18
 3.6. Vecinătate și întreaga lume
Programul ,,Europa în lume: instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și
cooperare internațională” dispune de un buget în mărime de 79,5 miliarde euro. Este principalul
instrument utilizat de UE pentru reducerea sărăciei și promovarea dezvoltării durabile, a
stabilității, păcii și prosperității. Prin intermediul acestui program, se urmărește sporirea
eficacității și vizibilității politicilor externe ale UE, acestea corelându-se cu cele interne, astfel
încât în cazul unor crize sau noi provocări, să se reacționeze rapid și eficient.
Programul ,,Ajutorul umanitar” acordă asistență persoanelor afectate de dezastre naturale și
provocate de om. Bugetul alocat pentru program este de 11,57 miliarde euro.
Politica externă și de securitate comună (PESC) contribuie la îndeplinirea obiectivelor,
precum: menținerea păcii, asigurarea securității internaționale, cooperarea internațională,
consolidarea democrației, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Cu un
buget de 2,68 miliarde euro, programul este destinat reprezentanților speciali ai UE, misiunilor
civile de stabilizare, Colegiului European de Securitate și Apărare.
Programul ,,Asistență pentru preaderare” sprijină țările candidate la aderarea la UE:
Albania, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia, Republica
Moldova. Programul contribuie la facilitarea reformelor politice, instituționale, sociale și
economice, pentru a apropia aceste state de valorile și standardele UE. Prin intermediul
programului sunt finanțate granturi, investiții în infrastructuri sau asistență tehnică. Bugetul
programului este de 14,16 miliarde euro, iar beneficiarii finali reprezintă întreprinderile mici și
mijlocii, cercetătorii, artiștii, agricultorii, studenții, grupurile vulnerabile – cetățeni ai țărilor
candidate la aderarea la UE.

19
 CONCLUZII
,,Unită în diversitate”, Uniunea Europeană reprezintă o entitate economică și politică între
27 țări membre, care implică standarde de viață asemănătoare pentru cetățenii ei, indiferent de
statul din care fac parte.
Unul dintre obiectivele Uniunii Europene, în interiorul frontierelor sale, constă
în ,,consolidarea coeziunii economice, sociale, teritoriale și solidaritatea în țările UE”, prin
diminuarea disparităților între diferitele regiuni și sprijinirea celor mai puțin favorizate. În același
timp, dezvoltarea economică a UE are la bază creșterea competitivității, ce presupune utilizarea
eficientă și rațională a factorilor de producție și repartizarea în mod echitabil a veniturilor.
La baza îndeplinirii obiectivelor propuse, se află resursele financiare exprimate în bani.
Pentru facilitarea procesului de finanțare a fiecărui domeniu/obiectiv, au fost create instrumente
financiare: fonduri structurale (FSE, FEDR și FC) și fonduri complementare. Din FSE și FEDR
sunt asigurate cu resurse bănești toate regiunile UE, iar FC acordă sprijin doar regiunilor mai
puțin dezvoltate ale UE.
În perioada de programare financiară 2021-2027, s-au stabilit două obiective prioritare ale
politicii de coeziune, și anume: investiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă
(FEDR, FSE+, FC, FTJ), și cooperare teritorială europeană (FEDR).
Pentru a crea o Europă socială, verde, inteligentă, conectată și aproape de cetățenii ei, se
alocă un suma de 227, 3 miliarde euro.
Din bugetul UE sunt finanțate programe care vizează domeniile: cercetare și inovare,
coeziune și valori, resurse naturale și mediu, gestionarea frontierelor, securitate și apărare,
vecinătate și întreaga lume.
Prin intermediul fondurilor și programelor sale, Uniunea Europeană promovează pacea,
valorile, protecția socială, progresul tehnic și științific, combate discriminarea, îmbunătățește și
protejează mediul înconjurător, oferă libertate, securitate și justiție fără frontiere interne, luând,
în același timp, măsurile necesare la frontierele externe pentru a reglementa imigrația și preveni
criminalitatea.

20
 BIBLIOGRAFIE
A. Cărți
Bălăceanu, C. (2013). Mecanisme fundamentale ale pieței unice europene. Ediția 3:
revăzută și adăugită. Editura Pro Universitaria.
Cotovelea, R. (2014). Politica națională de dezvoltare 2007-2013 în contextul Politicii de
Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene. Editura Tritonic.
Dornean, A. (2016). Gestiunea fondurilor structurale europene. Ediția 2: revăzută și
adăugită. Editura C.H.Beck.
Droșu Șaguna, D., Găinușă, R., (2011). Fondurile structurale ale Uniunii Europene. Curs
universitar. Editura Universul Juridic.

B. Legislație
Regulamentul (UE) nr. 1060/2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind FEDR, FSE+,
Fondul de Coeziune, FTJ și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de
stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil,
migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentul de sprijin financiar pentru
managementul frontierelor și politica de vize

C. Pagini WEB

Comisia Europeană, https://ec.europa.eu

Portalul Uniunii Europene, https://ec.europa.eu

21