Tema individuală de studiu:

VI. FINANŢAREA INSTITUŢIILOR PUBLICE

,,Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat.” Mihai Eminescu

Dintotdeauna şcoala a stat la baza formării omului. Nu există comunitate, fără o instituţie
de învăţământ, nu există stat fără educaţie. Astfel, pentru prosperarea şi dezvoltarea ţării noastre,
este necesar ca statul, conducătorii acestuia, să fie oameni inteligenţi, care ştiu să gestioneze
raţional resursele financiare de care dispun. E strigător faptul că şcolile din Republica Moldova
trebuie să se limiteze la puţinii bani alocaţi, astfel încât, până la urmă, instituţiile rurale sunt cele
care suferă cel mai mult. Este din cauza faptului că satele noastre devin din ce în ce mai puţin
populate, respectiv numărul copiilor care frecventează şcoala este unul redus, iar politica ne
vorbeşte despre faptul că instituţiile cu copii puţini nu au nevoie de resurse multe.

În continuare voi analiza specificul departamentului financiar, sursele de constituire

bugetului, activitatea Instituţiei Publice Gimnaziul ,,Ion Creangă” din satul Teleşeu, raionul
Orhei.

6.1. Structura şi funcţiile departamentului financiar

În cadrul departamentului financiar al instituţiei, activează o singură persoană, care are

funcţia de contabil, iar contabilitatea se ţine conform principiilor de bază stipulate în Legea
contabilităţii.

Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea evidenţei contabile îi revine conducătorului

instituţiei bugetare.

Conducătorul instituţiei bugetare asigură:

a) organizarea şi ţinerea contabilităţii în mod continuu din momentul înregistrării pînă la
lichidarea instituţiei;
b) elaborarea, coordonarea, aprobarea şi respectarea Politicii de contabilitate a instituţiei;
c) elaborarea şi aprobarea regulilor circulaşiei şi tehnologiei de prelucrare a informaţiei
contabile;
d) organizarea sistemului de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;
e) respectarea actelor legislative şi normative;
f) întocmirea şi prezentarea în termen a rapoartelor financiare.

Atribuţiile contabilului sunt:

a) organizarea corectă a evidenţei contabile;
b) efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte şi la timp a documentelor
primare şi legalităţii operaţiilor efectuate;
c) controlul asupra utilizării mijloacelor financiare conform destinaţiei, în limitele alocaţiilor
aprobate, precum şi asupra integrităţii mijloacelor băneşti şi valorilor materiale;
d) calcularea şi plata la timp a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi angajaţilor;
e) efectuarea la timp a decontărilor cu persoanele juridice şi cu persoanele fizice;
f) participarea la efectuarea inventarierii resurselor băneşti, decontărilor, valorilor materiale
şi formularelor cu regim special, determinarea corectă şi la timp a rezultatelor inventarierii şi
reflectarea lor în evidenţă;
g) întocmirea şi prezentarea în termenele stabilite a rapoartelor financiare;
h) păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă, a altor documente, precum şi
predarea lor la arhivă în ordinea stabilită;
 Contabilul-şef de comun cu conducătorul instituiei semnează acte, care servesc drept temei
pentru primirea şi predarea valorilor, mărfurilor, materialelor şi mijloacelor băneşti, precum şi
achitarea datoriilor.
Contabilului-şef i se interzice să primească spre executare documente privind faptele
economice ce contravin actelor legislative şi normative, informând despre aceasta în scris
conducătorul entităii.
În conformitate cu articolul 4(6) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007,
instituţiile bugetare aplică sistemul contabil în partidă dublă, ţin contabilitatea şi întocmesc
rapoartele financiare în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Finanţelor pentru
sistemul bugetar.
Rapoartele financiare conţin informaţii privind:
- operaţiunile economice efectuate în anul de gestiune;
- cheltuielile efective pentru perioada de gestiune respectivă;
- rezultatele inventarierii tuturor conturilor de bilanţ.
Informaţia din rapoartele financiare trebuie să corespundă următoarelor caracteristici
calitative:
a) inteligibilitatea;
b) relevanţa;
c) credibilitatea;
d) comparabilitatea.
Registrele contabile obligatorii sunt Cartea Mare, Balanţa de verificare şi alte registre
contabile centralizatoare, care servesc drept bază pentru întocmirea rapoartelor financiare.
Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare în
perioada în care au avut loc. Toate operaţiunile economice trebuie să fie reflectate în contabilitate
în momentul efectuării acestora.
Veniturile şi cheltuielile executorilor de buget se atribuie la următoarele componente:
- componenta de bază;
- componenta mijloace speciale;
- componenta fonduri speciale;
- componenta proiecte finanţate din surse externe.
Mijloacele speciale instituţiei bugetare sunt obţinute, în condiţiile autorizate prin acte
normative, de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată, precum şi din donaţiile,
sponsorizările şi din alte mijloace băneşti intrate legal în posesia instituţiei bugetare şi se
direcţionează pentru cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii acestei instituţii, conform
cadrului legal.

6.2. Politica financiară a Instituţiei Publice Gimnaziul ,,Ion Creangă” Teleşeu

În procesul elaborării proiectelor de buget, Administraţiile Publice Locale, în continuare

APL, se vor conduce de prognoza principalilor indicatori macroeconomici (elaborate de
Ministerul Economiei și Infrastructurii).

Prognoza veniturilor bugetelor locale pe anii 2018–2020 se va efectua reieşind din:

 prevederile legislaţiei fiscale în vigoare, ținând cont de prevederile proiectului de lege cu

privire la modificarea și completarea unor acte legislative privind realizarea politicii
fiscale și vamale pentru anul 2018;

 deciziile autorităților reprezentative și deliberative a UAT, în partea ce ține de

competențele proprii în domeniul impozitelor, taxelor și altor venituri locale;
  analiza bazei fiscale pe fiecare UAT (recomandabil cel puțin 2-3 ani anteriori), separat pe
tipuri de impozite, taxe şi alte încasări la buget.

În cadrul elaborării prognozei să fie asigurată examinarea unor indicatori comparabili,

identificînd și excluzând factorii nespecifici. Indicatorii sunt comparabili în cazul în care aceștia
se realizează în condiții similare. În cazul stabilirii unor factori specifici perioadei anterioare care
pot să influențeze nivelul încasărilor în perioada prognozată, veniturile se vor estima reieșind din
dinamica valorii, fără acești factori.Resursele bugetelor locale cuprind totalitatea veniturilor şi a
surselor de finanţare ale bugetelor respective.

Veniturile bugetelor locale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de
legislaţie şi se formează din:

1) venituri generale:

a) venituri proprii;

b) defalcări, conform cotelor procentuale, de la impozitele şi taxele de stat;

c) transferuri;

d) granturi pentru susţinerea bugetului;

2) venituri colectate;

3) granturi pentru proiecte finanţate din surse externe.

Sursele de finanţare ale bugetelor locale se formează din:

a) operaţiuni cu împrumuturi interne și externe (inclusiv recreditate);

b) operaţiuni aferente vînzării şi privatizării patrimoniului public;

c) alte operaţiuni cu activele financiare şi cu datoriile bugetului;

d) operaţiuni cu soldurile în conturile bugetului.

Resursele financiare disponibile urmează să fie direcţionate la programe de importanţă

majoră, care ar permite soluţionarea problemelor stringente, fără admiterea de datorii creditoare
şi blocaje financiare.

Estimările de cheltuieli ale autorităţilor APL urmează să fie strict în limita volumului de
resurse disponibile.

Volumul alocaţiilor pentru o instituţie de învăţământ se determină după următoarea

formulă:

V=(AxN+B)xK+R+I, unde:

V-volumul alocaţiilor pentru o instituţie de învăţământ;

A-normativul valoric pentru un ,, elev ponderat”;

 N-numărul de ,,elevi ponderaţi” dintr-o instituţie de învăţământ;

B-normativul valoric pentru o instituţie de învăţământ;

K-coeficientul unităţii administrativ-teritoriale, egal cu 0,95, care nu poate fi mai mic decât
această valoare;

R-alocaţii repartizate unei instituţii de învăţământ concrete din componenta unităţii

administrativ-teritoriale;

I-alocaţii repartizate unei instituţii concrete din fondul educaţiei incluzive.

În contextul continuării reformelor în domeniul bugetar-fiscal, se impun următoarele

cerinţe faţă de autorități/instituții - beneficiari de alocaţii:

 asigurarea calităţii planificării bugetare prin îmbunătăţirea procedurilor de analiză a

impactului politicilor publice şi corelarea programelor de cheltuieli cu priorităţile din
documentele strategice (naționale, sectoriale, locale);

 îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii utilizării resurselor prin focusarea pe rezultate şi

sporirea calității serviciilor publice prestate în raport cu obiectivele stabilite;

 asigurarea unui control strict asupra nivelului angajărilor în sectorul bugetar pentru a evita
angajamente viitoare fără acoperire cu resurse;

 implementarea unor procese de planificare şi management al investiţiilor publice în vederea

ameliorării eficienţei cheltuielilor capitale publice.

La estimarea cheltuielilor aferente proiectului de buget pe anul 2018 și estimărilor pe anii

2019-2020, APL urmează să se conducă de:

 actele normative şi legislative, strategiile şi programele care reglementează activitatea

autorităţilor APL şi a ramurilor (domeniilor) respective;

 actele legislative și normative care reglementează aspectele referitoare la remunerarea

muncii (cu modificările și completările ulterioare);

 angajamentele contractuale de cheltuieli asumate în anii precedenți cu impact financiar

asupra anilor planificați (majorarea salariilor în anii precedenți, rambursarea
împrumuturilor angajate pe termen lung, angajamentele contractuale cu donatori externi
în cadrul proiectelor finanțate din surse externe, rambursarea împrumuturilor recreditate,
serviciul datoriei interne și externe, etc.);

 reformele promovate în cadrul ramurilor (schimbări instituționale, etc.);

 cadrul normativ care reglementează prestarea serviciilor contra plată, precum și veniturile
colectate de autoritățile/instituțiile bugetare.
 Proiectul de buget pentru anul 2018 şi estimările pe anii 2019-2020 la compartimentul
„Cheltuieli de personal”, se vor elabora de către autoritățile administrației publice locale, ținând
cont de măsurile prevăzute de legislația în vigoare și reformele structurale planificate.

Ajustările structurale care implică majorarea/diminuarea numărului de unități sau a

cheltuielilor de personal, se vor explica în nota de argumentare a ajustărilor la cheltuieli de
personal, cu anexarea calculelor corespunzătoare.

Politica salarială pe anii 2018-2020 prevede implementarea următoarelor norme salariale

care urmează să fie luate în calcul la estimarea cheltuielilor de personal pentru anii respectivi:

În anul 2018:

 Implementarea în continuare a majorării salariilor cadrelor didactice de la 1

septembrie 2017 cu 11,3 %, ca raport dintre salariul mediu lunar al cadrelor
didactice atins în tr. IV 2016 (5032 lei) şi salariul mediu lunar prognozat pe
economia naţională pentru anul 2017 (5600 lei);

 Majorarea salariilor cadrelor didactice de la 1 septembrie 2018 cu 9,8 %, ca raport

dintre salariul mediu lunar al cadrelor didactice planificat că va atinge în tr. IV
2017 (5600 lei) şi salariul mediu lunar prognozat pe economia naţională pentru anul
2018 (6150 lei);

 Majorarea salariilor angajaţilor salariaţi conform Reţelei Tarifare Unice din

instituţii finanţate din învăţămînt, inclusiv servicii de suport, precum și şcoli
sportive cu 10 %, în calcul anual;

 Trecerea funcționarilor publici la următoarele trepte de salarizare conform

rezultatelor evaluării pentru anul precedent, de la 1 martie 2018, și recalcularea
costului premiului anual legat de avansarea în trepte;

În anul 2019:

 Majorarea salariilor cadrelor didactice de la 1 septembrie 2019 cu 8,9 %, ca raport

dintre salariul mediu lunar al cadrelor didactice planificat că va atinge în tr. IV
2018 (6150 lei) şi salariul mediu lunar prognozat pe economia naţională pentru anul
2019 (6700 lei);

 Trecerea funcționarilor publici la următoarele trepte de salarizare conform

rezultatelor evaluării pentru anul precedent, de la 1 martie 2019, și recalcularea
costului premiului anual legat de avansarea în trepte;

În anul 2020:

 Majorarea salariilor cadrelor didactice de la 1 septembrie 2020 cu 9,0 %, ca raport

dintre salariul mediu lunar al cadrelor didactice planificat că va atinge în tr. IV
2019 (6700 lei) şi salariul mediu lunar prognozat pe economia naţională pentru anul
2020 (7300 lei);
  Trecerea funcționarilor publici la următoarele trepte de salarizare conform
rezultatelor evaluării pentru anul precedent, de la 1 martie 2020, și recalcularea
costului premiului anual legat de avansarea în trepte;

Planificarea cheltuielilor de personal pentru funcțiile încadrate se efectuează reieșind din

drepturile persoanelor real angajate (vechimea în muncă, gradul /categoria de calificare, treapta
de salarizare, grad didactic, grad științific, etc.). Planificarea pentru funcțiile vacante urmează să
fie efectuată reieșind din indicatorii medii realizați.

La estimarea cheltuielilor pentru contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat se va

menține și pe anii 2018-2020 cuantumul de 23% aplicat în prezent la cheltuielile de remunerare a
muncii.

Cota primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală aplicată la cheltuielile de

remunerare a muncii la care se calculă aceste prime va fi menținută și pe anii 2018-2020 în
cuantumul de 4,5% .

La planificarea cheltuielilor pentru plata mărfurilor şi serviciilor se va ţine cont de tarifele

curente, precum şi de necesitatea aplicării unui regim strict de economie, un accent deosebit fiind
pus şi pe îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii publice.

Calculul transferurilor cu destinație specială (în continuare TDS) de la bugetul de stat la

bugetele locale pentru acoperirea cheltuielilor din învățământ pentru anii 2018-2020, a fost
efectuat după cum urmează:

Transferurile pentru învățământul primar și secundar general includ transferuri

categoriale pentru şcoli, gimnazii şi licee, calculate după metodologia de finanțare în bază de
cost standard per elev.

Cuantumul normativului valoric pentru un „elev ponderat “ şi a normativului valoric

pentru o instituţie, luat în calcul la stabilirea transferurilor categoriale, constituie:

 pentru anul 2018 - 10 445,0 lei şi, respectiv, 477 880,0 lei;

 pentru anul 2019 - 11 218,0 lei şi, respectiv, 513 258,0 lei;

 pentru anul 2020 - 11 986,0 lei şi, respectiv, 548 382,0 lei.

Totodată, pentru acordarea dejunurilor calde elevilor, conform prevederilor Hotărîrii

Guvernului nr.234 din 25 februarie 2005 ”Cu privire la alimentarea elevilor”, s-a luat în calcul
numărul elevilor claselor I-IV, la situaţia din 1 octombrie 2016 (disponibil de facto la sfîrşitul
perioadei de gestiune), 171 zile de alimentaţie şi norma de alimentaţie de 8,8 lei / zi pentru anul
2018 și, respectiv, 2019-2020.

Pentru asigurarea, în primii trei ani de activitate pedagogică, a reducerii la 75% a normei
didactice pentru un salariu de funcție, au fost incluse mijloacele prevăzute în anul 2017, acestea
fiind recalculate în baza metodologiei descrise de Ministerul Educației.

Implementarea bugetării pe programe la nivel local impune elaborarea/actualizarea, după

caz, programului de dezvoltare social-economică a UAT; analiza strategiilor naționale și
sectoriale, precum și a priorităților stabilite la nivel local; analiza situației actuale pe domenii și
formularea setului de programe/subprograme, activități; realizarea obiectivelor şi indicatorilor de
performanţă stabiliți etc.

Proiectul/propunerea de buget întocmite în Sistemul Informaţional de Management

Financiar pe anii 2018-2020 va cuprinde indicatorii: realizați în anul 2016, aprobați pentru anul
2017, estimați pentru proiectul de buget pe anul 2018 și cei pentru anii 2019-2020.

6.3.Sursele de constituire a bugetului instituţiei publice

În baza documentelor analizate (raport privind executarea bugetului conform clasificaţiei

economice, anexa 1), am constatat că unica sursă de venit a instituţiei este finanţarea de la buget.
În tabelul de 6.1. sunt prezentate veniturile aprobate, precizate şi executate. Pentru o analiză mai
clară şi detaliată, am comparat sumele din anul 2018 şi 2019.

Tabelul 6.1.

Veniturile instituţiei în perioada 2018-2019

Anul Aprobat, Precizat, Executat, Executat faţă de

lei lei lei precizat
Devieri
(+/-)
2018 1 842 800,00 1 933 000,00 1 921 130,10 -11 869,90
2019 1 903 100,00 2 055 828,00 1 126 238,38 -929 589,62

În tabel observăm că în anul 2018 suma venitului executat este mai mare decât cea
aprobată cu 78 330,10 lei, aceasta datorându-se excedentului înregistrat în anul 2017. La data de
20 iunie 2019, se înregistrează un venit de 777 861,62 lei, sumă necesară şi totodată disponibilă
până la finele anului 2019.

6.4.Analiza devizului de cheltuieli şi a planului de finanţare

Pentru anul 2019 a fost aprobată suma de 1903,1 mii lei.

Întreţinerea şi instruirea în mediu a 129 elevi, cheltuielile medii pentru întreţinerea unui
elev-14753 lei.
 Tabelul 6.2.

Cheltuielile estimate pentru anul 2019

Denumirea Bugetul IP (mii lei)

Remunerarea muncii angajaţilor conform 1229,3+18,6
statelor
Contribuţii de asigurări sociale de stat 282,3+4,3
obligatorii
Prime de asigurare obligatorie de asistenţă 55,3+0,8
medicală
Energie electrică 21,0
Gaze 64,6
Apă şi canalizare 3,0
Alte servicii comunale 1,8
Servicii informaţionale 14,3
Servicii de telecomunicaţii 2,0
Servicii de reparaţii curente 3,5
Formare profesională 3,4
Deplasări 4,0
Servicii bancare 9,0+0,3
Servicii neatribuite 2,0
Compensaţii 30,0
Procurarea combustibilului 2,0
Procurarea materialelor pentru scopuri 5,0
didactice
Procurarea materialelor de uz gospodăresc şi 7,0
rechizitelor
Procurarea materialelor de construcţii 5,0
Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de 0,2
muncă
Procurarea produselor alimentare 131,9
Total cheltuieli 1903,1

În tabelul 6.2. observăm că cea mai mare parte din bugetul instituţiei este îndreptat pentru
remunerarea muncii angajaţilor, după care urmează procurarea produselor alimentare gaze,
energie electrică, servicii bancare, materiale pentru uz gospodăresc şi rechizite, servicii
informaţionale. Este îmbucurător faptul că, deşi resursele financiare sunt limitate, administraţia
instituţiei tinde şi este mereu deschisă spre perfecţionarea continuă a cadrelor didactice, astfel
încât se alocă şi bani pentru formare profesională.

La data de 20.06.2019 cheltuielile instituţiei constituie 1 126 238,38 lei, dintre care
1 041 171,95 lei sunt pentru achitarea salariilor angajaţilor.

Fondul de remunerare a muncii prognozat pentru anul 2019 pe raion se estimează în

cuantum de 939053,0 mii lei, cu un număr mediu scriptic de angajaţi de 14 000 persoane cu un
salariu mediu lunar de 5589,6 lei şi suma scutirilor de 237529,6 mii lei.

Unul dintre devizele de cheltuieli ale instituţei este cel de reparaţie a acoperişului, care a
avut loc în anul 2016. Total deviz constituie 1 195 290 lei, dintre care:
 -total lucrări construcţie-828 193,85 lei;

-contribuţii sociale şi medicale-63 855,84 lei;

-transport materiale-29 643,82 lei;

-cheltuieli directe-921 693,51 lei;

-cheltuieli de regie construcţii-64 518,55 lei;

-beneficiu de deviz-9862,12 lei;

-T.V.A.-199 215 lei.

În baza catalogului de preţuri unitare, s-a calculat valoarea de deviz total. De exemplu
preţul unui kg de metal pentru confecţionarea orpitorilor de zăpadă constituie 122, 270 lei.
Pentru 400, 200 kg s-a achitat 48 932,334 lei. Astfel, s-a calculat valoarea tuturor materialelor.

Dacă e să analizez formatul bugetului instituţiei bugetare pentru anul 2018 şi 2019, atunci
în anul 2018 numărul elevilor constituia 134 cu 5 mai mult comparativ cu anul 2019. Totuşi,
datorită majorării costurilor energiei electrice, rechizitelor şi materialelor de uz gospodăresc, dar
şi a salariilor cadrelor didactice, totalul cheltuielilor pentru anul 2019 depăşeşte suma
cheltuielilor din anul 2018 cu 60 300 lei.

6.5. Performanţa financiară

În îndeplinirea sarcinilor diversificate şi complexe ce îi revin, instituţia de învăţământ are

nevoie de resurse financiare importante. Prin prisma faptului că majoritatea serviciilor prestate
de către ea nu se efectuează în schimbul unei plăți directe din partea beneficiarilor, finanțarea
cheltuielilor se asigură pe seama finanţării statului. Una din principalele abordări ale condiției și
poziției financiare este legată de capacitatea instituţiei de a furniza un nivel de servicii
corespunzător și a-și îndeplini obigațiile prezente și viitoare. Performanța financiară a unei
instutuţii publice este influențată de numeroși factori, care acționează simultan. Factorii sunt atât
de natură internă, cât și externă autorităților locale. Mă refer aici la cheltuieli și venituri, practici
manageriale, economia locală, cadrul legislativ și modificările acestuia, factori sociali, factori
demografici, factori politici, dar și evenimente speciale, neprevăzute cum ar fi

La nivel institutional s-au realizat eforturi de a creiona seturi de indicatori ce pot fi utilizați
pentru a măsura performanța financiară. Obiectivele sunt cele de îmbunătățire a modului de
luare a deciziei și gradului de transparență al instituţiei, dar și creșterea calității și îmbunătățirea
politicilor financiare și ale celor referitoare la relațiile financiare. Această inițiativă presupunea
continuitate și adaptarea permanentă a setului de indicatori, care să fie interpretați cu ajutorul
unei baze cu date financiar-contabile, ce ar permite realizarea unor comparații pe baza unor
variabile diferite (anexa 1):

-capacitatea colectivității de a genera venituri – indicatori care măsoară nivelul veniturilor

instituţiei și evidențiază măsura în care aceasta are un control nemijlocit asupra acestora;
 – rigiditatea cheltuielilor– indicatori care reflectă gradul de flexibilitate în stabilirea
destinațiilor date fondurilor financiare constituite, pornind de la premisa că unele cheltuieli sunt
obligatorii, pe când altele pot fi decise;

– calitatea managementului financiar– indicatori care reflectă performanța managerilor

financiari prin raportare la nivelul și dinamica veniturilor și cheltuielilor .

Sistemul de indicatori de performanță al instituţiei cuprinde indicatori financiari și bugetari

calculați ca și sume totale.

Sistemul de indicatori de performanță financiară:

Indicatori ai veniturilor sau care reflectă capacitatea de a genera venituri :

-finanţare de la buget;

-obţinerea veniturilor din prestarea serviciilor culturale, vânzarea unor obiecte uzate.

Indicatori ai cheltuielilor operaționale sau care reflectă rigiditatea acestora

- cheltuieli de personal;

- cheltuieli pentru învățământ pe elev;

-cheltuieli material;

Capacitatea de management financiar

- rezultatul (excedentul sau defi citul)

- rezervele în total cheltuieli.

Administația instituţiei resimte nevoia de management public performant și creștere a

eficienței și capacității administrației. În acest sens, consider vitală măsurarea performanței, atât
performanța de ansamblu, cât și cea financiară. La nivelul administrației există instrumente care
să faciliteze măsurarea performanței financiare, însă acestea trebuie utilizate în mod constant, ca
modalitate de evaluare și ulterior sursă a creșterii capacității instituţiei.

6.6. Sistemul de circulaţie a documentelor şi a sistemului de raportare internă şi

externă:

Autorităţile şi instituţiile publice, prin esenţa lor, gestionează interesul general al societăţii
pentru ca statul să se asigure că interesul indivizilor, în suma lor sau în particular,este susţinut
sau măcar apărat. Un concept atât de important conduce la crearea unor suporturi funcţionale
importante de oglindire a rolului esenţial al statului – documentele. Una dintre caracteristicile
importante ale modelului de organizare a instituţiilor publice este aceea că se bazează pe
documente scrise. Nu ne putem imagina nici o organizaţie publică, cât de mică, fără ca aceasta se
gestioneze documente. Iniţial însăşi esenţa aparatului birocratic al statului era legată de modul în
care funcţionarii, angajaţii reuşeau să gestioneze serviciile publice prin conexiunea dintre nevoile
cetăţenilor şi documentele scrise emise de către aceştia cu documentele şi procedurile internes şi
externe create de organizaţia publică, pentru rezolvarea problemelor. Astfel, din punct de vedere
funcţional, rolul de bază al serviciilor publice sau administrative afost considerat ca fiind acela
de a primi, de a procesa şi de a transmite sau difuza informaţii. Prin urmarea, managementul
documentelor într-o instituţie publică este strâns legat demanagementul informaţiei.

Manipularea şi gestionarea documentelor se întrepătrund cu activitatea zilnică din cadrul

unei instituţii. De la actele constitutive, la cele de naturã financiară, juridică şi până la
corespondenţa zilnică, toate trebuie gestionate într-un mod care să eficientizeze procesul.
Managementul documentelor sau gestionarea documentelor este procesul de creare,
stocare,organizare, identificare, manipulare, editare şi utilizare a documentelor unei organizaţii
pentrua servi intereselor acesteia;

• face parte din strategia comunicaţională şi informaţională a unei instituţii;

• asigură flexibilitatea şi adaptarea organizaţiei la dinamica evoluiei IT;

• influenţează şi este influenţat de cultura organizaţională.

Modalităţile şi amploarea cu care informaţia este produsă, colectată, prelucrată, păstrată şi

difuzată au evoluat odată cu dezvoltarea societăţii omeneşti. La toate acestea se
adaugă ,,mariajul” dintre calculator şi telecomunicaţii, determinant pentru amplificarea
comunicării. Cele două tehnologii (tehnologia calculatoarelor şi aceea a telecomunicaţiilor),
luate împreună, sunt denumite tehnologie informaţională.

În scopul eficientizării circuitului documentelor în cadrul instituţiei publice și optimizării

cheltuielilor aferente, este instituit Sistemul informațional de gestiune electronică a documentelor
și înregistrărilor. Documentele sunt transmise, fie în mod electronic, fie deplasându-se
conducătorul instituţiei sau contabilul, în perioada stabilită, către Direcţia Generală Orhei sau
alte instituţii cu care şcoala colaborează.

În consecinţă, nu vom avea un sistem performant de gestionare a documentelor într-o

instituţie publică dacă toate celelalte sisteme manageriale sunt haotice. Dar, managementul
documentelor şi a informaţiei, în general, este una dintre pietrele de temelie a bunei
funcţionări a unei instituţii publice.

6.7. Indicii de bază a activităţii instituţiei publice

Numărul de elevi în anul 2019 constituie 129. Comparativ cu anul precedent, numărul
acestora s-a micşorat cu 3,7 %. Datorită majorării costurilor, cheltuielile medii pentru un elev
faţă de anul precedent a crescut cu 3,6%, iar suma anuală a cheltuielilor pentru un elev este de
14 753 lei.

Pentru îmbunătăţirea ofertei educaţionale, şcoala îşi propune:

1. informarea elevilor şi părinţilor despre oferta disciplinelor opţionale;

2. aplicarea chestionarelor părinţilor şi elevilor referitoare la oferta de discipline
opţionale;
3. prelucrarea datelor oferite de chestionare, prezentarea datelor la Consiliul
Profesoral, în şedinţele cu părinţii şi în cadrul orelor de dirigenţie;
4. testarea opţiunilor elevilor privind orele opţionale 2018-2019.
 Pentru formarea cadrelor didactice, instituţia îşi propune:

1. întocmirea listelor nominale a cadrelor didactice ce nu au participat la cursuri de

formare în ultimii ani de studiu, inclusive TIC;
2. informarea cadrelor didactice cu ofertele de formare continuă;
3. participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă;
4. întocmirea listelor nominale a cadrelor didactice ce nu au grad didactice;
5. informarea cadrelor didactice cu privire la Regulamentul de atestare a cadrelor
didactice existent. Promovarea / susţinerea cadrelor didactice;
6. conferirea/confirmarea gradelor didactice.

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor prin aplicarea metodelor şi tehnicilor active-participative:

1. realizarea unui seminar teoretico-practice cu subiectul: ,,Impactul metodelor

active-participative în procesul de predare-învăţare-evaluare asupra elevilor.”
2. realizarea de către cadrele didactice a mapei ,,Metode active-participative specific
obiectului de studiu”.
3. aplicarea de chestionare elevilor referitor la Impactul în procesul de predare-
învăţare-evaluare a metodelor aplicate în cadrul lecţiilor.

Pregătirea de bază a elevilor şi creşterea performanţelor şcolare:

1. aplicarea diferenţiată a sarcinilor de lucru pentru elevii ce întâmpină greutăţi în

procesul de învăţare. Elaborarea şi relizarea unui plan de intervenţie/ameliorare;
2. organizarea, planificarea şi realizarea pregătirii pentru performanţă.

Program de reparaţii şi achiziţii pentru gestionarea, întreţinerea şi menţinerea

funcţionalităţii patrimoniului şcolii:

1. dotarea sălii de informatică cu 8 calculatoare;

2. instalarea echipamentului WI-FI (aripa dreaptă şi stângă a gimnaziului). Pachet
internet 300 MDL/lună;
3. achiziţionarea 1 leptop şi 2 video-proiector;
4. achiziţionarea a 2 dozatoare de apă (ciclul primar şi ciclul gimnazial). Butelii apă
(aprox. 2 zi) ;
5. sală de sport dotată cu echipament sportiv (mingi de fotbal, baschet, volei,
coarde);
6. mărirea fondului de carte a bibliotecii şcolare cu literature recomandată de
curriculum/ de specialitate;
7. amenajarea terenului sportive (forbal, volei). Salubrizarea teritoriului adiacent;
8. acoperirea cu asphalt-beton (drumul spre WC);
9. zugrăvirea sălilor de clasă, a holurilor şi grupurilor sanitare;
10. instalarea rampei de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.

Program de includere a şcolii în pragramul de valori locale, rationale, naţionale:

1. dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu instituţiile din raion;

2. realizarea proiectelor culturale;
 3. implicare părinţilor în acţiuni de promovare a imaginii şcolii, organizarea şi
desfăşurarea activităţilor extraşcolare, carnavaluri;
4. realizarea relaţiilor de parteneriat cu gimnaziile din apropiere.

În anexă sunt menţionate bugetul şi resursele de finanţare pentru realizarea fiecărei

activităţi propuse.

Pot spune că un învăţământ de calitate este acela în care instituţia şi programele de studiu
demonstrează capacităţi de realizare, în contexte diverse, a obiectivelor planificate. Poate, de
asemenea, să satisfacă exigenţele şi aşteptările beneficiarilor interni şi externi, dar mai ales
garantează realizarea standardelor şi normelor de calitate. Toate prin intermediul contribuţiei şi
implicării statului.