Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA DREPT
CENTRUL SIBIU

PROTECTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI


Prof. Univ. Dr. Bianca Gutan

SPETE

STUDENT: COMANICIU L. R. DAVID LUCIAN


Drept ID, anul II, Sesiunea septembrie 2013/2014 SIBIU
Comaniciu
Page 1 of 14

L.R.

David

Lucian

SPETA NR. 1
Domnul F.G., resortisant al statului Alumnia si membru al minoritatii fagane din acest stat,
nascut n anul 1960, se casatoreste n 1990 si are mai multi copii. Locuieste n localitatea Wirtz din
acelasi stat n anul 1996, sufera un accident de masina, n urma caruia ramne cu grave leziuni ale
creierului. n acelasi an, timp de 4 luni, se interneaza de bunavoie ntr-un spital psihiatric pentru un
tratament. n luna mai 1998, dl. G. este internat timp de 4 saptamni ntr-un spital de psihiatrie la
ordinul primarului din localitatea Wirtz, cu titlu de masura de urgenta. n luna iunie, la cererea sotiei
sale, instanta de judecata elibereaza o autorizatie provizorie de internare pentru sase luni. Autorizatia
este rennoita n fiecare an, la initiativa sotiei lui G., apoi la initiativa procurorului.
nainte de luarea acestor decizii, dl. G. nu a fost avertizat asupra procedurii care l privea si care
era n curs de desfasurare. De asemenea, nu a avut posibilitatea ca, personal sau prin intermediar, sa si
sustina cauza n fata instantei sau sa conteste rapoartele medicale care au stat la baza hotarrilor
judecatoresti respective.
n timpul internarii, dl. G a facut obiectul unor cercetari efectuate de dr. Xux, privind existenta
unei gene a alcoolismului n rndul membrilor minoritatii fagane. Pentru aceasta, n mai multe rnduri,
nu ntotdeauna cu consimtamntul sau exprimat, i s-au luat probe ADN (unghii, fire de par etc.).
Dl. G a cerut de trei ori sa fie pus n libertate, afirmnd ca este n deplinatatea facultatilor mintale si ca
nu constituie un pericol pentru cei din jur. De asemenea, a contestat legalitatea cercetarilor la care a fost
supus. Cererile sale de punere n libertate au fost respinse.
n 2000, dl. G. a pierdut, prin hotarre judecatoreasca, si capacitatea de a-si administra
patrimoniul. Bunurile sale au fost ncredintate spre gestiune unui curator numit de tribunal. Dl. G. a
contestat si aceasta hotarre, fara nici un rezultat. Hotarrea instantei supreme a statului Alumnia a fost
pronuntata la data de 2 martie 2002.
n 2001, dr. Xux publica o carte despre cercetarile sale, n care este publicatasi fotografia dlui G., fara a
se fi obtinut consimtamntul acestuia sau al familiei sale.
La 2 august 2002, dl. G. sesizeaza, prin avocat, Curtea Europeana a Drepturilor Omului privind
ncalcarea de catre statul Alumnia a mai multor drepturi prevazute de CEDO.
ntrebari si cerinte:
1. Care sunt articolele din Conventia Europeana a Drepturilor Omului pe care si-ar putea
ntemeia dl. G. cererea adresata Curtii?
Raspuns:
Dl F.G. si-ar putea ntemeia cererea adresata Curtii pe incalcarea urmatoarele articole din
Conventia Europeana a Drepturilor Omului:
- Art. 5 paragraful 1 al Conventiei care garanteaza dreptul la libertate i la siguran.
Aspectul criticat de reclamant in temeiul acestui articol ar putea fi faptul ca privarea sa de
libertate a fost abuziva si arbitrara, pentru faptul ca nu a primit permisiunea de a fi audiat de instanta si
nu a fost informat cu privire la deciziile prin care i s-a prelungit internarea de mai multe ori. In acest
sens
- Art. 5 paragraful 4 al Conventiei care statuteaza ca Orice persoan lipsit de libertatea sa prin
arestare sau detenie are dreptul s introduc recurs n faa unui tribunal, pentru ca acesta s statueze
ntr-un termen scurt asupra legalitii deteniei sale i s dispun eliberarea sa dac detenia este
Comaniciu
Page 2 of 14

L.R.

David

Lucian

ilegal. In opinia reclamantului, statul Alumnia l-a fost lipsit de dreptul de a-si prezenta cazul si de a
contesta probele medicale si sociale invocate ca suport al detentiei sale.
Legislatia statului Alumnia contravine art. 5 paragraful 4, intrucat acorda judecatorului puteri
discretionare. Tot in sustinere acesta invoca si faptul ca a fost lipsit chiar si de asistenta juridica.
- Art. 6 paragraful 1 al Conventiei potrivit caruia Orice persoan are dreptul la judecarea cauzei
sale n mod echitabil, n mod public i n termen rezonabil, de ctre o instan independent i
imparial, instituit de lege, care va hotr fie asupra nclcrii drepturilor i obligaiilor sale cu
caracter civil, fie asupra temeiniciei oricrei acuzaii n materie penal ndreptate mpotriva sa.
Fata de prevederile acestei norme reclamantul a sustinut ca - in masura in care internerea l-a
privat automat de dreptul de a-si administra proprietatile, s-a luat o decizie privind drepturile si
obligatiile sale civile fara garantiile proceduralestabilite in articolul 6 paragraful 1 din Conventie
2. A ndeplinit dl. G. conditiile de admisibilitate a cererilor sale? Argumentati pe fiecare capat de
cerere pe care l prezentati la pct. 1.
Raspuns:
Cu privire la reclamatia de incalcare a Art. 5 paragraful 4 al Conventiei
Scopul urmarit de art. 5 paragraful 1 din Conventie, si anume cel inserat in prima parte a normei, fiind
acela de - respectarea cailor legale reflecta importanta vitala a dreptului fundamental, pentru ca, intro societate democratica in care se respecta principiul suprematiei legii nici o privare de libertate nu
poate fi privita ca legala.si in consecinta reclamanul a fost victim unei incalcari a art. 5 paragraful 1 din
Conventie.
Cu privire la reclamatia de incalcare a Art. 5 paragraful 4 al Conventiei Diversele decizii
prin care s-a autorizat internarea reclamantului au fost emise de organe care fie nu aveau caracteristicile
unei instante de judecata fie nu au furnizat garantiile procedurilor judiciare cerute de art. 5 paragraful 4
din Conventie
De altfel, reclamantul nu a beneficiat de de accesul la instanta ori de garantiile procedurilor
judiciare nici atunci cand i-au fost examinate cererile de externare, prin urmare dl. F.G. a fost victima
unei incalcari a art. 5 paragraful 4.
Cu privire la reclamatia de incalcare a Art. 6 paragraful 1 al Conventiei - oricare ar fi
motivul pentru care o persoana cu tulburari mintale este privata de dreptul de a-si administra
proprietatile, garantiile stabilite de art. 6 paragraful 1 trebuiesc respectate chiar daca, tulburarile
mintale legitimeaza anumite limitari ale exercitiului dreptului de a aparea I fata unei instante, ele nu
legitimeaza si absenta totala a acestui drept, asa cum este el consacrat de art. 6 paragraful 1. Prin
urmare s-a incalcat art. 6 paragraful 1
3. Cumati argumenta pe fond, daca ati fi avocatul dlui. G.?
Raspuns:
In ce priveste reclamatia de incalcare a Art. 5 paragraful 1 al Conventiei:
Curtea trebuie sa verifice corectitudinea si legalitatea internarii sale din perspectiva art. 5
paragraful 1 litera (e).
Legalitatea presupune in primul rand conformitatea cu legislatia nationala si conform art. 18,
conformitatea cu scopul restrictiilor premise de art. 5 paragraful 1 litera (e), atat in ceea ce priveste
decizia cat si executarea masurilor privative de libertate (cazul Engel s.a.)
Reclamantul mai poate sa sublinieze faptul ca nu trebuie sa existe nici un element arbitrar
pentru ca nimeni nu poate fi internet ca alienet in absenta unor probe de natura medicala care sa
ateste ca starea mintala justifica internarea obligatorie. In afara de cazurile de urgenta, persoana
respectiva nu ar trebui privata de libertate decat daca s-a demostrat in mod convingator ca sufera de
Comaniciu
Page 3 of 14

L.R.

David

Lucian

tulburari mintale. In fata autoritatilor nationale competente o tulbutrare mintala se dovedeste cu o


expertiza medicala obiectiva.
Mai mult natura sau gravitatea tulburarii mintale trebuie sa justifice internarea obligatorie. In
plus, valabilitatea continuarii internarii depinde de persistenta unei astfel de stari.
Scopul urmarit de art. 5 paragraful 1 din Conventie, si anume cel inserat in prima parte a
normei, fiind acela de - respectarea cailor legale reflecta importanta vitala a dreptului fundamental,
pentru ca, intr-o societate democratica in care se respecta principiul suprematiei legii nici o privare de
libertate nu poate fi privita ca legala.
In ce priveste reclamatia de incalcare a Art. 5 paragraful 4 al Conventiei:
Procedura judiciara la care face referire art. 5 paragraful 4 nu trebuie sa fie insotita intotdeauna
de garantii identice celor prescrise in art. 6 paragraful 1 pentru litigiile civile ori penale. Cu toate
acestea este esential ca persoana vizata sa aiba acces la o instanta de judecata si posibilitatea de a fi
audiata in persoana daca este cazul sau prin reprezentare. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite
persoana respectiva nu beneficiaza de garantiile procedurale fundamentale in materia privarii de
libertate.
Tulburarile mintale pot conduce la restrangerea sau modificarea unui astfel de drept nar nu pot
justifica atingerea esentei dreptului chiar daca garantiile procedural special pot fi necesare pentru
apararea intereselor persoanelor care, din cauza tulburarilor mintale nu sunt pe deplin capabile sa
actioneze in nume propriu.
Trebuie subliniat faptul ca, in cauza reclamantul nu a fost implicat, in persoana sau prin
reprezentant, in procedura judiciara care a condus la emiterea deciziilor de internare. El nu a fost tinut
la current cu procedura judiciara si cu rezultatele acesteia si nici audiat de instanta, nu a avut
posibilitatea de a-si pleda cauza. Sub acest aspect fundamental, garantiile cerute de art. 5 paragraful 4
al Conventiei au lipsit atat din punct de vedere legal, cat si in practica. Procedura urmata de instantele
de judecata in examinarea cererilor de internare nu i-au asigurat reclamantului - dreptul de a introduce
recurs in fata instantei in sensul art. 5 parag. 4 si in consecinta procedura de judecata nu este
conforma cu cerintele art. 5 parag.4 din Conventie.
In ce priveste reclamatia de incalcare a Art. 6 paragraful 1 al Conventiei
Capacitatea unei persoane de a-si administra personal proprietatile implica exercitiul unor
drepturi private si astfel afecteaza drepturile si obligatiile civile in sensul art. 6 parag. 1 (cauza Konig
(1978)). Reclamantul si-a pirdut capacitatea de administrare a proprietatilor in momentul internarii sale
intr-un spital de psihiatrie. Fata de internarea de urgent decisa initial de primar este clar ca nu a avut loc
nici un fel de audiere in fata unei instante de judecata, asa cum cere art. 6 din Conventie. Internarile
ulterioare au fost intr-adevar autorizate de catre instantele de judecata, insa asa cum am mai aratat
anumite aspect procedurale si asupra faptului ca nici de drept, nici in practica reclamantul nu a avut
ocazia de a fi audiat, in persoana ori prin reprezentant. In plus, aceste procedure s-au ocupat exclusive
de privarea sa de libertate, in consecinta, procedurile respective nu au inclus audieri corecte privind
capacitatea sa civila, in sensul art. 6 paragraful 1.

Comaniciu
Page 4 of 14

L.R.

David

Lucian

SPETA NR. 2
Dnul C. Borozov este editorul si redactorul-sef al unui ziar din Molozest, capitala statului
Vivandia. n statul Vivandia, majoritatea populatiei este de religie finisana. n aceasta publicatie apare
un articol al unui ziarist, angajat al ziarului, n care, dupa ce sunt mentionate pericolul integrismului
religios finisan si un act terorist sngeros savrsi de membri ai acestei religii, sunt criticate autoritatile
statului pentru violarea drepturilor omului, pentru situatia politica generalasi sunt chemati muncitorii si
studentii la o greva generalasi la o rezistenta generala n strada.
Printr-o hotarre judecatoreasca adoptata prin procedura de urgenta, respectivul numar al
ziarului este confiscat. De asemenea, dl. Borozov, n calitate de editor si redactor-sef, este condamnat
penal de o curte de siguranta a statului, nfiintata ad-hoc, pentru incitare la urasi ostilitate, la nchisoare
si amenda penala.
n nchisoare, Borozov este tinut ntr-o celula izolata, unde nu are nici un fel de contact cu
ceilalti detinuti, nici acces la presa sau la alte materiale informative, pe motiv ca prezinta un pericol
crescut. De asemenea, bolnav de o maladie oculara, i se ntrzie cu 2 saptamni acordarea tratamentului
zilnic necesar, dupa terminarea dozei pe care o avea la el n momentul intrarii n nchisoare. Acest fapt
duce la agravarea maladiei si la pierderea partiala a vederii unui ochi.
ntrebari:
1. Care sunt articolele din Conventia Europeana a Drepturilor Omului pe care si-ar putea
ntemeia dl. Borozov cererea adresata Curtii?
Raspuns:
Orice persoan particular poate invoca protecia conveniei mpotriva unui stat parte atunci
cnd pretinsa nclcare a avut loc n cadrul jurisdiciei statului respectiv, n conformitate cu art. 1 din
convenie (Van der Tang mpotriva Spaniei, pct. 53).
Victima nu are obligaia de a preciza articolul din convenie care a fost nclcat (Guzzardi
mpotriva Italiei, pct. 61).
Avand in vedere faptul ca din continutul spetei nu reiese in mod expres daca statul Vivandia are
calitatea de stat - parte la Conventie (art. 32 al Conventiei), pe de o parte, iar pe de alta parte nu reiese
nici daca dnul C. Borozov este cetatean al acestui stat Vivandia sau se afla sub jurisdictia acestui stat
(art. 34 al Conventiei) - ca reclamant putand figura doar un particular care se pretinde victima a unei
violari provenind de la un stat parte (art. 34 al Conventiei), iar ca parat numai un stat parte la
Conventie (art. 32 al Conventiei)).
In speta,
- numai daca sunt indeplinite conditiile de competenta prevazute de art. 32 al Conventiei, si anume
statul Vivandia are calitatea de stat - parte la Conventie (parat), pe de o parte, iar pe de alta parte
- numai daca dnul C. Borozov este cetatean al acestui stat Vivandia sau se afla sub jurisdictia acestui
stat conform art. 34 al Conventiei (reclamant)
Dnul C. Borozov si-ar putea ntemeia cererea adresata Curtii pe urmatoarele articole din
Conventia Europeana a Drepturilor Omului:
- Art. 3 din Conventia europeana prin care se interzice tortura si alte tratamente sau pedepse
inumane sau degradante.
In prezenta speta reclamantul a suferit un handicap prin agravarea maladiei si pierderea partiala a
vederii unui ochi, deoarece desi situatia particulara a acestuia, respectiv fragilitatea sanatatii sale,
impuneau o grija sporita a autoritatilor, lipsa de diligenta a acestora pentru asigurarea ingrijirilor
Comaniciu
Page 5 of 14

L.R.

David

Lucian

medicale necesare, prin intarzierea acordarii tratamentului zilnic necesar, contribuie la constatarea
incalcarii art. 3 din Conventie (Pantea c. Romaniei (2003));
In acelasi sens, potrivit Curtii izolarea totala a detinutului poate distruge personalitatea si
constituie o forma de tratament inumancare nu se poate justifica prin cerinte de securitate sau prin
orice alt motiv, fiind considerate contrara art.3 (Lorse s.a. c. Olandei (2003), Krocher si Moller c.
Elvetiei (1982))
- Art. 5 paragraful 4 si 5 din Conventia europeana;
Din enuntul spetei nu reiese daca reclamantul a fost lasat sau nu sa-si exercite dreptul de a
introduce un recurs in fata unui tribunal, pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra
legalitatii detinerii sale si sa dispuna eliberarea sa daca detinerea este ilegala, in consecinta presupunand
ca reclamantul a fost impiedicat sa deschida procedura recursului fiind detinut si izolat consideram ca in
speta sunt aplicabile dispozitiile art. 5 parag. 4 din Conventia europeana.
Articolul 5 din Conventia europeana, art.9 din Pact. si art. 6 din Carta reglementeaza dreptul la
libertate si la siguranta persoanei in scopul prevenirii lipsirii arbitrare de libertate a unei persoane de
catre autoritati, precum si al limitarii duratei privarii de libertate.
Potrivit art. 5 parag. 5 din Conventia europeana, orice persoana victima a unei arestari sau
detentii in conditii contrare dispozitiilor art. 5
Romnia a fost declarat responsabil de violarea acestui articol n cauza Pantea. n aceeai
cauz, Curtea a constatat i violarea, de ctre statul romn, a art. 5 parag.5 privind dreptul la
despgubiri.
- Art. 6 paragraful 1, 2 si 3 lit. b) si c) din Conventia europeana, potrivit caruia garantiile procesului
echitabil se aplica oricarei persoane fizice sau juridice.
Reclamantul poate invoca art. 6 (dreptul la un proces echitabil), denunnd in acest fel
inechitatea procedurii ntruct Curtea de Sigurana a Statului care l-a judecat si condamnat, a fost
nfiinata ad-hoc, pe fondul evenimentelor, nendeplinind astfel condiiile de independenta si de
imparialitate si totodata ignorand prezumtia de nevinovatie. Reclamantului i-a fost violat dreptul de a
dispune de timpul si facilitatile necesare apararii prevazut de art.6, parag. 3 lit. b), prin judecata
efectuata de un tribunal infiintat ad hoc pentru ca Curtea a statutat ca orice restrangere a acestui drept
trebuie sa fie justificata de un scop legitim de interes public ( Cauza Krocher si Moller c. Elvetiei
(1982)).
In virtutea art. 6 parag. 3 lit c) reclamantul a fost lipsit si de dreptul de a se apara in mod eficient
deoarece nu a dispus de toate facilitatile necesare pentru a-si organiza apararea, in speta nu se precizeaza
daca reclamanul a avut sau nu aparator ales sau din oficiu, sau daca s-a reprezentat singur insa
cunoastem faptul ca acesta era tinut in detentie intr-o celula izolata, singur si nu avea acces la materiale
informative . Curtea european a artat c acces la un tribunal presupune garantarea att a accesului n
drept, ct i n fapt.
- Art. 10 din Conventia europeana;
Consider ca reclamantul poate sustine ca, condamnarea sa penala si confiscarea respectivului
numar al ziarului au lezat dreptul sau la libertatea de expresie, constituie ingerin din partea
autoritilor publice, ca urmare au fost incalcate prevederile art. 10 al Conventiei europene.
Articolul 10 parag. 1 stipuleaz c libertatea de expresie include libertatea de opinie, precum i libertatea
de informre. Libertatea de opinie este protejat n strns legtur i cu libertatea de gndire i contiin
(art.9). Cauza de referin n materia libertii de a primi i de a difuza
informaii este Sunday Times c/ Regatului Unit (1979). n hotrrea sa, Curtea
european a artat c nu este protejat doar un drept de a exprima opinii i
transmite informaii, ci i un drept independent al publicului de a primi aceste
informaii. Informaiile care pot face obiectul acestei liberti pot proveni din toate
domeniile politic, economic, artistic, comercial. Libertatea de a primi i
Comaniciu
Page 6 of 14

L.R.

David

Lucian

comunica informaii implic interzicerea oricrui sistem de cenzur, chiar dac


libertatea de exprimare n general i libertatea presei n special nu pot exista fr
anumite limite prevzute de lege.
Prin articolul respectiv s-a adus la cunostinta opiniei publice actul terorist
sangeros al celor de religie finisana si au fost criticate autoritatile statului pentru
incalcarea drepturilor omului.
- Art. 17 din Conventia europeana interzicerea abuzului de drept;
Un alt articol pe care si-ar putea intemeia reclamantul actiunea este art. 17 din Conventia
europeana care prevede ca nici o dispozitie din prezenta conventie nu poate fi interpretata ca
implicand, pentru un stat, un grup, sau un individ, un drept oarecare de a desfasura o activitate sau de a
indeplinii un act ce urmareste distrugerea drepturilor sau a libertatilor recunoscute de prezenta
Conventie Acest articol este in legtura cu art. 6, sus-mentionat, din Conventia europeana, intrucat
abuzul de drept s-a savarsit de catre autoritatile statului Vivandia prin judecarea si condamnarea
reclamantului, fara a fi respectate normele legale, prin confiscarea respectivului numar al ziarului, acest
din urma fapt ducand la incalcarea art. 10 din Conventie, respectiv la incalcarea libertatii de exprimare,
lucru inacceptabil intr-o societate democratica ceea ce il indreptateste pe reclamant sa adreseze Curtii
plangerea prin care li se incalca drepturi si libertati fundamentale.
Alte aspecte de clarificat in solutionarea acestei spete:
Calitatea procesuala reprezinta indeplinirea cumulativa a cerintelor de capacitate si interes.
Asa cum am mai aratat din continutul spetei nu reiese in mod expres daca statul Vivandia are
calitatea de stat - parte la Conventie (art. 32 al Conventiei), pe de o parte, iar pe de alta parte nu reiese
nici daca dnul C. Borozov este cetatean al acestui stat Vivandia sau se afla sub jurisdictia acestui stat
(art. 34 al Conventiei) (ca reclamant putand figura doar un particular - victima a unei violari provenind
de la un stat parte (art. 34 al Conventiei), iar ca parat numai un stat parte la Conventie (art. 32 al
Conventiei)).
In acest sens sublinem faptul ca subiectele cu drept de sesizare a Curtii Europene a Drepturilor Omului
cu cerere individuala sunt: orice persoana fizica, ONG sau grup de particulari care se pretinde victima a
unei violari provenind de la un stat parte.
Competenta generala a Curtii Europene enuntata in art. 32 al Conventiei acopera toate
problemele privind interpretarea si aplicarea Conventiei si a protocoalelor sale, care ii sunt supuse in
conditiile prevazute de art. 33, 34, 46 si 47.
Asadar, ratione materiae, Curtea este competenta a solutiona litigiile care ii sunt supuse privind
fapte concrete prin care se pretinde violarea unuia dintre drepturile prevazute in Conventie.
Competenta ratione personae vizeaza, pentru cauzele individuale, acele litigii in care ca
reclamant figureaza o persoana aflata sub jurisdictia unui stat parte, iar ca parat, statul parte
respective.
Competenta ratione temporis, Curtea judeca doar acele litigii impotriva unor state care au
ratificat Conventia pana la data introducerii cererii, pentru fapte ce au avut loc dupa data acestei
ratificari de catre statul parat.
Competenta ratione loci, Curtea este competenta a controla sub aspectul conformitatii cu
Conventia doar acele fapte petrcute pe teritoriile state-parti, adica sub jurisdictia acestora (art. 1 al
Conventiei).
De asemenea subliniem ca pentru a fi analizata pe fond de catre Curte, cererea individuala trebuie sa
indeplineasca conditiile de admisibilitate imperative prevazute de art. 35 al Conventiei.
Ori din enuntul spetei lipsesc informatiile in functie de care sa putem analiza indeplinirea conditiilor
de admisibilitate a unei cereri individuale introduse la Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Comaniciu
Page 7 of 14

L.R.

David

Lucian

prevazute de dispozitiile art. 35 parag. 1. al Conventiei conform carora Curtea nu poate fi sesizata
decat dupa epuizarea cailor de recurs interne () si intr-un termen de 6 luni, incepand cu data
deciziei interne definitive().
2. Cum ati argumenta pe fond, daca ati fi avocatul dlui. Borozov?
Raspuns:
Desigur ca argumentarea mea, ca aparator al dlui Borozov ar fi formulata in favoarea acestuia prin
explicarea in mod disciplinat a tuturor motivelor redate in raport de temeiurile de drept invocate.
- Prin dispozitiile Art. 3 din Conventia EDO se interzice tortura si alte tratamente sau pedepse
inumane sau degradante.
In prezenta speta trebuie retinuta violarea drepturilor fundamentale prin faptul ca situatia
particulara a reclamantului, respectiv fragilitatea sanatatii sale, impuneau o grija sporita a autoritatilor,
iar lipsa de diligenta a acestora pentru asigurarea ingrijirilor necesare contribuie la constatarea incalcarii
art. 3 din Conventie.
Reclamantul, in timpul detentiei, a suferit un handicap prin agravarea maladiei si pierderea
partiala a vederii unui ochi, situatia particulara a acestuia, respectiv fragilitatea sanatatii sale, impuneau
o grija sporita a autoritatilor, iar lipsa de diligenta a acestora pentru asigurarea ingrijirilor medicale
necesare, prin intarzierea acordarii tratamentului zilnic necesar, contribuie la constatarea incalcarii art. 3
din Conventie (Pantea c. Romaniei (2003), )
Conditiile de detentie trebuie sa fie adaptate starii de sanatate sau varstei persoanei detinute.
Lipsa unei ingrijiri medicale adecvate si, in general, detentia unei persoane bolnave in conditii
inadecvate constituie, conform jurisprudentei si doctrinei in domeniu, un tratament contrar art. 3 din
Conventia europeana.
In acelasi sens, in cauza Pantea c. Romaniei (2003), Curtea a constatat violarea art.3 de catre
statul roman si a subliniat obligatia pozitiva autoritatilor de a proteja integritatea fizica si psihica a
persoanei, obligatie ce are o rezonanta speciala in cazul persoanelor detinute.
Potrivit Curtii izolarea totala a detinutului poate distruge personalitatea si constituie o forma de
tratament inumancare nu se poate justifica prin cerinte de securitate sau prin orice alt motiv, fiind
considerata contrara art.3 (Lorse s.a. c. Olandei (2003), Krocher si Moller c. Elvetiei (1982))
Izolarea reclamantului detinut constituie tratament inuman daca indeplineste cateva conditii
stabilite de Comisie si anume: detentia separata de ceilalti detinuti, absenta oricarui contact cu alti
detinuti, interdictia de a consulta presa sau de a avea acces la radio/televiziune. Daca astfel de masuri nu
pot fi justificate prin motive de securitate ci au ca scop provocarea de suferinte reclamantului constituie
tratament inuman, contrar art.3 (Krocher si Moller c. Elvetiei (1982))
Ocrotirea drepturilor procesuale ale persoanei in cadrul procesului penal implica, printre altele,
interzicerea torturii, a tratamentelor inumane si degradante in conformitate cu Conventia europeana si
art. 4 din Carta. Curtea Europeana a statuat, intr-o jurisprudenta constanta, ca dreptul prevazut de art. 3
din Conventia europeana reprezinta una dintre valorile fundamentale ale societitii democratice.
Aplicarea sa nu poate fi ingradita, chiar si in conditiile luptei impotriva terorismului si a crimei
organizate, ceea ce il deosebeste de majoritatea prevederilor Conventiei europene si ale Protocoalelor
aditionale nr. I si 4. Articolul 15 parag. 2 nu permite derogarea de la interzicerea torturii, a tratamentelor
inumane si degradante nici chiar in caz de stare de urgenta.
- Potrivit art. 5 parag. 4 din Conventia europeana, persoanele arestate sau detinute au dreptul
la examinarea de catre o instanta a legalitalii masurii privative de libertate, prin raportare la cerintele de
procedura si de fond necesare pentru a se dispune o asemenea masura atat din perspectiva dreptului
intem, cat si prin raportare la prevederile Conventiei europene.
Comaniciu
Page 8 of 14

L.R.

David

Lucian

Din enuntul spetei deducem faptul ca reclamantul, fiind detinut si izolat, nu a fost lasat sa-si
exercite dreptul de a introduce un recurs in fata unui tribunal, pentru ca acesta sa statueze intr-un termen
scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna eliberarea sa daca detinerea este ilegala, in consecinta,
presupunand ca reclamantul a fost impiedicat sa deschida procedura recursului consideram deci ca in
speta sunt aplicabile dispozitiile art. 5 parag. 4 si implicit cele ale parag. 5 din Conventia europeana.
Articolul 5 din Conventia europeana, art.9 din Pact. si art. 6 din Carta reglementeaza dreptul la
libertate si la siguranta persoanei in scopul prevenirii lipsirii arbitrare de libertate a unei persoane de
catre autoritati, precum si al limitarii duratei privarii de libertate.
Astfel, prevederile art. 5 parag.4 trebuie citite nu ca drept,,de a introduce un recurs" (le droit
d'introduire un recours) astfel cum au fost traduse in dreptul roman prin raportare la varianta in limba
franceza a Conventiei europene, ci ca drept de a deschide o procedura (right to take proceedings) prin
care sa se evalueze legalitatea privarii de libertate, astfel cum rezulta din varianta in limba engleza a
aceleiasi conventii.
Curtea Europeana a aratat ca un control judiciar rapid al legalitalii arestarii constituie pentru
persoana care face obiectul masurii in cauza o garantie importanta impotriva relelor tratamente.
In privinta persoanelor private de libertate pe temeiul prevazut de art. 5 parag. 1 lit. c) din
Conventia europeana, procedura prevazuta de art. 5 parag. 3, ce stipuleaza obligatia de a fi aduse de
indata in fata autoritatii judiciare competente, se aplica in mod concomitent. Cand procedura se
finalizeaza cu pronuntarea unei hotarari prin carea se dispune sau se confirma privarea de libertate a unei
persoane, controlul judiciar al legalitatii cerut de art. 5 parag. 4 este incorporat in aceasta hotarare.
Cu toate acestea, garantia reglementata in art. 5 parag. 4 este de natura diferita si intervine in
completarea celei prevazute de art. 5 parag. 3. Astfel, in timp ce art. 5 parag. 4 reglementeaza
posibilitatea persoanei private de libertate de a cere unui tribunal verificarea legalitatii detentiei si
obligatia tribunalului de a se pronunta intr-un termen scurt de la data formularii cererii, art. 5 parag, 3
prevede o obligatie automata a autoritatilor statului de a aduce o persoana privata de libertate de indata
in fata judecatorului sau a unui alt magistrat imputenicit prin lege sa exercite atributii judiciare, in
vederea evitarii dispunerii unei masuri arbitrare sau nejustificate.
Dreptul la despagubiri prevazut de dispozitiile art.5 parag. 5 este un drept implicit care se
cuvine acordat reclamantului din moment ce s-a dovedit faptul ca acesta este victima unei arestari si
detentii contrare art. 5 si in consecinta solicitam admiterea si a acestui petit.
- Solicitam si constatarea violarii drepturilor fundamentale garantate de dispozitiile Art. 6 paragraful 1,
2 si 3 lit. b) si c) din Conventia europeana, denunnd astfel inechitatea procedurii ntruct - Curtea de
Sigurana a Statului - care l-a judecat si condamnat, a fost nfiinata ad-hoc, pe fondul evenimentelor,
nendeplinind astfel condiiile de independenta si mai ales cea de imparialitate si totodata ignorand
prezumtia de nevinovatie.
Independena tribunalului presupune ca acesta s nu fie supus unor ordine sau instruciuni din
partea unei instane sau autoriti superioare, precum i lipsa oricror constrngeri, presiuni sau influene
exterioare, ceea ce in contextul evenimentelor petrecute era imposibil.
Independena i
imparialitatea tribunalului se afl ntr-o strns legtur. Astfel, un tribunal care
nu este independent fa de executiv nu va ndeplini nici condiia imparialitii.
De asemenea apreciem ca, condiia de imparialitate este nendeplinita deoarece aceasta implica
lipsa oricrei prejudeci sau interes al judectorului n cauza pe care este chemat s o soluioneze.
Presiunea evenimentelor implica i tendina judectorului de a trage la rspundere intr-o maniera mai
aspra pe reclamant gsit vinovat de toate cele ntmplate cu ignorarea efectiva a prezumtiei de
nevinovatie a reclamantului. Astfel in cauza Barbera, Messegue si Jabardo c. Spaniei (1988), Curtea a
aratat ca prezumtia de nevinovatie presupune, intre altele, ca membrii tribunalului sa nu aiba nici o
idee preconceputa ca inculpatul a savarsit infractiunea de care este acuzat. Aceasta obligatie o au, pe
langa instantele judecatoresti, orice reprezentanti ai autoritatilor publice, precum si persoanele private,
mai ales jurnalistii.
Comaniciu
Page 9 of 14

L.R.

David

Lucian

Dreptul la un proces echitabil, reglementat in art. 6 din Conventia europeana ca garantie


procedurala a drepturilor si libertalilor persoanei in fata instantelor de judecata, constituie una dintre
premisele asigurarii principiului preeminentei dreptului intr-o societate democratica. Dezvoltarile
jurisprudentiale au facut ca dreptul la un proces echitabil sa fie privit atat ca o garantie formala, cat si ca
un drept substantial.
Paragraful 2 al art. 6 din Conventia europeana vizeaza prezumtia de nevinovatie: ,,Orice
persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita".
La randul sau parag. 3 al art.6 din Convenaia europeana prevede o serie de drepturi acordate
persoanei impotriva careia se formuleaza o acuzatie in materie penala.
Asa cum am mai aratat, reclamantului i-a fost violat dreptul de a dispune de timpul si facilitatile
necesare apararii prevazut de art.6, parag. 3 lit. b), prin judecata in regim de urgent efectuata de un
tribunal infiintat ad hoc pentru ca este de notorietate ca orice restrangere a acestui drept trebuie sa fie
justificata de un scop legitim de interes public ( Cauza Krocher si Moller c. Elvetiei (1982)).
De asemenea, reclamantul a fost lipsit si de dreptul de a se apara in mod eficient - art. 6 parag. 3
lit c) - deoarece nu a dispus de toate facilitatile necesare pentru a-si organiza apararea, in speta nu se
precizeaza daca reclamanul a avut sau nu aparator ales sau din oficiu, sau daca s-a reprezentat singur
insa cunoastem faptul ca acesta era tinut in detentie intr-o celula izolata si nu avea acces la materiale
informative . Curtea european a artat c acces la un tribunal presupune garantarea att a accesului n
drept, ct i n fapt.
In temeiul principiului securitatii juridice, strans legat de dreptul de acces la un tribunal,
interpretarea eronata a judecatorului data unei reguli de procedura, care duce la inadmisibilitatea unei
cereri care-i este adresata, constituie o violare a dreptului de acces la un tribunal.(Cauza Miragall
Escolano c. Spaniei (2000))
SPETA NR. 3
A.C. si M.N., cetateni britanici, au vrsta de 18 ani si sunt frate si sora. n procedurile angajate
n fata instantelor nationale, proceduri ncheiate cu hotarri n defavoarea lor, au afirmat ca, n timpul
minoritatii, au fost agresati de prietenul mamei lor, devenit ulterior sotul acesteia. n plus, au fost
mpiedicati timp de mai multe luni sa mearga la scoala si au fost folositica muncitori la o fabrica
clandestina de pielarie, apartinnd sotului mamei.
Discutiile avute de ei cu lucratori ai serviciilor sociale de protectie a minorilor au ramas fara
urmari. Ulterior, la plngerea unei rude, sotul mamei recunoaste faptele si este condamnat penal pentru
mai multe infractiuni de viol si corupere de minori, inclusiv asupra celor doi. Cei doi au ncercat,
ulterior, sa angajeze o actiune prin care sa angajeze raspunderea serviciilor sociale, carora le
reprosasera faptul de a nu-i fi protejat n timpul minoritatii.
ntrebari si cerinte:
1. Identificati, cu argumente, posibilele capete de cerere ale reclamantilor A.C. si M.N. n fata
Curtii de la Strasbourg.
Raspuns:
V. Expunerea obiectului cererii
Solicitam onoratei Curtii Europene pentru Drepturile Omului sa constate incalcarea de catre
Statul Roman prin Directia de Asistenta sociala si Protectia Copilului, a drepturilor noastre consemnate
in Conventia europeana, respectiv:

Comaniciu
Page 10 of 14

L.R.

David

Lucian

- dreptul de a nu fi supus unui tratament inuman sau degradant - art 3 al Conventiei, violat prin
pasivitatea si lipsa de atitudine de care a dat dovada fata de mine si sora mea, minori la aceea data Statul
roman prin reprezentantii oficiali administrativi ai serviciilor sociale, ignorand situatia inumana si
degradanta in care ne aflam ca minori si nevoia noastra de protectie din timpul minoritatii noastre,
ignorand interesele copilului minor, fiind in acest mod, condamnati de autoritati prin inactiune si
pasivitate, sa ramanem, pentru o perioada de mai multe luni supusi in mod continuu la agresiuni fizice si
abuzuri sexuale, sa suportam tratamente inumane si degradante;
- dreptul de la respect pentru viata privata - art 8 al Conventiei violat prin pasivitatea condamnabila a
Statului roman;
- dreptul la respectul vietii de familie - art.8 al Conventiei violat prin pasivitatea condamnabila a
Statului roman;
- dreptul la un recurs efectiv n fata unei instante nationale - art.13 al Conventiei violat prin faptul ca eu si sora
mea nu am dispus de un recurs efectiv in fata unei instante nationale,
- Pe baza constatarilor facute, solicitam onoratei Curti Europene pentru Drepturile Omului ca
tinnd seama de mprejurrile n care s-au comis faptele a cror victime am fost eu si sora mea , n
urma crora ambii am suferit un prejudiciu material i moral, pentru care constatarea de violare mai sus
solicitat nu este suficient pentru a le remedia, v solicitam ca, statund n echitate, sa obligati
Statului roman la despagubiri pentru daune morale si materiale, s acordai suma de 500.000 Euro, cu
titlu de daune morale.
- De asemenea, solicitam alocarea sumei de 1.000 lei reprezentnd onorariul avocatului nostru pentru
asistena judiciar legat de procedura de la Strasbourg (conform chitanei anexate).
Alte aspecte de clarificat in solutionarea acestei spete:
Noiunea de capt de cerere este interpretat ca fiind obiectul sau fundamentul juridic al cererii.
Un capt de cerere se caracterizeaz prin faptele pe care le denun, i nu doar prin motivele sau
argumentele de drept invocate [Scoppola mpotriva Italiei (nr. 2) (GC), pct. 54].
Examinarea Curii se desfoar separat pentru fiecare capt de cerere.
Doar capetele de cerere care sunt n mod esenial aceleai cu cele examinate ntr-o alt cerere
vor fi respinse n temeiul art. 35 parag. 2: Dinc c.a Turciei (dec.).
Un prim aspect de avut in vedere la inregistrarea unei astfel de cereri este ca Actul sau
omisiunea n litigiu trebuie s aduc atingere n mod direct reclamantului (Amuur mpotriva Franei,
pct. 36).
2. Ce argumente ar putea aduce statul n favoarea lui?
Raspuns:
Guvernul Angliei, invoca:
a) - exceptia preliminara a neepuizarii cailor de atac interne cu completarea c reclamantii ar fi
putut invoca n mod direct Convenia n faa instanelor naionale.
b) exceptia preliminara a tardivitatii prin nerespectarea termenului de 6 luni.
Pe fond, se solicita radierea de pe rol a cauzei ca urmare a pierderii calitii de victim/locus standi a
reclamantilor.
In motivare:

Comaniciu
Page 11 of 14

L.R.

David

Lucian

a) - Privind exceptia neepuizarii cailor de atac interne Guvernul arata faptul ca pentru a fi
examinate pe fond de ctre Curte, cererile individuale trebuie s ndeplineasc o serie de condiii de
admisibilitate, imperative, prevzute de articolul 35 al Conveniei si in consecinta solicitam u
respingerea cererii ca inadmisibilitatea pe motiv ca este prematura.
- Epuizarea prealabil a tuturor cilor de recurs interne - condiie destinat pentru a proteja
suveranitatea statului mpotriva unor proceduri internaionale intempestive.
Reclamanii trebuie s respecte normele i procedurile aplicabile n legislaia intern, n caz
contrar cererea lor riscnd s fie respins, pe motiv c nu ndeplinete condiia prevzut la art. 35
[Ben Salah, Adraqui et Dhaime mpotriva Spaniei (dec.); Merger i Cros c. Franei (dec.); MPP Golub
c. Ucrainei (dec.)].
Reclamanilor le revine sarcina de a epuiza cile de recurs interne disponibile i efective att n
teorie, ct i n practic la momentul faptelor, i anume cele accesibile, care pot s le ofere repararea
prejudiciilor i care prezint perspective rezonabile de reuit [Sejdovic mpotriva Italiei (GC), pct. 46].
Atunci cnd un reclamant a ncercat s utilizeze o cale de recurs pe care Curtea o consider
necorespunztoare, perioada de timp scurs nu mpiedic derularea termenului de 6 luni, ceea ce poate
conduce la respingerea cererii pentru nerespectarea acestui termen [Rezgui mpotriva Franei (dec.) i
Pristavska c. Ucrainei (dec.)]
Explicatii:
Sarcina probei revine Guvernului care invoc neepuizarea cilor de recurs interne sarcina de a dovedi
c reclamantul nu a utilizat o cale de recurs care era att efectiv, ct i disponibil (Dalia mpotriva
Franei, pct. 38). Caracterul accesibil al unei asemenea ci de recurs trebuie s fie suficient de cert n
drept i n practic (Vernillo mpotriva Franei). Prin urmare, baza cii de recurs n legislaia intern
trebuie s fie clar [Scavuzzo-Hager mpotriva Elveiei (dec.)]. Argumentele Guvernului sunt n mod
clar mai solide dac sunt oferite exemple din jurisprudena naional [Doran mpotriva Irlandei;
Andrik i alii mpotriva Slovaciei (dec.); Di Sante mpotriva Italiei (dec.);].
Atunci cnd Guvernul susine c reclamantul ar fi putut invoca n mod direct convenia n faa
instanelor naionale, trebuie s demonstreze cu exemple concrete gradul de certitudine a acestei ci de
recurs [Slavgorodski mpotriva Estoniei (dec.)].
Curtea a fost mai receptiv la argumentele invocate atunci cnd parlamentul naional a introdus
o cale de recurs specific pentru a soluiona durata excesiv a procedurii judiciare [Brusco mpotriva
Italiei (dec.); Slavicek mpotriva Croaiei (dec.)].
Aspecte procedurale - Cu privire la obligaia Guvernului, care invoca excepia neepuizrii, acesta
trebuie s fac acest lucru, n msura permis de natura excepiei i de circumstane, n observaiile sale
anterioare adoptrii unei decizii privind admisibilitatea, dei pot exista circumstane excepionale care
l dispenseaz de obligaia menionat: Mooren mpotriva Germaniei (GC), pct. 57 i trimiterile acolo
prevzute, pct. 58-59.
b) Privind exceptia preliminara a tardivitatii prin nerespectarea termenului de 6 luni Guvernul,
arata ca potrivit dispozitiilor Art. 35 paragraful 1 din Conventie, Curtea nu poate fi sesizat dect dup
epuizarea cilor de recurs interne, i ntr-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive care
este termen de decadere sanctionat cu respingerea cererii ca inadmisibilitatea pe motiv ca este tardiva.
Din practica se cunoaste faptul ca regula termenului de 6 luni are ca scop s susin
securitatea juridic i s se asigure c acele cauze care ridic probleme privitoare la convenie sunt
examinate ntr-un termen rezonabil, evitnd n acelai timp ca autoritile i alte persoane implicate s
rmn mult timp n stare de incertitudine [P.M. mpotriva Regatului Unit (dec.)].
Aceasta marcheaz limita temporal a controlului exercitat de Curte i semnaleaz att
persoanelor particulare, ct i autoritilor, perioada dup care nu mai este posibil un asemenea control
[Tahsin pek mpotriva Turciei* (dec.); Di Giorgio i alii mpotriva Italiei (dec.)].
Comaniciu
Page 12 of 14

L.R.

David

Lucian

De asemenea, aceast regul acord potenialului reclamant o perioad de reflecie suficient


pentru a-i permite s aprecieze oportunitatea de a introduce o cerere i, dup caz, de a stabili capetele
de cerere i argumentele precise care trebuie prezentate [O'Loughlin i alii mpotriva Regatului Unit*
(dec.)] i faciliteaz stabilirea faptelor ntr-o cauz, deoarece, odat cu
trecerea timpului, examinarea echitabil a problemelor invocate devine problematic [Nee mpotriva
Irlandei* (dec.)].
Regula termenului de 6 luni nu poate fi interpretat ca oblignd un reclamant s sesizeze
Curtea cu cererea sa nainte ca situaia referitoare la chestiunea n cauz s fi fcut obiectul unei
decizii definitive la nivel intern [Varnava i alii mpotriva Turciei (GC), pct. 157].
Explicatii:
Perioada de ase luni ncepe s curg de la data la care reclamantul i/sau reprezentantul
acestuia a luat la cunotin decizia intern definitiv [Ko i Tosun mpotriva Turciei (dec.)]. Sarcina
de a stabili data la care reclamantul a luat cunotin de decizia intern definitiv i revine statului care
invoc nerespectarea termenului de 6 luni [Ali ahmo mpotriva Turciei (dec.)].
Calcularea termenului - Termenul ncepe s curg n ziua urmtoare pronunrii n edin
public a deciziei interne definitive sau, n lipsa pronunrii, n ziua urmtoare aducerii la cunotina
reclamantului sau reprezentantului acestuia i expir dup 6 luni calendaristice, indiferent de durata
efectiv a acestora [Otto mpotriva Germaniei (dec.)]. Respectarea termenului de 6 luni este stabilit n
conformitate cu criteriile specifice conveniei i nu n funcie de modalitile prevzute, de exemplu,
de legislaia intern a fiecrui stat prt [Otto mpotriva Germaniei (dec.)].
Curtea are posibilitatea de a stabili o dat de expirare a termenului de 6 luni care s fie diferit
de cea indicat de statul prt [Tahsin pek mpotriva Turciei (dec.)].
3. Ce argumente ar putea aduce reclamantii?
Raspuns:
a) Fata de exceptia neepuizarii cailor de atac interne invocata de Guvernul Angliei:
A aceast cale de recurs a fost, de fapt, epuizat prin faptul ca au angajat proceduri in fata
instantelor nationale, proceduri incheiate cu hotarari in defavoarea lor.
Apararea drepturilor si valorilor fundamentale trebuie realizate de Codul penal. Aceasta nu se poate realiza pe
baza dispozitiilor din Codul penal Roman.
Cum nici o alta dispozitie nu asigura o protectie concreta si efectiva, este corect sa se decida ca eu si sora mea
am fost victima unei ncalcari a art.8 din Conventie.
Explicatii:
Odat ce Guvernul s-a achitat de obligaia sa privind sarcina probei, artnd c exista o cale de
recurs adecvat i efectiv, accesibil reclamantului, este sarcina acestuia din urm s demonstreze
c:
aceast cale de recurs a fost, de fapt, epuizat [Grsser mpotriva Germaniei* (dec.)];
sau era, din anumite motive, inadecvat i inefectiv n circumstanele specifice ale cauzei
sau circumstane specifice l dispensau de aceast obligaie [Akdivar i alii mpotriva Turciei
(GC), pct. 68-75; Sejdovic mpotriva Italiei (GC), pct. 55].
Simplul fapt de a avea ndoieli cu privire la caracterul efectiv al unei ci de recurs specifice nu
l scutete pe reclamant de a ncerca s foloseasc o anumit cale de recurs [Epzdemir mpotriva
Turciei* (dec.); Milosevi mpotriva rilor de Jos* (dec.); Pellegriti mpotriva Italiei (dec.); MPP
Golub mpotriva Ucrainei (dec.)].
Cu toate acestea, atunci cnd, n fapt, o cale de recurs propus nu ofer perspective rezonabile
de reuit, de exemplu, n lumina jurisprudenei interne consacrate, faptul c reclamantul nu a recurs la
aceasta nu constituie un obstacol n calea admisibilitii (Pressas Compania Naviera S.A. i alii
mpotriva Belgiei, pct. 27).
Comaniciu
Page 13 of 14

L.R.

David

Lucian

Limitele aplicrii normei - Potrivit principiilor de drept internaional general recunoscute, pot exista
anumite circumstane specifice care s l exonereze pe reclamant de obligaia de epuizare a cilor de
recurs interne disponibile [Sejdovic mpotriva Italiei (GC), pct. 55]. (A se vedea Sarcina probei n
continuare.) Aceast norm nu se aplic n situaia n care se face dovada unei practici administrative
care const n repetarea unor acte incompatibile cu convenia i a toleranei oficiale a autoritilor de
stat, astfel nct orice procedur ar fi inutil sau inefectiv (Aksoy mpotriva Turciei, pct. 52).
Caracterul accesibil i efectiv - Pentru a stabili dac o anumit cale de recurs ndeplinete sau nu
condiia caracterului accesibil i efectiv, este necesar s se ia n considerare circumstanele specifice ale
respectivei cauze. Curtea trebuie s in seama n mod realist nu numai de recursurile formale
prevzute n sistemul juridic intern, ci i de contextul juridic i politic general n care acestea se
situeaz, precum i de situaia personal a reclamantului [Akdivar i alii mpotriva Turciei (GC), pct.
68-69;]. Trebuie s se examineze dac, avnd n vedere toate circumstanele cauzei, reclamantul a fcut
tot ce putea face n mod rezonabil pentru epuizarea cilor de recurs interne [D.H. i alii mpotriva
Republicii Cehe (GC), pct. 116- 122].
b) Fata de exceptia preliminara a tardivitatii prin nerespectarea termenului de 6 luni invocata de
Guvernul Angliei.
Reclamantul invoca practica Curtii in materie, cu rugamintea ca aceste exceptii sa fie unite cu
fondul cauzei. Nu este neobinuit ca excepia de neepuizare s fie unit cu fondul, n special n cauzele
referitoare la obligaii sau garanii procedurale, de exemplu cererile privind aspectul procedural al art. 2
sau 3; n ceea ce privete art. 6, Scoppola mpotriva Italiei (nr. 2) (GC), pct. 126; art. 13, Srmeli
mpotriva Germaniei (GC), pct. 78.
In acest sens, reclamantul arata ca termenul de 6 luni ncepe s curg de la data la care au avut
loc actele sau msurile denunate sau de la data la care persoana n cauz a luat cunotin despre
acestea sau le-a resimit efectele ori prejudiciul [Dennis i alii mpotriva Regatului Unit (dec.);
Varnava i alii mpotriva Turciei (GC), pct. 157].
Atunci cnd un reclamant recurge la un recurs aparent disponibil i nu observ dect ulterior
existena unor circumstane care fac recursul inefectiv, poate fi indicat s se ia drept dat de ncepere a
termenului de 6 luni data la care reclamantul a luat sau ar fi trebuit s ia cunotin prima dat de
aceast situaie [Varnava i alii mpotriva Turciei (GC), pct. 158].

BIBLIOGRAFIE
Bianca SELEJAN GUTAN Protectia europeana a drepturilor omului. Editia 4
Bianca SELEJAN GUAN Protecia european a drepturilor omului. Bucureti: Ed. All Beck, 2004
Corneliu-Liviu POPESCU Protecia internaional a drepturilor omului. Surse, instituii, proceduri.
Bucureti, Editura All Beck, 2001
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/2011.05_ghid_admisibilitate.pdf
http://jurisprudentacedo.com/

Comaniciu
Page 14 of 14

L.R.

David

Lucian