MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

DEPARTAMENTUL PEDIATRIE

PROGRAMA DE STUDIU
ÎN REZIDENŢIAT
LA SPECIALITATEA PEDIATRIE
PENTRU MEDICI DE FAMILIE

Director Departament Pediatrie

Prof.univ., dr.hab.med.
_______________Ninel Revenco

Chişinău-2012
 Denumirea cursului „Pediatrie”pentru rezidenţi la specialitatea Medicina de familie
Durata 15 săptămâni
Scopul
 Asigurarea supravegherii statutului fizic al copilului
 Realizarea măsurilor profilactice de prevenire a stărilor de fon
 Depistarea maladiilor la etapa prenozologică
 Programarea tratamentului profilactic curativ şi de recuperare

Obiective specifice
De cunoaştere
 Noţiuni de bază din patologia pediatrică uzuală
 Creşterea şi dezvoltarea copilului
 Alimentaţia copilului la diferite vârste
 Boli nutriţionale
 Urgenţe în pediatrie
 Adaptarea nou-născutului
De abilităţi
 Dezvoltarea abilităţilor de colaborare cu copilul bolnav şi cu părinţii lui
De atitudine
 Prezentări de caz clinic (algoritm de diagnostic, terapeutic)
 Gărzi nocturne în spital de copii (2 gărzi pe lună)

Tematica ciclului
1. Fiziologia şi patologia nou-născutului
1.1. Organizarea deservirii medicale a nou-născutului. Particularitâţile anatomo-fiziologice a nou-
născutului. Examinarea şi aprecierea clinică a copilului.
1.2. Particularităţile de îngrijire a nou-născutului. Termocontrolul. Supravegherea medicală a copilului în
perioada neonatală. Principiile de vaccinare a nou- născutului.
1.3 . Alimentaţia copilului în perioada neonatală: naturală, mixtă, artificială. Profilaxia hipogalactiei.
Particularităţi de alimentaţie a nou-născutului în stări patologice.
1.4 . Adaptarea nou-născutului. Stările de tranziţie. Organizarea unei adaptări optime a copilului în
condiţii de maternitate şi domiciliu.
1.5 . Patologia antenatală. Noţiune de dismaturitate, postmaturitate. Rolul factorilor de risc ereditari,
nocivitătilor exogene, patologii extragenitale şi ginecologice ale mamei în dezvoltarea intrauterinâ a
fătului.
1.6 . Nou-născutul prematur. Particularităţi anatomo-fiziologice în dependenţă de vârsta gestaţională.
Examinarea şi îngrijirea nou-născutului. Adaptarea şi stările de tranziţie.
1.7 . Hipoxia intrauterină şi asfixia nou-născutului. Aprecierea nou-născutului după scorul Apgar.
Principiile de reanimare şi terapie intensivă.
1.8. Afecţiunile sistemului nervos în perioada neonatală. Traumatizarea intranatală. Sindroamele clinice
ale patologiei SNC. Sindromul convulsiv. Sindromul hipertermic. Sindromul copilului neliniştit.
1.9. Icterele neonatale. Icterele hemolitice. Icterele hepatice, holestatice. Boala hemolitică a nou-
născutului. Diagnosticul diferenţial al icterelor. Conduita acestor copii
1.10. Dereglările de hemostază şi anemiile nou-născutului. Sindromul hemoragic. Sindromul CIV.
Anemiile posthemolitice, posthemoragice, deficitare în perioada neonatală. Ajutorul de urgenţă şi
tratamentul în stările hemoragice şi anemice.
1.11. Sindromul de vomă şi regurgitare. Vome funcţionale şi organice. Diagnosticul diferenţial al
vomelor. Tactica terapeutică în vome funcţionale şi organice. Dismicrobismul. Diateza alergică.
1.12. Infecţia intrauterină. Structura etiologică şi particularităţile clinice. Profilaxia şi tratamentul IIU.
Infecţiile locale ale tegumentelor, particularităţile tratamentului. Infecţiile respiratorii acute. Septicemia la
nou-născuţi.

2 Bolile ereditare
2.1. Patologia ereditară în pediatrie. Conceptii contemporane. Metodele de diagnostic în geneză.
Diagnosticul prenatal. Procedee profilactice şi terapeutice în bolile erediatre.
2.2. Boli ereditare ale metabolismului. Aminoacidopatiile. Galactozemia, fructozemia, boala glicogenică.
Diagnosticul diferenţial. Măsurile terapeutice.
2.3. Fermentopatiile ereditare. Insuficienţa (alfa1-antitripsină, insuficienţa disaharidozelor. Diagnosticul
diferential. Tactica terapeutică.
2.4. Mucoviscidoza. Formele clinice: intestinală, pulmonară, mixtă, ileusul meconial, icterică.
Diagnosticul, tratamentul diferenţiat, dispensarizarea, reabilitarea.
2.5. Celiachia la copii. Enteropatia exudativă. Diagnosticul. Tactica terapeutică. Dispensarizarea.

3. Particularităţile dezvoltârii fizice şi psihomotorii ale copilului. Alimentaţia copilului sănătos.

3.1. Dezvoltarea fizică a copilului în diferite perioade de vârstă. Legităţile creşterii, factorii, care
influenţează asupra dezvoltării copilului. Metodele de evaluare a dezvoltării fizice. Dezvoltarea fizică a
copilului în diferite perioade de vârstă.
3.2. Dezvoltarea neuro-psihică a copilului. Indicii de dezvoltare neuro-psihică şi evaluare ale lor în
diferite perioade ale copilăriei. Metode contemporane complexe al controlului dezvoltării
neuropsihice la copil.
3.3. Alimentaţia copilului sănătos în diferite perioade de vârstă. Alimentaţia naturală, mixtă şi artificială.
Complementul şi diversificarea alimentaţiei. Particularităţile alimentaţiei copilului după un an.
3.4. Tulburările digestive acute neinfecţioase. Factorii cauzali şi favorizanţi. Diagnosticul diferenţial.
Principiile terapeutice.

4. Bolile nutriţionale şi anomaliile de constituţie.

4.1. Distrofiile la copii: hipotrofia, paratrofia, hipostatura. Factorii cauzali şi predispozanţi, antenatali şi
postnatali în realizarea distrofiilor. Diagnosticul. Principiile dietoterapiei. Tratamentul
medicamentos. Măsuri profilactice.
4.2. Bolile rahitismale ale copilului. Etiologia, clinica, tratamentul, profilaxia rahitismului.
4.3.Anemiile copilului. Anemiile carenţiale. Anemia feriprivă. Etiologia, particularităţile clinice,
tratamentul, profilaxia.
4.4.Anomaliile de constituţie. Diateza alergică, limfatică şi dismetabolică. Factorii predispozanţi, semnele
clinice. Particularităţile evolutive ale diatezelor. Măsuri profilactico-terapeutice.

5. Patologia sistemului respirator.

5.1.Bronşitele la copii. Bronşita acută. Bronşiolita. Bronşita obstructivă. Bronşita recidivantă.
Diagnosticul diferenţial. Principiile terapeutice şi de realizare.
5.2. Pneumoniile acute. Etiologia. Formele clinice. Diagnosticul. Particularităţile pneumoniilor în vârstă
fragedă. Tratamentul pneumoniilor de domiciliu şi nozocomiale. Măsurile de reabilitare.
5.3. Pneumoniile destructive. Diagnosticul precoce. Măsurile terapeutice. Imunoterapia. Pleureziile:
sinpneumonice, metapneumonice. Particularităţile de diagnostic şi tratament.
5.4.Particularităţile evoluţiei pneumoniilor la copii cu stări limitrofe (anomalii de constituţie, rahitism,
anemii, distrofii). Tratamentul individualizat şi reabilitarea acestor copii.
5.5.Bronşita cronică primară la copii. Principiile de diagnostic, tratament şi dispansarizare.
5.6.Pneumonia cronică primară. Factorii predispozanţi şi etiologici. Diagnosticul. Principiile
tratamentului în acutizarea şi remisiunea maladiei.
5.7.Pneumonia cronică secundară la copii. Anomaliile de dezvoltare a sistemului respirator (sindromul
Kartagener, anomalii ale arborelui bronşic, hipoplazie pulmonară, chist pulmonar). Diagnosticul
diferenţial. Tratamentul. Indicaţiile pentru tratamentul chirurgical. Dispanserizarea.
5.8.Mucoviscidoza, forma pulmonară. Criteriile clinice şi paraclinice de diagnosticare. Principiile de
tratament şi reabilitare.
5.9. Infecţiile respiratorii la copii. Principiile de diagnosticare şi tratament în condiţiile medicinii primare
(Programul unificat al OMS).

6. Bolile imune şi alergice.

6.1. Imunodeficienţele la copii. Diagnosticul clinic şi paraclinic al imunodeficienţelor primare la copii.
Principiile de tratament.
6.2. Alergia alimentară la copii. Formele clinice. Dermatita atopică. Strofulus. Neurodermita. Alergie
alimentară cu semne clinice respiratorii, gastrointestinale. Diagnosticul imunologic. Dietoterapie
hipoalergică. Principiile terapeutice în alergia alimentară.
6.3. Alergozele respiratorii. Formele clinice: bronşita astmatică, polinozele respiratorii. Astmul bronşic,
variantele clinice, diagnosticul. Tactica terapeutică în perioada de exacerbare şi remisiune a maladiei.
Dispensarizarea. Expertiza vitalitatii.
6.4. Stările urgente alergice. Alergia medicamentoasă. Şocul anafilactic. Urticaria acută. Dermatita
toxico-alergică. Sindromul Layel. Sindromul Steven-Johnson. Boala serului. Edemul Qwinke.
Tratamentul de urgenţă.

7. Patologia sistemului cardiovascular.

7.1. Particularităţile morfo-functionale ale sistemului cardio-vascular. Diagnosticul diferenţial. Tactica
medicilor.
7.2. Cardiopatia congenitală la copii. Clasificarea. Criteriul diagnosticului precoce. Tactica medicului de
familie. Tratamentul conservativ şi chirurgical. Profilaxia. Dispensarizarea.
7.3. Reumatismul articular acut la copii. Particularităţile clinice. Diagnosticul de laborator şi instrumental.
Principiile tratamentului. Profilaxia primară şi secundară a reumatismului.
7.4. Artritele la copii. Artrita reumatoidă juvenilă. Artritele reactive. Diagnosticul diferenţial. Tratamentul
etiologic. Reabilitarea şi dispensarizarea.
7.5. Carditele nonreumatice dobîndite. Cardiopatiile. Cardiopatii toxice. Diagnosticul diferenţial.
Principiile de tratament. Dispensarizarea.
7.6. Tulburările de ritm. Clasificarea. Etiologia. Diagnosticul. Principiile tratamentului diferenţiat în
aritmii. Distonia vegeto-vasculară. Dispensarizarea.
7.7. Colagenozele (LES, dermatomiozita, sclerodermia, vasculitele sistemice). Diagnosticul diferenţial.
Principiile terapeutice. Prognosticul şi dispensarizarea.
7.8. Insuficienţa cardiacă acută şi cronică. Etiologia. Diagnosticul. Tratamentul de urgenţă şi cronic.

8. Maladiile hematologice.
8.1 Anemiile la copii. Anemiile ereditare şi dobîndite, hemolitice, hipoplastice, posthemoragice.
Diagnosticul diferenţiat. Principiile terapeutice. Dispensarizarea.
8.2 Vasculita hemoragicâ. Etiologia. Diagnosticul variantelor clinice. Tratamentul. Profilaxia.
Dispensarizarea.
8.3 Trombocitopeniile şi trombocitopatiile la copii. Criteriile de diagnostic. Principiile terapeutice,
Dispensarizarea.
8.4 Coagulopatiile. Hemofilia. Boala Willebrandt. Variantele clinice. Diagnosticul de laborator.
Principiile de tratament. Dispensarizarea. Reabilitarea.
8.5 Limfoadenopatiile la copii. Diagnosticul diferenţial. Tactica terapeutică.

9. Afecţiunile gastrointestinale.
9.1. Bolile gastroduodenale la copii. Gastroduodenita acută şi cronică. Boala ulceroasă. Particularităţile
clinice şi paraclinice. Principiile de tratament. Dispensarizarea.
9.2. Sindromul de colon iritabil la copil. Dismicrobismul. Factorii favorizanţi şi cauzali. Criteriile de
diagnosticare. Principiile de tratament. Dispensarizarea.
9.3. Hepatitele cronice la copii. Clasificarea. Aspecte contemporane de diagnostic, tratamentul.
Dispensarizarea. Colepatiile la copii.
9.4. Sindromul de malabsorbtie. Factorii de risc şi etiologici. Diagnosticul diferenţial. Principiile
terapeutice. Dispensarizarea.
10. Bolile renourinare.
10.1. Particularităţile aparatului reno-urinar la copii. Examenul clinic a copilului cu patologie renală.
Metode de diagnostic şi explorare funcţională în nefrologia pediatrică. Organizarea depistării precoce
a copiilor cu afecţiuni reno-urinare.
10.2. Sindroamele patologiei reno-urinare. IRC. Diagnosticul la copii. Măsuri generale de tratament.
Alimentaţia copiilor cu IRC. Dispanserizarea.
10.3. Glomerulonefritele la copii. Diagnosticul clinico-paraclinic. Principiile de tratament. Măsuri de
profilaxie. Supravegherea medicală.
10.4. Pielonefritele şi cistitele la copii. Diagnosticul clinico-paraclinic. Principiile de tratament. Măsuri de
profilaxie. Supravegherea medicală.
10.5. Enurezisul la copii. Clasificarea. Tabloul clinic şi algoritm de diagnostic. Principiile tratamentului
diferenţial. Supravegherea medicală.
10.6. Boli ereditare reno-urinare la copii. Clasificare clinică. Diagnosticul. Conduita medicală. Principii
terapeutice. Dispanserizarea copiilor cu tubulopatii.

11. Ajutorul de urgenţă în stări acute patologice.

11.1. Sindromul de febră. Etiopatogenia. Diagnosticul diferenţial al stărilor febrile. Principiile terapeutice,
tactica curativă diferenţiată.
11.2. Sindromul convulsiv la copii. Etiopatogenia. Diagnosticul diferenţial al stărilor convulsive. Ajutorul
de urgenţă.
11.3. Sindromul de vomă. Voma acetonemică. Etiopatogenia. Diagnosticul diferenţial. Tactica terapeutică
de urgenţă.
11.4. Insuficienţa acută respiratorie şi cardiovasculară. Şocul traumatic. Hemoragiile acute. Intoxicaţiile
acute. Diagnosticul. Ajutorul de urgenţă.

Durata ciclului – 15 săptămâni (540 ore)

Prelegeri – 30 ore
Seminare –96 ore, lucrări practice – 82 ore
Activitate clinică – 324 ore
Tematica prelegerilor
1. Boli ereditare în pediatrie
2. Creşterea şi dezvoltarea copiilor
3. Alimentaţia copilului
4. Tulburările cronice de nutriţie. Rahitismul
5. Maladii respiratorii acute la copil
6. Afecţiuni bronhopulmonare la copil
7. Alergoze respiratorii la copil.
8. Malformaţii congenitale de cord.
9. Artritele la copii
10. Anemiile la copii
11. Afecţiunile gastrointestinale în pediatrie
12. Hepatitele cronice
13. Afecţiuni renale la copii
14. Infecţiile neonatale
15. Particularităţi de fiziologie şi adaptare a nou-născuţilor
Tematica seminarelor
1. Copilul prematur
2. Afecţiunile sistemului nervos în perioada neonatală
3. Icterele neonatale
4. Infecţiile neonatale
5. Boli ereditare în pediatrie
6. Diagnosticul bolilor ereditare
7. Creşterea şi dezvoltarea copilului
8. Dezvoltarea psihomotorie a copilului
 9. Alimentaţia copilului sănătos
10. Tulburări de nutriţie (malnutriţie, paratrofie)
11. Rahitismul şi hipovitaminozele
12. Anomalii de constituţie
13. Infecţii respiratorii acute la copii
14. Bronşitele la copii
15. Pneumoniile la copii
16. Afecţiuni bronhopulmonare cronice la copii
17. Alergia alimentară la copii
18. Alergozele respiratorii la copii
19. Cardiopatia congenitală
20. Reumatismul articular acut. Carditele nonreumatice la copii
21. Tulburări de ritm cardiac la copii
22. Boli difuze ale ţesutului conjunctiv
23. Anemiile la copii
24. Diatezele hemoragice la copil
25. Afecţiuni gastroduodenale la copii
26. Sindromul de malabsorbţie
27. Sindromul de colon iritabil la copil. Disbacterioza
28. Hepatitele cronice
29. Glomerulonefrita acută şi cronică la copil
30. Pielonefritele la copii. Enurezisul
31. Sindromul de febră la copil. Sindromul convulsiv
32. Sindromul de vomă. Intoxicaţiile acute la copil

Bloc de conţinut
al cursului pediatrie pentru rezidenţii anului I, la specialitatea “ Medic de familie “

S c o p u l c u r s u l u i: a studia concepţiile contemporane etiopatogenice şi a însuşi metodele de

diagnostic clinico – explorativ al maladiilor la copil pentru stabilirea diagnosticului definitiv, elaborarea
şi realizarea programelor de asistenţă medicală calificată în serviciul pediatric al medicului de practică
generală

Cursurile se ţin o dată în săptămână în stil academic. Se abordează cele mai importante probleme
pediatrice prin prizma activităţii medicului de familie: creşterea şi dezvoltare copilului, boli nutriţionale,
afecţiuni respiratorii acute, adaptarea nou-născului, urgenţe în pediatrie. Accentul se pune pe principiile
de conduită medicală a copilului sănătos la diferite etape de vârstă, depistarea stărilor prenozologice la
copii, diagnosticul precoce al maladiilor copilului, programarea precoce a maladiilor coplului,
programarea măsurilor curative şi de recuperare în diferite stări patologice
Seminarele se efectuează 2 ori pe săptămână şi se realizează prin utilizarea următoarelor tehnici
metodologice
 Testare (CS, CM, probleme de situaţie clinice)
 Discuţii teoretice asupra tematicii seminarului (etiologie, clinică, diagnostic, tratament, profilaxie,
dispenzarizare în maladiile copiilor)
 Informaţii referative pregătite de rezidenţi în cadrul tematicii seminarelor
 Prezentarea de caz clinic se axează pe un sindrom clinic expus în un algoritm diagnostic

I. FIZIOLOGIA ŞI PATOLOGIA NOU- NĂSCUŢILOR

1. Organizarea deservirii medicale prenatale:
a. Serviciile de îngrijire prenatală: probleme de planificare a familiei; consultaţia genetică, conduita şi
examinarea femeii gravide, identificarea gravidelor din grupul de risc, consultaţia specialiştilor,
determinarea localului, unde trebuie să nască gravida, pregătirea psihoemoţională a gravidei către naştere.
b. Lucrul ambulatoriu a medicului de familie: vizite profilactice, determinate de boli infecţioase, de
traumatisme, boli de piele, tulburări de dezvoltare şi comportament.
c. Vizitele prenatale şi sfaturile necesare: sfaturi privind alimentaţia raţională a nou-născutului, pregătirea
prenatală a sânilor pentru alimentaţie, probleme ce pot surveni în alimentaţia naturală (angorjarea sânilor,
hipogalactia, supralactaţia, durerea, refuzul sânului); sfaturi privind baia copilului: regimul, pregătirea
pentru baie, tehnica; sfaturi privind temperatura optimă a mediului ambiant: plimbări la aer; sfaturi
privind copilul neliniştit.
Sarcinile de bază ale Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală de nivelul I:
asigurarea familiei cu asistenţă de ambulatoriu şi spitalicească adecvată în perioada reproductivă;
asigurarea cu posibilitatea efectuării cezarienei de urgenţă în 30 de minute după luarea deciziei;
asigurarea cu posibilitatea efectuării anesteziei, USG, cardiografiei şi examenelor de laborator; aprecierea
stării de sănătate a nou-născutului şi prestarea serviciilor neonatale de urgenţă; diagnosticul stărilor cu
acţiune nefastă asupra stării fătului şi nou-născutului; identificarea semnelor de insuficienţă circulatorie şi
respiratorie cu luarea deciziei de transfer la un nivel superior de îngrijire; efectuarea oxigenoterapiei şi
stabilirea funcţiilor vitale de bază pînă la transportare; efectuarea screeningului de depistare a
fenilcetonuriei şi hipotireozei; vaccinarea nou-născuţilor conform calendarului de vaccinări.
Medicul de familie în domeniul perinatologiei asigură:
a. asistenţa antenatală a gravidelor, luarea la evidenţă pînă la 12 săptămîni cu recomandarea administrării
acidului folic şi preparatelor de fier;
b. îndreptarea gravidei la medicul obstetrician pentru 2 vizite (luarea la evidenţă la 12 săptămîni şi la 35-
36 săptămîni) şi la alţi specialişti a gravidelor din grupul de risc;
c. înregistrarea conduitei sarcinii în „Carnetul Medical Perinatal”;
d. instruirea antenatală a gravidelor, colectarea datelor cu identificarea factorilor de risc;
e. şedinţe de suport psihosocial;
Medicul de familie în domeniul perinatologiei posedă principii şi metode de profilaxie, de
tratament ale patologiilor ginecologice şi obstetricale, a patologiei somatice, legate cu sarcina şi altele.
Medicul de familie în domeniul perinatologiei efectuează toaleta primară a nou-născutului,
prelucrează cordonul umbelical, apreciază reflexele nou-născutului, apreciază dezvoltarea fizică şi
psihomotorie a copilului; vaccinarea nou-născutului.

2. Examinarea şi aprecierea clinică a nou-născutului. Evaluarea datelor antropometrice. Examenul clinic

pe aparate.
Examinarea clinică a tegumentelor şi ţesutului adipos subcutanat.
Examinarea clinică a sistemului muscular. Noţiune de hipotonie, hipertonie musculară, normotonie.
Examenul capului nou-născutului. Forma, configuraţia, fontanelele nou-născutului, dimensiunile.
Examinarea analizatorului vizual la nou-născutul sănătos. Evidenţierea clinică. Simptomele oculare
patologice.
Examinarea analizatorului auditiv. Reacţia la excitanţii auditivi – tresărituri, mişcări în membre,
încetinirea respiraţiei şi bătăilor cardiace. Reflexul cohleopupilar şi cohleopalpebral.
Examinarea cavităţii bucale la nou-născut şi a gîtului. Excluderea torticolizusului.
Percuţia şi palpaţia cutiei toracice la nou-născut. Auscultaţia pulmonară la nou-născut. Fercvenţa bătăilor
cardiace la nou-născut. Influenţa diferitor factori. Percuţia limitelor matităţii cardiace. Valori normale.
Auscultaţia cordului la nou-născut.
Examinarea obiectivă a organelor digestive: balonarea, excavarea , asimetria abdomenului. Palparea
abdomenului, ficatului, solinei. Examinarea organelor genitale externe.
Examinarea sistemului osos la nou-născut (numărul de degete, forma lor, mişcările, articulaţiile
coxofemorale).
Examinarea neurologică a nou-născutului. Aprecierea reflexelor necondiţionate la nou-născut: de
cercetare, de supt, Babinschi, Moro, Robinson, de redresare, Bauer, Galant, Peresa, de mers automat etc.
Evidenţierea clinică.
3. Îngrijirea esenţială a nou-născutului. Serviciile de îngrijire primară a sănătăţii de către medicul de
familie: supravegherea sănătăţii sugarului, controlul dezvoltării psihice, recomandarea vaccinărilor.
Îngrijirea nou-născutului la domiciliu. Obiectele necesare de îngrijire, setul de hainuţe pentru nou-născut.
Dauna înfăşetului. Tualeta tegumentelor, ombelicului, nasului, ochilor, urechilor. Scăldatul copilului:
pragătirea către baie, temperatura în odaie, durata băii, tehnica, regimul.
Măsurile de călire: fricţionarea, plimbările, băile de aer.
Hipotermia la nou-născut. Factorii ce condiţionează apăriţia hipotermiei. Semnele hipotermiei. Prevenirea
hipotermiei metoda „canguru”. Consecinţele frigului. Condiţiile mediului înconjurător ca factor de
profilaxie a hipotermiei. Principiile vaccinării la nou-născut. Contraindicaţii. Complicaţii.
Alimentaţia naturală a nou-născutului. Tehnica şi metodele alăptării la sîn. Cauzele priderii incorecte a
sînului. Cauzele întîrzierii lactaţiei. Hipogalactia precoce şi tardivă. Profilaxia hipogalactiei. Metode de
tratament (medicamentos şi fizioterapeutic). Sînii angorjaţi. Cauzele şi prevenirea. Mastita. Cauze.
Tratament. Incidente în alimentaţia la sîn. Contraindicaţii permanente şi tranzitorii în alimentaţia la sîn
din partea mamei şi a copilului.
Alimentaţia artificială. Formule de lapte folosite pentru nou-născuţi. Dezavantajele alimentaţiei artificiale.
Alimentaţia mixtă. Indicaţiile pentru alimentaţia mixtă.
4. Concepţii contemporane privind adaptarea la viaţa postnatală. Aprecierea stărilor de tranziţie la nou-
născut pe sisteme (respiraţia, cardiovasculară, de hemostază, endocrină, digestivă, renală etc.). Cauzele de
bază. Factorii de risc de transferare al acestor stări în cele patologice. Tactica medicului de familie în
conduita copilului nou-născut cu stări limitrofe.
5. Patologia antenatală a fătului. Particularităţile dezvoltării a fătului (gameto-, blasto- şi fetopatiile).
Embriopatia alcoolică, nicotinică, medicamentoasă, infecţioasă, diabetică. Rolul factorilor de risc
ereditari, nocivităţi exogene, patologiilor extragenitale şi ginecologice ale mamei în dezvoltarea
intranatală a fătului.
Diagnosticul prenatal (ecografia, amniocenteza, fetoscopia, fetoamniografia, aprecierea α-fetoproteinei,
studierea cariotipului etc.). Terminii optimi. Indicaţiile pentru consultul medico-genetic. Profilaxia
patologiei antenale.
6. Copilul prematur. Particularităţile anatomo-fiziologice. Cauzele naşterii copiilor prematuri. Principiile
de îngrijire şi alimentaţie a copilului prematur. Cauzele anemiei precoce la prematuri. Dezvoltarea fizică
şi psihomotorie a prematurului. Dispanserizarea copiilor prematuri.
7. Hipoxia intranatală a fătului şi asfixia nou-născutului. Cauzele de bază ale asfixiei la nou-născuţi.
Aprecierea gradului de asfixie la nou-născut după scara Apgar. Criteriile de diagnostic ale asfixiei.
Principiile de reanimare a copiilor născuţi în asfixie. ABC-ul reanimării. Conduita la domiciliu. Indicaţii
pentru masajul cardiac extern. Tehnica (policelui şi celor 2 degete). Remediile terapeutice pentru
resuscitarea neonatală (epinefrină, substituenţii de volum, naloxon, bicarbonat de sodiu).
8. Simptomatologia clinică în sindromul neurologic major: tulburări ale stării de vigilenţă, sindromul de
hiperexcitabilitate, alterarea tonusului muscular, alterarea reflexelor arhaice, deficitul nervilor cranieni (în
special perechea a III), sindromul de hipertensiune intracranială, crize convulsive.
Simptomatologia sindromului hipoxic-ischemic: leziuni hemoragice intracerebrale, subarahnoidiene,
subdurale, intraventriculare, cerebeloase, ale trunchiului cerebral(, şi leziuni hemoragice extracerebrale –
spinale, retiniculare etc.). simptomatologia sindroamelor a perioadei de recuperare precoce: a)dereglărilor
motorii (distonic, hipotonic, hipertonic, hiperchinetic), b) hipertensiv, c) hidrocefalic, d) vegetovisceral,
e) retenţiei de dezvoltarepsihomotorie, f) convulsiv. Cauzele apariţiei. Principii de tratament (conduita
acestor copii).
Leziuni traumatice intranatale ale măduvei spinării. Evaluarea neurologică şi pronosticul leziunilor
traumatice al SNC şi măduvei spinării la nou-născuţi. Tabloul clinic în paralizia Erb-Diuşen (C 5 – C6),
Dejerin-Kliumpke (C7 – C8) şi Cherer (C5 – D1). Conduita acestor copii.
Cauzele convulsiilor la nou-născuţi. Diagnosticul diferenţial dintre tremor şi convulsii. Caracteristica
acceselor minimale (echivalenţelor convulsive). Cercetările necesare pentru depistarea cauzelor
convulsiilor la nou-născuţi şi sugari. Remediile medicamentoase care inhibă hiperexcitarea sistemului
nervos central (fenobarbital, difenin, sibazon, finlepsin, radedorm, diacarb, oxibutirat de natriu etc.).
Cauzele hipertermiei la nou-născuţi. Criteriile febrei la nou-născuţi. Opţiuni terapeutice în caz de
supraîncălzire, în caz de deshidratare şi în caz de febră tranzitorie la nou-născuţi). Indicaţiile de spitalizare
a sugarului cu febră. Remedii antipiretice. Indicaţii de administrare la nou-născuţi şi sugari.
Cauzele neliniştii la nou-născuţi (dereglări de regim şi îngrijire, meteorismul, constipaţia, otita, meningita,
stomatita, defecte de alimentaţie cu foame parţială, afecţiuni alergice, encefalopatie pe fondul asfixiei
intranatale, traume craniene şi spinale etc.). tactica medicului de familie în aceste cazuri.
9. Abordarea diagnostică a copilului nou-născut cu sindrom icteric (anamneza, examenul clinic,
explorări paraclinice).
Diagnosticul diferenţial dintre icterul de origine fiziologică cu cel patologic.
Boala hemolitică a nou-născutului. Cauzele. Diagnosticul prenatal, postnatal. Conduita acestor copii.
Cauzele icterului neconjugat (retenţional) şi icterului conjugat (prin regurgitare) la nou-născut. Icterul
persistent în prima lună de viaţă. Cauzele. Conduita.
Icterul laptelui matern (cu debutul tardiv) şi icterul din alimentaţie la sîn (cu debutul precoce). Conduita
acestor copii.
10. Fenomen de „anemie fiziologică”. Clasificarea anemiilor la nou-născuţi. Criteriile diagnostice
generale ale anemiilor. Tratamentul profilactic antenatal la mamă (OMS)şi la copil. Tratamentul anemiei
severe în instituţiile de asistenţă medicală primară.
Anemia posthemoragică cronică. Cauzele. Semnele clinice şi de laborator. Tratament.
Anemia hemolitică a nou-născutului. Cauzele. Semnele caracteristice. Diagnosticul diferenţial cu boala
hemolitică a nou-născutului, cu anemia hemoragică, cu infecţiile intrauterine.
Sferocitaza congenitală – microsferocitoză. Semnele clinice şi paraclinice.
Anemia hemolitică în urma insuficienţei de glucozo-6-fosfatdehidrogenază. Diagnostic. Tratament.
Profilaxia.
Picnocitoza infantilă. Tabloul clinic. Date de laborator. Tratament. Profilaxia.
Anemia hipoplastică congenitală (ereditară) Blacforn-Diamand. Tabloul clinic. Date de laborator.
Diagnosticul diferenţial cu hipoplazia eritroidă tranzitorie la nou-născuţi. Tratament.
Leucemia congenitală. Tabloul clinic. Date de laborator. Tratament.
Pancitopenia congenitală Fanconi (anemia aplastică). Semne caracteristice. Dereglări hematologice.
Tratament.
Particularităţile hemostazei la nou-născuţii sănătoşi. Clasificarea dereglărilor de hemostază la nou-
născuţi. Boala hemoragică a nou-născutului. Semnele clinice. Conduita copilului nou-născut cu dereglări
de hemostază.
11. Cauzele vomei şi regurgitările la nou-născut. Diagnosticul diferenţial dintre spasmul piloric şi stenoza
pilorică. Tipuri de vărsături la nou.născut. Conduita copilului nou-născut cu vomă.
Dismicrobismul la nou-născuţi. Factorii predispozanţi în dismicrobismul intestinal. Fazele de colonizare
bacteriană a intestinului la nou-născuţi. Semnele clinice de disbacterioză. Diagnosticul diferenţial cu
infecţiile intestinale. Profilaxia. Principii de tratament. Preparate biologice (bifidumbacterin, bificol,
lactobacterin, aţipol, smecta, linex, polifepam, enterodez şi altele). Modul de administrare.
Preparate cu acţiune fermentativă în tratamentul disbiozei intestinale la nou-născuţi (digestil, panzinorm,
abomin, combiţin, pancreatin, festal şi altele). Modul de administrare. Diagnosticul pozitiv al
dismicrobismului. Profilaxia.
12. Infecţiile materno-fetale. Clasificaţia. Căile de contaminare. Criteriile anamnestice a infecţiei
bacteriene materno-fetale. Marcherii de laborator a infecţiei bacteriene neonatale. Particularităţile clinice
a infecţiei neonatale în funcţie de germenii cauzali: Clamidia trahomatis, Toxoplasma Gondi, Listeria,
Candida albicans, Micoplasma, Treponema palida, virusul imunodeficienţei, virusul rubeolic, virusul
herpetic, virusul citomegalic etc.
Infecţiile localizate: a tegumentelor (veziculopustuloasă – osteopatia stafilococică, streptodermiile,
eritema micotică, erizipelul). Semne clinice. Tactica terapeutică.
Omfalita catarală şi purulentă. Tabloul clinic. Tactica terapeutică.
Otita. Semnele clinice la nou-născut. Principii de îngrijire la domiciliu. Tratament.
Mărgaritarelul. Semne clinice. Tratament. Profilaxia.
Infecţia urinară. Semnele clinice la nou-născut. Tactica terapeutică.
Infecţia osteoarticulară. Diagnostic. Conduită.
Meningita. Semnele clinice la nou-născuţi. Diagnosticul. Pronostic. Semnele tardive. Tactica medicului
de familie în conduita acestor copiii.
Mastita purulentă a nou-născutului. Particularităţile clinice. Tratament.
Aprecierea infecţiei bacteriene posibile la copil de la o săptămînă pînă la 2 luni conform CIMC. Sfaturi
părinţilor în conduita acestor copii.

II.CRESTEREA ŞI DEZVOLTAREA COPILULUI

ALIMENTAŢIA COPILULUI SĂNĂTOS

Creşterea şi dezvoltarea copilului. Creşterea ca proces de creştere a numărului celulelor cu vârsta, a

taliei, masei, a dimensiunilor ale diferitor părţi ale organismului. Dezvoltarea ca sporire în complexitate
sau trecere de la formele simple la formele mai complexe şi mai detaliate prin care copilul achiziţionează
cunoştinţe, comportamente şi deprinderi tot mai complexe. Creşterea şi dezvoltarea ca noţiuni
complementare. Legile creşterii (alternanţei, proporţiilor, antagonismului morfologic şi ponderal, creşterii
inegale). Factorii care determină şi influenţiază creşterea şi dezvoltarea copilului. Rolul factorilor
genetici, hormonali şi ambianţi. Dezvoltarea individuală a copilului. Consecutivitatea etapelor de
dezvoltare şi a posibililor variaţii în cadrul normal. Relaţia mamă – copil. Supravegherea medicală a
copilului la diferite perioade de vârstă. Rolul lucrului profilactic în activitatea medicului de familie, în
baza căruia stă controlul asupra sănătăţii şi dezvoltării copilului. Criteriile de sănătate. Impactul
tulburărilor de ontogeneză asupra sănătăţii copilului. Dezvoltarea fizică a copilului. Stabilirea înălţimii
medii-părinteşti. Metodele de apreciere a dezvoltării fizice. Antropometria. Metoda neparametrică
(folosirea tabelelor percentilice) şi parametrică (folosirea standardelor şi devierilor sigmale). Metoda
orientativă (formule, standarde). Metoda percentilică. Folosirea somatogramelor.
Aprecierea stării de nutriţie. Copilul eutrofic, subponderal, hipostatural, cu exces ponderal. Controlul
deosebit al copiilor care prezintă riscuri. Necesitatea identificării şi intervenţiei cât mai timpurie în aceşti
copii ca factori decisivi în dezvoltarea acestor copii.
Creşterea şi dezvoltarea în diferite perioade ale copilăriei. Perioadele de creştere rapidă. Creşterea şi
dezvoltarea copilului la puberitate. Stadiile Tanner de apreciere a maturităţii sexuale. Corelaţia între
dezvoltarea fizică a copilului şi progresul înregistrat în alte domenii. Rolul determinant al nivelului
dezvoltării fizice în realizarea potenţialului copilului.
Dezvoltarea neuropsihică a copilului. Particularităţile sistemului nervos central al copilului ce
determină dezvoltarea neuropsihică: creşterea intensivă a SNC; creşterea neuniformă a SNC la diferite
vârste şi variante de dezvoltare în termen de la un copil la altul; dezvoltarea neuropsihică ca proces
cumulativ: fiecare aspect nou al creşterii şi dezvoltării bazate pe schimbările ce au avut loc anterior, astfel
următorul nivel de competenţe se clădeşte în baza achiziţiilor anterioare; plasticitate neobişnuită: impactul
organizării neraţionale a mediului ambiant al educaţiei necorecte asupra dezvoltării neuropsihice a
copilului. Particularităţile dezvoltării neuropsihice la diferite perioade de vârstă. Liniile principale de
dezvoltare neuropsihică: reacţiile de orientare vizuală şi auditivă la primul an de viaţă, apoi dezvoltarea
cognitiv-perceptivă – utilizarea tot mai complexă a informaţiei prin intermediul simţurilor (văzului,
auzului, simţului tactil, mirosului, gustului, poziţiei corpului. Percepţia ca proces coordonat şi unitar de
prelucrare a informaţiei. Legătura strânsă între percepţie şi dezvoltarea cognitivă. Dezvoltarea motorie.
Motricitatea grosieră, motricitatea fină. Dezvoltarea lingvistică şi emoţional-socială a deprinderilor.
Particularităţile psihologice ale adolescentului. Factorii de dezvoltare optimală psihomotorie.
Metodele de apreciere a dezvoltării psihomotorii. Metoda de screening Denver. Repere ale
principalelor achiziţii în dezvoltarea psihomotorie. Legităţile dezvoltării psihomotorii. Consecutivitatea şi
rata progresiei dezvoltării neuro – psihice.
Dezvoltarea motorie. Metode de stimulare a stabilirii funcţiilor motorii. Stabilirea limbajului.
Formarea socio-personală. Rolul factorilor de ambianţă (comunicării, alimentaţiei) în dezvoltarea neuro–
psihică a copilului. Noţiune de retard neuro–psihic parţial şi total. Tactica medicului de familie.
Starea funcţională a organelor şi sistemelor, gradul de rezistenţă şi reactivitate a copilului, starea
morbidă cronică în aprecierea grupului de sănătate. Principiile de supraveghere a copilului în
corespundere cu grupul de sănătate.
Regimul zilei copilului, componentele regimului. Cerinţele igienice a organizării somnului şi
alimentaţiei copilului. Organizarea raţională a stării de veghe. Rolul jucăriilor în dezvoltarea copilului.
Cerinţele igienice faţă de jucării. Călirea copilului, factorii şi principiile de călire. Educaţia fizică şi
masajul.
Pregătirea copilului către frecventarea instituţiilor preşcolare. Pregătirea generală şi specială.
Caracteristica perioadei de adaptare în instituţiile preşcolare. Pregătirea copiilor către şcoală, folosirea
testelor screening în controlul profilactic de masă. Aprecierea maturităţii biologice şi şcolare ale copilului.
Lucrul de iluminare sanitară a copiilor şi părinţilor. Rolul lucrului individual cu părinţii în creşterea şi
dezvoltarea copilului sănătos.
Alimentaţia copilului sănătos. Alimentaţia la sân. Noţiuni. Avantaje. Compoziţia laptelui uman.
Tehnica alimentaţiei şi factorii nefavorizanţi în alimentaţia la sân. Metodele de apreciere a alimentaţiei
adecvate la sân. Regimul alimentării mamei ce alăptează. Diagnosticul, profilaxia şi tratamentul
hipogalactiei.
Diversificarea alimentaţiei sugarului. Principiile diversificării alimentaţiei. Alimentele folosite pentru
diversificare. Cronologia introducerii alimentelor de diversificare. Ablactarea.
Alimentaţia mixtă şi artificială. Noţiuni. Metodele alimentaţiei mixte. Metodele de apreciere a raţiei
alimentare. Calculul alimentar. Necesităţile în proteine, lipide, glucide şi energetice în diferite tipuri de
alimentaţie. Clasificarea formulelor de lapte. Formule de start şi de continuare. Formule adaptate, parţial
adaptate şi neadapte. Caracteristica lor. Adverse ale folosirii laptelui de vacă. Avantajele formulelor
adaptate. Formule dietetice. Corecţia alimentaţiei.
 Alimentaţia copilului după 1 an. Necesităţi în proteine, glucide, lipide şi energetice. Raţia zilnică
exprimată în produse alimentare.
Particularităţi de alimentaţie a preşcolarului, şcolarului şi adolescentului. Principiile de regim
alimentar. Organizarea alimentarii copilului in instituţii preşcolare si şcolare.
Necesităţile nutriţionale, alimente indispensabile.

III.BOLILE NUTRIŢIONALE

Tulburări de nutriţie. Malnutriţia şi hipostatura. Noţiuni, incidenţă. Malnutriţia protein – calorică.

Hipotrofia endogenă(primară) staturo- ponderală. Aprecierea gradului de malnutriţie (bilanţul
nutriţional). Indicele ponderal şi nutriţional. Criterii clinice şi biologice de apreciere a malnutiţiei
(infecţiei recurente, anemii de malnutriţie, carenţa de vitamine şi oligoelemente). Criterii funcţionale de
apreciere a malnutriţiei (reactivitatea imună, toleranţa digestivă). Diagnosticul precoce al stărilor
subponderale.
Tratamentul de recuperare în malnutriţie. Calculul necesităţilor energetice, proteice şi raţiei proteice.
Principii nutritive folosite în raport cu toleranţa digestivă. Preparate dietetice terapeutice. Preparate
parţial şi total delactozate, parţial degresate ţi acidulate. Principii de realimentare în malnutriţie. Indicaţii
pentru spitalizare a bolnavului cu malnutriţie. Măsuri de profilaxie a malnutriţiei. programe individuale
de recuperare a copilului cu malnutriţie în condiţiile de asistenţă medicală primară.
Tulburări de nutriţie prin exces. Paratrofia. Obezitatea. Incidenţa. Factorii predispozanţi şi de realizare
ai obezităţii. Obezitatea primara exogenă constituţională. Obezitatea secundară (diencefelică, cerebrală,
endocrinică). Particularităţile clinice. Diagnostic diferenţial. Principii de tratament ale obezităţii.
Dietoterapia. Măsuri de profilaxie. Principii de supraveghere medicală.
Hipovitaminoze. Caracterul deficitului biochimic şi particularităţile clinice ale hipovitaminozelor mai
des întîlnite(vit.C, B1,B6, U, biotină). Măsuri profilactice şi terapeutice. Recomandări dietoterapeutice.
Rahitismul. Rahitismul carenţial. Factorii etiologici şi derisc. Tulburările metabolice în rahitism.
Diagnosticul precoce al rahitismului. Spazmofilia. Evoluţia, gradele de severitate şi fazele rahitismului
carenţial. Manifestările clinice şi biochimice. Diagnosticul diferenţial cu alte forme de rahitism vitamin
D- dependent şi rahitism vitamin D – rezistent. Rahitismul secundar şi indus medicamentos. Tratamentul
specific al rahitismului carenţial. Metodele de folosire a vitaminei D în diferite grade de severitate.
Dietoterapia în rahitism. Măsurile igienice. Profilaxia specifică şi nespecifică, antenatală şi postnatală a
rahitismulul carenţial. Măsuri de recuperare individualizate a copilului cu rahitism.
Hipervitaminoza D. Intoxicaţia acută şi cronică cu vit.D. Diagnosticul clinic şi de laborator.Măsuri
terapeutice şi dietetice. Profilaxia hipervitaminozei D.
Anomaliile de constituţie. Diateza alergică. Noţiune. Incidenţă. Rolul sensibilizaţiei intrauterine.
Geneza imună şi neimună. Factorii de realizare, rolul liberatorilor de histamină. Particularităţile
metabolismului. Manifestările clinice. Diagnosticul şi măsurile terapeutice precoce. Rolul alimentaţiei
raţionale a copilului şi mamei care alăptează. Amestecurile acidolactice în alimentaţia artificială şi mixtă.
Folosirea eubioticelor şi corecţiei vitaminice, preparatelor antihistaminice. Profilaxia reacţiilor grave
alergice, principii de conduită şi evidenţă. Particularităţi de vaccinare a copiilor cu diateză alergica.
Prognosticul si evolutia diatezei alergice.
Diateza limfatică (limfatico – hipoplastică). Factori patogenetici. Rolul infecţiei intrauterine şi
alimentaţiei neraţionale. Particularităţile de metabolism. Manifestările clinice. Timomegalia şi
limfadenita. Evoluţia afecţiunilor asociate la copiii cu DLH. Principii terapeutice. Folosirea
adaptogenilor, eubioticelor, vitaminelor, corecţia funcţiei suprarenalelor. Măsuri profilactice. Rolul călirii,
masajului, alimentaţiei raţionale. Principii de supraveghere medicala in diateza limfatica. Profilaxia
complicatiilor in timomegalie.
Diateza neuro–artritică (dismetabolică). Factorii genetici şi ambianţi etiopatogenici. Particularităţile
metabolismului uric, stării neuro–psihice, funcţiei hepatice. Crizele acetonemice, factorii provocatori,
manifestările clinice. Diagnosticul diferenţiat. Măsuri terapeutice. Tratamentul crizelor acetonomice.
Principii dietoterapeutice. Terapia sanogenetică. Măsuri profilactice. Programe de supraveghere medicala.
Sindromul morţii subite. Noţiune. Incidenţă. Factorii de risc sociali, biologici. Patogenia. Rolul
medicului de familie în profilaxia SMS.
Principiale de supraveghere medicală a copiilor bolnavi în condiţii de policlinică. Alcătuirea planului
individual de supraveghere a copilului bolnav
Organizarea recuperării a copiilor bolnavi în condiţii de policlinică. Tratamentul sanatorial.
IV.Bolile ereditare.

Definiţii. Clasificarea maladiilor genetice. Incidenta. Factori cauzali: factori genetici şi factori cu risc
teratogen. Rolul interactiunii factorilor genetici si de mediu in aparitia, evolutia, simptomatologia
maladiilor ereditare.
Legitatia mostenirii caracterelor umane. Variante de transmitere ereditara (autosom/dominant, autosom
—recesiv,X lincant-recesiv, dominant). Penetranţa, expresivitatea caracterelor ereditare. Predispoziţia,
rezistenţa, individualitatea, heterogenitatea genetică. Dismorfiile principale.
Maladii monogene. Semnele geniologice şi clinice caracteristice. Principii de clasificare(tip de
moştenire, etiologie, afectarea organelor şi sistemelor). Boli X- lincate (distrofia Duchenne, hemofilia).
Fermentopatiile: aminoacidopatii (fenilchetonuria), maladii ale metabolismului de glucide (galactozemia),
lipidoze (maladia Goşe), maladii ale metabolismului de proteine (hemoglobinopatiile, fibroza chistică)
maladii ale metabolismului ţesutului conjunctiv ( sindromul Marfan), boli de stocare (glicogenozele).
Diagnosticul cinico-genealogic, screeningul neonatal, examenul biochimic, biopsie.
Afecţiunile multifactoriale: diabetul zaharat, boala ulceroasă, hipertensiunea arterială, maladii
reumatismale. Caracteristici generale. Variabilitatea clinică şi heterogenitatea genetică. Coeficientul de
moştenire. Particularităţile de diagnostic (analiza genealogică, metoda bigeminată). Măsuri terapeutice şi
de profilaxie în perioada asimptomatică. Profilaxia genetică.
Boli cromozomiale. Patogenia. Particularităţi clinice generale. Forme clinice. Anomalii autosome
(sindromul Patau, sindromul Edvards), sindromul trisomiei (sindromul Klainfelter, Down). Deleţii.
Duplicaţii. Monstre de înregistrare a cariotipului. Diagnosticul clinico-genealogic, citogenetic, patologo-
anatomic, dermatoglific. Indicaţii către examenul citogenetic.
Consultaţia medico-genetică. Funcţiile. Principiile de stabilire a riscului de moştenire în aberaţiile
cromosomiale, maladiile mono- şi poligene. Metoda clinico-geneologică, metoda bigeminată,
populaţională. Diagnosticul prenatal: echografia, aminoscopia, biopsia corionului. Influienţa
diagnosticului prenatal asupra mortalităţii infantile. Indicaţii pentru efectuarea diagnosticului prenatal.
Terminii optimali de examinare. Diagnosticul de nivel ADN. Indicaţii. Diagnosticul citogenetic (analiza
cariotipului, studiul cromatinei sexuale ).
Tratamentul maladiilor ereditare. Tratamentul de substituţie, vitaminoterapia, ingineria genetică,
genochirurgia. Importanţa dietoterapiei. Prognosticul.
Rolul medicului de familie în determinarea mediului genotipic al familiei, depistarea maladiei şi a
predispoziţiei genetice, aprecierea gradului de risc ( mic, esenţial, înalt ). Tratamentul, profilaxia,
reabilitarea fizică şi psihosocială a bolnavilor cu maladii ereditare. Criteriile formarii grupelor de risc
(maladii monogene, cromosomiale, boli cu predispoziţie genetică ). Programe de supraveghere medicală.

V.PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR

Particularităţi anatomo-fiziologice ale sistemului respirator la copii în diferite etape ale varstei
pediatrice. Evaluarea sindromului cataral respirator, frecvenţei respiraţiei, datelor fizicale
bronhopulmonare, gradului de hipoxie, semnelor de toxicoză infecţioasă în patologia respiratorie a
copilului. Aprecierea picfloumetrică şi spirografică a funcţiei pulmonare. Semne radiologice în maladii
bronhopulmonare.
Sindroame în patologia respiratorie: tusea, dispneea, wheezing-ul, sindromul febril. Criterii
diagnostice. Evaluare clinică şi explorativă. Tactica diagnostică şi conduita medicală diferenţiată ale
sindroamelor respiratorii în condiţii de asistenţă medicală primară. Măsuri terapeutice de urgenţă.
Supraveghere medicală.
Infecţiile respiratorii acute la copii. Incidenţa. Criteriile de diagnostic clinic al infecţiilor respiratorii în
condiţiile medicinei primare. Conduita medicală diferenţiată a copiilor cu IRA în dependenţă de vârstă şi
complicaţii conform Programului Naţional de Conduită Integrată a maladiilor la Copii (OMS).
Diagnosticul precoce al complicaţiilor IRA (pneumonii, wheezing, toxicoze). Particularităţile conduitei
diagnostice şi terapeutice ale copiilor cu complicaţii pulmonare şi extrapulmonare în condiţiile
medicinei de familie. Tratamentul la domiciliu a copiilor cu IRA. Indicaţiile pentru spitalizare a copiilor
cu IRA. Supravegherea medicală şi principiile de recuperare. Metode de profilaxie a infecţiilor
respiratorii în familie şi instituţii de copii.
Bronşitele acute la copii. Bronşita acută. Bronşita obstructivă. Bronşiolita acută. Factorii de risc
predispozanţi şi favorizanţi. Etiologia. Algoritm diagnostic în tuse acută la copil. Diagnosticul diferenţial.
Rolul reacţiilor imunologice în geneza bronşitelor obstructive. Algoritm diagnostic în sindromul
bronhoobstructiv. Principiile terapeutice : tratamentul etiotrop, medicaţie cu mucolitice, expectorante;
indicaţiile pentru tratamentul cu bronhodilatatoare şi corticoizi inhalatorii. Conduita medicală, metodele
de recuperare, profilaxia recidivelor şi cronicizărilor bronho-pulmonare în instituţiile medicinei primare.
Pneumoniile acute. Factori de risc predispozanţi şi favorizanţi. Etiologia pneumoniilor de domiciliu.
Formele clinice: bronhopneumonie în focar, pneumonie cu focare confluente, pneumonie segmentară,
pneumonie lobară. Forme clinice particulare : pneumonia cu Chlamydia, Mycoplasma, germeni gram
negativi. Diagnosticul pozitiv, semne clinice de diagnoistic (CIMC), criterii radiologice de diagnostic.
Criterii de severitate a pneumoniei la copil. Principii de diagnostic al pneumoniei în condiţiile medicinei
de familie. Particularităţile pneumoniilor la sugar şi copilul mic. Indicaţii pentru spitalizarea copilului cu
pneumonie. Tratamentul pneumoniilor de domiciliu. Principiile terapiei antibacteriene şi criteriile de
eficacitate. Tratamentul antibacterial empiric al pneumoniilor comunitare. Antibioticoterapia de elecţie în
dependenţă de factorul etiologic, vârsta copilului, caracterul complicaţiilor. Tratamentele simptomatice:
medicaţia mucolitiă, bronholitice, expectorante, antipiretice. Particularităţi ale regimului general, hidric şi
alimentar. Măsurile de recuperare şi profilaxie. Principii de supraveghere medicala a copilului cu
pneumonie acută.
Complicaţiile în pneumonie la copil. Pneumoniile distructive. Cauzele etiologice şi favorizante de
realizare a destrucţiilor pulmonare. Diagnosticul precoce: criterii clinice, de laborator, radiologice,
ecografice. Măsuri terapeutice de urgenţă: tratamentul antibiotic, patogenic şi simptomatic. Principiile de
recuperare. Prognosticul. Programul de supraveghere a copilului cu pneumonie destructivă.
Revărsatul pleural - complicaţie al pneumoniilor la copii. Factori de risc şi etiologici. Pleureziile
parapneumonice şi metapneumonice, condiţii de realizare. Diagnosticul pozitiv: clinic, hemoleucografic,
radiologic, paracenteza pleurală. Diagnostic diferenţial al pleureziilor. Tactica terapeutică etiopatogenică
diferenţiată. Principii de profilaxie a pleureziilor la copii cu pneumonii. Măsurile de recuperare şi
supravegherea medicală în condiţiile medicinei de familie.
Particularităţile pneumoniilor acute la copii cu stări limitrofe (anomalii de constituţie, distrofii,
anemii, rahitism, encefalopatii perinatale). Specificul evoluţiei clinice şi prognosticul rezoluţiilor
defavorabile. Criterii de diagnostic. Indicaţii pentru spitalizare. Particularităţi de tratament ale
pneumoniilor copiilor cu stări limitrofe. Evaluarea grupului de sănătate. Programe complexe de
recuperare medicală ale reconvalescentului de pneumonie cu stări limitrofe.
Tusea recidivantă la copil. Factorii de risc predispozanţi şi favorizanţi. Algoritm diagnostic în tuse
recidivantă la copil. Simptome clinice respiratorii. Semne clinice extrapulmonare. Programe explorative
diferenţiate. Indicaţii pentru spitalizare. Tratamentul în perioada de acutizare (restabilirea permiabilităţii
bronşice, terapie etiotropă, măsuri simptomatice). Principiile tratamentului de recuperare şi preventiv.
Evoluţie şi prognostic. Tactica medicului de familie în supravegherea şi conduita medicală a copilului cu
tuse recidivantă.
Bronşita cronică la copil. Factorii de risc predispozanţi şi favorozanţi în bronşitele cronice. Factori
etiologici. Criterii de diagnostic clinic, funcţional, radiologic, bronhologic. Diagnosticul prenozologic al
bronsitei cronice la copii cu bronhopatii recurente, wheezing recurent, infecţii respiratorii persistente,
anomalii de constituţie. Principiile terapeutice în perioada de acutizare. Metode de recuperare medicală:
aerosolterapie, kineziterapie, gimnastică curativă, balneoterapie, medicaţie imunomodulatorie.
Supravegherea medicala. Măsuri de profilaxie primară. Programul profilactic de prevenire a
reactualizărilor de bronşită.
Maladii cronice pulmonare. Clasificarea. Rolul bronhopatiilor şi pneumoniilor trenante şi recurente în
geneza proceselor bronhopulmonare cronice. Factorii de risc şi etiologici în afecţiunile cronice
pulmonare. Boala bronşiectatică. Maladiile pulmonare interstiţiale cronice. Diagnosticul clinic. Explorări
funcţionale şi imagistice (radiografie, tomografie, scintigrafie, bronhografie). Algoritm diagnostic în
tusea cronică. Insuficienţa respiratorie cronică în maladiile bronhopulmonare, diagnostic, criterii de
evaluare, conduita medicală. Tratamentul în perioada de acutizare a bolilor cronice pulmonare. Principiile
terapiei antibiotice. Medicaţie expectorantă şi mucolitică. Măsuri fizioterapeutice. Tratamentul de
recuperare. Balneoterapie. Indicaţii pentru tratament chirurgical. Conduita medicală a copilului cu tuse
cronică în condiţiile medicinei primare. Programul de supraveghere a copilului cu maladii cronice
bronhopulmonare. Programe de recuperare medicală şi socială. Activităţi educaţionale în familia copilului
cu maladii cronice bronhopulmonare. Expertiza vitalităţii.
Anomaliile de dezvoltare a sistemului respirator. Malformaţii congenitale traheobronşice. Aginezii,
aplazii, hipoplazii pulmonare. Polichistoza pulmonară. Secvestraţia pulmonară. Criterii clinice de
diagnostic. Metode explorative de diagnostic (bronhoscopie, bronhografie, tomografie, scintigrafie).
Particularităţile tratamentului, supravegherea medicală şi măsurile de recuperare, balneoterapie.
Rolul bolilor eriditare în patologia pulmonară cronică. Simiologia afecţiunilor bronhopulmonare
prenatal induse. Indicaţii pentru consultul genetic. Mucoviscidoza, forma pulmonară. Deficitul a 1 –
antitripsinei. Hemosideroza idiopatică pulmonară. Sindromul cililor imotili. Sindromul Kartagener.
Pneumonii în imunodeficienţe primare. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul diferenţial. Profilaxia. Principii
de recuperare medicală şi socială. Programe de supraveghere medicală în AMP şi specializată. Expertiza
vitalităţii.

VI. BOLI IMUNE ŞI ALERGICE

Imunologie clinică în pediatrie. Particularităţile sistemului imun la copii. Metodologia explorărilor

imunologice de nivel I (medicina primară) şi II (instituţii medicale specializate). Semnificaţia clinică a
cerectărilor imunologice. Imunodeficienţele primare la copil. Clasificarea. Manifestările clinice.
Diagnosticul imunologic în condiţiile medicinei primare şi în instituţii medicale specializate. Principiile
terapeutice. Imunoterapie. Tratamentul simptomatic. Principii de supraveghere medicala.
Imunodeficienţele secundare. Factorii de risc favorizanţi (stări limitrofe ale vârstei fragede, infecţii
recurente, medicaţie cu antibiotice, corticosteroizi, citostatice factori de ambianta). Tratamentul
diferenţial şi principiile de recuperare medicală.
Alergia alimentară. Frecvenţa. Factorii de risc predispozanţi şi favorizanţi. Clasificarea alergenilor
alimentari. Mecanisme patogenice. Formele clinice. Dermatita atopică. Strofulus. Neurodermita. Alergie
alimentară cu semne clinice respiratorii, gastrointestinale. Diagnosticul imunologic. Teste alergologice.
Principii terapeutice. Dietoterapie hipoalergică. Tratamentul în acutizare. Tratamentul de fond (medicaţia
antiinflamatorie antialergică). Măsurile de recuperare. Supravegherea medicală în condiţiile asistenţei
medicale primare.
Polinozele respiratorii.Factorii de risc si etiologici. Formele clinice. Diagnosticul pozitiv. Principii
terapeutice şi măsuri de profilaxie. Prognostic şi evoluţie. Supraveghere medicală, consult specializat
alergologic.
Afecţiuni alergice respiratorii. Formele clinice. Bronşita astmatică. Spectrul etiologic. Particularităţile
clinice. Criteriile de diagnostic. Tratamentul în acutizare şi procedee de recuperare.
Astmul bronşic. Factorii de risc predispozanţi şi favorizanţi. Etiologia. Fiziopatologia. Formele clinice
ale astmului. Particularităţile astmului la copilul mic. Criteriile de severitate a astmului. Diagnostic
funcţional, imunologic. Tactica terapeutică în perioada de exacerbare. Terapie bronhodilatatoare (agonişti
2 adrenergici, anticolinergice, metilxantine). Algoritme terapeutice în diferite grade de severitate a
astmului bronşic. Tratamentul cronic al astmului bronşic (medicaţie antiinflamatorie inhalatorie,
bronhodilatatoare cu durata lungă de acţiune). Balneoterapie. Speleoterapie. Măsuri de recuperare şi
profilaxie. Program de supraveghere medicală continuă. Activităţi educaţionale în familia copilului cu
astm. Scoala copilului astmatic. Expertiza vitalitatii.
Stările urgente alergice. Alergia medicamentoasă. Şocul anafilactic. Urticaria acută. Dermatita
toxico-alergică. Sindromul Layel. Sindromul Steven-Johnson. Boala serului. Edemul Qwinke. Factorii
etiologici. Mecanisme patogenice. Semnele clinice. Diagnosticul paraclinic. Conduita medicală de
urgenţă diferenţiată. Măsuri terapeutice şi profilactice. Principii de supraveghere.

VII. PATOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

Particularităţile morfofuncţionale ale sistemului cardiovascular la copil la diferite perioade de

vârstă. Organogeneza aparatului cardiovascular, hemodinamica la făt şi restructurarea circulaţiei sanguine
la copil. Viteza circulaţiei. Valorile normale ale frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale la copil.
Particularităţile funcţiei sistemului de conducere al inimii şi reglarea neuroendocrină a cordului.
Înregistrarea şi interpretarea parametrilor fiziologici ai ECG. Aspectul radiologic toracocardiopulmonar.
Variante ale configuraţiei şi dimensiunilor cordului la diferite etape de dezvoltare a copilului. Cord mic
hipoevolutiv. Hipertrofia juvenilă a cordului. Configuraţia mitrală a cordului. Particularităţile
examenului fizic al cordului la copil. Zgomotele cardiace, accentuare, dedublare. Suflurile cardiace.
Sufluri funcţionale şi accidentale, originea lor, diagnostic diferenţial. Frecvenţa şi ritmul zgomotelor
cardiace. Particularităţile semiologice ale suflurilor în raport cu vârsta, constituţia copilului. Examenul
fizic al vaselor periferice la copil. Perfectarea documentaţiei în caz de moarte subită, moartea violentă a
copilului.
Sindromul de dispnee în patologia cardiacă la copil. Definiţie. Forme de dispnee cardiacă.
Dispnee de efort (staţionară, progresivă). Dispnee permanentă de repaus, cu ortopnee. Dispneea
paroxistică. Dispneea aritmică Cheyne-Stokes. Mecanismele de producere a dispneei. Caracteristici.
Cauzele valvulopatiilor, hipertensiunii pulmonare, astmului cardiac, edemului pulmonar acut. Criterii de
diagnostic clinic şi paraclinic (radiografic, ECG). Program de conduită şi supraveghere medicală, regim şi
dozarea efortului fizic. Complicaţii, pronostic.
Durerea cardiacă la copil. Caracteristici. Mecanisme de producere. Evaluarea durerii. Asocierea cu
alte simptoame. Particularităţi clinico-evolutive la copil. Cauze diagnostice: pericarditele, distonii
vegetovasculare, cardiopatii funcţionale (tonzilogenă, endocrină), prolapsul mitral. Criterii de diagnostice
clinice şi explorative (radiografia pulmonară, ECG). Diagnostic diferenţial cu sindromul de durere
pericardiacă. Indicaţii pentru spitalizare. Indicaţii pentru consultul medicului –specialist sau expert.
Măsuri terapeutice de urgenţă şi în asistenţa medicală primară. Program de supraveghere medicală,
imunizare, dispanserizare, regim de dozare a efortului fizic. Complicaţii. Pronostic.
Palpitaţiile la copil. Cauzele: factorii obiectivi şi subiectivi. Clasificare: palpitaţii intermitente,
paroxistice, persistente, nesistemice. Probleme de diagnostic clinic şi explorativ.
Cefalea în afecţiunile cardiovasculare. Cauze. Evaluarea durerii în funcţie de sediu, caracter,
intensitate, condiţii de apariţie, iradiere, durată, condiţiile de dispariţie şi răspunsul la tratament.
Simptome asociate. Particularităţile clinico-evolutive la copil. Diagnostic diferenţial. Diagnostic etiologic.
Măsuri terapeutice.
Hemoptizia, epistaxisul în maladiile cardiovasculare. Probleme diagnostice. Ajutorul de urgenţă,
conduita medicală în condiţii de asistenţă medicală primară.
Tulburări de echilibru şi pierdere de cunoştinţă. Forme clinice: şocul cardiogen Şocul
hipovolemic. Colapsul. Ameţeala. Lipotemia. Sincopa. Comele. Cauzele. Manifestările clinice. Diferenţe
intersimptomale. Criterii de diagnostic. Diagnostic diferenţial. Particularităţile clinico-evolutive în raport
cu vârsta. Criterii de diagnostic clinic. Formularea diagnosticului conform clasificaţiei internaţionale la
copil. Ajutorul de urgenţă adecvat. Criterii de spitalizare, solicitarea uni medic consultant sau expert.
Metode de prevenţie primară şi secundară. Explorări paraclinice (radiografie, ECG, EchoCG). Consumul
de servicii medicale în funcţie de vârsta copilului. Potenţialul de tratare şi recuperare adecvată la locul de
trai. Urmărirea proceselor de boală după externarea copilului. Program de supraveghere medicală.
Complicaţii. Pronostic. Expertiza medicală a vitalităţii.
Ortopnea acută şi cronică. Poziţia culcată. Poziţia genopectorală. Poziţia de „Squatting” sau
poziţia pe vine. Oprirea din mers sau atitudinea spectatorilor de vitrină. Caracteristici. Valoarea
semiologică.
Cianoza. Definiţie. Clasificare. Cianoza generalizată şi localizată. Cianoza localizată venoasă şi
arterială. Pareza capilară. Cauze. Mecanisme de producere. Hipocratismul digital. Importanţa semiologică
în maladiile cardiovasculare.
Edemele cardiace. Definiţie. Particularităţi clinice distinctive. Fiziopatologie. Edeme generalizate:
ascita, hidrotorax, anasarca. Echivalentul edemelor la sugar. Probleme diagnostice. Principii terapeutice
simptomatice
Cardiopatii congenitale. Clasificare. Incidenta. Factorii de risc etiologici. Diagnostic clinic şi
explorativ (ECG, radiografia cordului, ecografia). Malformaţii congenitale de cord cu hipervolemia
circuitului mic.Tabloul clinic şi particularităţi ECG, ECOgrafice, radiologice. Diagnosticul hipertenziei
circiutului mic, stadiile. Cardiopatiile congenitalecu hipovolemia circuitului pulmonar. Maladia Fallot.
Diagnostic. Evoliţia cardiopatiilor congenitale. Insuficienţă cardiacă, congestivă. Diagnostic. Tratament.
Complicatii . Dereglări de ritm cardiac. Crize hipoxice la copii cu cardiopatii congenitale. Ajutor de
urgenţă. Particularităţile tratamentului crizelor hipoxice. Alte complicaţii ale viciilor cardiace congenitale
(endocardita septică, tuberculoza, reumatism). Conduita terapeutică a copiilor cu cardiopatii congenitale
în condiţiile medicinei primare. Supravegherea medicala a copiilor cu cardiopatii congenitale. Indicaţii
pentru intervenţia chirurgicală. Principii de recuperare medicală şi socială. Tratamentul balnear.
Orientarea profesionala. Expertiza vitalitatii.
Miocardite şi cardiomiopatii. Insuficienţa. Etiolgie Mecanisme patogenice. Variante clinico-
anaomice. Clasificare. Manifestări clinice. Rolul explorărilor instrumentale (ECG, ECOCG, radiografiei)
şi de laborator (hemoleucografice, euzimatice,imunologice, serologice,microbiologice) în diagnosticul
cardiomiopatiilor. Evoluţie. Complicaţii. Tratamentul. Principii de supraveghere medicală. Cardiopatii
funcţionale. Frecvenţa, factorii etiologici. Manifestări clinice. Diagnostic diferenţial. Tactica terapeutică
( medicaţie patogenică, specifică, simptome) . regim de dozare a efortului fizic. Programe de evidenţă
ăn condiţiile medicinii primare.
Valulopatii. Factori de risc şi etiologici. Clasificare. Stenoza şi insuficienţa mitrală. Stenoza şi
insuficienţa aortală. Sindromul prolapsului mitral. Morfopatologia şi fiziopatologia. Manifestări clinice.
Diagnosticul paraclinic(radiografia, ECG, ECOgrafia). Complicaţii. Indicaţii pentru tratament chirurgical.
Proteze valvulare. Programe de supraveghere medicală
Endocardita infecţioasă. Pericarditele. Factorii de risc şi etiologici. Criterii diagnostice(Duke).
Manifestări clinice. Diagnosticul paraclinic. Complicaţii. Tratament antibiotic. Indicaţii pentru tratament
chirurgical. Regimuri profilactice ăn realizarea tratamentului stomatologic, amigdalectomia, implantare
placemaker. Supravegherea medicală.

VIII.Maladiile de sistem a ţesutului conjunctv

Reumatismul la copii. Epidemiologie. Incidenţa. Mimetismul molecular. Factorii etiologici.

Patogenia. Clasificare. Manifestări clinice. Cardita reumatică, determinarea gradului de severitate. Artrita
reumatică. Diagnostic diferenţial. Corea minoră. Nodulii subcutanaţi. Determinarea gradului de activitate
a procesului reumatic. Examanele de laborator. Criteriile majore şi minore de diagnostic. Tratamentul
diferenţial în dependenţă de forma clinică. Profilaxia primară, rolul combaterii infecţiei streptococe.
Profilaxie secundară. Particularităţile contemporane de evoluţie. Rolul medicului de familie în realizarea
măsurilor profilactice şi de recuperare. Expertiza vitalitaţii.
Insuficienţa cardiacă cronică. Definiie. Factori etiologici. Fiziopatologie.Criterii de clasificare.
Regim. Dietoterapie. Principii terapeutice(procedee nemedicamentoase, administrarea diureticelor,
digitalelor, tonicardicilor nedigitale, vazodilatatoarelor). Adversităţi farmacoterapeutice. Criterii de
prognosti. Recuperare medicală şi socială. Expertiza vitalităţii.
Insuficienţa cardiacă acută (şocul cardiogen,edem pulmonar). Etiologie. Fiziopatologie. Stadii
evolutive. Tablou clinic. Diagnostic paraclinic. Diagnosc diferenţial. Complicaţii. Prognostic. Măsuri
terapeutice cu caracter general. Corecţia hipovolemiei, tulburări electrolitice. Terapia cu agenţi inotropi,
presori şi vazodilatatori. Conduita teraapeutică ăn asistenţa medicalăprimară. Resuscitare (oprire)
cardiorespiratorie (OCC). Intervalul alezional. Intervalul lezional.timpul de resuscitare. Timpul de
manifestare. Timpul de recuperare. Fazele şi tehnica resuscitării. Complicaţii. Medicaţia folosită în
timpul OCC şi după. Terapia electrică. Prognostic.
Artrita cronică reumatoidă juvenilă la copii. Incidenţa. Etiologie, patogenia, rolul factorilor genetici şi
imunologici. Variante clinice, criteriile de diagnostic. Diagnostic biochimic, imunologic, modificări
radiologice articulare biopsie sinovială. Diagnosticul diferenţial. Complicaţii. Principii de supraveghere
în asistenţa medicală primară. Evoluţie. Diagnostic diferenţial. Complicaţii. Medicaţie de prima linie.
Medicaţie de linia adoua. Administrarea de glicocorticoizi pe cale sistemică. Puls terapie cu
metilprednisolon. Agenţi ce modifică răspunsul imun. Terapia genetică. Medicina naturistă şi tactici
netradiţionale. Tratament chirurgical. Rolul medicului de familie, importanţa conlucrării succesive
staţionar- ambulator-sanatoriu în reabilitarea fizică, psihosocială a copilului bolnav. Program de
supraveghere medicală. Expertiza vitalităţii.
Spondilotropii seronegative. Spondilita anchilozanta.maladia cron.artropatia psoriazica.artrita
reactiva si sindromul Reiter. Definitie. Incidenta. Etiologie. Patogenie. Clasificare. Algoritm
diagnostic.Tabel de apreciere si prognosticare individualaa riscului morbiditatii de Are pentru medicul
de familie. Evolutie. Diagnostic diferentil. Rolul patologiei tractului gastrointestinal in aparitia artritei
reactive. Complicatii. Particularitati de tratament. Remedii naturiste. Expertiza vitalitatii.
Maladii difuze ale tesutului conjunctiv. Lupusul eritematos de sistem. Dermatomiozita.
Pariarteriita nodoasa. Sclerodermia. Concepţii contemporane ale etiopatogeniei. Factorii de risc. Criterii
de diagnostic. Manifestari clinice. Evoluţie. Diagnosticul diferenţial. Complicaţii. Exploarari paraclinice.
( indici ai fazei reactante, anomalii imunologice, anticorpi antinucleari, anticorpi citoplazmatici, anticorpi
antimitocondriali, marcheri histeoleucocitari, teste morfohistologice). Principii de tratament. Medicaţie
imunosupresivă. Imunoterapie supresivă. Rolul medicului de familie în recuperarea fizică, psiho-socială
a copilului bolnav. Expertiza vitalitţii.
Tulburările de ritm cardiac. Etiologie, mecanisme patogenice. Clasificare. Aritmii nomotope (aritmie,
tahi- şi bradicardie sinuzală) şi heterotope(extrasistolii, tahicardii paroxismale supraventriculare şi
ventriculare, fluterul şi fibrilaţia atrială şi ventriculară). Blocurile cardiace. Sindrom de preexcitaţie
ventriculară. ECG- diagnosticul tulburărilor de ritm,teste de efort, metoda Helter. Principiile tratamentului
diferenţiat în aritmii. Clasificarea remediilor antiritmice. Dispozitive antiritmice. Indicaţii pentru
chirurgie antiritmică. Prognosticul. Supravegherea medicală. Expertiza vitalităţii.
Distoniile vegeto- vasculare. Incidenţa. Factorii de risc.Forme clinice. Diagnostic clinic şi
explorativ. Principii de tratament diferenţiat. Recuperarea şi profilaxia în condiţiile medicinei primare.

IX. MALADII HEMATOLOGICE

Anemiile la copii. Clasificare. Anemiile feriprive. Incidenţa. Particularităţile. Metabolismul de fier

la copii. Grupele de risc în evoluţie anemiilor feriprive la copii. Forme clinice a sideropeniei – latentă şi
manifestă. Tabloul clinic al anemiei feriprive. Diagnostic de laborator. Tratament. Principiile medicaţiei
cu preparate de fer. Profilaxia pre- şi postnatală a anemiilor feriprive. Dispensarizare. Anemii hemolitice.
Clasificare. Principii de diagnostic. Manifestări clinice. Diagnostic de laborator. Anemiile hemolitice
ereditare (membranopatii, hemoglobinopatii, fermentopatii). Diagnostic. Tratament. Indicaţii pentru
splenectomie. Anemii hemolitice imune. Hipoplazia hemopoezei. Etiopatogenie, concepţii contemporane.
Principii de diagnostic şi tratament. Supravegherea copiilor cu anemii în condiţiile asistenţei medicale.
Vasculita hemoragică. Etiopatogenie. Frecvenţa. Forme clinice. Clasificaţie. Diagnosticul clinic şi
paraclinic. Evoluţie. Tratament. Rolul dietoterapiei, regimului cotidian, asanarea focarelor de infecţie.
Tratament. Profilaxia recidivelor. Supravegherea medicală. Măsuri de recuperare medicală.
Trombocitopeniile la copii. Etiopatogenie. Trombocitopenii primare (purpura trombocitopenică
idiopatică) şi secundare (simptomatice). Tabloul clinic. Diagnostic explorativ. Tratament. Indicaţii pentru
splenectomie. Supraveghere medicală copiilor cu trombocitopenii.
Coagulopatiile la copii. Hemofilia A ca boală ereditară a coagulării sangvine. Transmiterea bolii.
Manifestări clinice. Diagnosticul paraclinic. Principii terapeutice. Profilaxia anchilozei. Boala Von
Willebrand. Diagnostic clinic şi explorativ. Măsuri de recuperare medicală a copiilor cu coagulopatii.
Pronosticul. Expertiza vitalităţii.
Limfoadenopatiile la copii. Frecvenţa. Etiologie. Limfoadenopatiile reactive. Diagnostic
diferenţiat. Tactica terapeutică. Limfogramulomotoza. Forme clinice. Importanţa diagnosticului precoce.
Sindroame histiocitare la copil. Tratament, diagnostic diferenţial.

X. AFECŢIUNI ALE SISTEMULUI DIGESTIV

Bolile esofagului. . esofagitele lacopii. Factori de risc şi etiologci. Dischineziile esofagiene. Refluxul
gastro-esofagean. Manifestări clinice. Diagnostic. Particularităţi de evoluţie. Conduita medicală.principii
terapeutice.
Bolile gastroduodenale la copii. Gastrita şi gastroduodenita acută şi cronică. Factorii de risc
predispozanţi şi favorizanţi. Rolul alimentaţiei neraţionale, tulburărilor neurovegetative, factorilor
infecţioşi în patogenia gastroduodenitelor cronice. Particularităţile clinice. Diagnosticul endoscopi,
histologic, funcţional.Principii terapeutice. Dietoterapie. Medicaţie antacidă, protectoare, antibacteriene,
antisecretoare. Balneoterapie. Măsuri profilactice,profilaxia primară şi sezonieră. Programe de recuperare
şi supraveghere medicală adaptată asistenţei medicale primare.
Boala ulceroasă a copilului. Rolul factorilor de agresiune şi ulceroprotectorii în geneza bolii peptice.
Factorii predispozanţi, favorizanţi şi etiologici. Clasificare. Sindroame clinice. Diagnosticul endoscopic,
morfologic şi de laborator. Complicaţiile bolii ulceroase, diagnosticul precoce, măsuri profilactice.
Modificări patologice ale altor organe şi sisteme. Diagnostic diferenţial. Principii terapeutice.
Dietoterapie. Tratament în acutizare: medicaţie antisecretorie, antacidă, protectoare, antibacteriană,
programe terapeutice complexe. Tratament antirecidivant. Fizioterapie. Balneoterapie. Profilaxie şi
supraveghere în condiţiile medicinei primare.
 Sindromul de malabsorbţie. Etiologia sindroamelor de malabsorbţie(alterări morfologice şi
funcţionale ale mucoasei, fermentopatii). Mecanisme patogenice(maldigestie, malabsorbţie, exudaţie
endointestinală, poluare bacteriană). Clasificarea sindromelor de malabsorbţie. Semne şi simptome
clinice. Boala celiacă. Etiopatogenie. Diagnosticul clinic şi de laborator. Tratamentul dietetic. Fibroza
chistică. Manifestări digestive. Ileus meconial. Manifestări hepatice. Diagnosticul paraclinic. Teste de
screening. Principii terapeutice. Supraveghere medicală şi recuperarea socială. Enteropatia exudativă.
Carenţa de dizaharidaze. Clasificare. Particularităţi clinice şi de laborator. Diagnosticul diferenţial.
Tactici terapeutice detice. Principii de supraveghere şi recuperare medicală şi socială.
Disbacterioza intestinală.Factorii favorizanţi şi cauzele. Diagnosticul clinic, grade de severitate.
Metode explorative de diagnostic. Măsuri de profilaxie şi terapeutice, principii dietetice.
Sindromul de colon iritat. Noţiune. Cauze(disfuncţii neurovegetative, intoleranţe alimentare, infecţii
bacteriene şi virale, invaziuni parazitare). Particularităţi clinice. Teste de diagnostic. Tratament
diferenţiat. Dietoterapie. Medicaţie psihoneurovegetativă. Corecţia proceselor digestive şi biocenozei
intestinale. Principii de supraveghere medicală. Programe de recuperare şi profilaxie.
Colita hemoragică şi boala Cran. Etiopatogenie. Particularităţi clinice. Diagnostic. Tratamentul
dietetic, specific, simptomatic, fitoterapie. Supravegherea medicală continuă. Profilaxie. Principii de
recuperare medicală.
Pancreatitele la copii. Factori etiologici (erori alimentare, afecţiuni gastrointestinale, colepatii).
Tabloul clinic al pancreatitei acute şi cronice. Criterii de diagnostic paraclinic. Principii terapeutice.
Dietoterapie. Substituţie enzimatică. Măsuri profilactice şi de recuperare. Rolul medicului de familie în
diagnosticul precoce şi supravegherea efectivă a copiilor cu pancreatite.
Hepatitele cronice la copii. Clasificare. Etiologia. Factorii de cronicizare. Hepatita cronică virală.
Hepatita autoimună. Hepatita medicamentoasă. Manifestări clinice. Diagnosticul explorativ. Sindroame
clinico- biochimice şi grade de severitate. Tratamentul diferenţiat. Indicaţii pentru medicaţie antivirală.
Terapia hepatotrofică. Imunoterapie. Indicaţii pentru terapie corticosteroidă, citostatică. Metode de terapie
eferentă (plasmafereză, hemosorbţie). Evoluţie şi prognostic. Cirozele la copil. Criteriile de risc. Factori
etiologici. Diagnosticul precoce. Măsuri de profilaxie, programe de tratament şi recuperare.
Supravegherea şi tratamentul hepatitelor cronice active şi în perioada de remisie în condiţii de asistenţă
medicală primară. Măsuri de recuperare medicală. Profilaxia primară şi secundară. Expertiza vitalităţii.
Hepatozele la copii. Sindromul Crigler – Najjar. Sindromul Gilbert. Sindromul Dabin – Johnson.
Sindromul Rotor. Manifestările clinice în perioada de copilărie. Criterii de diagnostic explorativ.
Diagnosticul diferenţial. Principii terapeutice individualizate. Supravegherea medicală continuă.
Colepatiile la copii. Disfuncţiile căilor biliare. Factorii de risc predispozanţi şi favorizanţi. Etiologia.
Tabloul clinic al dischineziei hipermotorii, hipomotorii şi mixte. Diagnostic funcţional, instrumental şi de
laborator. Tratamentul dietetic, medicamentos. Măsuri profilactice şi de recuperare. Colecistitele. Cauze.
Particularităţi clinice. Diagnosticul diferenţial. Principii terapeutice. Fizioterapie. Balneoterapie.
Supravegherea copiilor cu colepatii în sectorul asistenţei medicale primare. Parazitozele intestinale.
Clasificarea helmintozelor. Oxiuriaza. Ascaridoza. Teniaze. Echinococoza. Manifestari clinice.
Diagnostic explorativ. Tratament diferenţiat.programele OMS pentru combaterea helminteazelor la copil
în condiţiile medicinii primare.

XI. AFECŢIUNILE RINICHIULUI ŞI CĂILOR URINARE

1. Particularităţile anamnezei la copii cu boli reno-urinare de diferite vârste. Examinarea obiectivă a

copilului. Volumul cercetărilor de laborator şi funcţionale la copii cu boli reno-urinare la AMT a
medicului de familie (analiza generală a urinei şi aprecierea clinică a precipitatului urinar, Neciporenco,
proba capacităţii de concentrare a urinei (Zemniţkii), proteinuria în 24 ore, uroculturi, analiza sângelui
periferic, proteina generală şi fracţiile ei, ionograma şi ureea sanguină, reacţia Wasserman, HIV.
Aprecierea clinică a rezultatelor.
Metode instrumentale: cistoscopia, cistografia, pielografia şi informaţia lor clinică, ultrasonografia,
urografia excretorie. Depistarea diagnosticului cu ajutorul acestor metode.
Cercetări biochimice: proteina generală, colesterolul, lipoproteidele, lipidele generale, ureea sanguină,
azotul rezidual. Creatinina sanguină şi urinară. Clirensul prin creatinină endogenă. Aprecierea clinică a
rezultatelor.
Patologia latentă a sistemului renourinar în timpul examinărilor profilactice a copiilor sănătoşi:
pastozitate, edeme palpebrale, dereglări netipice ale deficaţiei, alergia copilului la vârste diferite.
Copii cu risc mărit în apariţia patologiei reno-urinare (copii frecvent bolnavi, mai ales pe parcursul
primului an de viaţă: născut de la mame cu patologie endocrină – diabet zaharat, gută, nefrolitiază, boală
colelitiazică etc.; născuţi de la mame cu nefropatii şi schimbări tranzitorii a urinei în timpul gravidităţii,
părinţii care suferă de narcomanie, alcoolism, născuţi de mame cu vârsta de peste 35 ani, ce au suportat în
timpul gravidităţii boli virale etc.)
2. Sindromul abdominal dolor. Caracteristica. Localizarea, durata. Sindromul dizuric. Frecvenţa micţiilor
în dependenţă de volumul vezicii urinare la copii de diferite vârste. Caracteristica clinică a micţiilor.
Sindromul nefrotic şi edemele. Cauzele apariţiei edemelor la copii. Caracterul edemelor. Caracteristica
sindromului nefrotic (edeme pronunţate, oligurie, proteinurie >2g/24 ore, hipoproteinemie,
hipoalbuminemie, hiperlipidemie, hipercolesterolemie, hipercoagulare).
Sindromul nefrotic asociat cu alte sindroame renale: cu sindrom hipertensiv şi sindrom hematuric în
glomerulonefrite; cu erupţii cutanate hemoragice în vasculitele sistemice; cu sindrom abdominal dolor în
vasculita hemoragică; cu azotemie, hipertensiune în IRC; nefropatie toxică în intoxicaţii.
Edeme de origine extrarenală. Cauzele: afecţiuni ale sistemului cardiovascular, greutatea mărită, diaree
cronică, erupţii cutanate, alergoze respiratorii.
Sindromul proteinuriei. Cauzele. Gradele proteinuriei. Consecinţele proteinuriei îndelungate. Algoritm
diagnostic în proteinurie.
Sindromul hematuric. Caracteristica. Gradele hematuriei. Algoritm diagnostic în hematurie. Cauzele
hematuriei la copii de diferită vârstă.
Sindromul leucocituriei. Caracteristica. Indicii normali al leucocituriei. Algoritm diagnostic.
Leucociturii şi eritrociturii izolate. Provenienţa lor renală, ureterală, vezicală, uretrală şi prepuţială.
Volumul cercetărilor necesare. Examinarea prepuţiului. Fimoza. Balanopostita. Cistita, anomalii ale
vezicii urinare. Diagnostic. RVU şi anomalii ale ureterelor.
Sindromul IRC. Caracteristica. Manifestările clinice ale insuficienţei renale cronice la copii. Starea
generală (dezvoltarea fizică, schimbări glomerulare, azotemia permanentă (ritmul cardiac). Anemia,
schimbări din partea scheletului.
Diagnosticul IRC la copii. Tratamentul (măsuri generale, alimentaţia copiilor cu IRC, aportul de apă şi
electroliţi, tratamentul anemiei, hipertensiunii arteriale, etc.)
Principiile de administrare a medicamentelor la copii cu IRC. Dispanserizarea copiilor cu IRA.
3. Glomerulonefritele ca boli multifactoriale. Glomerulonefrita acută poststreptococică. Rolul tulpinilor
nefritogene de streptococi în apariţia glomerulonefritei. Rolul viruşilor, suprarăcirii şi focarelor cronice de
infecţie. Rolul predispoziţiei ereditare, reacţiilor imunologice şi defectelor membranei glomerulare,
mediului ambiant în dezvoltarea glomerulonefritelor. Sindroamele clinice principale: nefrotic, nefritic,
mixt şi urinar izolat. Diagnosticul precoce. Diagnosticul diferenţial. Măsurile terapeutice: regimul,
dietoterapia, tratamentul simptomatic. Indicaţii pentru internare. Evoluţie şi prognostic. Evidenţa
dispanserică a copilului cu glomerulonefrită suportată. Conduita medicului de familie în cazul diferitor
afecţiuni la copilul cu glomerulonefrită suportată. Particularităţile de vaccinare şi regim.
Cauzele cronicizării glomerulonefritelor la copii. Formele clinice (nefrotică, hematurică,mixtă).
Diagnosticul precoce şi diferenţial. Tratamentul. Dietoterapia, regimul, fitoterapia, tratamentul
medicamentos în diferite forme clinice. Prognosticul. Evidenţa medicală, metode de recuperare în condiţii
de centru medical.
4. Pielonefritele şi cistitele la copii (ITU). Pielonefrita acută şi cronică, primară şi secundară. Factorii
etiologici şi predispozanţi. Diagnosticul precoce şi diferenţial. Clasificarea cistitelor: cistita acută şi
cronică. Forme latente. Rolul particularităţilor anatomo-fiziologice referitor apariţiei cistitelor la copii.
Rolul anomaliilor de dezvoltare a vezicii urinare şi al uretrei în dezvoltarea cistitelor la copii. Algoritm de
diagnostic. Tratamentul medicamentos şi fizioterapeutic. Pronostic. Evidenţa dispanserică. Rolul
medicului de4 familie în profilaxia ITU. Indicaţii pentru tratament spitalicesc. Reflux-nefropatiile în
menţinerea infecţiei urinare primare. Diagnostic şi pronostic.
5. Enurezisul ca manifestare a cistitelor. Clasificarea enurezisului la copil. Cauzele. Abordarea
diagnostică la copil cu enurezis. Diagnosticul diferenţial. Concepţia tratamentului complex, prelungit,
individualizat. Tactici terapeutici diferite: măsuri generale, terapia igienico-dietetică, condiţionare reflexă,
motivaţională, dereglări comportamentale, reeducarea vezicală diurnă, psihoterapia.
Tratamentul medicamentos al enurezisului (anticolenergice, antidepresante, miorelaxanţi, preparate ale
hormonului antidiuretic şi a analogilor săi sintetici etc.) Dispanserizarea copiilor cu enurezis.
6. Boli ereditare reno-urinare la copii. Clasificarea clinică.
Uropatii: anomalii, vicii de dezvoltare, aginezie, aplazie renală, hipoplazie, stenoză renală, dublarea
rinichiului, ectopia renală.
Nefropatii: glomerulopatii (sindrom Alport, hematurie familială benignă, sindroame nefrotice).
Diagnosticul clinic. Rolul medicului de familie în diagnosticul precoce. Conduita terapeutică.
Tubulopatii cu poliurie (glucozuria renală, diabetul salin-renal, diabetul insipid nefrogen). Caracteristica
generală. Diagnosticul clinic şi de laborator. Măsuri terapeutice, dietoterapia, terapia medicamentoasă.
Supravegherea medicală în cadrul asistenţei medicale primare.
Tubulopatii cu litiază (hipercalciuria, hiperoxaluria, cistinuria, uricozuriile (diateza urică). Caracteristica
generală. Rolul tulburărilor metabolice congenitale şi factorilor mediului ambiant în apariţia nefrolitiazei.
Diagnostic clinic şi de laborator. Măsuri terapeutice, dietoterapia, tratamentul medicamentos şi balnear.
Profilaxie. Supravegherea medicală în cadrul AMP.
Tubulopatii cu sindroame rahitismale (diabetul renal fosfaturic, sindromul De Toni-Debre-Fanconi,
rahitismul vitamin-D-dependent, acidoza tubulară renală). Caracteristica generală. Diagnostic clinic şi de
laborator. Rolul medicului de familie în diagnosticul precoce. Măsuri terapeutice. Supravegherea
medicală în cadrul AMP.

XII. Boli endocrine.

Maladii endocrine la copil. Incidenţa. Factorii de risc. Structura nozologică. Tulburări staturo-
ponderale. Retardul statural. Hipostatura familială. Retardul statural din maladiile cronice severe.
Retardul statural prin carenţe afective. Algoritm diagnostic. Tactica medicului de familie. Programe de
tratament recuperareşi profilaxie.
Pubertatea precoce. Pubertatea tardivă. Algoritm diagnostic. Tratament. Profilaxie.
Copil obez. Incidenţa. Importanţa factorilor socio-economici în apariţia bolii. Grupe de risc. Semnele
clinice precoce. Diagnostic. Prognosticul şi profilaxia primară.
Hipotiroidismul. Factorii de risc şi etiologici. Hipotiroidismul primar şi secundar. Hipotiroidism
congenital. Semnele clinice precoce. Criterii diagnostice şi diferenţial diagnostice. Programe de evaluare
a dezvoltării fizice şi neuropsihice. Principii de tratament şi supraveghere medicală. Prognostic.
Importanşa continuităţii conlucrării medicului de familie cu medicii specialişti în reabelitarea
fizică,mentală, socială a copiilor cu hipotiroidism.
Guşa. Incidenţa. Importanţa factorilor de mediu în apariţia bolii. Clasificarea. Manifestări clinice.
Diagnosticul. Diagnosticul diferenţial. Tratamentul. Profilaxia individuală în masă. Supravegherea
medicală continuă. Afecţiuni ale glandei suprarenale. Insuficienţa corticosuprarenală(Boala Addison).
Factori etiologici. Simptome clinice. Diagnostic explorativ. Tratament etiopatogenic, medicaţie de
substituţie. Prognostic. Principii de supraveghere medicală. Sindromul Cushing. Cauze
(glucocorticoterapie, tumori hipofizare şi suprarenale). Manifestări clinice. Teste screening de diagnostic.
Tratament diferenţiat.

XIII.STĂRI URGENTE ÎN PEDIATRIE

Sindromul de febră. Structura cauzală. Fiziopatologie etiologică. Manifestări clinice. Diagnosticul
diferenţial al stărilor febrile(infecţioase, neurogene, toxice, metabolice). Tratamentul de urgenţă. Metode
fizice de hipotermie. Medicaţie antipiretică. Tactici terapeutice etiopatogenice. Conduita terapeutică în
condiţiile medicinei primare. Indicaţii pentru spitalizare a copiilor cu febră. Profilaxia stărilor febrile.
Sindromul convulsiv la copii. Etiologia convulsiilor ocazionale (traumatisme, intoxicaţii, infecţii,
tulburări endocrine, vasculare, metabolice).Fiziopatologie. Manifestări clinice. Diagnosticul diferenţial al
convulsiilor. Ajutorul urgent în criza de convulsii. Remedii anticonvulsivante de urgenţă. Medicaţie
anticonvulsivantă etiopatogenică. Tratamentul profilactic al recidivelor convulsiilor. Indicaţii pentru
tratamentul preventiv continuu în sindromul convulsiv. Principiile de conduită în condiţiile medicinei
primare. Indicaţii pentru spitalizare. Evoluţia clinică. Prognosticul. Supravegherea medicală a copiilor ce
au suportat convulsii.
Encefalopatia toxico-infecţioasă la copil. Factorii de risc şi cauzali. Fiziopatologie. Tabloul clinic,
grade de severitate. Sindromul Reye. Diagnostic diferenţial. Principii terapeutice (ajutorul urgent şi
conduita intensivă). Măsuri de profilaxie a neurotoxicozelor la copii. Metode de recuperare.
Supravegherea la nivelul medicinei primare.
 Sindromul de vomă. Vărsături ocazionale. Vome funcţionale (intoxicaţii, infecţii, cauze neurogene,
psihogene, metabolice, chirurgicale acute, digestive, endocrine). Vome organice(anomalii ale tractului
gastrointestinal). Voma acetonică, cauze, fiziopatogenie, particularităţile clinice. Diagnosticul diferenţial
al vomelor. Tratament simptomatic de urgenţă. Remedii antivomitante. Principiile de conduită
diferenţiată în sindromul de vomă. Indicaţii pentru spitalizare a copilului cu vărsături.
Intocxicaţii acute. Cauze. Diagnosticul anamnestico – clinic. Tratamentul general. Prevenirea
absorbţiei toxicului. Terapia cu antidoturi nespecifice şi specifice. Metode de detoxicare. Dializa.
Hemocarboperfuzie. Plasmafereza. Exsanguinotransfuzie. Terapia suportivă. Măsuri de recuperare şi
profilactice. Prognosticul.
Insuficienţa respiratorie acută. Cauze. Manifestări clinice, grade de severitate. Tratamentul de
urgenţă. Ventilaţie pulmonară asistată. Oxigenoterapie. Clinica şi ajutorul urgent în aspiraţie de corp
străin, conduita terapeutică.
Insuficienţa acută cardiovasculară. Factorii etiologici. Şocul hipovolemic. Stop cardiorespirator.
Edem pulmonar. Resuscitarea diferenţiată. Tratament. Prognostic.
Insuficienţa acută renală. Cauze (prerenale, renale). Tabloul clinic. Oligurie. Anurie. Diagnostic.
Tratamentul de urgenţă. Principii de conduită terapeutică. Indicaţii pentru dializă urgentă.
Insuficienţă acută a suprarenelelor. Etiologia. Sindromul Waterhouse – Friedrichsen. Diagnosticul
clinic. Resuscitarea în insuficienţa acută a suprarenalelor. Evoluţia. Prognosticul.
Hemoragii acute. Etiologia. Manifestări clinice. Resuscitare diferenţiată. Medicaţie hemostatică.
Indicaţii pentru spitalizare.

Baremul deprinderilor practice

1. Examenul clinic al nou-născutului
1. Îngrijirea nou-născutului
2. Organizarea alimentaţiei copilului la diferite perioade de vârstă
3. Aprecierea dezvoltării fizice a copilului
4. Aprecierea dezvoltării psihomotorii a copilului
5. Antropometria
6. Aprecierea statusului nutriţional al copilului
7. Examenul clinic al sistemului respirator la copil
8. Examenul clinic al sistemului digestiv la copil
9. Examenul clinic al sistemului cardiovascular la copil
10. Examenul clinic al sistemului urinar la copil
11. Administrarea remediilor medicamentoase intravenos, intramuscular, subcutanat.
12. Aprecierea rezultatelor investigaţiilor de laborator
13. Aprecierea rezultatelor examenului ECG
14. Aprecierea rezultatelor spirografiei
15. Aprecierea rezultatelor ECO-cardiografiei
16. Aprecierea rezultatelor examenului radiologic

Evaluarea curentă
 referate problematice;
 examinarea bolnavilor tematici, stabilirea diagnosticului şi prescrierea tratamentului;
 teste cu grilă;
 probleme de situaţii (cazuri clinice);

Evaluarea finală - colocvium.

Directorul Departamentului Pediatrie Ninel Revenco

dr. habilitat, profesor universitar,