Morfologia functionala a premolarilor inferiori

Autor: Botnaru Octavian

gr. s1901

MFSS

1
 Caractere morlologice comune premolarilor
inferiori
Premolarii inferiori prezintă volumul cel mai redus din grupul dinților laterali
inferiori.
- Coroanele au aspect cilindric, iar pe secțiune transversală sunt aproape
circulare;
-Cuspizil linguali sunt mai mici decâ t cei vestibulari, diferența dintre ei fiind
evidentă .
- Şanļul principal central este curb cu concavitalea orientată spre vestibular și se
gă seşte situat mai aproape de marginea linguală a felei ocluzale.
-Axul coronar face cu axul radicular un unghi obtuz deschis spre lingual. Această
angulație corono-radiculară poate crea dificultă ți în trata- mentele endodontice
(posibilitatea creă rii de că i false). - Premolarii inferiori sunt dinți monoradiculari.
-- Ră dă cina are aspect de con efilal și conține un singur canal radicular principal
larg. Pe secțiune transversală este uşor aplatizată mezio-distal.
- - Apexurile se gă sesc situate în vecinā tatea gă urii mentoniere.

2
 Primul molar inferior
• DATE GENERALE:
Primii premolari inferiori ocupă poziţiile 4 de pe cele două hemiarcade mandibulare, fiind
încadraţi de caninii inferiori spre mezial şi de premolarii secunzi inferiori spre distal. Conform
sistemului internaţional de notare codurile lor sunt următoarele:
 3.4-pentru primul premolar inferior stâng
 4.4-pentru primul premolar inferior drept.
Primii premolari inferiori erup pe arcada mandibulară la vârsta de 10-12 ani, iar rădăcina lor va fi
complet edificată la 12-13 ani.
Dimensiunile medii ale acestor dinţi sunt următoarele:
 înălţimea coroanei : 8-8,5 mm
 înălţimea rădăcinii : 14 mm
 diametrul coronar M-D: 7 mm
 diametrul coronar V-L: 7,5 mm
Primii premolari inferiori prezintă 2 lobi de creştere( 1 V şi 1 L) fiecare din aceştia fiind format
din câte 3 lobuli de creştere.

3
4
 CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE

Coroana primului premolar inferior are o formă aproape cilindrică cu patru feţe laterale şi o faţă ocluzală.
•I. FAŢA VESTIBULARĂ:
1.Dimensiuni:-înălţimea : 8 mm
-lăţimea : 6,5-6,9mm
2.Conturul: este format din laturile proximale (mezială şi distală), cervicală şi ocluzală.
-este asemănător cu cel al caninului inferior dar are dimensiuni mai reduse iar “V”-ul ocluzal este mult
mai deschis.
a)marginile proximale:-uşor curbe şi convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă şi mai
convexă decât marginea mezială.
b)marginea proximală: formă de semicerc cu concavitatea spre ocluzal.
c)marginea ocluzală: este asemănătoare cu cea a caninului dar este mai mică şi cu unghiul “V”-ului mult
mai deschis.
3.Relieful: -este convex în ambele sensuri. Convexitatea în sens mezio-distal este evidentă pe toată
lungimea coroanei.
-convexitatea maximă se găseşte la unirea 1/3 meziale cu 1/3 cervicală.
-prezintă două şanţuri verticale care separă cei trei lobi de creştere. Lobul central este cel mai proeminent.

5
FAŢA LINGUALĂ:
1.Dimensiuni: -mult mai reduse decât cele ale feţei vestibulare. De multe ori înălţimea
feţei linguale reprezintă doar 2/3 sau chiar ½ din cea a feţei vestibulare. Înălţimea feţei
linguale este în strânsă legătură cu gradul de dezvoltare a cuspidului lingual care
decide înălţimea acestei feţe.
2.Relieful: -convex destul de accentuat în sens transversal şi axial. Convexitatea
maximă se găseşte în 1/3 cervicală.
FEŢELE PROXIMALE:
1.Contur:-are forma unui trapez cu baza mică spre colet şi baza mare spre ocluzal.
Este conturul de trecere de la canin la dinţii laterali deoarece marginea ocluzală are
forma unui “V” cu vârful spre colet.
2.Relieful: -convex în sens V-L. Cele două feţe proximale sunt convergente spre
lingual.

6
 FAŢA OCLUZALĂ

1.Contur:- aproximativ circular cu o uşoară turtire în sens M-D.

2.Relieful: -cuprinde: 2 cuspizi, 2 fosete, 1 şanţ intercuspidian, câ teva creste de
smalţ accesorii
a)cuspizii: -cuspidul vestibular este cel mai mare, el avâ nd o dimensiune dublă faţă
de cel lingual. Această diferenţă mare între dimensiuni face ca faţa ocluzală să aibă
o înclinare de aproximativ 45 grd. spre lingual.
b).crestele de smalţ: -cele două creste esenţiale ale cuspizilor separă faţa ocluzală
în patru versante : 2 meziale şi 2 distale, câ te unul pentru V şi L (M-L şi M-V , D-L şi
D-V).
-creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare şi mai pronunţată decâ t la
cuspidul lingual.
c).şanţul intercuspidian:-uneşte fosetele mezială şi distală . Este scurt şi are o
formă concavă spre vestibular. Este situat mai aproape de marginea linguală şi are
o adâ ncime redusă ceea ce face ca cei doi cuspizi să pară că sunt uniţi între ei.
d).fosetele:-foseta distală este mai largă decâ t cea mezială .

7
 CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE

are întotdeauna o singură ră dă cină

•formă de con efilat uşor aplatizat M-D
•prezintă două şanţuri longitudinale pe cele două feţe proximale ( cel M
este mai accentuat)
•D. CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR
•CAMERA PULPARA: are dimensiuni mai reduse; prezintă două coarne
pulpare corespunză toare celor doi cuspizi ( cel V este mult mai mare
decâ t cel L)
•CANALUL RADICULAR: are un diametru destul de mare

8
Variante canal radicular

9
 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A
PRIMULUI PREMOLAR INFERIOR

• FAŢA VESTIBULARĂ ESTE MULT MAI ÎNALTĂ DECÂT CEA

LINGUALĂ.
• CUSPIDUL VESTIBULAR ESTE DUBLU CA VOLUM FAŢĂ DE CEL
LINGUAL.
• ŞANŢUL INTERCUSPIDIAN ESTE CONCAV SPRE VESTIBULAR.
• FOSETA DISTALĂ ESTE MAI LARGĂ DECÂT CEA MEZIALĂ.
• RĂDĂCINA UNICĂ, ARE FORMA DE CON UŞOR EFILAT ŞI ESTE
APLATIZATĂ UŞOR MEZIODISTAL.

10
 Premolarul secund inferior
DATE GENERALE:Premolarii secunzi inferiori ocupă poziţiile cu numă rul 5 pe
hemiarcadele mandibulare ei fiind încadraţi de primii premolari inferiori spre mezial
şi de primii molarii inferiori spre distal. Conform sistemului internaţional de notare
codurile lor sunt:
4.5-pentru premolarul secund inferior drept
3.5-pentru premolarul secund inferior stâ ng.
Premolarii secunzi inferiori erup pe arcada mandibulară la vîrsta de 11-12 ani iar
ră dă cina lor va fi complet edificată la vâ rsta de 13-14 ani.
Dimensiunile medii ale acestor dinţi sunt urmă toarele:
înă lţimea coronară : 8 mm
înă lţimea ră dă cinii: 14-14,5 mm
diametrul coronar M-D: 7-7,5 mm
diametrul coronar V-L: 8-8,5 mm
Din punct de vedere al numă rului lobilor de dezvoltare premolarii secunzi inferiori
pot prezenta două variante:

11
12
 CARACTERISTICI MORFOLOGICE
CORONARE
Coroana acestui premolar are o formă cuboidală şi prezintă caractere foarte apropiate de cele ale
molarilor. Foarte frecvent acest premolar poate prezenta 3 cuspizi ( doi linguali). Este cel mai
mare premolar.
•I. FAŢA VESTIBULARĂ:
1.Dimensiuni:-înălţimea 8 mm -diametrul M-D: 7,2-7,4 mm
2.Contur:-este format de cele patru laturi: M, D, cervicală şi ocluzală.
a).marginile proximale: au dimensiuni egale cu cele ale primului premolar inferior. Ele converg
uşor spre cervical. Marginea distală este mai scurtă şi mai convexă decât cea mezială.
b). marginile cervicală şi ocluzală: au dimensiuni mai mari decât omoloagele lor de la primul
premolar inferior. Forma marginii cervicale este de semicerc cu concavitatea spre ocluzal.”V”-ul
ocluzal este mai aplatizat decât la ceilalţi premolari. Unghiul distal este mai rotunjit decât cel
mezial.
3.Relieful: -este convex în ambele sensuri. Convexitatea maximă este situată în 1/3 cervicală.
c) -în 1/3 ocluzală sunt vizibile două şanţuri verticale care delimitează cei trei lobi de creştere.
Lobulul central este cel în care se găseşte şi vârful cuspidului vestibular şi de aceea este mai înalt
decât ceilalţi.
• Faţa vestibulară este înclinată spre lingual dinspre cervical spre ocluzal

13
 FAŢA LINGUALĂ

1.Dimensiuni:-înă lţimea : 6,5 mm

-toate dimensiunile sunt mai reduse decâ t cele ale feţei vestibulare.
2.Conturul:-asemă nă tor cu cel al feţei vestibulare.
a)marginea cervicală:-linie curbă cu concavitatea spre ocluzal
b). marginile proximale:-convergente spre cervical
c). marginea ocluzală:
•în varianta cu doi cuspizi, marginea ocluzală are un singur vâ rf foarte şters
•în varianta cu trei cuspizi: marginea ocluzală are forma literei “M” cu vâ rfurile rotunjite.
Acest aspect este dat de prezenţa micului şanţ care separă cei doi cuspizi linguali şi care
dispare în imediata vecină tate a feţei ocluzale.
3.Relieful:-are o dublă convexitate care atinge maximum în 1/3 mijlocie. Datorită faptului că
feţele vestibulară şi linguală sunt convergente spre ocluzal diametrul maxim M-D este situat
în 1/3 cervicală iar diametrul minim la nivelul marginii ocluzale.

14
 FAŢA OCLUZALĂ
1.Contur:-are forma unui patrulater cu unghiurile rotunjite, delimitată de
cele patru margini:V, L, M, D.
a).marginile vestibulară şi linguală:-marginea vestibulară este mai
mare decâ t cea linguală . Ambele margini sunt formate de crestele sagitale
de smalţ ale cuspizilor V şi L.
b)marginile proximale: -marginea mezială este mai mare decâ t cea
distală . Ambele margini sunt convergente spre lingual.
2.Relief:-faţa ocluzală este înclinată spre lingual în sens ocluzo-cervical
cu 15 grd (spre deosebire de situaţia primului premolar inferior unde
înclinarea era de 45 grd.).
-relieful feţei ocluzale la premolarul secund inferior poate prezenta două
variante morfologice: bicuspidat şi tricuspidat.

15
 Varianta bicuspidată
a).varianta bicuspidată:-este mai rară .
-cuspidul V este mai mare decâ t cel lingual
-şanţul intercuspidian M-D are forma unei linii curbe
cu concavitatea spre V
-fosetele marginale (mezială şi distală ) sunt mai
aproape de regiunea vestibulară a coroanei. Foseta
distală este mai mare decâ t cea mezială .

16
 Varianta tricuspidată
• b).varianta tricuspidată: este mai frecventă
• conturul are o formă mai pă trată cu latura linguală mai
mare decâ t cea vestibulară .
• Prezintă doi cuspizi linguali : M-L şi D-L.
• În mijlocul feţei ocluzale există o fosetă centrală din care
pornesc trei şanţuri în formă de “Y”:centro-mezial, centro-
distal şi centro-lingual.
• În această variantă pe faţa ocluzală vor exista 3 creste
esenţiale.
• Cei trei cuspizi, în ordinea mă rimii lor sunt :V, M-L, D-L.

17
 Diferențierea premolarilor superiori de cei inferlori

• Diferențierea premolarilor superiori de cei inferlori

• - Premolarii superiori au, în ansamblu, coroanele mai voluminoase.
• - Premolarii superiori sunt în serie descendentă , primul fiind mai voluminos
decâ t cel de-al doilea, iar la mandibulă sunt în serie ascendentă .
• - Forma coroanelor premolarilor superiori se aseamă nă cu un paralelipiped cu
unghiurile rotunjite, aplatizate mezio-distal. În cazul premolarilor inferiori
forma coroanelor se înscrie într-un cilindru.
• - Diferența dintre diametrele mezio-distal și vestibulo-oral la premolarii
superiori este evidentă în timp ce la premolari inferiori cele douā diametre sunt
aproximativ egale. Coroanele premolarilor superiori sunt aplatizate mezio-
distal, în timp ce la premolarii inferiori au un contur aproape circular
• Premolarii superiori au doi cuspizi de dimensiuni relativ egale, pe câ nd
premolarii mandibulari au cuspidul vestibular evident mai voluminos decâ t
cuspidul (cuspizii) linguali.

18
 Diferențierea premolarilor superiori de cei inferlori

- Fala vestibulară a premolarilor inferioni prezintă o evidentă înclinare spre

lingual fapt ce determină situarea spre oral a fețel ocluzale Şanjul principal central
la premolarii superion este drepl, iar la premolarii inferiori concav spre vestibular
-La premolarii superiori, losa mezială este mai mare, pe cánd la premolarii
interiori fosa distală este mai mare.
- La premolarii superiori uzura este mai evidentă la nivelul cuspizilor palatinali,
iar la cel inferiori la nivelul cuspizilor vestibulari.
- Axul coronar la premolaril superiori este în continuarea ră dă cinii in timp ce la
cei inferiori face cu axui ră dă cinii, un unghi cu deschiderea. orientată lingual. -
Ră dă cinile premolarilor superiori sunt mai voluminoase decá t la cel inforiori. - Po
secțiune transversală rā dā cinile premolarilor superiori sunt aplatizate mezio-
distal, iar primul premolar prezintă două ră dä cini. Ră dă cinile premolarilor
inferiori au pe secțiune o formă aproximativ circulară .

19
20