Tema: Placa Bacteriana Structura si metabolismul

Placa Dentara

Placa dentar sau placa bacterian este o mas dens i coerent de microorganisme ntr-o matrice intermicrobian, care ader la dini sau la suprafeele restaurrilor i care rmne aderent n ciuda activitii musculare, a cltirii viguroase cu ap sau a irigaiilor. Placa constituie o mas organizat de bacterii. Originea plcii bacteriene este n microorganismele bucale i n componentele salivare

ROZENCWEIG o definete ca "un strat coloidal, moale, dens, glbui, constnd dintr-o mas coerent de microorganisme vitale, situate ntr-o matrice bogat n polizaharide i glicoproteine. Ea ader la suprafaa dentar, la tartru i lucrrile protetice prin intermediul peliculei dobndite. E un produs al creterii microbiene i a activitii metabolice. Dac se minerealizeaz, ea devine tartru.

Placa bacteriana este un sistem microbian, bine adaptat mediului bucal, ce prezinta o bogata activitate metabolica.

Din punct de vedere al compozitiei, placa bacteriana este un depozit moale ce adera de suprafetele dure dentare dar si de alte structuri din cavitatea bucala, cum ar fii: mucoasa bucala, proteze fixe sau mobilizabile.

Aspecte Clinice

In functie de zona unde se intalneste exista doua tipuri de placa bacteriana: placa bacteriana supragingivala ce se gaseste la nivelul suprafetelor dentare, mucoasa bucala, palatinala sau linguala, pe fetele proximale dar si in santuri si fosete, si placa bacteriana subgingivala care se depune in santul gingival si in pungile parodontale. Placa bacteriana poate fi evidentiata prin palpare cu sonda si cu ochiul liber atunci cand are o grosime suficient de mare si culoare galbuie.

Placa dentara supragingivala

Placa dentara subgingivala

Structura placii dentare

Placa bacterian are o structur complex n care se pot observa cteva straturi. Primul strat format n special de glicoproteine salivare, se prezinit sub un aspect amorf acelular, trimind nite prelungiri sub forma unei reele dendritice la adncimi variabile ntre lamelele smalului.

La nceputul formrii sale, acest strat este lipsit de bacterii; mai trziu apar i colonii bacteriene (n primele 24 de ore). ntre glicoproteinele din care este alctuit stratul respectiv se gsesc, n cantitate mare, aminoacizi de tipul prolinei, acidul glutamic i glicinei. De asemenea, se gsesc bogate cantiti de hexozamine.

Peste acest strat se depune un al doilea, aanumita plac bacterian matur, alctuit dintro substan amorf, dar care conine de la nceput microorganisme siub form de colonii.

Compoziia plcii nu este stabil. Dup o zi se remarc prezena filmului salivar i civa coci inclui ntr-o matrice celular. Dup 2-3 zile exist pn la 4 straturi suprapuse de bacterii nghesuite ca ntr-o palisad, fiind cuprinse ntr-o matrice bogat n polizaharide extracelulare de origine bacterian foarte adeziv, n a 4-a zi se pot numra pn la 30 de straturi microbiene suprapuse, cu apariia i profileferarea intern a noi specii.

Dup cercetrile lui LOE i colab. (1965) i MANDEL (1970) compoziia plcii evolueaz n felul urmtor: - n primele 2 zile coci i bacili Gram pozitivi, apoi bacili Gram negativi; - zilele 3-4: se adaug fuzobacteriile i bacteriile filamentoase; - ntre zilele 4-9 se asociaz spirili, vibrioni i spirochete.

Important este evoluia compoziiei ctre predominarea anaerobilor i a formelor filamentoase, mai nefaste pentru esuturile nvecinate. Glucanii formeaz partea cea mai important a matricei interbacteriene, n timp ce fraciunea celular este predominant glicoproteic. Se gsesc i lipide, enzime de origine bacterian (hialuronidaz, colagenez) i elemente anorganice: Ca, Mg, P, De remarcat faptul c placa este insolubil n saliv iar eliminarea ei fizic este posibil doar prin mijloace mecanice.

Microorganismele predominante n placa betcterian siunt: streptococii facultativ anaerobi i strict anaerobi (40%) i bacili gramspozitivi facsultativ anaerobi i strict anaerobi (bacili difteroizi 4l%) urmai de bacili gramnegativi (Bocteroides 4% i Fusiformis 4%) cocii gramnegaitivi anaerobi (Veillonella 4%) i anaerobi (Neisseria 3%), vibrionii anaerobi 2% i lactobacilii sub l%.

Stratul cel mai superficial al plcii conine, pe lng glicoproteinele din primele straturi, care se depun n continuare, i elemente celulare descuamate din mucoasa bucal, leucocite, hidrocarbonate, sruri minerale (calciu, fosfor, fluor), lipide libere, ca i un mare numr de bacterii.

Numeric, microorganismele existente n acest strat se apreciaz a fi de peste 10 - 300 de ori mai multe dect n lichidul bucal.

La nivelul plcii bacteriene cele mai frecvente procese metabolice sunt cele prin care microorganismele ce o populeaz produc polizaharide (glucani) din zaharuri simple aflate n mediul bucal. Unele din aceste polizaharide sunt depozitate extracelular i constituie componeni glucidici importani ai matricei, pe care se dezvolt microorganismele

Polizaharidele extracelulare (Dextran, Levan, Mutan) sunt formate numai din componentele zaharozei - glucoza sau fructoz, iar polizaharidele intracelulare (asemntoare glicogenului) pot fi formate dintr-o varietate de zaharuri cu o molecul mic, printre care glucoza, maltoza, zaharoza.

Atunci cnd mediul nu le procur zaharuri suficiente de hran, microorganismele recurg la glucidele de rezerv intracelulare i extracelulare i le metabolizeaz pn n stadiul final de acid.

Microorganismele placii dentare

Foarte numeroase :250 milioane/mg greutate umeda de placa Cel putin 27 de tipuri diferite:streptococi ,coci ,bacili. In primele stadii de dezvoltare a placii apar microorganisme aerobe si numai dupa 9 zuke apar si cele anaerobe . Pe linga matrice si microorganisme ,s-au pus in evidenta si incluziuni de celule epiteliale si leucocite aflate in diferite stadii de degradare.

Metabolismul placii

Este un alt factor care contribuie la formarea matricei. Metabolismul placii bacteriene este influentata de dieta. Aportul de carbohidrati determina cresterea proceselor fermentative cu scaderea Ph-ului ,ceea ce favorizeaza dezvoltarea bacteriilor producatoare de acid uric,unele specii de streptococi,lactobacili.

Unele bacterii pot lega glicogenul si prelungesc producerea de acid chiar dupa epuizarea celor alimentari. Germenii aerobi ,streptococi ,lactobacili,multiplicati la Ph-ul acid,duc la un consum exagerat de oxigen si determina acumularea de :anioni ,superoxid,peroxid de hidrogen,apa oxigenata.

Produsele metabolice ale placii determina numeroase interactiuni de nutritie bacteriana.Astfel streptococii si Actinomyces produc in prezenta factorilor salivari din carbohidrati prin fermentatie acida ,lactat folosit de Veilonella care la rindul ei ,produce metaboliti folositi de Campylobacter si Bacteroides.

Toti streptococii si Actinomyces produc fumarat ,folosit de fusobacteri si unele specii de Bacteroides,care la rindul lor produc CO2,ce favorizeaza speciile de Capnocitophaga,actinobacillus .

Cum prevenim acumularea plcii bacteriene?

Cu o ngrijire adecvat, placa bacterian este uor de prevenit. Nu neglijai: Periajul complet cel puin de dou ori pe zi, pentru ndeprtarea plcii bacteriene de pe suprafaa tuturor dinilor. Folosirea zilnic a aei dentare pentru ndeprtarea plcii bacteriene dintre dini i de la jonciunea mucogingival interdentar, acolo unde nu ajunge periua de dini. Limitai consumul de alimente cu coninut de zaharuri sau amidon, n special al gustarilor lipicioase. Mergei la medicul dentist pentru controalele dentare de rutin i periaj profesional.

 Va

multumesc pentru atentie

Studenta:Fetco

Mihaela