19.04.

2018

Curs 6 Parodontologie

Placa bacteriana supragingivala

Ea adera la suprafata dentara in vecinatatea marginii gingivale libere, prezentand 2 zone: coronara
si marginala (mai aproape de gingie).

Etapele formarii placii bacteriene sunt:

1. Formarea peliculei

2. Aderenta si atasarea bacteriana

3. Multiplicarea bacteriana cu formarea matricei (maturarea placii).

1. Formarea peliculei

Placa este o structura complexa dispusa in cateva straturi. Dupa aproximativ 1-2 ore de la igienizare
incepe depunerea primului start de depozit organic din saliva constituind pelicula.

Pelicula este formata in special din glicoproteine salivare avand un aspect amorf acelular, trimitand
prelungiri dendritice la adancimi variabile intre lamelele de smalt, iar la inceputul formarii sale este
lipsita de flora bacteriana, urmand ca mai tarziu sa apara primele colonii bacteriene.

Intre glicoproteinele stratului pelicular se gasesc in cantitate mare aminoacizi de tipul PROLINEI,
AC.GLUTAMIC, GLICINEI, CARBOHIDRATI, IMUNOGLOBULINE, FACTORI DE CRESTERE AI
HEMAGLUTINAREI (aglutinarea hematiilor indusa de anticorpi). IgM este o hemaglutinina este mai
eficienta decat IgE. Exista i hemaglutinare pasiva orin care eritrocitele se leaga chimic de antigen si
exista o aglutinare pasiva inversa care utilizeaza eritrocte la care au fost legati anticorpii, acestia fiind
aglutinate de antigene.

Grosimea peliculei 100 nm la 2 ore de la igienizare, la 24-48 h ajunge la 500- 1000nm.

Depunerea peliculei se face pe sema absorbției proteinelor de pe suprafata smalțului datorita

interacțiunii dintre ionii de Ca si P cu macromoleculele salivare incarcate electric de sens contrar.

2. Aderenta si atasare bacteriana

Peste primul strat se depune cel de-al doilea =>placa bacteriana matura, alcatuita dintr-o substanta
amorfa dar care contine inca de la inceput colonii bacteriene reprezentate in special din coci,
polimorfonucleare si celule epiteliale.

Depozitul bacterian va incepe sa creasca in lipsa instituirii igienei prin atasare si colonizare
bacteriana.

Aderenta bacteriana se face prin patru mecanisme:

1. Mecanisme electrostatice

2. Mecanisme hidrofobe
3. Prin structuri specializate

4. Prin receptori de suprafata specifici si enzime.

1. Aderenta prin mecanism electrostatic. Membrana bacteriana si pelicula prezinta o incarcatura

electrostatica negativa. Legatura cu suprafata peliculei se face prin anionii membranari care se grupeaza
cu cationii de Ca care prezinta o legatura covalenta.

2. Aderenta prin mecanisme hidrofobe. Se face prin intermediul acidul Lipotechoic din structura
peretelui bacterian al bacteriilor ce prezinta suprafata hidrofoba.

3. Aderenta prin structuri specializate se face prin structuri celulare cum ar fi pilii si fimbriile, care
se gasesc in cocii gram + si care adera de suprafata dentara. Primele bacterii care adera se numesc specii
pioniere si sunt preprezentate de Streptococus sangvis, Streptococus oralis si de Neisseria. O alta forma
de cuplare se realizeaza intre coci si bacterii filamentoase care se lipesc in jurul filamentului dand
aspectul caracteristic de stiulete de porumb. In aceasta ultima situatie se produce o atasare pasiva prin
intermediul altor bacterii. Aceste bacterii filamentoase au si rolil de transport.

4. Adrerenta prin receptori de suprafata si enzime care se realizeaza prin intermediul adezinelor.
Acestea sunt situsuri biochimice prezente pe suprafata bacteriana care jnteractioneaza specific cu
suprafata peliculei iar acestea au fost puse in evidenta la Streptococus mutans care eliberează
GLICOZILTRANSFERAZA (este o enzima adeziva si se absoarbe pe suprafața dentara unde se produce
Glucan, iar cand acest complex este supus la acțiunea Sucrozei determina o colonizare bacteriana
dependenta de sucroza)

3. Multiplicare bacteriana cu formarea matricei

Aderarea bacteriana activa sau pasiva la pelicula determina o acumumulare bacteriana urmata de
creștere si multiplicare cu eliberare de metaboliti organici si anorganici, ce reprezinta de fapt o
coagregare bacteriana cu formare de matrice interbacteriana. Acest lucru corespunde cu formarea placii
supragingivale.

Conținutul biochimic al matricei este deosebit de complex, componenta de baza fiind alcătuită din
polizaharide, proteine produse de microorganismele din placa.

La nivelul placii bacteriene cele mai frecvente procese metabolice sunt cele prin care
microorganismele ce populeaza placa produc polizaharide sau glucani din zaharurile simple aflate in
cavitatea orala. Unele dintre aceste polizaharide sunt depozitate extracelular si constituie componenti
glucidici importanti pentru matrice pemcare se dezvolta microorganismele. Altele sunt inmagazinate
intracelular si reprezinta glucide de rezerva. Atunci cand mediul bucal nu le procura zaharuri suficiente
de hrana microorganismele recurg la cele de rezerva ca sursa energetica metabolizandu-le pana la
stadiul final de acid.

Glucidele provenite din metabolizarea zaharurilor de catre streptococi sunt folosite ca sursa
energetica sau ca elemente de aderenta si coagregare bacteriana.
 Placa bacteriana mai contine proteine, lipide provenite din endotoxinele bacteriene, substanțe cu
actiune toxica locala si inflamatorie si saruri anorganice de Ca, P, K, Na, care sunt responsabile de
mineralizarea placii si formare de tartru.

Metabolismul placii bacteriene

Contribuie la formarea matricei si este dependent de dieta alimentara a individului.

Prin cresterea aportului de hidrocarbonate cresc procesele fermentative urmate de scaderea pH-
ului favaorizand dezvoltarea bacteriilor producatoare de acid. Bacteriile fermentative formeaza acizi
lactici.

Germenii anaerobi, lactobacilii, streptococii, consuma oxigen in cantitate mare, determinand

acumularea de peroxid de hidrogen, apa oxigenata, anioni, radicali OH, produsi toxici pentru membrana
celulara si enzime bacteriene, creand conditii favorabile dezvoltarii florei anaerobe prin efectul
bactericid.

Factorii de aparare a gazdei

Saliva dispune care se opun formarii si maturarii placii bacteriene cum sunt factorii imunitatii
nespecifice, sistemele tampon salivare si lactoferina.

Factorii imunitatii nespefice actioneaza toxic sau litic asupra bacteriilor, privandule de anumite
cerinte de ordin metabolic impieducand aderența bacteriana.

Sistemele tampon salivare neutralizeaza pH-ul acid cauzat de fermentația carbohidraților.

Lactoferina priveaza bacteriile de un factor cu acțiune antimicrobiana, lizozimul este o carbohidraza

care scindeaza polizaharidele din constitutia peretelui celular bacterian, inhiba aderenta bacteriilor la
hidroxiapatita si provoaca liza lor. Concentratia de lizozim scade pe masura cresterii fluxului salivar, iar
mucina se pare ca are un rol inhibitor.

Placa bacteriana subgingivala

Contine coci gram+ , bacili, iar dupa cateva zile apar bacteriile gram - , bacterii filamentoase si
fusobacterii.

Dupa ziua a9-a, flora gram- se înmulțește si apar spirichetele, iar dupa ziua 21 flora devine
polimorfa capabila sa determine apariția imbolnavirilor gingivale.

Aceasta este constituita din 3 straturi:

1. O placa bacteriana asociata suprafetei dentare

2. O placa bacteriana asociata santului gingival

3. O placa bacteriana asociata tesutului gingival.

1. O placa bacteriana asociata suprafetei dentare

 Este asemanatoare structural ca cea supragingivala, bacteriile acopera o buna parte din suprafata
radacinii dintelui, marginea papicala a placii bacteriene asociata dintelui aflandu-se la distanta de
epiteliul jonctional intre placa si epiteliu existand un strat constand intr-un numar mare de leucocite.

Cu cat ne situam mai jos stratul bacterian este dominat de bacili gram- cu orientare specifica avand
aspect de perie cu tepi.

2. Placa bacteriana asociata santului subgingival

Se intinde pana la jonctiunea gingivo-dentara.

Are flora predominant gram- compusa din coci, spirochete, fimbrii, etc. fara orientare specifica si
fara matrice. Speciile din aceasta placa sunt caracteristice condițiilor oferite de prodontiul gazdei.
Ulterior se va produce colonizarea cu bacterii specifice tipului de afectiune parodontala prin penetrarea
acestora a tesutului parodontal.

3. Placa asociata tesutului gingival

Este reprezentata de penetrarea florei microbiene prin strapungerea barierei epitelioconjunctiva.

Mecanismele de patogenitate bacteriana:

1. Mecanisme directe

2. Mecanisme indirecte