Igiena. Definitie.

– este ramura de baza a medicinei preventive ce se ocupa cu pastrarea si

promovarea starii de sanatate a comunitatilor umane.

Numele ei provine de la Hygeea ce personifica zeita sanatatii (emblema sanatatii) in mitologia

greaca, fiica lui Asklepios ce a ramas simbolul medicinei curative.

Sănătatea este rezultatul interacţiunii dintre zestrea biologică, genetică a omului şi condiţiile
mediului său de viaţă şi de activitate.

Boala reprezintă o neadaptare sau o deficienţă de apărare a organismului ca şi absenţa reacţiei la

stimulii la care organismul este expus.

Starea de sănătate şi disconfort – boală, incapacitate, invaliditate şi terminând cu decesul.

Factori endogeni – sunt reprezentaţi de sex, rasă, vârstă, caracteristicile biologice şi caracteristicile
demografice ale populaţiei.

Factori comportamentali – anturaj, mijloace financiare, experienţa individuală.

Stilul de viaţă cuprinde obiceiurile alimentare, consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul,
stresul, sedentarismul, comportamentul sexual

Mediul este: “totalitatea factorilor din afara organismului prezenţi la un moment dat şi care
acţionează asupra omului şi activităţii sale

Factori de mediu:

Fizici – temperatura, umiditatea, radiaţii, zgomote.

Geodinamici – zona geografică.

Chimici

Biologici – bacterii, fungi, paraziţi.

Mediul socio – economic – pragul de sărăcie, stilul de viaţă alimentar, condiţii de viaţă şi muncă
precum şi nivelul de instruire.

Factorii de mediu pot actiona:

Sanogen: când îndeplinesc anumite condiţii de calitate (aer curat, apa potabilă, alimente bune)

Patogen:

Factori etiologici (cauzali): prezenţa lor este obligatorie pentru producerea bolii. Exemplu: bolile
infecţioase

1
Factorii de mediu si organismul - relatia doza efect in functie de care efectele aparute pot fi acute,
cronice sau tardive

Efectele acute

– expunere la concentratie foarte mare o perioada scurta de timp (minute, ore)

- sunt accidentale

Cronice

expunere la concentratie moderat crescuta fata de concentratia maxima admisa, dar o perioada mai
mare de timp

cel putin 3 luni.

Tardive

– apar la cocentratii mici cu o latenta foarte mare de ani, decenii.

- efecte cancerigene.

Factori de risc: se asociază cu frecvenţă crescută a factorului etiologic în declanşarea bolii; singuri, nu
produc boala.

Dacă apar pe lângă factorii etiologici, boala se manifestă mai devreme, se agravează, conduce spre
deces (eventual).

In functie de relatia doza – efect pot fi:

Efecte cu prag – apar cand se depaseste un anumit nivel , concentratia atinsa in organism

Ex efectele toxice sunt induse de expunerea organismului si apar dupa depasirea anumitor
concentratii ale plumbemiei.

Efecte fara prag – orice doza, concentratie poate induce efectul cancerigen.

Studii de impact a factorilor de mediu asupra sanatatii:

- Identificarea pericolului existent în mediu: factor de mediu care poate afecta sănătatea în
anumite condiţii. Exemple: centrală atomo-electrică, fabrică ce elimină toxice în aer, apă, sol.
- Definirea riscului: probabilitatea de apariţie a unui efect nedorit.
- Stabilirea expunerii populaţiei la factorul respectiv: tipul expunerii, magnitudine, căi de
pătrundere în organism, timpul de expunere (în funcţie de amplasare: rural / urban).
- Stabilirea populaţie expuse: prin determinarea concentraţiei toxicului.
- Stabilirea persoanelor cu risc maxim: femei (aerul în bucătărie este mai prost decât în
exterior...), copii (rată metabolică mare, cu risc mare de absorbţie), bolnavi, bătrâni.

2
Date privind expunerea se obtin prin:

- Determinarea concentraţiei toxinelor: metodă imprecisă.

- Markeri de expunere (biologici):
- Markeri de încărcare a organismului cu xenobiotice (substanţe străine)
- Markeri de efecte: evidenţiază modificările. Exemple: CO – carboxi-Hb.
- Markeri de susceptibilitate: stabilirea persoanelor cu risc crescut. Exemplu: iritabilitate
bronşică.
- Monitorizare individuală: se poartă un monitor.
Calcularea riscului:
- Riscul bolii la expuşi: p1=a/a+b
- Riscul bolii la neexpuşi: p0=c/c+d
- Riscul relativ (RR): de câte ori este mai mare proporţia persoanelor bolnave în rândul celor
expuşi la factorul de risc faţă de proporţia bolnavilor în rândul celor neexpuşi la factorul de
risc
RR=p1/p0
Riscul atribuibil
Cu cât este mai mare frecvenţa efectului nedorit la cei expuşi faţă de neexpuşi
Ra=p1-p0
Ra<0 Factor de protectie
Ra=0 Factor indiferent
Ra>0 Factor de risc
Profilaxia:
Primară: factorii patogeni trebuie cunoscuţi, selectaţi, factorii sanogeni trebuie promovaţi.
Este foarte scumpă.
Secundară: priveşte acţiunile ce trebuie realizate pentru depistarea bolii într-o formă
incipientă, foarte aproape de debut ideal în faza infraclinică.
Terţiară: prevenirea instalării complicaţiilor, handicapului, decesului