Sunteți pe pagina 1din 54

DUREREA

SI MANAGEMENTUL DURERII
PERIOPERATORII
Conf. Dr. Teodorescu Petre Octavian
DEFINITIE I

Experienta senzoriala
si emotionala
dezagreabila asociata
cu o leziune tisulara
actuala sau potentiala

ASOCIATIA INTERNATIONALA DE STUDIU A DURERII - 1994


DEFINITIE II

MECANISM DE APARARE NESPECIFIC


Cel mai comun simptom din starile patologice
Apare in caz de leziune tisulara si determina
subiectul sa actioneze pt a indeparta stimulul
dureros
DEFINITIE III
LEZIUNILE:
 REALE : traumatism,
arsura, incizie
chirurgicala
 PERCEPUTE CA REALE
durerea reflectata -
durerea din regiunea
scapulo-humerala
dreapta in colica biliara
 POTENTIALE: durerea in
membru ,,fantoma’’
dupa extirparea unor
regiuni anatomice
CLASIFICARE- EVOLUTIE

1) DURERE ACUTA
- Durere brusca, intensa, recenta,
- Bine localizata , leziune primara:
boala , traumatism
- Tablou clinic: reactie vegetativa de tip
simpaticoton: tahicardie, HTA
- Determina o reactie reflexa de
aparare  scop inlaturarea
agentului cauzal
- Reactie afectiv- emotionala intensa
cu anxietate si agitatie
- Dispare odata cu indepartatea leziunii
primare
- Raspunde la analgezicele obisnuite
AINS
CLASIFICARE- EVOLUTIE

1) DURERE ACUTA
- Durerea perioperatorie- durere acuta
ce apare la pacientul chirurgical in
timpul interv. si in perioada
postoperatorie
- Interventia chirurgicala influenteaza
durerea postoperatorie
- Interventii pe torace , abdominale, la
nivelul vaselor mari, artic. mari sau
coloanei vertebrale  cele mai
dureroase
- Inciziile verticale mai dureroase decat
cele transversale
CLASIFICARE- EVOLUTIE
1) DUREREA CRONICA
- Durata > 3-6 luni
- Aparitie continua sau intermitenta
- Intensitate mai redusa, toleranta mai
mare
- Poate aparea si in absenta lez primare
- Tabloul clinic dominat de reactie
afectiv emotionala : depresie,
iritabilitate, tulburari de somn
- Reactia vegetativa de obicei absenta
- Evoutie variabia se poate accentua
sau poate diminua
- Raspunde la tratamentu cu
antidepresive tricicice si
anticonvusivante
CLASIFICARE- LOCALIZARE

1) Durerea superficiala
- Decansata de stimuli alogeni
reprezentati de orice factor
mecanic , termic, sau chimic
care produce leziuni la nivelul
teg. sau tesut sc
- Transmisa prin fibre Aδ –
DUREREA RAPIDA
- Precis locaizata
- Componenta afectiv emotionala
redusa
CLASIFICARE- LOCALIZARE
3) Durerea profunda
- Stimuli alogeni de natura somatica si
viscerala
- Muscular: ischemia, necroza,
hemoragii, contractura musc
- Articular: infl. mb. sinoviale,
periostului, tendoanelor, ligam.
- Visceral: ischemia
miocardica,distensia capsulei
organelor parenchimatoase, spasm
m. netede, artere: intepare, taiere etc
- Transmisa prin fibre C
- Slab localizata, caracter difuz
- Fenomene vegetative
- Reactie afectiv- emotionala intensa
- Tipuri particulare
- durerea iradiata
- durerea parietala
CLASIFICARE- LOCALIZARE
DUREREA IRADIATA DUREREA PARIETALA
- Depasarea spatiala a durerii din
zona leziunii care o produce
- Leziunile pleurei, pericarduui si
- 2 tipuri: referita si proiectata peritoneului decanseaza 2 tipuri
- Durerea referita:eroare de localizare de durere:
corticala a durerii viscerale cu - DUREREA VISCERALA: profunda,
deplasarea acesteia dinspre
profunzime spre suprafata slab localizata si referita in caz de
Durerea anginoasa – durere referita leziune a foitei viscerale care are
pe partea stanga a toracelui superior inervatia viscerelor profunde
- Acelasi segment spinal deserveste si - Durere parietala – intensa ,
structura viscerala si tegumentul
localizata in cazul leziunii foitei
- Durerea proiectata: depasarea durerii
somatice dinspre zona proximala spre parietale care are inervatia
zona distala structurilor somatice din peretele
- Iritarea trunchiului n sciatic in toracic si abdominal
discopatia lombara- proiectia durerii
in MI
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
 Stimuli : termici, mecanici,
chimici  durere

 Receptori : nociceptori
( TERMINATII NERVOASE
LIBERE)
-Fibre de tip A δ cu distributie
superficiala la nivelul tegumentului si
tesutului sc
- Fibre de tip C cu distributie
predominant profunda la nivelul
structurilor somatice si viscerelor
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
 Sunt receptori polimodali -
raspund la stimuli mecanici,
chimici si termici

 Nu se adapteaza sau se
adapteaza f putin daca
stimulul dureros persista
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
 Stimulii algogeni sunt stimuli
capabili sa induca leziuni tisulare
- DE NATURA MECANICA : presiune intensa ,
ruptura , intepare, compresie,spasm muscular,
contractie violenta, intinderea muschiului
- DE NATURA TERMICA: variatiile extreme de
temperatura
- DE NATURA CHIMICA substante eliberate din
tesuturile lezate , ischemiate sau inflamate
BK, PGE2,H, K, substanta P
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
PROTONEURONUL
- Gg. nervilor spinali
( radacina posterioara) si ai
n. cranieni
- Dendritele:

 fibre mielinice subtiri A delta 6µ


• Viteza mare de conducere 10m/s
• Durerea intensa, localizata,
• Declanseaza reflexe de aparare
• Nociceptorii asociati: tegument, structurile
aparatului locomotor
 fibre amielinice C 2µ
• Viteza mica de conducere 0,2 m/s
• Durere surda, fara localizare precisa
• Receptorii cu fibre C : tegumente, ap.
locomotor, viscere
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
DEUTONEURONUL
- In coarnele posteriore
ale maduvei spinarii
- Axonii – CAI ASCENDENTE:
 TRACTUL NEOSPINOTALAMIC (lateral)
• Perceperea intensitatii si localizarii durerii
• Axonii fac sinapsa in TALAMUSUL LATERAL (
NEURONUL 3)
 Aria SOMESTEZICA I - Cortex Parietal
 TRACTUL PALEOSPINOTALAMIC (medial)
• Componenta afectiv-emotionala a durerii
• Axonii  nc. Intralaminari TALAMUSUL
MEDIAL ( NEURONUL 3) SI SRAA
 Cortexul de asociatie, sist. Limbic, hipotalamus
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
CAI DESCENDENTE
- se termina in coarnele posterioare medulare
- rol in modularea transmiterii aferentelor dureroase de la proto-
la deutoneuronul caii dureroase prin contacte pre- si postsinaptice
 TRACTUL CORTICOSPINAL
• Origine in cortexul frontal si orbital
 TRACTUL RETICULOSPINAL
• Origine in substanta reticulata din trunchiul cerebral si nucleii
rafeului
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
MODULAREA DURERII- PERIFERIC
 Modularea durerii= facilitarea sau Mecanism patogenic:
inhibitia transmiterii impulsului
nociceptiv prin mecanisme centrale 1) Scaderea pragului de sensibilitate a
sau periferice nociceptorilor prin eliberarea
prelungita de factori alogeni: BK, PG
 Modularea periferica= sensibilizarea
periferica a nociceptorilor
 Este un mecanism de facilitare a 2) Activarea nociceptorilor silentiosi la
transmisiei durerii in conditiile stimuli mecanici inofensivi
persistentei leziunilor inflamatorii TNL devin sensibile la activitatea
sau iritative la nivelul tesutului mecanica normala a viscerelor in
prezenta inflamatiei
periferic
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
MODULAREA DURERII - central

Modularea CENTRALA
 mecanismul prin care este
facilitata sau inhibata transmiterea
excitatiei la nivelul sinapsei dintre
protoneuronul si deutoneuronul caii
nociceptive, care are ca
neurotransmitator glutamatul (GLU)
si care se poate fixa pe 2 tipuri de
receptori postinaptici
- receptorul AMPA : receptor-canal
ionic de Na+
- receptorul NMDA : receptor-canal
ionic de Na+, Ca2+ si Mg2+ care,
spre
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
MODULAREA DURERII- CENTRAL

1.Sensibilizarea la NIVEL SPINAL


Stimul dureros – eibereaza mediatori ce
faciliteaza transmiterea durerii
2. Teoria „PORTII DE CONTROL”
 “poarta de control” : reprezentata
de sinapsa dintre protoneuronul si
deutoneuronul caii nociceptive cu
dinamica controlata de interneuroni
inhibitori opiat-ergici : inhibitie
presinaptica a transmiterii
3. Inhibitia la NIVEL SPINAL
 SISTEMUL DESCENDENT
ANTINOCICEPTIV
Inhiba conducerea excitatiei nociceptive
la nive spinal prin activarea unor neuroni
intercalari
RASPUNSUL SISTEMIC LA DUREREA ACUTA
 Cardiocirculator - tahicardie, HTA,
rezistenţă vasculară , necesar
miocardic de oxigen

 Respirator - hiperventilaţie,
travaliu
respirator ,  reflexului de tuse, a
clearencelui mucociliar, mişcărilor
toracice, hipoxemie hipoventilaţie

 Gastrointestinal – hipersecreţia
acidităţii gastrice  ulceraţilor de
stres, greaţă, vărsături,constipaţie,
distensie abdominală, ileus
RASPUNSUL SISTEMIC LA DUREREA ACUTA
 Urinar -  tonusului  Răspuns metabolic
sfincterian, retenţie (glucidic, proteic, lipidic) -
urinară hiperglicemie,rezistenţă la
 Hidroelectrolitic - retenţie insulină, intoleranţă
hidrosalină,  excreţiei K glucidică, balanţa azotată
 Echilibrul fluido- negativă, creşterea acizilor
coagulant -  adezivităţii
plachetare,  fibrinolizei, graşi liberi
hipercoagulabilitate  Răspuns comportamental
 Imunitar - leucocitoză cu - anxietate, reacţii
limfopenie, deprimarea emoţionale negative,
sistemului reticulo- tulburări de somn,
endotelial cu predispoziţie depresie sau furie.
la infecţii
FACTORI CE INFLUENTEAZA SENSIBILITATEA
DUREROASA
 factori fiziologici
- vârstă
- ritmul circadian
- sexul
- cicluc ovulator, menstrual
- variaţia presiunii arteriale
 factori psihologici
- anxietatea de bază
- extroversiunea
- manipularea atenţiei de la stimulul dureros
-importanţa sugestiei
-fenomenele memoriei dureroase
EVALUAREA DURERII - importanta !!!!

Determinarea intensitatii, calitatii si duratei


durerii
Pentru a ajunge la diagnostic
Pentru a conduce la alegerea tratamentului si
la un management corect
Pentru a evalua eficienta relativa a diferitelor
tratamente
METODE DE EVALUARE A DURERII
 calitative, mai putin cantitative  Heteroevaluarea de catre
 componenta subiectiva a personalul medical
durerii - Copil < 3 ani ( fara cap. De
 influente psiho-emotionale, abstractizare)
educational-culturale, etc. - Persoane incapabile sa
comunice ( Alzheimer)
- Cei care nu pot intelege nici
 Principiul de autoevaluare: un principiu existent de
 pacientul singur isi apreciaza utilizare a scorurilor ( 10%
gradul de durere din populatie)
METODE DE EVALUARE A DURERII
SCORURI UNIDIRECTIONALE
 Scala verbala descriptiva propusa-1986
- simplitatea dar limitata de autoevaluare a durerii
- 4 ierarhizari cu ajutorul unor adjective
standardizate:
durere usoara
durere medie
durere puternica
durere foarte puternica.
METODE DE EVALUARE A DURERII
SCORURI UNIDIRECTIONALE
 Scorul numeric simplu
- Acorda o nota intensivitatii durerii 0-10
 Scorul vizual- numeric
- Rigla ,,a durerii’’ numerotata 0-10
- Pozitioneaza cursorul pe cifra coresp.
Intensitatii durerii resimtite
METODE DE EVALUARE A DURERII
SCORURI UNIDIRECTIONALE
 SCALA ANALOG VIZUALA
- rigla: 2 fete una notata mm ( 0-100) ; o fata libera
- codificare a durerii de 0-10
- pacientul- pozitioneaza cursorul intre: ,, fara durere ’’ si ,, durerea
maxima imaginata’’ – pe fata libera
- aprecierea intensitatii durerii
- in repaos
- la mobilizare (fizioterapie, tuse, schimbarea pozitiei in pat etc.)

gradul I- durere usoara (maxim 30 mm)


grad II- durere usoara-medie (30-50mm)
gradul III- durere de intensitate medie
(50-70 mm)
gradul IV- durere severa (70-100 mm)
METODE DE EVALUARE A DURERII
SCALE UNIDIRECTIONALE
SCALA SPECTRALA COLOR DE
EVALUARE A DURERII-
EXPRIMAREA DE LA ALBASTRU
LA ROSU

 SCALA CELOR 6 FETE


-cuantifica durerea in functie
de mimica
PRINCIPII SI POSIBILITATI DE COMBATERE A
SINDROMULUI ALGIC PERIOPERATOR
 La sf. sec. XX: DUREREA  AL 5-LEA SEMN VITAL
 Calitatea analgeziei postoperatorii: unul din cei mai sensibili si
specifici indicatori- reflecta CALITATEA ASISTENTEI MEDICALE
 Corelare: consum OPIOIDE- NIVEL DE DEZVOLTARE AL TARII
 Frecventa inregistrarii durerii in postoperator:
- in sala de trezire la fiecare 30 min
- in sectiile chirurgicale: se masoara la 4 ore – ziua interventiei
in rest de 2 X pe zi , iar daca pacientul are durere dupa
fiecare administrare de analgezic
SCARA ANALGEZICA OMS

 Medicatia analgezica clasificata in trepte in functie de intensitatea efectului analgezic


ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE

 Monoterapie, combinate intre ele sau cu analgezice opioide


1) PARACETAMOL
- Actiune centrala mediata prin R. serotoninergici 5HT3 si PGE2
- Actiunea periferica: nesemnificativa
- Debutul efectului: 1h - efect maxim : 4 h
- Interactiune aditiva cu AINS si MORFINA
- Utilizat la 70-100 % pacienti: postoperator
- Scopul prescrierii :  necesarul de opioid
- Doza toxica > 10g la adult sau > 100 mg/kg la copil
- Doza terapeutica: 1g x4/zi la adult sau 15 mg/kg /zi la copil
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS

2) ANTIINFLAMATOARELE
NESTEROIDIENE
 Toate AINS blocheaza Cicloxigenaza
(COX1,COX2) insa prin mecanism
diferit:
- Aspirina: acetilare
- Ibuprofenul: competitie cu PGE2
- Indometacinul: carboxilare
 Realizeala o economisire de
morfina de 20-40 % in
postoperator
 Fiecare 10 mg morfina
economisita-  incidenta greturilor
cu 10% si a vomei cu 5%
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS

2) ANTIINFLAMATOARELE  Datorita reactiilor adverse


NESTEROIDIENE  Utilizarea in postoperator
 Eficienta clinica: mai mare pt este limitata
durerea acuta de origine  i.v. maxim 2 zile
somatica (chirurgia  P.o. maxim 5 zile ( 3 zile daca
ortopedica, hernii, chirurgia anterior a fost utilizata calea
toracica) i.v.)
 Pt unele tipuri de  Cel mai sigur AINS in sensul
interventii: utilizare CI ( ORL, complicatiilor postoperatorii
neurochirurgie, KETOPROFENUL
oftalmologie) datorita  100mgx2 /zi
riscului de sangerare
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS
 REACTII ADVERSE
1)TRACTUL GASTRO-INTESTINAL :
- fenomene de iritatie gastrica (epigastralgii,
gastrita, UG, HDS, perforatie gastrica, stenoza
gastrica)
- accentuate daca AINS se admin. inainte de
masa
- Combinatii: AINS + PANSAMENT GASTRIC
2) APARAT RENO-URINAR
-  FSR -  RFG – retentie hidro-salina
- Nefrita tubulo-interstitiala acuta
- Necroza papilara acuta
- NEFROPATIE ANALGEZICA
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS
 REACTII ADVERSE
3) APARAT CARDIOVASCULAR
-  TA prin retentie hidrosalina
4) APARATULUI RESPIRATOR
- Bronhoconstrictie
- Inducere/ agravare ASTM BRONSIC
5) REACTII DE TIP ANAFILACTOID
- Eruptii cutanate, bronhospasm, edem
Quinche, colaps hemodinamic
6) TOXICITATE HEPATICA (paracetamol)
7) INFERTILITATE MASCULINA
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS
CONTRAINDICATII
- Inhibitoarele neselective- CI in boala ulceroasa activa;
la persoanele cu antecedente de ulcer GD se
administreaza sub protectie gastrica (antiacide,
blocanti H2, IPP)
- Pacienti cu insuficienta renala
- Pacienti cu insuficienta hepatica
- Pacienti cu astm bronsic
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS
CLASIFICARE DUPA MECANISMUL DE ACTIUNE
1) INHIBITORI NESELECTIVI DAR PREFERENTIALI AI COX1: aspirina,
ibuprofen, indometacin, naproxen
2) INHIBITORI NESELECTIVI DAR ECHIPOTENTI COX1 si COX2
Diclofenac
3) INHIBITORI NESELECTIVI PREFERENTIALI AI COX 2: nimesulid,
meloxicam
4) INHIBITORI SELECTIVI AI COX2: COXIBI valdecoxib, parecoxib,
rofecoxib
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
 Actioneaza la nivelul SNC
CLASIFICARE:  Favorizeaza procese ce controleaza
- ALCALOIZI NATURALI AI OPIULUI: inhibitor durerea
Morfina, Codeina  Efectele: consecinta actionarii unor
receptori specifici: opioizi ce
- DERIVATI SEMISINTETICI AI corespund peptidelor opioide
endogene ( antagonisti fiziologici)
MORFINEI: Hidromorfona

- OPIOIDE DE SINTEZA :
Petidina, Metadona, Fentanil,
Dextropropoxifen, Tramadol,
Pentazocina
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
 REACTII ADVERSE  Pot da dependenta fizica si
toleranta dar nu in conditiile
( doze mici pe perioade scurte) administrarii pe perioade
1) SNC - sedare scurte in tratamentul durerii
- mioza acute
 Depresia respiratorie poate sa
- ameteala apara cand este administrat in
2) LA NIVEL GASTROINTESTINAL doze mari in absenta durerii
- greata
- constipatie
- spasm al sfincterului Oddi
3) LA NIVEL RENAL
- retentie urinara
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
MEDICAMENT DOZA BOLUS (mg) INTERVAL DE PEV ( mg/ ora )
ADMINISTRARE
(min)
FENTANYL 0,015-0,05 3-10 0,02- 0,1

HIDROMORFONA 0,1-0,5 5-15 0,2-0,5

MEPERIDINA 5-15 5-15 5-40

MORFINA 0,5-3 5-20 1-10

BUPRENORFINA 0,03-0,2 10-20


ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
 MORFINA - Intoxicatia acuta: deprimarea
- Cel mai important alcaloid SNC, coma, relaxare
din opiu musculara, mioza, respir.
- Actiune analgezica intensa si Cheyne- Stokes, colaps,
electiva midriaza, paralizie respirat.
- Analgezia: prin inlaturarea - Tratam: mentinerea deschisa
caracterului de suferinta al CR, mentinerea TA, Naloxona
senzatiei dureroase care sau Nalorfina (antidot-
devine suportabila
combate deprimarea
- Liniste, ameteala, confuzie, respiratiei)
somn, depresie respiratorie
si hTA
- Toxicitate acuta : mare
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
 CODEINA

- Ester al morfinei
- Analgezie mai slaba decat morfina
- Proprietati antitusive marcate
- Pentru initierea efectului analgezic
se asociaza cu paracetamol si
cafeina sau cu acid acetilsalicilic si
paracetamol
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
 FENTANYL
- Opioid sintetic cu efect de 50-100 x
mai puternic decat morfina
- Pe cale transdermica ( patch), i.v. ,
epidurala
- Poate produce depresie respiratorie
in special cand este asociat cu un
sedativ ( BZD) sau rigiditate
musculara la doze mari
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
 INFILTRATIA PLAGII - La inchiderea plagii : se
OPERATORII CU ANESTEZIC infiltreaza plaga cu
LOCAL ropivacaina – analgezie 6-8 ore
- Lidocaina: utilizare limitata
datorita duratei scurte de - Reduce necesarul
actiune si efectelor postoperator de morfina cu
neurotoxice 40-60 %
- Bupivacaina : potential
cardiotoxic
- Pentru articulatii: asociere-
morfina 1 mg , AINS sau
corticoizi
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
 ANALGEZIA CONTROLATA
DE PACIENT ( PCA si PCEA)
- Standardul de aur in
managementul durerii
- Pompa PCA permite
administrarea automata a
dozei prescrise prin apasarea
unui buton in momentul dorit
de pacient
- Limite de securitate stabilite
de medic POMPA PCA
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
EXEMPLU DE PRESCRIPTIE PCA:
 ANALGEZIA CONTROLATA - Morfina 2 mg bolus
DE PACIENT ( PCA si - Perioada refractara 7 min
- Doza maxima pe 4 ore: 20 mg
PCEA)
- Accesul direct la seringa si la - Aparatul afiseaza:
setarile aparatului: imposibil • Doza totala consumata
• Ultima administrare
pt. pacient ( cheie electronica • Raportul doze cerute/ administrate
sau cod pin)
- O varianta a PCA este PCEA
care prin acelasi principiu
administreaza anestezic local
in spatiul peridural
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
 RAHIANESTEZIA - Metoda foarte eficienta de
- forma de A. L-R, efectuata in coloana
vertebrala in spatiul dintre doua vertebre, control a durerii postoperatori
care presupune inteparea durei mater
(implicit si a arahnoidei) cu un ac foarte
subtire si injectarea in lichidul
cefalorahihidian (LCR) a unei substante - Nu si-a demonstrat utilitatea
anestezice (cel mai frecvent utilizate fiind
bupivacaina, xilina, ropivacaina) in interventiile pe abdomen

- In chirurgia ortopedica a
membrului inf. necesita
combinarea cu analgezia
peridurala
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
 ANALGEZIA PERIDURALA
- Tehnica remarcabila dar inca,
putin utilizata
- Indispensabila in analgezia
nasterii, in postoperator dupa
interventii majore
intrabdominale, pe membr.
Inferioare, in pancreatita acuta Tehnica de anestezie
locoregionala
- tehnica analgezica care constand in injectarea
reduce complicatiile unei solutii de
trombembolice postoperatorii, anestezic in spatiul
accelereaza reluarea tranzitului peridural (intre
intestinal si scurteaza durata vertebre si duramater,
invelisul meningean
de spitalizare cel mai exterior)
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
 ANALGEZIA PERINEURALA
- Aceleasi situri ca la anestezia
perineurala
- Concentratie mai mica de
anestezic: ropivacaina
- Permite deambularea a 90%
din pacientii operati in 24 h
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
 ANALGEZIA PERINEURALA

- Administrarea continua de
anestezic local inclusiv la
domiciliu cu ajut. Perfuzor
electric sau pompe
elastomerice
- Pacientul poate opri / porni
pompa elastomerica in functie
de necesitati
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
 ELECTROANALGEZIA
( TEHNICA TENS)
- Stimulare electrica nervoasa
transcutanata
- Principiul ,, bruielii’’ impulsului
nervos nociceptiv prin
emiterea unor I cu intensitate,
forma si frecventa prestabilita
- Se presupune ca interfereaza
cu mecanismele portii de
control medular si segmentar
de control al traficului
nociceptiv
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
 ELECTROANALGEZIA
( TEHNICA TENS)
- Creste eliberarea de opioizi
endogeni
- Electrozii se plaseaza in jurul
plagii operatorii sau deasupra
- Se respecta dermatoamele
- Se include curentul electric iar I
lui se creste de catre pacient pana
la aparitia senzatiei de furnicaturi
- Efectul – in 30 min
- Eficienta: 40% din pacienti
- Necesita asocierea analgeziei p.o.