Ferma cu capre de elita

pentru productia de
lapte

Capra domestic (Capra aegagrus hircus) este o subspecie

domesticit a caprei slbatice din Asia de sud-vest i Europa de est.
Este un membru al familiei bovinelor. Masculul caprei domestice, al
caprei negre i al cprioarei se numete ap.

Istoria

Caprele sunt printre primele animale domesticite de ctre om. Analiza

genetic cea mai recent confirm dovezile arheologice i anume c
Munii Zagros din Iran sunt originea tuturor caprinele domestice astzi.
O alt surs genetic major de caprine moderne este capra Bezoar, din
regiunile muntoase din Asia Mic i Orientul Mijlociu. Pstorii neolitici au
nceput s pstreze caprinele pentru lapte i carne, dar au fost folosite i
drept combustibil, pentru mbrcminte, construcii i instrumente. Cele
mai timpurii resturi de capre domesticite datnd de acum 10,000 ani se
gsesc n Ganj Dareh n Iran. Rmie de capr au fost gsite la siturile
arheologice din Ierihon, Choga, Mami, Djeitun i Cayonu, datnd de
acum 8000 i 9000 de ani n urm.

Caracteristici

Exist peste 300 de rase distincte de capr. Sperana de via pentru

caprine este cuprins ntre 15 i 18 ani. Un exemplar a avut chiar 24 ani.

Caprele sunt extrem de curioase i inteligente. Cele mai multe capre, n

mod natural, au dou coarne, de diferite forme i mrimi n funcie de
ras. Caprele sunt rumegtoare.

Rase de caprine ptr productia de

lapte
Locul 1 SAANEN -la a treia lactatie au intre minim 5 litri si maxim 10,5 litri, rezultate obtinute in functie de genetica
,furajarea si
intretinerea lor.
Daca are sub 5 litri de lapte la a treia fatare nu merita mai mult de 100 EURO bucata deoarece sunt animale
tarate, reforma, genetica slaba sau posibile probleme de sanatate ascunse.
Locul 2 ALPINA FRANCEZA- la a treia lactatie au intre minim 4,5 litri-10 litri maxim,rezultate obtinute in functie de
condiitii,furajare,genetica lor.
Daca au sub 4 litri pe zi la a treia nu merita efortul.
Locul 3 SHAMII - capre cipriote,la a treia fatare au intre 4-8,5 litri pe zi, 8,5litri pe zi este recordul obtinut de capre
campioane,media rasei este de 1000 litri in 305 zile de lactatie.
Locul 4 NOBILA GERMANA - la treia lactatie au intre minim 4 litri si maxim 8 litri
Locul 5 ANGLO-NUBIANA - la treia lactatie au intre minim 3,5-8,4 maxim,rezultatele in functie de furajare,conditii,genetica.
Locul 6MURCIANA- GRANADINA, la treia fatare au intre minim 2,5-6 maxim,rezultate obtinute in functie de
furajere,conditii,genetica

Compozitia laptelui

Caprele produc aproximativ 2% din laptele total produs n lume.

Compoziia de baz a diferitelor tipuri de lapte (valori medii la 100g)

Constituent Capr

Vac

Grsime (g)3.8

3.6

Proteine (g) 3.5

3.3

Lactoz (g) 4.1

4.6

Calorii

69

70

Record la diferite rase

Rasa Saaenen :
10,5 litri pe zi,in varf de lactatie, fiind mulsa de trei ori pe zi la intervale de 8 ore,record
obtinut in Australia,Elvetia,Franta,S.U.A si Italia.Recordul a fost obtinut in ferme in care a
fost selectat de zeci de ani animale cu genetica iesita din comun fiind montate artificial.
Rasa Alpina Franceza:
10 litri lapte pe zi in varf de lactatie, mulsa de trei ori pe zi la interval de 8 ore.Record
obtinut in Franta in special,rareori au fost exemplare asemenea si in fermele din Italia si
S.U.A.
Rasa Nobila Germana:
8 litri lapte pe zi in varf de lactatie,mulsa de doua ori pe zi la interval de 12 ore ,record
obtinut in mai multe ferme din Germania in special,doar in cazuri izolate in alte tari au
fost semnalate asemenea exemplare.

SAANEN

Caprele din rasa Saanen au culoarea alb sau crem iar numele lor este dupa o
vale numit Saanen in Elvetia.

Caprele din aceasta rasa sunt unele dintre cele mai mari din categoria capre de
lapte dar si cele mai calme la temperament si produc cel mai mult lapte, care
contine foarte putina grasime.

O capra Saanen catareste intre 68 si 90 kg/. Saanen este o capra mare si

osoasa dar rafinata in acelasi timp, are urechile in sus si nasul drept si bombat.

Pielea lor fiind alba, uneori este sensibilia la razele solare si deasemenea poate
prezente anumite pete.

Media maxima de varsta a unei capre Saanen este de 10 ani, insa daca sunt
bine ingrijite, pot trai mai mult.

Laptele de Saanen

O capra Saanen produce intre 4 si 6 litri de lapte pe zi, altfel zis in 280 zile de
lactatie, o capra Saanen produce intre 900 si 1400 litri.

Laptele de capra Saanen este mult mai usor tolerat de organismul uman si
poate fii folosit in tratamente pentru ulcere.

In acelasi timp laptele poate fii folosit pentru confectionarea de sapunuri de

casa, sampon de casa, crema de fata si alte produse de corp. Este desemenea
sanatos pentru piele, par si scalp.

Laptele contine vitaminele A, B, C, D, E i K! Studii recente arata ca ofera

proprietati anti-imbatranire. Aceesta ajuta la regenerearea colagenului din piele,
anuland o parte din semnele imbatranirii. Deasemenea laptele de capra ajuta la
numeroare probleme ale pielii ca: acnee, puncte negre, ajuta la hidratarea pielii,
calmeaza pielea si amelioreaza multe alte afectiuni ale pielii.

Reproductia la caprele Saanen

Reproductia poate incepe de la varsta de 1 an.

Maturitatea lor sexuala fiind foarte precoce, de la varsta de doar 6 luni.

Perioada maxima de imperechere a caprelor este toamna dar la unele

apare si vara in lunile iuni-iulie.

Aflate in libertate mai multe la un loc impreuna cu masculii caprele se

pot reproduce pe toata perioada. Imperecherea presupune un tap la 3040 femele. Este de preferat ca tapii mai tineri sa execute doar 2 monte
pe zi pentru a se evita extenuarea.

Perioada de gestatie dureaza aprozimativ 150 zile.

O capra Saanen poate fata, in general 2-3 iezi o data.

INTRARI

Profit generat cu o afacere cu capre construit n 250mp, cu 50 capre, o

producie de 220-250 litri lapte/zi i un pre engross de 3-4 lei/litrul de
lapte, 13 lei/kg carne n viu i 20 lei/kg carcas.

n funcie de sezonul de mulgere, pentru un kg de brnz telemea sunt

necesari 5-6 litri de lapte. Astfel, luam n calcul o cantitate medie de lapte
pe care o poate da o Saanen, de 1000 de litri anual, n perioada de lactaie
i rezult 200 kg de brnz de la fiecare capr. Astfel la o ferma de 50
capete lum un minim de 200 kg brnz/cap/an x 50 capre = 10000 kg de
brnz, la 15 lei/kg, rezult 150000 lei ncasri pe an din brnz. Lum n
calcul i vnzarea a 50 de iezi rezultai de la cele 50 de capre, ajuni la 9
kg fiecare (o cifra medie) i rezult 9 kg x 13 lei/kg x 50 iezi = 5850 lei/an
din vnzarea de iezi!

Se va acorda pe cap de caprin 40 de lei. Cresctorii de caprine din zonele

defavorizate vor primi un ajutor financiar suplimentar de 4,5 euro pentru
fiecare animal. 40 lei x 50 cap= 2000 lei/ an

In urma analizei intrarilor pe un an avem urmatoarea suma=157850 lei /

an

35875 Euro

IESIRI

Construirea unui adapost pentru capre 250 mp x euro=5000 euro

Construirea unui stand de muls 1500 euro.

Pentru c mulsul caprelor trebuie fcut de trei ori pe zi, ne trebuie o

mulgtoare automat. Investiia pentru mulgtoare este de 1.000 de
euro. Are patru posturi i se spal singur. n plus, rezolv i o parte din
problema cu angajaii.

Cumpararea unui efectiv matca 50 capete x 300Euro= 15000 Euro

La 50 capre ne trebuie 2 angajati x 200 Euro x 12 luni= 4800Euro

Cheltuieli pe electricitate 12 luni x 150 Euro= 1800Euro

Achitionarea fanului 5 lei x 10 baloti/zi x 365 zile= 18250lei -> 4200Euro

Concentrate 2 lei/kg x 25 buc x 365= 18250lei -> 4200Euro

Alte cheltuieli pe an 1000 Euro

Total 38500 Euro 169400lei

Concluzii

Total intrari Total iesiri

35875 - 38500 = -2625 Euro avem urmatoarea pierdere dar din

urmatorul an iesim in castig cu 98%

Si asa ajunge capra mai sus ,,decat calului