UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE

AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE
ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE
RURALĂ
SPECIALIZARE :

Referat la disciplina Politici agricole comune

ORGANIZAREA COMUNĂ A PIEŢEI

ÎN SECTORUL MĂSLINELOR

STUDENT:

GRUPA:

2016

1
 Piaţa măslinelor și a uleiului de măsline

Cuprins

1. Organizarea și funcționarea pieței măslinelor

2. Legislația UE și a României

3. Regimul intern

4. Regimul extern

5. Perspectivele 2014-2020 ale pieţei măslinelor

6. Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra pieței

măslinelor

7. Concluzii

8. Bibliografie

2
 1. Organizarea și funcționarea pieței măslinelor

Măslinul de cultură ( Olea europaea) provine din măslinul sălbatic și este originar din
Orientul Apropiat ( Asia Mică) de unde s-a răspandit în toată zona mediteraneană. Acesta este
considerat "arborele veșnic roditor", fiind un arbore cu o longevitate extraordină, având o
uimitoare putere de regenerare, dând mereu rădăcini și lăstari noi.
Încurajaţi de creşterea temperaturilor, agricultorii români au încercat în ultimii ani să
aclimatizeze o serie întreagă de plante, care în mod normal cresc doar în regiunile calde ale
globului, astfel au aparut şi mici plantații de măslini.

Maslinele nu se pot consuma in stare naturală direct din pom, din cauza gustului
predominant amar si acru.
Acestea intra in procesul tehnologic in stare naturala, culoarea lor fiind de la verde inchis
catre maro : prin oxidare se stabileste concentratia de sare (mai mare sau mai mica), dupa care
sunt supuse unui proces de formare a culorii negre.

Piaţa comună a măslinelor cuprinde măsline de masă şi măsline pentru ulei.

Cele mai populare tipuri de măsline de masă sunt: Kalamata, Picholine, Manzanilla,
Gaeta, Liguria, Nicoise, Ponentine şi Lugano.

Tipurile de uleiuri de măsline existente sunt: uleiul

Agoureleo, uleiul de masline extra virgin, uleiul de
măsline virgin, uleiul de măsline rafinat, uleiul din resturi
de presare, uleiul de măsline lampant.

Principalii producători in lume de masline conservate

sunt Spania, Italia, Grecia, care produc anual cantități
foarte mari de (aproximativ 106266 tone, la nivelul anului
2008 conform FAO) conserve de masline care se
distribuie pe piata din intreaga lume.

Sursa: International Olive Oil Council

3
 Măslinele au trei utilizari principale:

 în alimentatie ca fructe;
 în producerea uleiului de măsline;
 în industria cosmetică și farmaceutică.

Statele membre producătoare de măsline sunt :

 Spania
 Italia
 Grecia
 Portugalia
 Franța

Figura 1: Producția de măsline la nivel european, anul 2015 (1000t)

Sursa: www.europa.eu

La nivelul anului 2015, la nivel european, Spania este principalul producător, ocupând
aproximativ ¾ din producția realizată în Uniunea Europeană, mai exact 51,1%, reprezentând
puțin peste 600000 mii de tone din producția totală. Următoarea clasată, la o distanță
considerabilă, regăsim Grecia, ce deține 167000 tone. După cum era de așteptat, cea de a treia
clasată este Italia, cu o producţie de 66000 tone.
Cu alte cuvinte, piața europeană se bazează pe producția celor trei țări, ce dețin o cotă
de piață considerabilă, aproximativ 95% din producția realizată la nivel european.

4
 Figura 2: Producţia de măsline la nivelul anului 2016 (1000t)

La nivelul anului 2016, producţia de

măsline la nivelul Spaniei, înregistrează o
mică scadere, în timp ce producţia la nivelul
Greciei creşte.

Sursa: http://ec.europa.eu

Figura 2: Producția lunară a uleiului de măsline la nivelul anului 2015-2016

Sursa: http://ec.europa.eu

5
 2. Legislația UE și a României

Legislația UE
 Regulamentul nr. 1335/2013 de modificare a Regulamentului de punere în
aplicare (UE) nr. 29/2012 privind standardele de comercializare a uleiului de
măsline.

 Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 privind

instituirea unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţiile
specifice referitoare la anumite produse agricole ("Regulamentul unic OCP"),
în special articolul 113 alineatul (1) litera (a) şi articolul 121 primul paragraf
litera (a), coroborate cu articolul 4.

 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 29/2012 al Comisiei stabileşte

standardele de comercializare specifice uleiurilor de măsline şi uleiurilor din
resturi de măsline la nivelul comerţului cu amănuntul.

 Regulamentul (UE) NR. 1308/2013 al PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI

AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări
comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE)
nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE)

 Consiliul Internațional al Uleiului (CIO, 2010) și Comunitatea Europeană (UE

Reg. 61/2011) stabilesc caracteristicile uleiurilor de măsline diferite și
definirea unor criterii de calitate și autenticitate pentru ulei de măsline .

Legislația României

 Organizarea comună a pieței în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de

masă este supusă Regulamentului (CE) nr. 865/2004 al Consiliului.

 Norma cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea,

etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul măslinelor de masă din
25.05.2004 pusă în vigoare la data de 15.10.2005.

6
 3. Regimul intern

La nivel de Uniune Europeană se acordă urmatoarele ajutoare pentru ţările în care se cultivă
măsline :

Ajutor pentru producție

 Cantitate maxim garantată- 1,35 miloane tone de ulei de masline produsă la nivelul
UE
 Se acordă in funcție de cantitatea de uleiprodusă
 Miciiproducatori ( maipuțin de 500 kg ulei/an) beneficiază de un ajutormajorat-
81,62 Euro/100 kg.

Ajutor pentru consum

 Acordat pentru uleiul de măsline condiționat în cadrul UE ( prețul indicator este

superior prețului reprezentativ pe piață)
 Oferit întreprinderilor de condiționare.

În ceea ce priveşte România, sunt necesare anumite condiţii care să fie respectate
pentru desfăşurarea activităţii de import:

 Înregistrarea operatorilor în baza de date APIA, la sediul central din București

pentru solicitarea licenței de import.
 Respectarea prevederilor anumitor regulamente comunitare. Acestea sunt
disponibile pe site-ul legislativ al Uniunii Europene http://eur-
lex.europa.eu/en/index.htm şi secţiunea LEGISLAŢIE din www.apia.org.ro.

7
Figura 3: Importul de ulei de măsline în Europa, anii 2010-2016

Sursa: http://ec.europa.eu/

Figura 4: Exportul de ulei de măsline în afara Europei, anii 2010-2016

Sursa: http://ec.europa.eu/

8
 4. Regimul extern

Uleiul de măsline este un produs foarte versatil. Cunoscut de multă vreme pentru
multe generații în lumea mediteraneană ca fiind esențial pentru sănătate și dietă, este acum
larg apreciat în Europa și în întreaga lume pentru proprietățile sale nutriționale si senzoriale.
Uniunea Europeană este cel mai important producător mondial, producând 80% și
consumând 70% din uleiul de măsline produs în lume.
Din fericire, având în vedere importanța sa pentru economiile multor regiuni, cererea
este în continuă creștere, atât în UE cât și în țările terțe, ajutată de informare și de promovare
prin campanii susținute de către Uniune.. Scopul principal al legii ce privește uleiul de
măsline în UE este de a menține și consolida poziția în piețele mondiale prin încurajarea
producției de înaltă calitate, produs în beneficiul producătorilor, procesatorilor, comercianților
și consumatorilor.

Figura 5: Bilanțul producției de măsline la nivelul anului 2015-2016 (tone)

Sursa: http://ec.europa.eu

Pentru perioada 2015-2016, Spania, principalul producător al Uniunii Europene, a

înregistrat o producție de aproximativ 1400 tone, marea majoritate a producției este destinată
exportului intracomunitar, 615 mii tone, iar cel extracomunitar reprezintă 235 mii tone. În
același timp, Spania, cel mai mare producător la nivelul Europei dar și din lume, a fost nevoită
să importe deoarece seceta prelungită a afectat în mod grav recolta de măsline din acest an,
importul totalizând 100 mii tone.

9
 5. Perspectivele 2014-2020

Scopul principal al politicii UE cu privire la uleiul de măsline este de a menține și

consolida poziția pe piețele mondiale, prin încurajarea producției unui produs de înaltă
calitate, în beneficiul producătorilor, procesatorilor, comercianților și consumatorilor.
Deşi sunt un aliment bogat în grasimi (80% - 85% din caloriile sale provin din acestea),
măslinele furnizează grasimi de calitate, precum acidul oleic (acid gras mononesaturat), acid
linoleic şi acid alfa-linoleic (o grasime esenţială omega-3), toate asociate cu un risc mai mic
de dezvoltare a bolilor cardiovasculare şi cu un nivel optim de colesterol bun HLD in
organism.
În ceea ce priveşte România, uleiul de măsline este încă un produs de lux, cantitatea
consumată fiind de doar 0,2 l/ cap locuitor, prin urmarea derarea României la UE nu a avut un
impact asupra acestei piețe.

Figura 6: Producție preconizată pentru anul 2016-2017 la nivel european

Sursa: http://ec.europa.eu

10
 6. Impactul aderării României la Uniunea Europeană
asupra pieței măslinelor

În 2013, Dacian Cioloș, ministrul Agriculturii, a propus un proiect de reglementări

prin care obliga restaurantele care servesc ulei de măsline sa folosească recipiente etichetate,
sigilate și de unică folosință. Neprimind suficient sprijin , propunerea a fost retrasă.
Uleiul de măsline încă reprezintă un produs de lux pentru români, consumul mediu pe cap
de locuitor fiind de doar 0,2 l, așadar aderarea României la UE nu a avut un impact asupra
acestei piețe.

7. Concluzii

 Organizarea comună a pieței în sectorul uleiului de măsline de masă este supusă

Regulamentului (CE) nr 865/2004 al Consiliului.
 Ajutorul pentru producție este oferit în funcție de cantitatea produsă.
 Ajutorul pentru consum este oferit fabricilor de condiționare din cadrul
Comunității.

11
 8. Bibliografie

www.dsclex.ro
www.europa.eu
www.madr.ro
www.apia.org.ro
www.eufinantare.info
www.agroromania.manager.ro
www.intracen.org
www.fao.org
www.insse.ro
www.agrointel.ro
www.lege5.ro
http://www.renascc.eu

12