PRODUCEREA I

CONSERVAREA FURAJELOR
Laborator
SL.dr.ing. Adina POPESCU

Cresterea si nutritia
pestilor
Selectarea furajelor pentru pesti are in vedere in cadrul fermelor

piscicole criterii precum: randamentul investitiei in furaj (se vizeaza

furajul care asigura cerintele nutritionale la cele mai scazute costuri),
atractivitatea furajelor pentru pesti, conversia eficienta a furajelor si
nivelul de stabilitate in apa.
Un nivel ridicat de stabilitate a hranei previne pierderile de furaje si
reduce contaminarea apei. Nivelul acceptabil de stabilitate a
granulelor este reprezentat de o pierdere de 10% din greutate la 10
minute de la imersia in apa. Pestii au nevoie de hrana care sa fie
stabila in apa pe o durata de minim 2 ore.
Dietele se impart in doua categorii: complete sau suplimente. Cele
complete asigura toate elementele nutritive necesare pentru o
dezvoltare optima (proteina, carbohidrati, grasimi, vitamine si
minerale). Dietele supliment nu contin intreaga combinatie de
vitamine si minerale ci doar completeaza hrana naturala (insecte, alge,
pesti mici etc.) cu adaosuri suplimentare de proteina, carbohidrati sau
lipide. Pentru pestii care nu au acces la hrana naturala sau sunt
crescuti in sisteme de densitate ridicata este recomandata folosirea de
diete complete.

PROTEINELE
In hrana pestilor sunt esentiali 10 aminoacizi: methionina, arginina,

treonina, triptofan, histidina, isoleucina, lisina, leucina, valina si

fenilalanina. Dintre acestia lisina si methionina necesita atentie
deosebita deoarece de obicei hrana preparata din proteina vegetala
(soia) are un continut scazut de metionina si necesita adaos
suplimentar.
Avand in vedere ca proteina reprezinta cea mai costisitoare
componenta a hranei pentru pesti, este important sa se determine
corect necesarul de proteina si aminoacizi pentru fiecare specie si
dimensiune din cultura. Pentru pestii ierbivori si omnivori necesarul
de proteina este mai scazut decat pentru cei carnivori. O cantitate
mai mare de proteina este necesara in culturile piscicule cu
densitate mare a populatiei.
Un alt factor care influenteaza necesarul de proteina este stadiul de
dezvoltare, cantitatea de proteina necesara in alimentatia pestilor
scazand odata cu trecerea acestora in etape superioare de
dezvoltare.

LIPIDELE
Sunt nutrienti cu nivel ridicat de energie care

pot fi utilizati in culturile de peste pentru a

substitui partial proteina. Acestea furnizeaza
de doua ori mai multa energie decat proteinele
si carbohidratii.
In general, lipidele trebuie sa reprezinte
aproximativ 15% din hrana pestilor, contin acizi
grasi esentiali si folosesc la transportul
vitaminelor solubile in grasimi.

CARBOHIDRATII
Reprezinta cea mai ieftina sursa de energie

pentru alimentatia pestilor. Sunt depozitati in

organism sub forma de glicogen care poate fi
utilizat pentru a satisface solicitarile de energie.
Carbohidratii sunt introdusi in alimentatia
pestilor in principal pentru a reduce costurile
alimentatiei si pentru actiunea de liant din
timpul procesului de obtinere a hranei.
Utilizarea amidonului in timpul procesului de
extrudare face hrana mult mai viabila biologic
pentru pesti.

VITAMINELE
Sunt compusi organici necesari in dieta pestilor

pentru o dezvoltare normala si sanatoasa. Se

impart in doua grupe: solubile in apa (vitaminele
B, colina, inositol, acid folic, acid pantothenic,
biotin si acid ascorbic) si solubile in grasimi
(vitamina A, retinol - rol in imbunatatirea vederii,
vitamina D, vitamina E si vitaminele K - rol in
coagularea sangelui, integritatea pielii).
Dintre acestea cele mai importante sunt vitamina
C si vitamina E datorita proprietatilor antioxidante
si a rolului in functionarea sistemului imunitar.

MINERALELE
Sunt elemente anorganice necesare pentru

functionarea normala a organismului. In functie

de cantitatea necesara in dieta si cea prezenta in
organismul pestilor, mineralele se impart in
macro-minerale (sodiu, cloruri, potasiu, fosfor) si
micro-minerale (cupru, crom, iod, zinc, seleniu).
Macro-mineralele au rolul de a regla balanta
osmotica si de a sprijini formarea si mentirea
integritatii oaselor.
Micro-mineralele sunt necesare in cantitati
reduse in componenta enzimelor si a sistemului
hormonal.

APA SI MEDIUL
AMBIENTAL
Pe langa compozitia hranei, eficienta furajarii

este influentata si de factori precum:

calitatea si temperatura apei,
PH,
salinitatea,
turbulenta,
prezenta surselor de hrana naturala,
boli,
substante toxice,
calitatea si managementul furajelor si metoda

de cultura.

TIPURI DE FURAJE PENTRU

PESTI
In functie de tehnologia de obtinere, furajele se

clasifica in: clasice (furaje combinate varsate),

granulate (furaje combinate granulate-presate),
extrudate (furaje combinate granulateextrudate), furaje combinate hidrolizate.
In functie de specie si varsta, furajele se clasifica in:
Furaj pentru puiet Acest tip de furaj extrudat asigur

un tranzit intestinal lent, si astfel un nivel constant al

nutrienilor. Nivelul de protein, grsime i energie este
adaptat cerinelor nutriionale ale puietului de pete
asigurnd o cretere eficient.
Furaj de cretere furaj extrudat, flotant i neflotant,
cu granulaie de 2, 3, 4, 6 mm.

Extrudareaeste un proces tehnologic modern care

combina intr-o perioada scurta de timp efectele

temperaturii, umiditatii, presiunii si fortei de frecare
provocand imbunatatirea valorii nutritive a intregului
produs. In procesul extrudarii sunt mentinute
nealterate valorile nutritive ale produsului finit,
putandu-se adauga diverse componente destinate atat
alimentatiei umane cat si celei animale.

Era pre-extruder
Una din primele provocari a fost gasirea unui mod de a utiliza cerealele

astfel incat amidonul din acestea sa fie in prealabil tratat termic, pentru a-l
face astfel mai usor digerabil pentru pesti. Solutia a fost folosirea resturilor
de paine de la fabricile de paine, deoarece faina era astfel tratata termic
in prealabil. Painea era livrata in ambalajul original. Fiecare punga trebuia
deschisa manual si painea trebuia tocata in bucati intr-un tocator de
sfecla, inainte de a fi incorporata in amestecul furajer. Noul furaj uscat a
fost mai ecologic si in cele din urma a inlocuit hrana umeda, produsa din
resturi de peste.
Furajele uscate pentru pesti au evoluat enorm de-a lungul anilor. In 1987,
cand tehnologia de peletizare (presare) a fost inlocuita de extrudare, a fost
posibil sa se produca furaje cu un continut energetic nemaivazut pana
atunci, facand astfel posibila producerea unui kg de peste cu mai putin de
1 kg furaj. Extrudarea presupune coacerea sub presiune a amestecului de
materii prime si apoi presarea lui printr-o placa perforata. Procesul da
peletelor o textura spongioasa, facandu-le perfecte pentru a absorbi
cantitati mari de grasime, care creste continutul energetic al furajului.

Avantajele folosirii
hraneiextrudate
Are in structura sa toate elementele nutritive necesare si in proportii

corespunzatoare, atent dozate,

Este usor de digerat, componentele nutritive fiind folosite in totalitate de
pesti;
Proteina este de buna calitate cu un coeficient mare de digestibilitate;
In apa isi mentine forma 12-36 ore, ceea ce determina un usor control al
consumului;
Nu polueaza apa, nici nu influenteaza oxigenul din apa;
Are un gust mai bun in comparatie cu hrana convetionala;
Pestele furajat cu furaj extrudat este mai sanatos comparativ cu cel furajat
prin metode clasice;
Mortalitate mai mica;
Prin folosirea hranei extrudate se obtine o calitate a carnii superioara;
Coeficientul de conversie este mai mic, sporul este mai mare, pestele este
mai sanatos si mai profitabil pentru cresctor.
Prin folosirea hranei extrudate gata preparat, avnd in vedere c un kg furaj
extrudat poate nlocui ntre 3 i 4 kg furaj tradiional,se reduc
considerabilcosturile legate dedepozitare,manipulare, distribuie.
Furajele nu contin ingrediente modificate genetic

Compoziia furajelor n ciprinicultur

Cele mai preioase componente ale furajelor sunt proteinele, care influeneaz direct creterea

petilor. Folosirea lor este strns legat de carbohidrai i grsimi care sunt surse de energie
pentru metabolismul de baz i pentru folosirea proteinelor n creterea masei corporale. Dac
sunt prea multe proteine, sau prea puine grsimi i carbohidrai, o parte din proteine vor fi
utilizate ca surs de energie. Acest lucru este neprofitabil. Conversia hranei este slab, furajul
fiind poluant pentru ap, prin compuii pe baz de azot din fecalele care sunt eliminate. De
aceea, hrana trebuie s fie echilibrat procentual n proteine, grsimi i carbohidrai.
La rndul lor, grsimile sunt extrem de importante, fiind suportul vitaminelor liposolubile (A, D,
E, K). Vitaminele nu sunt componente scumpe pentru productorii de furaje, motiv pentru care
furajele combinate au un coninut vitaminic ridicat. Problema este ca acele vitamine trebuie s
fie stabile n hran, aici regsindu-se importana ambalrii i depozitrii corecte a furajelor. Dac
aruncm o privire asupra compoziiei chimice a furajelor trecut n fia furajului, observm c nu
este o foarte mare diferen ntre diferitele sortimente, ns preul i calitatea pot avea mari
variaii. Acest lucru se datoreaz originii componentelor.
Metoda de preparare este de asemenea important. Furajul sub form de pelete este superior
celui tradiional, avnd o compoziie omogen, o calitate constant, nu se risipete n ap i este
uor de depozitat. Furajul extrudat ns, este cu un pas nainte, permind o digestibilitate
sporit, cu un coninut mai ridicat n grsimi, mai puin poluant i avnd o conversie mai bun.
Furajul extrudat este cu 20-30% mai scump, dar este totui mai economic, dect cel sub form
de pelete.
n ciprinicultur este greu de calculat conversia unui anumit furaj, deoarece acesta depinde i de
ali factori, precum: densitatea de populare, dimensiunea petelui, hrana natural disponibil,
temperatur, oxigen, calitatea apei. Din practic se poate spune c un furaj extrudat de bun
calitate poate duce la o conversie a hranei cuprins ntre 0,9-1,3.

Furajarea pstrvilor
Pstrvii sunt animale cu snge rece care i regleaz metabolismul pe baza

temperaturii apei n care triesc i noat. Scderea temperaturii pe durata lunilor

de iarn, ncetinete activitatea acestora i, drept consecin, mnnc mai puin,
reducndu-se ritmul de cretere. n schimb, n lunile mai calde, metabolismul
specific stimuleaz consumul de hran, cu mai mult voracitate. ns, n aceste
situaii, cresctorul este constrns s reduc alimentaia, din cauza disponibilitii
reduse de ap i a riscului ca o alimentaie foarte bogat s produc hipoxie,
mortalitate sau diferite alte patologii.
Pornind de la aceste consideraii bazate pe experien i fler, observm ct este de
necesar s dirijm activitatea de cretere, ct mai mult posibil n lunile n care
temperatura apei i disponibilitatea unei ape de bun calitate asigur cele mai
bune condiii de ntreinere i de exploatare.
Pe pia exist diferite sortimente de hran pentru pstrvi, care difer prin
coninutul de grsimi, de proteine i, n general, prin ingredientele care le compun.
Cu scopul de a reduce costurile de achiziie a hranei pentru pstrvi, din pcate
doar n aparen, cresctorii din Romnia au tendina de a achiziiona hran cu un
coninut de proteine de circa 40%, iar cel de grsimi, de maxim 20%. Acest tip de
hran este cu siguran puin eficient i nu favorizeaz dezvoltarea pstrvilor la
maxim, la nivelul potenialului genetic, n perioadele n care condiiile de cretere
sunt optime.

Procesul tehnologic de obtinere

a furajelor
Pentru a fi mai bine valorificate de pesti

hrana trebuie se administreaza sub forma

clasica sau forma granulata. Furajele
granulate se obtin prin doua metode:
granulare clasica si extrudare.
Pregatirea furajelor implica o serie de
operatiuni:
Maruntirea componentelor furajere
Dozarea componentelor furajere si a apei
Amestecarea componentelor furajere

Maruntirea componetelor furajere

Componentele furajere din retete pentru a putea fi cat mai

bine valorificate de fiecare graupa de varsta trebuie sa sufere

anumite modificari. Obtinerea unor furaje a caror particule
trebuie sa aiba dimensiuni adecvate se realizeaza prin
operatia
de maruntire.
Mori
cu ciocanele
pentru ma
cinarea cerealelor
Morile cu ciocanele sunt
concepute pentru
macinarea furajeor si sunt
echipate cu ventilator
integrat. Ventilatorul
transporta atat materialul
brut, cat si cel macinat, in
cadrul sistemului, in acelasi
timp realizandu-se si
racirea produslui.
Constructia simpla si
robusta a morii pemite
instalarea acesteia in fabrici
existente.

Mori cu disc pentru macinarea

cerealelor
Moara cu disc SKIOLD a fost
creata pentru macinarea
tuturor tipurilor de cereale, cu
un consum redus de curent,
zgomot scazut si nivel minim
de praf. Macinarea are loc
intre doua discuri compuse
din segmente realizate din
carbura de tungsten. Moara
indeplineste din punct de
vedere calitativ si functional
toate cerintele celor care
produc furaje la scara
comerciala.

Dozatoare pentru fabricarea furajelor

Dozarea (proportionarea) fiecarui ingedient in vederea

crearii amestecului dorit este una din cele mai

importante operatii in realizarea furajelor.
Un sistem de dozare este format din: dozatoare,
celule de cantarire, buncare si transportoare (snecuri
flexibile, inchise sau conveioare cu raclete).
Cantarirea materialelor se poate face inainte sau
dupa macinare.In fabricile mari de furaje se foloseste
cantarirea inainte de macinare. In cele mici, deseori
cu un singur cantar, se aplica principiul cantaririi
individuale a materialelor dupa macinare, ca de ex.
intr-un buncar de incarcare sau amestecator orizontal.

Amestecarea componentelor
Amestecarea si omogenizarea componentelor

furajere este o faza importanta a procesului

tehnologic si determina cresterea valorii nutritive a
amestecului.
Realizarea amestecului unui numar cat mai mare
de componente depinde de proprietatile lor fizicochimice ca: granulozitatea, densitatea, forma
particulelor, caracterul suprafetelor si marimea lor.
Instalatiile cu ajutorul carora se realizeaza
amestecarea componentelor furajere se numesc
malaxoare de furaje. In acest caz se foloseste
amestecatorul orizontal cu snec si palete.

Amestectorul orizontal
Mod de funcionare: Prezint un nec dublu elicoidal.

Spiralele necului interior i exterior mping nutreurile n

direcii opuse, realizndu-se astfel o amestecare extrem
de eficient. Fiind acionat de un motor puternic n trepte,
timpurile de amestecare i descrcare sunt foarte mici.
Prezint posibilitatea unei echipri cu un buncr de
ncrcare i unul de descrcare, fapt ce contribuie
considerabil la creterea capacitii amestectorului.

Determinari organoleptice
Culoare, gust, miros

Determinari fizico-chimice
Determinari biochimice
Punerea in evidenta a glucidelor
Punerea in evidenta a proteinelor