Sunteți pe pagina 1din 7

INTRODUCERE

Amidonul este principalul polizaharid de rezervă din boabele de cereale, leguminoase,


tuberculi de cartofi și rădăcini de moniac.
Macinatul pe cale umedă, folosit de regulă în aminoderii, are scopul de a separă
amidonul în stare de puritate cât mai mare și se bazează pe înmuierea boabelor încât să se
poată separă constituenții în funcție de natură biochimică, în fracțiunile amidon, proteine,
germeni, fibre celulozice și tărâțe. Că materie prima în amidonerie se pot folosi: grâul,
porumbul, orezul, sorajul și cartoful.

MATERIILE PRIME FOLOSITE LA FABRICAREA AMIDONULUI


Materiile prime folosite la fabricarea amidonului sunt în general boabele unor
cereale, tuberculi de cartof şi chiar unele rădăcini, conţinutul în amidon al acestora fiind: orez
70-80 %, porumb 65-75 %, grâu 60-70 %, secară, orz, ovăz 50-60 %, cartofi 17-24 %, manioc
15-21 %. Pentru obţinerea amidonului în ţara noastră se utilizează ca materii prime porumbul
şi cartofii. În porumb amidonul se găseşte sub formă de granule închise în celulele din
endosperm, iar la cartofi în celulele parechimului amidonos din pulpă (miez). Tehnologia de
fabricare a amidonului din porumb şi cartofi este prezentată în figura de mai jos.

1
Fig.1. Schema tehnologică de obţinere a amidonului din porumb [2]

FABRICAREA AMIDONULUI DIN PORUMB


După operaţiile de condiţionare porumbul este supus la o înmuiere cu apă şi soluţie de
bioxid de sulf sau acid sulfuros, la temperatura de 48-52 grade C. Acest lucru permite
distrugerea legăturilor dintre membranele celulozice, endosperm şi germene, favorizând
punerea în libertate a granulelor de amidon, trecerea prin difuzie în soluţia de acid sulfuros a
proteinelor şi a unor substanţe minerale, solubilizarea proteinelor ce reţin amidonul în celule,
precum şi inhibarea eventualelor tendinţe de fermentare nedorite.
Înmuierea are loc în bazine cu recirculare a apei de înmuiere, durata operaţiei
depinzând de soiul şi umiditatea porumbului. Apele de înmuiere sunt recuperate şi
concentrate până la 50 % S.U. în instalaţii sub vid, rezultând extractul de porumb utilizat în
industria antibioticelor şi a cărui compoziţie chimică medie este prezentată în tabelul de mai
jos.

2
Fig.2. Compoziţia chimică medie a extractului de porumb [2]

După înmuiere porumbul este supus unei măcinări umede, ce se desfăşoară în trei
trepte, grosieră, medie şi fină, având rolul de a separa germenii care sunt spălaţi, deshidrataţi
şi uscaţi, constituind materia primă la obţinerea uleiului de porumb. Extracţia amidonului este
operaţia tehnologică principală prin care se separă substanţele celulozice grosiere şi fine din
suspensia de amidon, prin trecerea materialului rezultat la măcinare fină pe site cu ochiuri
mici (au dimensiuni de 1-150 μm). Fracţia grosieră este reţinută, prelucrată prin deshidratare
şi uscare, rezultând un borhot bogat în celuloză, folosit la furajarea animalelor.
În urma extracţiei suspensia de amidon conţine o importantă cantitate de
proteine solubile şi insolubile (cca 8 %), fapt pentru care aceasta este supusă unei separări
în hidrocicloane sau separatoare centrifugale. Apele glutenoase rezultate conţin cea mai mare
parte a proteinelor, iar prin concentrarea lor se obţine un gluten furajer sau alimentar (necesită
o purificare suplimentară).
Suspensia de amidon rezultată la separare mai conţine unele substanţe proteice,
pentru îndepărtarea lor fiind necesară o purificare în baterii de hidrocicloane. La aceste
instalaţii în prima fază se separă proteinele insolubile, care sunt trecute la prelucrare odată cu
borhotul, iar în faza a doua se face o purificare suplimentară prin spălarea suspensiei cu apă
dedurizată în contracurent, produsul final având un conţinut în proteine de cca 0,2-0,4
%. Pentru a obţine amidon uscat, suspensia este supusă deshidratării până la 60 %
S.U. urmată de uscare la 85 % S.U. , la temperaturi moderate de maxim 60 grade C.

INMUIEREA
Înmuierea se realizează după curățirea boabelor, prin care se îndepărtează toate
impuritățile. Condițiile de înmuiere sunt diferite țînând cont de mărimea boabelor și
conținutul în pigmenți

3
Scopul operației este hidratarea boabelor, disocierea rețelei proteice și eliminarea
constituientilor solubili. Pentru înmuiere se folosește apă care conține 0 -0,4% amhidrida
sulfuroasă, cu temperatura de 500 grade Celsius, un timp de 24-28 ore. Reactivul rupe
legăturile S-S și ezorganizeaza rețeaua proteică care înconjoară graunciorii de amidon.
În cazul grâului, macinatul pe cale umedă în amidonerii prezintă inconvenientul de a
modifică structura gluternului prin ruperea legăturilor S-S esențiale în menținerea confirmatiei
gliadinelor și gluteninelor. Din această cauza extracția glutenului este precedată de macinatul
pe cale uscată. La porumb, dacă boabele se usucă cu temperaturi prea ridicate, este
prejudiciată puritatea amidonului, deoarece proteinele denaturate nu se mai solubilizeaza,
rămânând legate granulele de amidon.
Dezvoltarea microorganismelor în timpul inmuierii boabelor este împiedicată prin
folosirea anhidriadei și în prezența SO2 se dezvoltă unele bacterii care produc acid lactic.
Operația de înmuiere este continuă, se realizează în contracurent prin trecerea boabelor prin
mai multe cuve.

DEGERMINAREA PRIN MĂCINAT GROSIER


Pentru a recupera germenii, se execută un măcinat grosier asupra boabelor înmuiate
folosind organe active tip valutari distanțe cu ecartament reglat pentru a păstra germenii
intacți.
Germenii se pot separă prin simplă flotație, deoarece plutesc la suprafață apei, în timp
ce amidonul și proteinele asociate în particule mai mari de șrot se sedimentează. Operația de
separare este accelerată prin folosirea de hidrociloane, apoi germenii sunt spălați pe site,
uscați și introduși în preșe pe fluxul de extracție a uleiului. Turtele rezultate se folosesc în
alimentația alimentelor.

MACINATUL FIN ȘI CERNEREA


Pentru separarea granulelor de amidon de alți constituent existenti în șort după
macinatul grosier, celulele sunt dezintegrate printr-un măcinat fin realizat cu valturi netede.
Cernerea se face în doi timpi prin site curbe, în semiluna și are scopul de a separă părțile
fibroase.

RAFINAREA AMIDONULUI ȘI PROTEINELOR


Rafinarea se realizează prin centrifugare continuă urmată de filtre rotative pentru a
recupera fracțiunile proteice, care se usucă și se folosesc că furaje pentru animale, singure sau

4
în amestec cu alte coproduse (la porumb) sau pentru alte destinații: panificație, produse de
cofetărie și altele.
Laptele de amidon este în prezent din ce în ce mai mult prelucrat în hidrocicloane
dispuse baterii. Amidonul purificat, care conține mai puțîn de 0 % substanțe proteice este
separat de apă pe filtre notative și uscate cu ajutorul unor uscătoare pneumatice. Dar laptele
de amidon poate fi tratat în funcție de modul de fabricație.

PRODUSE ȘI CO-PRODUSE DE LA FABRICAREA AMIDONULUI


Macinatul pe cale umedă permite separarea amidonului aproape pur (conține mai puțîn
de 0,3% proteine); o fracțiune bogată în proteine (60-70%); părți solide provenite de la
înmuiere care conțîn 23% proteine solubile, 26% acid lactic, 18% minerale și 7% acid fitic,
germeni bogați în lipide, fibre celulozice reprezentate de învelișurile boabelor. Co-produsele
sunt amestecate fără amidon și rezultă un produs pentru alimentația animalelor-borhot-dar
este posibilă separarea fractiunilor pentru a obține proteine sau fibre în stare aproape pură prin
certifugare.

SECTOARE UTILIZATOARE DE AMIDON


Utilizările amidonului sunt foarte diverse. În industria agroalimentară: în alimentația
umană se utilizează peste 50% din producția mondială că amidon nativ, produse de hidroliza
enzimatică că: ingrediente, lianți texturanti, că produse higroscopice și indulcitoare pentru
industria ciocolatei, biscuiților, produse de cofetărie și patiserie, sucuri pastă de tomate,
alimente dietetice, mezeluri, maioneze, muștar, etc.
De exemplu sorbitul este folosit pentru producerea vitaminei C, pentru alte produse
formaceutice etc.
Amidonul se poate folosi și în alimentația animalelor că lapte de amidon în cazul
sarjelor impurificate, iar amidonul deshidratat intră în compoziția unor rețete pentru nutrețuri
concentrate pentru tineretul porcin.
În industria hartiei: se folosește amidon nativ sau modificat, introdus în masă de hârtie
pentru a asigura coeziunea internă sau pentru a masca iregularitatile suprafeței sau că adeziv
pentru cartoane ondulate și ambalaje.
În industria chimică: intră în compoziția materialelor plastice (PVC, politeliena,
poliuretam); se folosește că substrat de fermentație, iar produsele de hidroliza conduc la
diverse principii active pentru antibiotice - penicilină - vitamine (A,B,C,D) hormoni
(insulină), vaccinuri, medicamente anticancerigene (interferon) etc.

5
Sorbitul intră în compoziția pastei de dinți și a unor produse cosmetice, unele produse
de fermentație, intră în compoziție detergenților că agent anticalcar.
Amidonul este folosit și că produs depoluant, în pictură se folosește că gelefiant sau
stabilizat de emulsii, în agrochimie este folosit că liant pentru îngrășăminte și produse
fitosanitare și biopesticide.
În industria textilă pentru mărirea rezistenței filtrelor în timpul textului; fixarea
culorilor; finisarea țesăturilor, operatoarea țesăturilor.
În metalurgie amidonul se folosește că liant, în exploatările miniere pentru separarea
selectivă a mineralelor (Fe, Al, Fl, K) în construcții că regulator de uscare pentru betoane,
antigel și retardant al prizelor de beton, aditiv în materiale de construcții și întăritor în
materialele refractare.

6
BIBLIOGRAFIE

1. http://www.scritub.com/economie/agricultura/TEHNOLOGIA-PRELUCRARII-
PRODUSE74776.php?fbclid=IwAR2Ay6iejJ_6YB0400Wvp7pn9iLFd-eA-
8aFHgVrnDFTSKrtv-Es29MNcl4
2. http://proalimente.com/fabricare-amidonului-obtinere/?fbclid=IwAR2zdJ1JHv-
dKL7SDBM8LhSc0fCTqgRWy7I2IMduHphoHSA_O_efs_WitZY
3. https://topremediinaturiste.ro/amidonul-de-porumb-poate-inlocui-faina-la-ingrosarea-
preparatelor/