PUBLICITATEA

Publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor și

ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje plătite. Scopul direct ale acestor
mesaje este stimularea dorințelor clienților potențiali, și formarea asociațiilor
pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins
prin folosința metodelor de manipulare psihologică mai mult sau mai puțin
subtile.

Vânzătorii văd reclama ca o parte constituentă a strategiei generice de

promovare a acestora. Alte componente ale promovării sunt mărcile, relațiile
publice, vânzările personale și promovarea de vânzări.

Activitatea promoțională este structurată astfel:

A. Tehnici (metode) de promovare - înțelegându-se prin aceasta

principalele modalități prin care produsele, serviciile și organizațiile sunt făcute
cunoscute în masa largă a cumpărătorilor;

Publicitatea care este o variabilă de ordin calitativ având drept scop

prezentarea indirectă (nepersonaIă) - orală sau vizuală - a unui mesaj în legătură
cu un produs, un serviciu sau o firmă de către un susținător (plăti tor) identificat.

Promovarea vânzărilor, fiind o variabilă de ordin cantitativ, constă în

diverse acțiuni promoționale ce aduc consumatorului avantaje economice
materiale imediate (reduceri de prețuri, oferte speciale, bonificații, etc.)

Relațiile publice grupează o serie de activități specifice, de natură

calitativă și pe termen lung, și sunt menite să îmbunătățească imaginea
produsului, serviciului sau firmei.

Marca reprezintă ansamblul semnelor distinctive având rolul de

individualiza un produs, o gamă de produse, un serviciu, o firmă în raport cu
cele ale concurenței, de a garanta calitatea produselor și de a certifica
notorietatea și prestigiul firmei.

Manifestările promoționale, formate din manifestări expoziționale și

sponsorizare, constituie deopotrivă variabile calitative și cantitative ce presupun
utilizarea, pe perioade de timp determinate, a întregii game de tehnici și acțiuni
promoționale.

Forțele de vânzare, au ca scop utilizarea personalului în acțiuni de

prospectare, demonstrație, argumentare, negociere, încheiere de contracte,
vânzare efectivă a produselor, consultanță, asistență tehnică, toate fiind variabile
preponderent cantitative, dar care nu exclud și acțiuni de ordin calitativ legate de
formarea imaginii întreprinderii pe care o reprezintă.

Publicitatea directă (marketingul direct) este prezentată sub o varietate

de forme: poșta directă (mailing), telemarketingul (vânzările directe prin
telefon), vânzările telematice (prin televiziunea clasică și prin cablu) vânzările
prin alte suporturi de mesaje electronice (Internetul).

În activitatea de promovare a produselor, serviciilor și firmelor pe piețele

internaționale se folosesc cu succes și alte tehnici promoționale cum ar fi:
promovarea prin service, prin contrapartidă, prin leasing, consulting

B. Instrumentele de promovare - se referă la principalele mijloace

folosite de promotor, și pot fi:

Pentru publicitate: publicitatea media, publicitatea prin tipărituri, publicitatea

exterioară, publicitatea gratuită; Pentru promovarea vânzărilor: reduceri le
temporare de preț, primele și cadourile, jocurile, loteriile, operațiunile cu
caracter gratuit (distribuirea de eșantioane, degustările, demonstrațiile practice,
încercările gratuite), merchandeesingul, publicitatea la locul vânzării, etc.

Pentru relațiile publice: articole de profil, conferințe de presă, interviuri,

dineuri oficiale, seminarii, simpozioane, discursuri, turnee mediatizate,
deschiderea unor muzee, imprimarea unor produse, festivaluri, spectacole, etc.
Pentru marcă: marca de fabrică, marca de comerț, marca de serviciu, figurală,
marca sonoră, marca combinată etc.;

În cadrul manifestărilor promoționale: târgurile, expozițiile, diverse forme de

sponsorizare.

C. Suporturile promoționale - sunt reprezentate de căile, canalele de

transmitere a informațiilor către publicul larg: presa cotidiană și periodică,
cataloagele, prospectele, pliantele, broșurile, televiziunea, radioul,
cinematograful, panourile publicitare, afișele, însemnele luminoase, mijloacele
rutiere .

Lansare a unui produs nou

Introducerea pe piaţă a unui produs nou, acţiune strâns legată de
activitatea de inovare tehnică. În faza de lansare, vânzările sunt scăzute,
consumatorii fiind sceptici; ei testează acum noul produs. Costurile per
ansamblu fiind ridicate, firma inregistreza pierderi financiare ale produsului
Daca produsul prezinta un grad mare de noutate, in aceasta faza
concurentii sunt putini sau inexistenti; preturile de vanzare practicate pot fi
ridicate, datorita elasticitatii scazute a cererii in raport cu preţul produsului.
Esecurile lansarii noilor produse sunt frecvente, principalele cauze fiind:
• lipsa de analiza sau studierea insuficienta a pietei;
• un produs cu performante nesatisfacatoare;
• politica de marketing eronata (spre exemplu, pozitionare eronata);
• distributia nu accepta produsul sau il sustine insuficient;
• subestimarea concurentei etc.
Produsele care se dovedesc nesatisfacatoare vor fi imbunatatite sau retrase
de pe piata. Lansarea unui nou produs se poate face fie "in soapta", fie
"rasunator". Prima varianta presupune introducerea produsului pe un segment in
gust sau pe o piata extinsa, fara nici o campanie promotionala, in speranta ca
informatiile transmise de la un consumator la altul, prin viu grai, vor fi
favorabile si vor sustine noul produs. Companiile mari isi lanseaza, de regula,
produsele prin ample campanii de publicitate, activitati coordonate de
promovare si o distributie intensiva.
Cum promovezi eficient un produs nou lansat
Ai propria afacere, vrei sa o dezvolti si tocmai ai lansat un produs nou pe
piata. Afla ce trebuie sa faci pentru a-l vinde cat mai bine.
Cunoaste-ti clientii
Defineste-ti un public tinta. Afla care sunt nevoile si dorintele lui. Poate
ca isi doreste viteza de reactie, poate vrea calitate sau un pret mai mic, poate
vrea o oferta cat mai completa. Este vital sa stii ce asteptari au clientii tai de la
un produs sau serviciu pe care vrei sa il lansezi pe piata.
Cunoaste-ti competitia
Un produs nou se bucura de succes doar daca este mai bun sau mai ieftin
decat competitia sa. Adultii nu isi schimba usor obiceiurile de cumparare. Pentru
a incerca un produs nou, ei ar trebui sa fe ori nemultumiti de ceea ce primesc in
prezent, ori sa fie atrasi foarte tare de imaginea sau caracteristicile noii aparitii.
In ceea ce ii priveste pe tineri si pe copii, reactia este putin diferita. Ai
mari sanse sa isi doreasca sa incerce un produs daca pe el scrie mare "NOU!",
dar nici in acest caz nu trebuie sa te astepti la o loialitate prea mare din partea
acestui segment.
Competitia are avantajul de a fi deja prezenta pe piata si in mintea
consumatorului. Ceea ce trebuie sa faci este sa te diferentiezi si sa comunici un
beneficiu relevant pentru potentialii tai consumatori.
Investeste in branding
Ai o singura sansa sa faci o prima impresie buna. Numele, logotipul,
sloganul, cartile de vizita, ambalajul, daca este cazul, reprezinta primul contact
dintre produs si client.
Un nume care asociaza produsul cu domeniul de activitate este mai usor
de promovat, dar este mai greu sa fie gasit liber si protejat la Oficiul de Stat
pentru Inventii si Marci (OSIM).
Un slogan este un instrument de vanzare, el poate sa convinga oamenii sa
actioneze, poate sa comunice un beneficiu sau poate sa defineasca categoria in
care activeaza respectivul produs.
Logotipul trebuie sa aiba impact vizual si sa ajute la memorarea si
recunoasterea produsului.
Investeste in comunicare
Oamenii cumpara beneficii. Transforma atributele produsului tau in
beneficii pentru clienti. Nimeni nu este de fapt interesat de caracteristicile
tehnice ale unui aparat. Ceea ce vor sa achizitioneze cumparatorii sunt
avantajele pe care tehnologia le ofera.
Daca lansezi un produs nou si esti la inceputul aventurii in afaceri,
banuiesc ca nu ai un buget de promovare urias. In continuare, nu o sa fac decat
sa-ti confirm canalele de comunicare la care, mai mult ca sigur, te-ai gandit deja.
Direct mailing & emailing
Trimite o scrisoare potentialilor tai clienti in care sa comunici lansarea
noului produs, beneficiile lui si modul in care acestia pot intra in posesia sa.
Sfatul meu este sa vorbesti cu un copywriter. Experienta si viziunea lui obiectiva
te vor ajuta cu siguranta.
Comunica online
Avantajul comunicarii online este faptul ca te poti adresa unui public de
nisa, interesat de ceea ce vrei tu sa comunici. Mesajul trebuie sa fie foarte usor
de receptat.
P.R. (Public Relations - relatii publice)
Fii activ in mediul tau de business. Aloca-ti timp pentru a scrie lucrari de
specialitate, pentru a raspunde la intrebari si incearca sa castigi notorietate
pentru tine si produsul tau. Construieste-ti o imagine de expert. Dovedeste prin
rezultatele tale ca oamenii au ce sa invete de la tine si o sa iti fie cu mult mai
usor sa ai credibilitate in cadrul unei intalniri de afaceri.
Daca un client ti-a citit lucrarile, te poate recunoaste cu usurinta dintr-un
mediu de afaceri si in mod sigur vei avea mai putin de muncit pentru a-ti
demonstra autoritatea profesionala.
Publicitatea cuprinde trei etape importante:
Generarea mesajului: mesajul trebuie să se constituie ca o latură a
conceptului produsului respectiv şi trebuie să exprime avantajul principal pe
care-l oferă marca respectivă;
Evaluarea şi alegerea mesajului: trebuie să se facă în funcţie de
atractivitatea, exclusivitatea sau credibilitatea acestuia;
Transmiterea mesajului: se face prin reclame care se realizează în stiluri
diferite de
execuţie.
Instrumentele principale ale publicităţii sunt următoarele:
Televiziunea: se utilizează reclama cu răspuns direct, folosindu-se spoturi
publicitare de 60-120 secunde în cadrul cărora se prezintă produsul.
Radioul;
Revistele, ziarele,
Poşta: se trimit scrisori, pliante, fluturaşi, casete video, audio şi dischete
de calculator;
Internetul;
Publicitatea nu se supune unor reguli imuabile şi poate chiar să aibă
scopul de a deturna consumatorul de la esenţial pentru a-l convinge să aleagă
produsul promovat prin publicitate. Publicitatea poate să facă uz de spoturi sau
reclame-afiş cât mai fanteziste, pentru a incita cumpărătorul să achiziţioneze
produsul respectiv şi pentru a atrage privirea către marca respectivă.
INFORMAREA CONSUMATORILOR PRIN ETICHETARE
Primul înţeles al verbului „a consuma‖ care ne vine în minte este
întotdeauna referitor la consumarea hranei. Mâncarea este una dintre plăcerile
fundamentale ale omului, nu numai „furnizorul‖ nostru de energie (de multe ori
se spune că „suntem cea ce mâncăm‖). Pentru ca plăcerea de a mânca să rămână,
într-adevăr, o plăcere şi să nu se transforme în boli sau indigestii, consumatorul
trebuie să ştie ce mănâncă, ce cumpără pentru a mânca şi, dacă se întâmplă ca
respectivul aliment să nu respecte standardele agreate, să ştie ce măsuri poate
lua pentru a fi despăgubit.
Este interesant de ştiut că, în antichitate, consumatorul (care putea fi un
cumpărător sau un simplu utilizator) beneficia de puterea discreţionară de a-şi
lua înapoi consimţământul dat în legătură cu o anumită marfă care nu-i mai era
pe plac. Această putere începe să facă parte din reglementările europene din
timpurile noastre, reglementări la care şi ţara noastră a aderat.
Pentru a fi puternic, un consumator (care, prin definiţie este „partea slabă‖
în raport cu comerciantul) trebuie să fie informat. Prima şi cea mai importantă
sursă de informaţie este eticheta produsului.
Prin etichetă se înţelege orice material scris, imprimat, litografiat, gravat
sau ilustrat conţine elementele de identificare a produsului şi care însoţeşte
produsul sau care este aderent la ambalajul acestuia. Scopul etichetării este de a
da consumatorilor informaţiile necesare, suficiente, verificabile astfel încât el să-
şi aleagă un produs corespunzător exigenţelor sale.
O etichetă trebuie să conţină, în mod obligatoriu:
denumirea sub care se vinde alimentul;
ingredientele;
durata valabilităţii minimala sau data limită de consum (pentru alimentele
cu grad mare de perisabilitate);
condiţiile de depozitare sau folosire (când necesită indicaţii speciale);
 denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului,
importatorului, distribuitorului sau ambalatorului;
locul de origine sau de provenienţă a alimentului (dacă omiterea acestor ar
putea crea o confuzie în mintea consumatorului);
instrucţiuni de utilizare (dacă lipsa acestora poate duce la folosire
necorespunzătoare a alimentelor);
concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mare de 1,2%
din volum.
Etichetarea nutriţională este orice informaţie care apare pe etichete şi se
referă la valoarea energetică a alimentului şi la substanţe nutritive ca, de
exemplu: proteine, glucide, zaharuri, lipide, fibre, vitamine, săruri minerale.
Menţiunea nutriţională este orice reprezentare sau mesaj publicitar care
specifică, sugerează sau induce faptul că alimentul are anumite proprietăţi
nutriţionale datorate valorii energetice sau calorice. Înscrierea unor elemente
referitoare la calitatea sau cantitatea unei substanţe nutritive nu reprezintă o
menţiune nutriţională dacă acest lucru este stabilit prin reglementări specifice.
Spre deosebire de etichetarea alimentelor, etichetarea nutriţională este
opţională, cu excepţia prevederilor alineatului2 (art. 2, alin. 1, Anexa 2 la
Norme): „etichetarea nutriţională este obligatorie atunci când, la prezentarea sau
publicitatea produsului, cu excepţia campaniilor publicitare colective, apare pe
etichetă o menţiune nutriţională‖. Informaţiile furnizate consumatorilor prin
acest tip de etichetare se grupează, după caz, în:
grupa 1 (a – valoare energetică, b – cantitate de proteine, glucide, lipide);
grupa 2 (a – valoare energetică, b – cantităţi de proteine, glucide, zaharuri,
lipide, acizi graşi, fibre şi sodiu).
Ordinea în care au fost menţionate aceste substanţe este obligatorie.
Prin Normele sale metodologice legea mai prevede şi modul de calcul al
valorilor energetice declarate şi unităţile de măsură.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Promo%C8%9Bie_(marketing)
2. http://feisa.usch.md/wp-content/uploads/2017/03/Curs-
PROIECTARE-PRODUSE-NOI.pdf