Publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor și
ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje plătite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorințelor clienților potențiali, și formarea asociațiilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosința metodelor de manipulare psihologică mai mult sau mai puțin subtile.
Vânzătorii văd reclama ca o parte constituentă a strategiei generice de
promovare a acestora. Alte componente ale promovării sunt mărcile, relațiile publice, vânzările personale și promovarea de vânzări.
Activitatea promoțională este structurată astfel:
A. Tehnici (metode) de promovare - înțelegându-se prin aceasta
principalele modalități prin care produsele, serviciile și organizațiile sunt făcute cunoscute în masa largă a cumpărătorilor;
Publicitatea care este o variabilă de ordin calitativ având drept scop
prezentarea indirectă (nepersonaIă) - orală sau vizuală - a unui mesaj în legătură cu un produs, un serviciu sau o firmă de către un susținător (plăti tor) identificat.
Promovarea vânzărilor, fiind o variabilă de ordin cantitativ, constă în
diverse acțiuni promoționale ce aduc consumatorului avantaje economice materiale imediate (reduceri de prețuri, oferte speciale, bonificații, etc.)
Relațiile publice grupează o serie de activități specifice, de natură
calitativă și pe termen lung, și sunt menite să îmbunătățească imaginea produsului, serviciului sau firmei.
Marca reprezintă ansamblul semnelor distinctive având rolul de
individualiza un produs, o gamă de produse, un serviciu, o firmă în raport cu cele ale concurenței, de a garanta calitatea produselor și de a certifica notorietatea și prestigiul firmei.
Manifestările promoționale, formate din manifestări expoziționale și
sponsorizare, constituie deopotrivă variabile calitative și cantitative ce presupun utilizarea, pe perioade de timp determinate, a întregii game de tehnici și acțiuni promoționale.
Forțele de vânzare, au ca scop utilizarea personalului în acțiuni de
prospectare, demonstrație, argumentare, negociere, încheiere de contracte, vânzare efectivă a produselor, consultanță, asistență tehnică, toate fiind variabile preponderent cantitative, dar care nu exclud și acțiuni de ordin calitativ legate de formarea imaginii întreprinderii pe care o reprezintă.
Publicitatea directă (marketingul direct) este prezentată sub o varietate
de forme: poșta directă (mailing), telemarketingul (vânzările directe prin telefon), vânzările telematice (prin televiziunea clasică și prin cablu) vânzările prin alte suporturi de mesaje electronice (Internetul).
În activitatea de promovare a produselor, serviciilor și firmelor pe piețele
internaționale se folosesc cu succes și alte tehnici promoționale cum ar fi: promovarea prin service, prin contrapartidă, prin leasing, consulting
B. Instrumentele de promovare - se referă la principalele mijloace
folosite de promotor, și pot fi:
Pentru publicitate: publicitatea media, publicitatea prin tipărituri, publicitatea
exterioară, publicitatea gratuită; Pentru promovarea vânzărilor: reduceri le temporare de preț, primele și cadourile, jocurile, loteriile, operațiunile cu caracter gratuit (distribuirea de eșantioane, degustările, demonstrațiile practice, încercările gratuite), merchandeesingul, publicitatea la locul vânzării, etc.
Pentru relațiile publice: articole de profil, conferințe de presă, interviuri,
dineuri oficiale, seminarii, simpozioane, discursuri, turnee mediatizate, deschiderea unor muzee, imprimarea unor produse, festivaluri, spectacole, etc. Pentru marcă: marca de fabrică, marca de comerț, marca de serviciu, figurală, marca sonoră, marca combinată etc.;
În cadrul manifestărilor promoționale: târgurile, expozițiile, diverse forme de
sponsorizare.
C. Suporturile promoționale - sunt reprezentate de căile, canalele de
transmitere a informațiilor către publicul larg: presa cotidiană și periodică, cataloagele, prospectele, pliantele, broșurile, televiziunea, radioul, cinematograful, panourile publicitare, afișele, însemnele luminoase, mijloacele rutiere .
Lansare a unui produs nou
Introducerea pe piaţă a unui produs nou, acţiune strâns legată de activitatea de inovare tehnică. În faza de lansare, vânzările sunt scăzute, consumatorii fiind sceptici; ei testează acum noul produs. Costurile per ansamblu fiind ridicate, firma inregistreza pierderi financiare ale produsului Daca produsul prezinta un grad mare de noutate, in aceasta faza concurentii sunt putini sau inexistenti; preturile de vanzare practicate pot fi ridicate, datorita elasticitatii scazute a cererii in raport cu preţul produsului. Esecurile lansarii noilor produse sunt frecvente, principalele cauze fiind: • lipsa de analiza sau studierea insuficienta a pietei; • un produs cu performante nesatisfacatoare; • politica de marketing eronata (spre exemplu, pozitionare eronata); • distributia nu accepta produsul sau il sustine insuficient; • subestimarea concurentei etc. Produsele care se dovedesc nesatisfacatoare vor fi imbunatatite sau retrase de pe piata. Lansarea unui nou produs se poate face fie "in soapta", fie "rasunator". Prima varianta presupune introducerea produsului pe un segment in gust sau pe o piata extinsa, fara nici o campanie promotionala, in speranta ca informatiile transmise de la un consumator la altul, prin viu grai, vor fi favorabile si vor sustine noul produs. Companiile mari isi lanseaza, de regula, produsele prin ample campanii de publicitate, activitati coordonate de promovare si o distributie intensiva. Cum promovezi eficient un produs nou lansat Ai propria afacere, vrei sa o dezvolti si tocmai ai lansat un produs nou pe piata. Afla ce trebuie sa faci pentru a-l vinde cat mai bine. Cunoaste-ti clientii Defineste-ti un public tinta. Afla care sunt nevoile si dorintele lui. Poate ca isi doreste viteza de reactie, poate vrea calitate sau un pret mai mic, poate vrea o oferta cat mai completa. Este vital sa stii ce asteptari au clientii tai de la un produs sau serviciu pe care vrei sa il lansezi pe piata. Cunoaste-ti competitia Un produs nou se bucura de succes doar daca este mai bun sau mai ieftin decat competitia sa. Adultii nu isi schimba usor obiceiurile de cumparare. Pentru a incerca un produs nou, ei ar trebui sa fe ori nemultumiti de ceea ce primesc in prezent, ori sa fie atrasi foarte tare de imaginea sau caracteristicile noii aparitii. In ceea ce ii priveste pe tineri si pe copii, reactia este putin diferita. Ai mari sanse sa isi doreasca sa incerce un produs daca pe el scrie mare "NOU!", dar nici in acest caz nu trebuie sa te astepti la o loialitate prea mare din partea acestui segment. Competitia are avantajul de a fi deja prezenta pe piata si in mintea consumatorului. Ceea ce trebuie sa faci este sa te diferentiezi si sa comunici un beneficiu relevant pentru potentialii tai consumatori. Investeste in branding Ai o singura sansa sa faci o prima impresie buna. Numele, logotipul, sloganul, cartile de vizita, ambalajul, daca este cazul, reprezinta primul contact dintre produs si client. Un nume care asociaza produsul cu domeniul de activitate este mai usor de promovat, dar este mai greu sa fie gasit liber si protejat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Un slogan este un instrument de vanzare, el poate sa convinga oamenii sa actioneze, poate sa comunice un beneficiu sau poate sa defineasca categoria in care activeaza respectivul produs. Logotipul trebuie sa aiba impact vizual si sa ajute la memorarea si recunoasterea produsului. Investeste in comunicare Oamenii cumpara beneficii. Transforma atributele produsului tau in beneficii pentru clienti. Nimeni nu este de fapt interesat de caracteristicile tehnice ale unui aparat. Ceea ce vor sa achizitioneze cumparatorii sunt avantajele pe care tehnologia le ofera. Daca lansezi un produs nou si esti la inceputul aventurii in afaceri, banuiesc ca nu ai un buget de promovare urias. In continuare, nu o sa fac decat sa-ti confirm canalele de comunicare la care, mai mult ca sigur, te-ai gandit deja. Direct mailing & emailing Trimite o scrisoare potentialilor tai clienti in care sa comunici lansarea noului produs, beneficiile lui si modul in care acestia pot intra in posesia sa. Sfatul meu este sa vorbesti cu un copywriter. Experienta si viziunea lui obiectiva te vor ajuta cu siguranta. Comunica online Avantajul comunicarii online este faptul ca te poti adresa unui public de nisa, interesat de ceea ce vrei tu sa comunici. Mesajul trebuie sa fie foarte usor de receptat. P.R. (Public Relations - relatii publice) Fii activ in mediul tau de business. Aloca-ti timp pentru a scrie lucrari de specialitate, pentru a raspunde la intrebari si incearca sa castigi notorietate pentru tine si produsul tau. Construieste-ti o imagine de expert. Dovedeste prin rezultatele tale ca oamenii au ce sa invete de la tine si o sa iti fie cu mult mai usor sa ai credibilitate in cadrul unei intalniri de afaceri. Daca un client ti-a citit lucrarile, te poate recunoaste cu usurinta dintr-un mediu de afaceri si in mod sigur vei avea mai putin de muncit pentru a-ti demonstra autoritatea profesionala. Publicitatea cuprinde trei etape importante: Generarea mesajului: mesajul trebuie să se constituie ca o latură a conceptului produsului respectiv şi trebuie să exprime avantajul principal pe care-l oferă marca respectivă; Evaluarea şi alegerea mesajului: trebuie să se facă în funcţie de atractivitatea, exclusivitatea sau credibilitatea acestuia; Transmiterea mesajului: se face prin reclame care se realizează în stiluri diferite de execuţie. Instrumentele principale ale publicităţii sunt următoarele: Televiziunea: se utilizează reclama cu răspuns direct, folosindu-se spoturi publicitare de 60-120 secunde în cadrul cărora se prezintă produsul. Radioul; Revistele, ziarele, Poşta: se trimit scrisori, pliante, fluturaşi, casete video, audio şi dischete de calculator; Internetul; Publicitatea nu se supune unor reguli imuabile şi poate chiar să aibă scopul de a deturna consumatorul de la esenţial pentru a-l convinge să aleagă produsul promovat prin publicitate. Publicitatea poate să facă uz de spoturi sau reclame-afiş cât mai fanteziste, pentru a incita cumpărătorul să achiziţioneze produsul respectiv şi pentru a atrage privirea către marca respectivă. INFORMAREA CONSUMATORILOR PRIN ETICHETARE Primul înţeles al verbului „a consuma‖ care ne vine în minte este întotdeauna referitor la consumarea hranei. Mâncarea este una dintre plăcerile fundamentale ale omului, nu numai „furnizorul‖ nostru de energie (de multe ori se spune că „suntem cea ce mâncăm‖). Pentru ca plăcerea de a mânca să rămână, într-adevăr, o plăcere şi să nu se transforme în boli sau indigestii, consumatorul trebuie să ştie ce mănâncă, ce cumpără pentru a mânca şi, dacă se întâmplă ca respectivul aliment să nu respecte standardele agreate, să ştie ce măsuri poate lua pentru a fi despăgubit. Este interesant de ştiut că, în antichitate, consumatorul (care putea fi un cumpărător sau un simplu utilizator) beneficia de puterea discreţionară de a-şi lua înapoi consimţământul dat în legătură cu o anumită marfă care nu-i mai era pe plac. Această putere începe să facă parte din reglementările europene din timpurile noastre, reglementări la care şi ţara noastră a aderat. Pentru a fi puternic, un consumator (care, prin definiţie este „partea slabă‖ în raport cu comerciantul) trebuie să fie informat. Prima şi cea mai importantă sursă de informaţie este eticheta produsului. Prin etichetă se înţelege orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat conţine elementele de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul sau care este aderent la ambalajul acestuia. Scopul etichetării este de a da consumatorilor informaţiile necesare, suficiente, verificabile astfel încât el să- şi aleagă un produs corespunzător exigenţelor sale. O etichetă trebuie să conţină, în mod obligatoriu: denumirea sub care se vinde alimentul; ingredientele; durata valabilităţii minimala sau data limită de consum (pentru alimentele cu grad mare de perisabilitate); condiţiile de depozitare sau folosire (când necesită indicaţii speciale); denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, importatorului, distribuitorului sau ambalatorului; locul de origine sau de provenienţă a alimentului (dacă omiterea acestor ar putea crea o confuzie în mintea consumatorului); instrucţiuni de utilizare (dacă lipsa acestora poate duce la folosire necorespunzătoare a alimentelor); concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mare de 1,2% din volum. Etichetarea nutriţională este orice informaţie care apare pe etichete şi se referă la valoarea energetică a alimentului şi la substanţe nutritive ca, de exemplu: proteine, glucide, zaharuri, lipide, fibre, vitamine, săruri minerale. Menţiunea nutriţională este orice reprezentare sau mesaj publicitar care specifică, sugerează sau induce faptul că alimentul are anumite proprietăţi nutriţionale datorate valorii energetice sau calorice. Înscrierea unor elemente referitoare la calitatea sau cantitatea unei substanţe nutritive nu reprezintă o menţiune nutriţională dacă acest lucru este stabilit prin reglementări specifice. Spre deosebire de etichetarea alimentelor, etichetarea nutriţională este opţională, cu excepţia prevederilor alineatului2 (art. 2, alin. 1, Anexa 2 la Norme): „etichetarea nutriţională este obligatorie atunci când, la prezentarea sau publicitatea produsului, cu excepţia campaniilor publicitare colective, apare pe etichetă o menţiune nutriţională‖. Informaţiile furnizate consumatorilor prin acest tip de etichetare se grupează, după caz, în: grupa 1 (a – valoare energetică, b – cantitate de proteine, glucide, lipide); grupa 2 (a – valoare energetică, b – cantităţi de proteine, glucide, zaharuri, lipide, acizi graşi, fibre şi sodiu). Ordinea în care au fost menţionate aceste substanţe este obligatorie. Prin Normele sale metodologice legea mai prevede şi modul de calcul al valorilor energetice declarate şi unităţile de măsură. BIBLIOGRAFIE