Conf.univ.dr.

Vasile Darie ȘOPRONI

ÎNDRUMĂTOR DE LABORATOR

TEHNOLOGII CU MICROUNDE

Oradea,
2013
 CUPRINS

1. Sistem cu microunde de laborator destinat procesării materialelor dielectrice .........3

Avantajele procesării cu microunde ......................................................................3
Descrierea părților componente a sistemelor cu microunde.................................6

2. Stand experimental de laborator ...................................................................................11

3. Determinarea și interpretarea datelor experimentale obţinute cu ajutorul instalaţiei

de laborator ............................................................................................................................15

Bibliografie .............................................................................................................................23
 1. Sistem cu microunde de laborator destinat procesării materialelor dielectrice

Avantajele procesării cu microunde

Prin dezvoltarea de cuptoare cu microunde industriale, s-au măsurat şi comparat
consumurile de energie pentru sistemele convenţionale (tradiţionale). Carcasele cuptoarelor
consumă aproape 95% din întreaga energie atât la cuptoarele tradiţionale cât şi în cele cu
microunde. Cu toate acestea, cuptoarele cu microunde au nevoie de doar 1/2 ÷ 1/5
energie/greutatea specifică a materialului. De fapt viteza uscării cu microunde este cea care
este răspunzătoare de economisirea de energie.
Deoarece materialele procesate absorb microundele în mod selectiv şi eficient, s-a
crezut că eficienţa cuptoarelor cu microunde ar trebui să fie mai mare decât la cuptoarele
tradiţionale de încălzire.
Odată ce microundele sunt convertite în energie termică, în interiorul cuptorului
căldura se propagă în întregul sistem în funcţie de gradienţii de temperatură prin procese
convective, conductive şi de radiaţie. Balanţa energetică a fost estimată prin măsurarea
distribuţiei temperaturii şi absorbţiei microundelor.
Este nevoie doar de o mică parte procentuală a energiei pentru a încălzi materialul din
cuptor atât pentru cuptoarele tradiţionale cât şi pentru cele cu microunde. Restul de căldură
încălzesc carcasele cuptoarelor şi se pierde către exteriorul sistemului. Asta înseamnă că
încălzirea selectivă a materialului de uscat cu microunde nu îmbunătăţeşte eficienţa per
ansamblu. Cu toate acestea, cuptoarele cu microunde consumă numai 1/2 ÷ 1/5 energie per
greutatea specifică. Asta din cauză că reduce timpul de procesare cu 1/2 ÷ 1/5. De fapt, viteza
uscării cu microunde este cea care face diferenţa în economisirea de energie.
O primă cerinţă într-un proces este creşterea cantităţii de material; aceasta poate fi
obţinută prin instalarea unei unităţi de înaltă frecvenţă la capătul unei linii de producţie
existente şi folosirea liniei la viteze mai mari. La uscătorul convenţional, presupunem că el
lucrează deja la capacitatea de producţie şi nu poate suporta o creştere a cantităţii de material
şi, în loc să usuce până la 2%, capacitatea de uscare este până la 8%.
Unitatea de înaltă frecvenţă instalată trebuie deci să evaporeze şi resturile de umiditate
de 6%. Profiturile obţinute în plus în acest sistem, să zicem 20%, în urma creşterii cantităţii de
material, pot acoperi costurile de instalare prin amortizarea rapidă în timp, estimându-se o
creştere a productivităţii.
De exemplu, într-un proces în care avem o creştere a cantităţii de material cu o viteză
de 5m/minut, crescând viteza la 6m/minut, obţinem 3000 kg/h, aceasta conducând la o
producţie anuală de 18 milioane kg, reprezentând 6000 ore de utilizare.
Întrucât costurile de exploatare a echipamentelor convenţionale sunt mai mici decât
cele ale echipamentelor de microunde pentru aceeaşi etapă a procesului, trebuie să existe
anumite caracteristici speciale, unice ale produsului încălzit cu ajutorul microundelor care să
compenseze cheltuielile suplimentare. De exemplu, pâinea coaptă cu energia microundelor
este mai viabilă din punct de vedere economic, deoarece foloseşte materii prime mai ieftine,
iar economia realizată justifică cheltuielile pentru achiziţionarea echipamentului.
 a

Figura 1. Creşterea randamentului cu ajutorul energiei microundelor

a – proces convenţional; b – proces combinativ; c – curba de uscare

Un alt aspect important în luarea unei decizii privind utilizarea microundelor îl

reprezintă spaţiul existent în fabrică pentru noul echipament. Echipamentele convenţionale
sunt mai mari decât cele cu microunde, necesitând spaţii extinse. Spaţiile mai mici necesare
noului sistem cu microunde pot justifica cumpărarea echipamentelor de microunde.
Adesea instalaţiile convenţionale termice au un nivel scăzut de eficienţă datorită
scăderii vitezei de uscare. în cazul în care se fac pauze, repunerea în funcţiune necesită mult
timp. Răspunsul lent la adaptarea în timp real a procesului determină ineficienţa acestuia, aşa
cum se întâmplă şi în cazul funcţionării cu o cantitate de material diferită de cea menţionată în
proiect. În aceste cazuri, răspunsul rapid, caracteristicile încălzirii volumetrice şi încălzirea
rapidă a unei instalaţii de microunde pot realiza economii ale costului de producţie.
Urmărind liniile generale ale aplicaţiilor cu microunde, fiecare are meritele sale şi
poate fi examinată cu o mai mare atenţie, luând în considerare şi alţi factori ca: preţul
petrolului, concepţia managerială şi forţa de muncă a fiecărei firme.
Echipamentele convenţionale sunt mai mari decât cele cu microunde, rămânând spaţii
nefolosite. Adesea, instalaţiile convenţionale de căldură au un nivel scăzut de eficienţă în
cazul creşterii timpului de uscare sau în cazul menţinerii temperaturii constante de funcţionare
în timpul pauzelor necesitând un proces dificil şi lung de repunere în funcţiune. Slabe
încercări de îmbunătăţire a acestei situaţii s-au făcut acţionând asupra materialului utilizat,
modificând-se substanţial faţă de punctul de plecare iniţial.
În acest caz, o soluţie rapidă prin folosirea unei călduri volumetrice caracteristice şi a
unei instalaţii de microunde ce se încălzeşte rapid pot micşora substanţial costul de producţie
la fel în domeniul de tratare a materialelor sensibile sau a intensităţii de uscare a acestor
materiale este potrivit să folosim tehnica radiaţiilor în ultraviolet sau infraroşu pentru că cel
mai mic nivel al costurilor pot fi comparate cu orice frecvenţă radio sau cu microunde, luând
în considerare tehnicile moderne alternative sau alte tehnici ale energiei electrice, folosind o
frecvenţă de 50 Hz, energia lor costă mai puţin în cazul procesării cu infraroşu şi ultraviolete
decât în cazul convenţional. Este astfel practic utilizarea tehnicii de înaltă frecvenţă.
Urmărind liniile generale ale aplicaţiilor cu microunde, fiecare are avantajele sale şi
pot fi examinate cu o mai mare atenţie, luând în considerare şi alţi factori ca: preţul petrolului,
costul forţei de lucru şi calitatea mediului înconjurător. Factorul primordial care determină
viitorul industriei microundelor pe piaţa mondială este starea economiei mondiale, dominată
de preţul petrolului şi al derivaţilor acestuia.

Optimizarea procesului de uscare în câmp de microunde a materialelor dielectrice

prezintă următoarele aspecte [9]:
 Uscarea în câmp de microunde a materialelor dielectrice determină o scădere a
timpului de uscare.
 Umiditatea la echilibru a materialelor dielectrice în câmp de microunde a crescut odată
cu viteza aerului dar a scăzut odată cu creşterea energiei absorbite.
 Coeficientul de difuzie a crescut odată cu energia absorbită, dar a scăzut odată cu
creşterea vitezei aerului. Temperatura aerului de intrare nu a influenţat coeficientul de
difuzie.
 A rezultat că, un nivel al energiei absorbite de 0,25W/g duce la creşterea germinaţiei
peste 92% pentru seminţele uscate în câmp de microunde.
 Timpul de uscare poate fi redus substanţial prin folosirea nivelelor de energie de
microunde ridicate pentru dielectrice, cu costul efectelor de deteriorare a calităţii
produsului. Limita superioară a energiei absorbite în procesul de uscare al materialelor
dielectrice pentru alimente şi hrană furajeră este de 0,75W/g.
 Creşterea vitezei aerului are ca rezultat creşterea pierderilor de energiei prin trecerea
aerului în procesul de uscare în câmp de microunde constant şi energia necesară este
mai mică atunci când s-a utilizat procesul de uscare în câmp de microunde pulsatoriu.
 Miezul probei nu poate fi uscat total atâta timp cât aerul din mediul înconjurător
conţine umiditate. Nivelul energiei microundelor absorbite de 0,25W/g probe umede poate fi
folosit în vederea uscării materialelor dielectrice.
Aplicatoarele trebuie proiectate şi realizate specific pentru cuplarea câmpului de
microunde cu dielectricii pentru uscarea în aşa fel încât pierderile de energie prin trecerea
aerului să fie minime . O combinaţie a microundelor şi procesului convectiv ar fi
promiţătoare. Instalaţia de uscare trebuie să conţină 2 secţiuni: câmpul de microunde care ar
putea fi aplicat particulelor în secţiunea joasă şi încălzirea sensibilă a aerului la ieşirea din
secţiunea joasă care poate fi utilizată pentru îndepărtarea conţinutului de umiditate al
materialelor dielectrice în secţiunea superioară. Această dispunere va creşte considerabil
eficienţa utilizării energiei.
Relaţia de legătură între mărimea probei, coeficientul de uscare la suprafaţă, conţinutul
de umiditate și permitivitatea dielectrică ar trebui să fie luate în considerare.

Descrierea părților componente a sistemelor cu microunde

Un sistem de încălzire cu microunde are trei componente de bază: generatorul de
microunde, ghidul de undă şi aplicatorul [13]. În afară de acestea, circulatorul (sarcina de
apă), cuplorul direcţional şi dispozitivul adaptor de impedanţă sunt de asemenea părţi
componente ale sistemului de încălzire cu microunde [8].

Generator Dispozitiv de cuplare Aplicator

Figura 2. Sistem tipic de încălzire şi uscare cu microunde

a. Generatorul de microunde
Generatorul de microunde reprezintă unul din elementele constructive principale ale
sistemului cu microunde pentru uscarea şi tratarea materialelor dielectrice, având rolul de
sursă de energie în microunde care este transmisă în aplicatorul de procesare termică [5], [14].
Concepţia generatorului de microunde s-a elaborat pe baza unei documentări de specialitate
aprofundate, astfel încât acesta să se alinieze din punct de vedere al caracteristicilor tehnice la
realizările unor firme de prestigiu din domeniu [12].
Magnetronul reprezintă un ansamblu de elemente care transformă energia electrică
absorbită de la reţeaua de 50Hz în energie de foarte înaltă frecvenţă (f = 2450MHz) necesară
procesării termice în câmp de microunde a materialelor.
Componentele principale ale generatorului de microunde conceput sunt:
- magnetron;
 - sursă de alimentare şi control electronic al puterii de ieşire în microunde având în
componenţă: transformator de tensiune anodică şi filament, circuit redresor dublor de
tensiune, bloc electronic putere de ieşire în microunde, elemente de comandă, reglare,
semnalizare şi răcire magnetron;
- segmentul ghid cuplare magnetron (ghid lansator de microunde).
Caracteristici tehnice generale:
- tensiune de alimentare: 220V / 50Hz;
- putere nominală absorbită: 1500W;
- putere de ieşire în microunde: maxim 800W (reglabilă continuu);
- frecvenţă microunde: 2450  20MHz;
- stabilitate în putere: 1% între 100 ÷ 850W;
- factor de undă staţionară maxim admis: 4 în regim de funcţionare continuu la o putere
de ieşire în microunde de maxim 850W.

b. Ghidul de undă
În ghidul de undă dreptunghiular, undele se propagă prin reflexie pe pereţi, ceea ce
face ca viteza propagării energiei de-a lungul axei longitudinale a ghidului de undă să fie mai
mică decât a propagării spaţiului liber. Lungimea de undă a ghidului de-a lungul axei de
propagare este mai mare decât lungimea de undă a spaţiului liber. În plus, reflexia
microundelor care provin dintr-o sursă exterioară pe pereţii ghidului de undă nu poate avea
loc dacă lungimea de undă a spaţiului liber este prea mare în raport cu dimensiunile secţiunii
transversale a ghidului de undă.
Pentru dimensiuni ale ghidului de undă date, frecvenţa de rezonanţă constă în cea mai
scăzută frecvenţă la care undele se pot propaga liber în ghidul de undă. Există mai multe
frecvenţe de rezonanţă care corespund diferitelor moduri de propagare, însă alegerea atentă a
secţiunii transversale a ghidului de undă poate permite propagarea exclusiv în cel mai simplu
mod. Astfel, este mai uşor de evaluat câmpul electric în ghidul de undă, precum şi linia de
curenţi de pe pereţii săi. Figura 3 prezintă câmpurile electric şi magnetic, precum şi liniile de
curent pentru cel mai simplu mod de propagare într-un ghid de undă dreptunghiular. Există
dimensiuni ale ghidurilor de undă standard care au fost calculate pentru pierderi minime în
pereţi, ca în tabelul 1. Se poate crea totuşi propriul ghid de undă cât timp materialul folosit
este nemagnetic iar dimensiunile respectă criteriile laturii înguste care trebuie să fie mai mică
decât o jumătate de lungime de undă în spaţiu liber şi latura mai lată să fie mai mare decât o
jumătate de lungime de undă în spaţiu liber.

Figura 3. Ghid de undǎ dreptunghiular cu câmp electric (a), câmp magnetic (b) şi linii de curent (c) pentru cel
mai simplu mod de propagare [3], [4].
 În cazul în care linia de transmisie se închide cu o sarcină de o anumită impedanţă, o
fracţiune din unda incidentă este reflectată. Raportul dintre raza amplitudinilor complexe ale
undelor reflectate şi cele incidente se numeşte coeficientul de reflexie. Acesta poate fi măsurat
uşor deoarece undele incidente şi reflectate se adaugă vectorial de-a lungul liniei de transmisie
ducând la apariţia unei variaţii ciclice a intensităţii câmpului de-a lungul liniei, creând o undă
staţionară. Raza de valoare maximă la minimă a câmpului electric transversal este numită raza
undei staţionare. Aceasta este cuprinsă între 1, pentru puterea reflectată 0, la infinit, pentru o
putere reflectată 100 %.

Tabelul 1. Caracteristicile ghidurilor de undă pentru frecvenţa de 2.45 GHz.

Tip Dimensiuni interioare (mm) Lungime de undă ghidată (mm)
WR – 340 109,22x54,61 147,65
WR – 341 86,36x43,18 173,30
WR-284 72,14x34,04 230,89

c. Aplicator cu microunde
Acest tip de aplicator este de obicei configurat într-un flux continuu, adesea cu o
bandă transportoare care trece prin mijlocul laturii late a ghidului de undă unde câmpul
electric se află la valoarea sa maximă. Pentru materialele cu pierderi ridicate, această opțiune
este potrivită, deoarece lungimea de undă cerută pentru a încălzi un material cu pierderi
reduse ar fi prea lungă. Aplicatorul cu microunde poate fi de tip axial, unde materialul se
deplasează de-a lungul axei longitudinale a ghidului de undă. În acest caz, există o restricţie
cu privire la lăţimea materialului, care nu ar trebui să depăşească 3/8 λ0 [6]. Al doilea tip de
aplicator cu microunde este tipul în serpentină, unde materialul se deplasează în unghi drept
spre lungimea ghidului de undă. În acest caz, apare o problemă, deoarece câmpul electric nu
este constant de-a lungul lăţimii materialului, astfel necesitând un aplicator multi-pas sau
meandră.

d. Cavitatea rezonantă monomod

Cavitatea rezonantă monomod este reprezentată de o incintă cu cel puţin două
dimensiuni inferioare lungimii de undă. De obicei, o cavitate rezonantă este alcătuită dintr-o
porţiune de ghid de undă scurtată la capete. Poate fi alcătuită fie dintr-un ghid de undă
dreptunghiular, fie dintr-un ghid circular. Cunoaşterea precisă a configurării câmpului
electromagnetic permite materialului dielectric supus unui tratament să fie plasat în poziţia
câmpului electric maxim pentru transferul optim de energie electromagnetică spre el. Într-un
astfel de sistem, energia atinge un maxim când frecvenţa microundelor în circuit corespunde
frecvenţei rezonante din cavitate.

e. Perturbarea cavităţii
În momentul în care se introduce în cavitatea rezonantă o mică bucată de material
dielectric, frecvenţa de rezonanţă se modifică uşor, la fel ca a factorului de calitate Q al
cavităţii. Aceste efecte sunt folosite de obicei pentru măsurarea proprietăţilor dielectrice ale
probei. Schimbarea frecvenţei de rezonanţă este considerată a fi afectată mai ales de constanta
dielectrică, în timp ce schimbarea factorului de calitate Q este asociată cu pierderile în
dielectric. Factorul de calitate Q constă într-o cuantificare a preciziei vârfului în curba de
rezonanţă. Astfel, când un obiect este introdus în cavitate, frecvenţa de rezonanţă va scădea
iar factorul Q se va reduce, ducând la o curbă de rezonanţă mai lată şi mai plată. În
perturbarea activă a cavităţii (PAC), aceleaşi principii se aplică pentru determinarea
proprietăţilor dielectrice de la schimbarea frecvenţei de rezonanţă şi schimbarea factorului Q.
Totuşi, operarea sistemului este în principal bazată pe informaţiile privind faza cavităţii mai
mult decât frecvenţa. Se produce o condiţie de oscilaţie când sunt îndeplinite condiţiile
adecvate de fază şi amplitudine în bucla de deschidere. Această tehnică a fost folosită pentru a
determina proprietăţile dielectrice a diferitelor produse și materiale.

f. Cuplorul direcţional
Înainte de a trata cavităţile să ne uităm pe scurt la natura fantelor, fiind reţele de
cuplare între cuptorul rezonant şi ghidul de undă. Aşa cum am mai menţionat, energia
microundelor poate fi transferată spre cavitate prin capătul terminal al ghidului de undă prin
intermediul unei fante. Alimentarea printr-un cablu coaxial a fost de asemenea utilizată, dar
aceasta este limitată la puteri relativ scăzute datorită pierderilor excesive din cablu. Fantele
pot să aibă orice formă, de exemplu dreptunghiulară, circulară, în formă de pătrat, etc. În
vecinătatea unei fante, câmpurile cu mod de ordin superior sunt amplasate astfel încât unda
incidentă trebuie să satisfacă condiţiile de limită. O undă cu modul dominant este reflectată
din fantă (când nu este adaptată) şi o parte din puterea incidentă este transmisă prin aceasta.
Dimensiunile fantelor în cavităţi sunt astfel alese, în marea majoritate şi nu prin metode
empirice, încât să permită transmiterea energiei microundelor de la sursă în cavitate, unde este
disipată în materialul procesat.
Funcţionarea unei fante, plasată într-o cavitate cu microunde utilizată la încălzire sau
uscare, este de a acţiona ca o reţea de cuplare pentru adaptarea impedanţei cavităţii, cu
dielectricul inserat în ea, la impedanţa ghidurilor de undă de conectare. Pentru a caracteriza o
reţea de cuplare fără pierderi, cum ar fi fanta, este de a lua în considerare, mai degrabă,
modificarea coeficientului reflexiei complexe decât impedanţa când adaptăm două ghiduri de
unde cu impedanţe diferite, cum ar fi cazul unei cavităţi rezonante TE10n conectată la un capăt
al unui ghid de undă dreptunghiular funcţionând în modul fundamental TE10. Este posibil de a
realiza o transformare biliniară între coeficienţii reflexiei complexe în două ghiduri de undă
care au trei parametri independenţi şi aceasta este expresia generală pentru modificarea
impedanţei. Cei trei parametri pot fi determinaţi experimental prin măsurarea undelor
staţionare.

g. Dispozitivul adaptor de impedanţă

În cadrul sistemului cu microunde pentru procesarea dielectricilor este necesar ca
generatorul de microunde să debiteze întreaga sa putere către sarcina absorbantă. Realizarea
acestei condiţii se face numai dacă impedanţele celor două elemente sunt adaptate.
 La frecvenţe foarte mari corespunzătoare domeniului de utilizare a energiei
microundelor generatorul de microunde şi sarcina sunt conectate printr-o linie de transmisie
sau ghid de undă.
Pentru o bună funcţionare a sistemului prezentat, se impune ca impedanţa
generatorului de microunde să fie adaptată la impedanţa ghidului de undă astfel că Z G  Z 0 .
În mod similar, impedanţa sarcinii trebuie să fie adaptată la impedanţa ghidului de undă astfel
încât să fie îndeplinită condiţia Z S  Z 0 .
Respectarea acestor condiţii face ca toată puterea furnizată de la sursa de microunde
(generator) să fie transmisă ghidului de undă apoi sarcinii.

h. Circulatorul
În cazul în care materialul dielectric nu absoarbe eficient energia microundelor o
cantitate apreciabilă de energie poate fi reflectată spre generatorul cu microunde. Cantităţile
excesive de energie reflectată poate deteriora generatorul cu microunde. Circulatorul
protejează echipamentele sistemului cu microunde prin determinarea deplasării microundelor
într-o singură direcţie. Există trei porturi în circulator: unul este conectat la generatorul de
microunde, altul este conectat la aplicator iar ultimul la sarcina artificială (în cazul nostru
apa). Astfel energia reflectată către generatorul de microunde este absorbită de sarcina
artificială.

i. Determinarea randamentului cuptorului rezonant

Figura 3 arată un circuit de încălzire tipic utilizând un cuptor cu microunde pentru a
disipa puterea, Pw, într-un dielectric dintr-o energie de intrare Pin. Puterea principală, Pm, este
transformată în puterea utilă de ieşire, PT, printr-un magnetron generând o putere disipată
externă, Pc, puterea rămasă, Po, care este incidentă pe suprafaţa fantei de adaptare a cavităţii.
Termenul, Pc, include disiparea directă într-un circuit extern, cum ar fi circulatorul de ferită,
cât şi puterea reflectată, (P0–Pin ), datorată neadaptării fantei.
Circulator Sarcina
dielectrică
Pc
P0 Cuptor
Puterea Pm Sursă de cu cavitate
principală energie de PT rezonantă
microunde Ghid de undă Ps
Pin
Pw
Figura 4. Parametrii energiei utilizaţi la determinarea randamentului

Întregul randament al circuitului este definit ca [7]:

P P P P P
n0  100   100 T  0  in    100 n g  nt  nc  na ( 1)
Pm Pm PT P0 Pin
unde indicii g, t, c, şi a, sunt notaţiile corespunzătoare pentru generare, transfer, cuplare şi
aplicator. Ultimii trei termeni ai randamentului pot fi grupaţi împreună pentru a forma
randamentul utilizării totale, nu, sau:
nu  nt  nc  na ( 2)
Primii doi termeni ai ecuaţia ( 1) depind de tipul de generator şi de echipamentul
auxiliar utilizat, cum ar fi circulatorul. Raportul:
P P
 ( 3)
Pin Ps  P

poate fi derivat după cum urmează. Considerând că Ps  o F , şi Ps'  o' F , obţinem

ecuaţia:
0 Q0'
0 F  P  F ( 4)
0 0
' Q

Prin urmare ecuaţia ( 4) se mai poate scrie:

  Q 
P  Ps  0 0
 1 ( 5)
 0 ' Q '0 
 
Utilizând ecuaţia ( 5), ecuaţia ( 3) devine:
P   0' Q 0 
 Ps 1  ( 6)
Pinn   0 Q '0 

Pin P
Substituind raportele şi  din ecuaţia ( 6), ecuaţia ( 1) se scrie la rezonanţă:
Po Pin
100 ng nt 4S 0  0' Q0 
n0  1  (7)
S0  12  0 Q0' 
Ideal ar fi ca S0 → 1, ω0 ≈ ω0 ' şi Q'0 >> Q0, rezultând n0 = 100 ngnt. Cu toate acestea,
într-un sistem rezonant la frecvenţa de 2450 MHz putem aplica următoarele valori: ng=0 ∙8, nt,
S0= 1∙5, ω0'=2500MHz, ω0= 2400 MHz, Q0 = 50 şi Q'0 = 103. Substituirea ne dă un randament
al întregului sistem în jur de 70%. Cu magnetroane mai puţin eficiente această valoare ar fi în
jur de 50%.

2. Stand experimental de laborator

Standul are în componenţă următoarele subansamble principale: 1–generator de
microunde; 2–ghid de undă; 3–aplicator monomod; 4–sarcina absorbantă; 5–sursă aer cald; 6–
interblocaj electric; 7–suport reglabil; 8–sondă de detecţie a umidităţii aerului; 9–indicator
umiditate; 10–senzor temperatură în patul de seminţe [10]
 a) Instalaţie de laborator pentru uscarea şi procesarea materialelor dielectrice

c) Cuplor direcțional
b) Generator de microunde

e) Sarcină absorbantă a undei reziduale

d) Sursa de aer cald cu termocuplu

f) Dispozitiv adaptor de impedanţă

g) Cuplarea sursei de aer cald la
 ghidul de undă

h) Suport din teflon (transparent la microunde) i) Amplasarea recipientului astfel încât să

cu fund din tablă găurită permită pătrunderea aerului cald

j) Umidometru cu afișaj electronic k) Detector de pierderi de l) Balanţă electronică de

µunde;termometru fibră optică precizie
Figura 5. Stand experimental utilizat la studiul comportamentului
materialelor dielectrice în câmp de microunde jet de aer cald

Aplicatorul monomod are forma paralelipipedică având dimensiunile interioare de

109,22×54,6×150 mm. Standul se alimentează la tensiunea de 220V ± 5%, frecvenţa de 50Hz.
Generatorul de microunde are puterea reglabilă și are inclus un sistem automatizat de reglare
a puterii microundelor: continuu, în impulsuri sau variabil. Aplicatorul monomod este astfel
conceput încât jetul de aer cald să poată pătrunde de jos în sus în patul de semințe pentru a
elimina apa de pe suprafața dielectricului, pentru a evita punctele fierbinți și astfel se poate
asigura omogenitatea temperaturii în întreaga masă a materialelor dielectrice. Sarcina adaptată
absorbantă din capătul instalației elimină câmpul electromagnetic de frecvență înaltă rezidual.
Cu ajutorul aparatelor de măsură prezentate în figura 5 se pot monitoriza parametrii
procesului: puterea microundelor, adaptarea impedanței, temperatura jetului de aer cald,
temperatura în patul de semințe, umiditatea relativă a aerului la ieșirea din instalație, valoarea
scăpărilor de microunde în imediata vecinătate a sistemului. Monitorizarea în timp real a
parametrilor de procesare în câmp de microunde și jet de aer cald permite reglarea
permanentă a parametrilor de intrare (puterea microundelor și temperatura aerului la intrare)
pentru a obține semințe de calitate superioară cu o germinație mai mare de 92% [11].
Utilizând instalația de laborator pentru analiza comportării materialelor dielectrice în
câmp de microunde la îndepărtarea excesului de umiditate vom colecta date utile în alegerea
variantei optime de procesare [1].
3. Determinarea și interpretarea datelor experimentale obţinute cu ajutorul instalaţiei
de laborator

Pentru determinarea procentului de umiditate uscate a unei probe s-a cântărit proba
înainte mi şi după uscare mu. (STAS 10349/1-87 Uscarea cherestelei la temperaturi sub
100C).
m  mu
U i 100 [%] (8)
mu
Odata cu realizarea instalatiei de laborator, pe măsură ce aceasta prinde contur, au fost
efectuate mai multe seturi de rezultate.
Metoda experimentală constă în uscarea unor probe ce nu depășesc 100g timp de
15÷30 minute cu microunde şi jet de aer cald, prin modificarea puterii de microunde şi
măsurarea temperaturii în probă, în ghid şi profilul termic al temperaturii cu ajutorul unei
camere termice în timpul şi la finalul uscării.
Hărţile de temperatură din timpul procesului de uscare sunt obţinute cu ajutorul unei
camere termice în infraroşu, FLUKE Ti20. Parametrii de temperatură vor fi obţinuţi în
interiorul aplicatorului şi/sau în patul de seminţe.
Probele uscate se referă la probe cu umiditatea variabilă, umidificate prin imersie în
apă 30 minute şi zvântare pe un prosop umed 2h şi păstrare în frigider 12 h. Procentul de apă
eliminată se determină cu relaţia (8).
Uscarea se face în câmp de microunde cu putere reglabilă, în funcţie de temperatura
din patul de seminţe care va fi măsurată cu o sondă de temperatură cu fibră optică.
Pe parcursul determinărilor experimentale se va urmări ca temperatura din patul de
semințe să nu depașească valoarea maximă admisă astfel încât să nu fie afectată calitatea
(viabilitatea) produsului procesat. In vederea eliminării vaporilor de apă din aplicator utilizăm
un jet de aer cald sau rece aplicat din lateralul ghidului de undă. Pentru aşezarea materialelor
dielectrice în aplicator am utilizat o tăviţă din teflon, ce păstrează apa sub patul de seminţe,
uscarea fiind omogenă.
Cu ajutorul aparatelor de masura vor fi monitorizat parametrii procesului: puterea
microundelor la intrare, puterea directă, umiditatea jetului de aer la iesire, pozitia plonjoarelor
la adaptarea impedantei de sarcină, temperatura jetului de aer cald care este setata sa nu
depăsească 550C±5%, temperatura din probă si in imediata vecinatate a sistemului.
Temperatura in patul de seminte se determină cu ajutorul unui termometru – modelul
Pico Power Sens 6- cu fibra optica introducând senzorul cu fibră optică în materialul de
procesat. Umiditatea cât si temperatura aerului la ieșire am determinat-o folosind
umidometrul Lutron YK-90HT. Pentru măsurarea cantității de semințe am folosit o balanță
digitală de precizie.
La sfârșitul fiecărui experiment probele sunt marcate pentru a putea analiza la finalul
lucrării de laborator calitatea produsului (dacă este posibil acest aspect). Pentru anumite probe
cum sunt semintele există laboratoare de specialitate care ne pot furniza date privind calitatea
materialelor dielectrice procesate, respectiv procentul de germinare.
Se vor realiza urmatoarele cazuri de uscare pentru semințe, lemn, fructe și dezinsecție sau
tratament împotriva mucegaiului:
1. Folosind o putere constantă a microundelor de 0.3W/g/15 minute pentru a încălzi
o probă de 100 g , umezit in prealabil astfel:
a) Utilizand doar puterea microundelor, fara jet de aer;
t Pmag Pd Pr Tp Text Uext Poziția plonjoarelor
P1 P2 P3
[min] [W] [W] [W] [°C] [°C] [%] [mm] [mm] [mm]
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Pentru determinarea procentului de umiditate eliminate din patul de semințe, au fost măsurate
semințele înainte mi și după uscare mu , aplicând următoarea formulă (STAS 10349/1-87) [2]:
U [Umiditatea] = [(mi-mu)/mu]x100[%]

Observații:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
b) Utilizand jet de aer rece;
t Pmag Pd Pr Tp Text Uext Poziția plonjoarelor
P1 P2 P3
[min] [W] [W] [W] [°C] [°C] [%] [mm] [mm] [mm]
 0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Pentru determinarea procentului de umiditate eliminate din patul de semințe, au fost măsurate
semințele înainte mi și după uscare mu , aplicând următoarea formulă (STAS 10349/1-87) [2]:
U [Umiditatea] = [(mi-mu)/mu]x100[%]

Observații:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

c) Utilizand jet de aer cald.

t Pmag Pd Pr Tp Text Uext Poziția plonjoarelor
P1 P2 P3
[min] [W] [W] [W] [°C] [°C] [%] [mm] [mm] [mm]
0
1
2
3
4
5
6
7
8
 9
10
11
12
13
14
15

Pentru determinarea procentului de umiditate eliminate din patul de semințe, au fost măsurate
semințele înainte mi și după uscare mu , aplicând următoarea formulă (STAS 10349/1-87) [2]:
U [Umiditatea] = [(mi-mu)/mu]x100[%]

Observații:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

2. Folosind o putere crescătoare a microundelor începând de la 0.3 W/g timp de 15

minute cu un pas de mărire a puterii de 0.1 W/minut pentru a usca o probă de
100 g, umezit in prealabil astfel:
a. Utilizand doar puterea microundelor, fara jet de aer;
t Pmag Pd Pr Tp Text Uext Poziția plonjoarelor
P1 P2 P3
[min] [W] [W] [W] [°C] [°C] [%] [mm] [mm] [mm]
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
 14
15

Pentru determinarea procentului de umiditate eliminate din patul de semințe, au fost măsurate
semințele înainte mi și după uscare mu , aplicând următoarea formulă (STAS 10349/1-87) [2]:
U [Umiditatea] = [(mi-mu)/mu]x100[%]

Observații:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

b. Utilizand jet de aer rece;

t Pmag Pd Pr Tp Text Uext Poziția plonjoarelor
P1 P2 P3
[min] [W] [W] [W] [°C] [°C] [%] [mm] [mm] [mm]
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Pentru determinarea procentului de umiditate eliminate din patul de semințe, au fost măsurate
semințele înainte mi și după uscare mu , aplicând următoarea formulă (STAS 10349/1-87) [2]:
U [Umiditatea] = [(mi-mu)/mu]x100[%]
Observații:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

c. Utilizand jet de aer cald.

t Pmag Pd Pr Tp Text Uext Poziția plonjoarelor
P1 P2 P3
[min] [W] [W] [W] [°C] [°C] [%] [mm] [mm] [mm]
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Pentru determinarea procentului de umiditate eliminate din patul de semințe, au fost măsurate
semințele înainte mi și după uscare mu , aplicând următoarea formulă (STAS 10349/1-87) [2]:
U [Umiditatea] = [(mi-mu)/mu]x100[%]
Observații:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Folosind o putere variabilă a microundelor timp de 15 minute pentru a usca o
probă de 100 g, umezit in prealabil astfel încât să menținem temperatura de
procesare ideală:
a. Utilizand doar puterea microundelor, fara jet de aer;
 t Pmag Pd Pr Tp Text Uext Poziția plonjoarelor
P1 P2 P3
[min] [W] [W] [W] [°C] [°C] [%] [mm] [mm] [mm]
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Pentru determinarea procentului de umiditate eliminate din patul de semințe, au fost măsurate
semințele înainte mi și după uscare mu , aplicând următoarea formulă (STAS 10349/1-87) [2]:
U [Umiditatea] = [(mi-mu)/mu]x100[%]

Observații:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

b. Utilizand jet de aer rece;

t Pmag Pd Pr Tp Text Uext Poziția plonjoarelor
P1 P2 P3
[min] [W] [W] [W] [°C] [°C] [%] [mm] [mm] [mm]
0
1
2
3
4
5
 6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Pentru determinarea procentului de umiditate eliminate din patul de semințe, au fost măsurate
semințele înainte mi și după uscare mu , aplicând următoarea formulă (STAS 10349/1-87) [2]:
U [Umiditatea] = [(mi-mu)/mu]x100[%]

Observații:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

c. Utilizand jet de aer cald.

d. t Pmag Pd Pr Tp Text Uext Poziția plonjoarelor
P1 P2
P3
[min] [W] [W] [W] [°C] [°C] [%] [mm] [mm] [mm]
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
 14
15

Pentru determinarea procentului de umiditate eliminate din patul de semințe, au fost măsurate
semințele înainte mi și după uscare mu , aplicând următoarea formulă (STAS 10349/1-87) [2]:
U [Umiditatea] = [(mi-mu)/mu]x100[%]

Observații:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Pentru a determina influenta microundelor asupra semintelor, se va utiliza proba

martor si comparata cu cea a probelor procesate. În timpul experimentului au fost masurate:
puterea directa, reflectata, umiditatea si temperatura aerului la iesire, umiditatea eliminata din
patul de seminte calculata pe baza formulei (1) si rata germinatiei pentru fiecare proba in
parte.

La finalizarea experimentului se cântărește produsul uscat, calculându-se procentul de

apă evaporată din patul de semințe U[%]. Sunt trecute pe foaia de observație comportamentul
probei pe parcursul procesului și problemele apărute (creșterea temperaturii, creșterea puterii
reactive, apariția punctelor fierbinți, modificarea formei probei datorită presiunii interne a
aburilor de apă).
Se va trasa graficul variației parametrilor procesului (puterea generata de magnetron,
puterea directă, puterea reflectată, a umiditatii si temperaturii aerului la iesire, a temperaturii
din patul de seminte, a umiditatii eliminate din patul de seminte) precum și poziția
plonjoarelor și modificările apărute.

Bibliografie
[1] Arion M., Soproni D., Vicaș S., Leuca T., Hathazi F.I., Molnar C., Bandici L., Microwave
Drying Process og Corn Seeds, Journal of Electrical and Electronics Engineering, ISSN 1844-
6035, Editura Universității din Oradea, Vol. 4, nr.1, mai 2011, pp. 11-14
[2] Boldor D., Trifu M., Raianu D., 1981, „Fiziologia plantelor”, Ed.Didact. si Pedag.
Bucuresti
[3] Boudrand, H., – Introduction au calcul electromagnetique des structures guidantes, Institut
National Polytechnique de Toulouse, ENSEEIHT, 1995-1996;
[4] Chua H.S., Parkinson G., Haigh A.D., Gibson A.A.P., “A method of determining the
moisture content of bulk wheat grain”, Journal of Food Engineering 78 (2007) 1155–1158
[5] Eric St.Denis, Performance Optimization for a Multi-Slotted Waveguide for Microwave
processing Applications, Teza de doctorat, Canada, 1998
[6] Hathazi, F.I., Maghiar, T., Theoretical aspects regarding mono-mode applicators
utilization (TE10) in fluidization treatments of the epoxy resins inside built-in mica, 7th
International Conference on Engineering of Modern Electric System, Session Electrical
Engineering, May 29 – 31, 2003, Oradea, pp.120 – 125, 2003
[7] Jones, P.L., The Industrial Applications of RF and Microwave Heating - Microwave and
high frequency heating - Short Course, International Conference St. John’s College,
Cambridge University, 17-21 Sept. 1995 U.K, pp.51 – 58, 1995;
[8] Metaxas, A.C., Meredith, R.J., Industrial Microwave Heating, Peter Peregrinus LTD
(IEE), London, (UK), 1983
[9] Niculae, D., Mihailescu, A., Martin, D., Indreas, A., Margaritescu, I. - Microwave Heating
Application, Microwave and High Frequency. Heating International Conference, Fermo, Italy,
9-13 sept 1997.
[10] Soproni, V.D., Hathazi, F.I., Arion, M.N., Molnar, C.O., “Aspects Regarding the
Adapting and Optimization of Mixed Drying Systems Microwave-Hot Air for the Processing
of Agricultural Seeds”, PIERS Proceedings, Beijing, China, pp. 210-213, 2009
[11] Şoproni D., Vicaș S., Hathazi F.I., Arion M., Molnar C., Coman O., The study of drying
characteristics of wheat seeds in microwave field for different processing conditions, Journal
of Electrical and Electronics Engineering, ISSN:1844 – 6035, Editura Universității din
Oradea, Romania, Vol.4, Nr.2, October, 2011, pp. 103-106
[12] Stroshine, R., J. Tuite, G. H. Foster & K. Baker. 1984. Self-Study Guide for Grain Drying
and Storage. Purdue Research Foundation. Purdue Univ., W. Lafayette, Indiana, 131 pp.
[13] Thiebaut, J.M., Berteaud, A.J., Roussy, G. A new microwave resonant applicator, J.
Microwave Power 14(3), 218 (1979)
[14] Vicaș S., Leuca T., Șoproni D., Arion M., Molnar C., Hathazi F. I., Experimental Results
of Wheat Seeds Processed in Microwave Field, Journal of Electrical and Electronics
Engineering, ISSN:1844 – 6035, Editura Universității din Oradea, Romania, Vol.5, Nr.1, May
2012, pp. 269-272