Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea tehnica din Moldova

Facultatea

TEZĂ DE AN

Tema: Analiza aprovizionării cu resurse materiale


şi eficienţa utilizării acestora la
întreprindere.

Elaborată
Coordonator ştiinţific
Cuprins:

Introducere.................................................................................................................3

Capitolul I Aprovizionarea si asigurarea intreprinderii cu resurse materiale............8

Capitolul II Analiza stocurilor de materiale............................................................20

Capitolul III Analiza eficientei utilzarii resurselor materiale..................................22

Capitolul IV Factorii ce influenteaza asupra descresterii volumului productiei


fabricate...................................................................................................................25

Concluzie:................................................................................................................29

Bibliografie:.............................................................................................................32

2
Introducere
Resursele materiale reprezintă o parte integrantă a oricărei activităţi de
întreprinzător. În majoritatea cazurilor cantitatea stocurilor necesare o constituie
funcţia volumului de vânzări. Comparativ cu creanţele care rezultă din vânzări,
stocurile materiale trebuie achiziţionate până la momentul desfacerii. În consecinţă,
pronosticul vânzării capătă o importanţă primordială şi complică gestiunea
stocurilor. Determinarea greşită a necesarului de stocuri poate conduce atât la
scăderea vânzărilor, cât şi la supracheltuieli nejustificate privind păstrarea
stocurilor. Astfel, controlul şi gestiunea stocurilor de mărfuri şi materiale
reprezintă o funcţie managerială de mare importanţă şi, în acelaşi timp, foarte
dificilă. Una din particularităţile acestui domeniu constă în utilizarea eficientă a
resurselor materiale şi analizei economico – financiare a lor.
Stocurile de resurse materiale reprezintă investiţii ale întreprinderii,
indiferent de faptul dacă acestea constituie un rezultat al politicii întreprinderii sau
nu. Ca şi orice altă investiţie, cheltuielile aferente stocurilor, trebuie să coreleze cu
veniturile sau avantajele obţinute de întreprindere.
Tema cercetării - modalităţile de abordare, factorii şi acţiunile care
determină eficienţa sau ineficienţa utilizării resurselor materiale şi repercusiunile
acestora asupra competitivităţii întreprinderii.
Scopul lucrării constă în aplicarea analizei aprovizionării cu resurse
materiale şi eficienţa utilizării lor la întreprinderea examinată SRL “Palesimo”,
determinarea modalităţii de calcul şi apreciere a influienţei factorilor asupra
volumului produciei marfă pentru ca acesta să fie rezultativ şi în argumentarea
importanţei gestionării lor, în condiţii de eficienţă, a utilizării resurselor materiale,
pentru a asigura dezvoltarea unităţilor economice.
Sarcinile tezei au determinat structura ei logică, care cuprinde introducerea,
patru capitole, concluzii, şi bibliografie.
În capitolul I – „ Aprovizionarea si asigurarea intreprinderii cu resurse
materiale” – este dezvăluită organizarea activitatii de aprovizionare cu mijloace
materiale, fiind explicate pe larg metodele de apreciere a îndeplinirii planului de

3
aprovizionare a întreprinderii cu resurse materiale şi a contractelor pentru
aprovizionarea întreprinderii, alegerea variantei optime de contracte.
În capitolul II - „Analiza stocurilor de materiale” – se examinează stabilirea
dimensiunii optimală a stocurilor întreprinderii analizate, calculul şi aprecierea
rezervei în zile între aprovizionari cu resurse materiale, analiza ritmicitaţii de
aprovizionare cu resurse materiale.
În capitolul III - „Analiza eficientei utilzarii resurselor materiale” – autorul
analizează eficienei şi modului de folosire a resurselor materiale în procesul de
producţie, calculul randamentului, dotării cu resurse materiale a întreprinderii
analizate.
În capitolul IV - „Factorii ce influenteaza asupra descresterii volumului
productiei fabricate”- se analizează influienţa randamentului de materiale şi
cheltuielilor materiale asupra modificării vopumului producţiei fabricate; influienţa
factorilor utilizării materialului concret asupra volumului producţiei la SRL
„Palesimo”.
Obiectul cercetării îl constituie întreprinderea poligrafică SRL “Palesimo”.
Prezentarea generală a întreprinderii SRL „Palesimo”.
SRL „Palesimo” este o firma cu capital moldovenesc integral privat, avand
sediul social in Chisinau, str. Mircea cel Batran, 25, ap.91, infiintata in anul 1993
cu un capital statutar de 5400 lei.
Activitatea principala a firmei este tiparirea in sistem flexografic in 1-6
culori, activitate inceputa in anul 1995.
Detalii:
Materia prima folosita este la standarde europene, importata din Italia,
Ungaria (folia) si Suedia, Germania (cernelurile si solventii), materie prima ce este
agreata si recunoscuta de Ministerul Sanatatii si respecta normele europene privind
protectia mediului inconjurator.
Folia folosita la tiparirea si fabricarea de ambalaje flexibile se imparte in
cateva categorii dupa cum urmeaza:
1. Folia de polipropilena orientata biaxial (BOPP):

4
• transparenta;
• metalizata;
• perlata (alba);
Folia de polipropilena este folosita la ambalarea de biscuiti, eugenii, paste
fainoase, zahar, cafea, malai, arpacas, produse congelate etc.
2. Folia de polietilena:
• de inalta densitate (LDPE);
• de joasa densitate (HDPE);
Folia de polietilena (LDPE) este folosita la ambalarea laptelui, iaurtului (in
punga), foi de placinta etc., iar folia de HDPE este folosita la realizarea de sacosi
de diferite marimi si grosimi (pentru magazine alimentare, farmacii etc.) cu diferite
tipuri de manere (tip maiou, banana, toarta cu sau fara intaritura).
3. Folia de aluminiu este folosita pentru capace de iaurt, smantana, tiparire
in rola pentru miere de albine, gem etc.
Hartie cu polietilena este folosita la ambalarea in pliculete a zaharului
vanilat, sarii de lamaie, piperului macinat si boabe, scortisoarei, condimentelor de
diferite tipuri etc.
In urma experientei acumulate, a seriozitatii si a calitatii produselor SRL
„Palesimo” colaborează cu firme care cer un standard ridicat al calitatii.
Societatile pentru care lucrează pot dovedi calitatea tiparului.
Calitatea materiei prime folosite se reflecta asupra calitatii tiparului
ambajelor realizate, calitate ce reprezinta cartea de vizita a intreprinderii.
Materiale si consumabile tipografice
Detalii:
- cerneluri offset cu aplicatii pe toate suporturile de hartie si carton - XP
Multicolor si All Round
- cerneluri offset cu aplicatii pe suporturi neabsorbante - Foilex
- cerneluri cu aplicatii speciale si de siguranta: invizibile, termocromice,
carbonice, fosforescente, magnetice, watermark, optic variabile, rezistente sau
reactive la solventi, rezistente la apa si intemperii, razuibile

5
- lacuri offset lucioase, mate, perlate, blister
- lacuri acrilice pe baza de apa cu diverse aplicatii: lucioase si mate;
certificate ISEGA; protective impotriva grasimilor, apei, solventilor chimici;
rezistente la frecare
- gama integrala de cerneluri cu uscare UV: flexo UV, dry/wet offset UV,
letterpress UV, serigrafice UV, roto UV pentru toate tipurile de suporturi (hartie,
carton, PP, PE, PVC, PET, PS, PVDC, PU, ABS, PTFE, metal)
- gama intreaga de solutii chimice si aditivi
- solutii de spalare, aditivi Ph, emulsie siliconica, folie montaj, asternuturi de
calibrare, etc.
- gama integrala de lacuri cu uscare UV
- aplicatii: flexo UV, dry/wet offset UV, letterpress UV, serigrafice UV, roto
UV
- suporturi de hartie, carton, PP, PE, PVC, PET, PS, PVDC, PU, ABS,
PTFE, metal, hartie termica
- lacuri lucioase; mate; low migration; primer; gluable; fara miros; certificate
ISEGA; rezistente la frecare, apa, solventi
SRL „Palesimo” se prezinta ca o organizatie menita sa ofere solutii complete
destinate producerii, distributiei, stocarii si regasirii documentelor.
Strategia frmei se defineste prin urmatoarele principii de baza
• orientare spre client prin adaptarea continua a ofertei la cerintele lui
• personal instruit periodic.
Servicii Poligrafice executarea lucrărilor la rizograf, multiplicare rapidă.
Elaborarea şi executarea cărţilor de vizită foto.
La preturi contractuale SRL „Palesimo” presteaza un spectru larg de servicii
editorial poligrafice. Aici puteti edita reviste de specialitate, lucrari stiintifice sau
de popularizare a stiintei, prospecte, pliante, cataloage de promovare a produselor,
diverse formulare, borderouri, foi cu antet, agende, mape, invitatii, calendare, carti
de vizita etc.
SRL „Palesimo” receptioneaza in permanenta comenzi pentru:

6
-culegerea materialelor la calculator;
-multiplicare (RISO, XEROX);
-tiparire ofset;
-lucrari de copertare;
-servicii ce tin de redactare, traducere, design, tehnoredactare, machetare si
alte lucrari editoriale.

7
Capitolul I Aprovizionarea si asigurarea intreprinderii cu resurse materiale
Desfasurarea procesului de productie într-o unitate economica impune
organizarea activitatii de aprovizionare cu mijloace materiale de tipul materiei
prime, materialelor, combustibil, energie, apa, utilaje si masini.
Organizarea aprovizionarii tehnico-materiale trebuie astfel facuta încât sa
contribuie la asigurarea completa, complexa si la timp a unitatii economice cu
mijloacele de munca si obiectele muncii, asigurarea conditiilor optime de
depozitare a resurselor materiale, alimentarea rationala a locurilor de munca cu
resursele materiale necesare si utilizarea rationala a resurselor materiale astfel încât
sa se respecte normele de consum stabilite si stocurile de productie determinate.
Pentru îndeplinirea acestor cerinte, conducerea întreprinderii poate realiza
organizarea aprovizionarii tehnico-materiale dupa unul din urmatoarele sisteme:
- sistemul functional,
- sistemul de organizare pe grupe de materiale,
- sistemul de organizare în functie de destinatiade consum a resurselor materiale,
- sistemul mixt de organizare a activitatii de aprovizionare.
Conform sistemului functional, activitatile sunt grupate functional pe
urmatoarele sectoare si anume:
- sistemul de programare,
- sistemul de materiale,
- sistemul de depozite de mariale.
În cadrul sistemului de organizare pe grupe de materiale, se constituie
sectoare de aprovizionare-depozittare pentru fiecare grupa principala de materiale,
iar fiecare sector curpinde în aceasta organizare totalitatea activitatilor pe care le
solicita aprovizionarea si depozitarea grupei respective, adica stabilirea necesarului
de materiale, depozitarea si alimentarea sectiilor.
Sistemul de organizare în functie de destinatia de consum a resurselor
materiale se aplica în situatia în care materialele ce se consuma difera de la o sectie
la alta, în acest scop organizându-se sectoare care se ocupa cu aprovizionarea si
depozitarea materialelor pentru fiecare sectie în parte.

8
Sistemul mixt de organizare a aprovizionarii tehnico-materiale presupune ca
pentru unele resurse materiale, în special pentru materialele auxiliare sa se
constituie sectoare speciale de aprovizionare, depozitare, aferente grupelor
respective de materiale iar la alte materiale, mai ales cele principale, sa se
organizeze sectoare care sa se ocupe de aprovizionarea si depozitarea pentru
fiecare sectie.
În cadrul procesului de aprovizionare tehnico-materiala, un loc important îl
ocupa elaborarea programului de aprovizuionare tehnico-materiala.
În activitatea de elaborare a programului de aprovizionare se parcurg doua etape:
 Etapa de pregatire a întocmirii programului de aprovizionare. În cadrul ei se
culeg si se prelucreaza toate datele necesare întocmirii programului. Astfel
se stabileste lista de resurse materiale pentru produsele si lucrarile prevazute
în programul de productie. Lista de resurse materiale cuprinde toate
categoriile de materii prime, energie, apa, abur si combustibil de care are
nevoie unitatea economica, grupate dupa anumite principii si indexate dupa
un anumit sistem de indexare. Norma de consum specific de aprovizionare
reprezinta cantitatea maxima dintr-un anumit material prevazuta pentru
consum specific de aprovizionare reprezinta cantitatea maxima dintr-un
anumit material prevazuta pentru consum în scopul obtinerii unei unitati de
produs sau executarii unei unitati de lucrari în anumnite conditii tehnico-
organizatorice specifice unitatii economice.
 A doua etapă - elaborarea propriu-zisa a programului de aprovizionare.
Organizarea aprovizionarii tehnico-materiale cuprinde doua parti:
a) necesarul de resurse materiale;
b) sursele de acoperire a necesarului de resurse materiale;
În partea de necesar de resurse materiale trebuie sa se fundamenteze urmatorii
indicatori:
 necesarul propriu-zis pentru fabircarea productiei programate;
 stocul la sfârsitul perioadei de program;
 necesarul total de resurse materiale.
9
În partea de resurse, pentru acoperirea necesarului de resurse materiale se
curpind urmatorii indicatori:
 stocul de la începutul perioadei de program;
 resursele interne ce pot fi folosite în cursul anului;
 necesarul de aprovizionat.
Dimensionarea corecta a stocurilor de resurse materiale influenteaza pozitiv
ritmicitatea productiei si viteza de rotatie a mijloacelor circulante.
Ciclul de expoatare la orice intreprindere reprezinta ansamblul operatiunilor
realizate pentru atingerea obiectivului intreprinderii, ce constă in producerea de
bunuri si servicii.
Ciclul de exploatare cuprinde mai multe faze si anume:
1. faza aprovizionarii – achizitionarea de bunuri si servicii;
2. faza productiei – transformarea bunurilor si serviciilor in produs finit;
3. faza comercializarii – vinzarea produselor.
Acest proces trebuie sa functioneze continuu pentru a asigura o folosire
deplina a mijloacelor puse in miscare, adica a muncii si capitalului.
Functionarea normală si continuă a ciclului de exploatare este asigurată prin
existenţa stocurilor care reprezintă anumite cantitati de resurse materiale si carora
le corespund din punct de vedere financiar niste fonduri.
Intre ritmicitatea productiei, a vinzarii marfurilor si ritmicitatea
aprovizionarii unitatilor este necesar sa existe o permanenta sincronizare.
Aprovizionarea cu materii prime si materiale are un caracter intermitent din
cauza volumului si diversitatii resurselor materiale necesare desfasurarii activitatii
intreprinderii, raspindirii teritoriale a furnizorilor, in timp ce procesul de productie
are un caracter continuu. Astfel, asigurarea concordantei intre aprovizionare si
productie se realizeaza prin constituirea in intreprindere a stocurilor de marime si
asortiment determinat la nivelul capacitatii de prelucrare si al cererii pe piata.

Stocurile – active circulante materiale destinate utilizarii in procesul de


productie, fabricate in cadrul acestui proces sau cumparate in vederea revinzarii.

10
Stocurile de marfuri si materiale cuprind categoriile de bunuri economice
aflate la dispozitia intreprinderii si destinate:
 Pentru a fi consumate la prima lor utilizare;
 Pentru a fi inregistrate ca productie in curs de executie;
 Pentru a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul
de productie.
Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate la intreprindere,
stocurile se caracterizeaza prin faptul ca se consuma la prima lor utilizare in
procesul de productie si trebuie inlocuite cu exemplare noi. In cadrul ciclului de
exploatare stocurile isi schimba atit forma, cit si continutul lor material.
Intr-o intreprindere, stocurile se regrupeaza in trei categorii de bunuri:
1. materii prime;
2. productie neterminata;
3. produse finite.
Iar intr-o intreprindere comerciala stocurile sunt constituite din marfuri.
 Nivelul stocurilor de materii prime depinde de:
 previziunile productiei intreprinderii;
 posibilitatile de aprovizionare si fiabilitatea tarilor producatoare
(atunci cind e vorba de produse precum petrolul sau alte produse
importate);
 de pretul materiei prime.
Nivelul stocului de productie neterminata depinde de durata proceselor de
productie, iar nivelul stocului de produse finite depinde de coordonarea intre
productie si vinzari.
Obiectivul unei bune gestionari a stocurilor este de a minimiza costurile ce
rezulta din detinerea de stocuri.
Modelul clasic de gestionare a stocurilor are drept scop determinarea
cantitatii pentru fiecare din comenzi, tinind cont de:
 costuri fixe de trimitere si receptia comenzii;
 cifra de afaceri;
11
 costul de imobilizare a stocurilor.
Stocurile implica doua categorii de costuri:
1. costuri de depozitare – care cuprinde suma cheltuielilor ce trebuie
efectuate pe timpul stationarii resurselor materiale in stoc si anume:
 de stocaj;
 de asigurare;
 de depreciere;
 de deteriorare;
 costul capitalului imobilizat, care trebuie de asemenea luat in
consideratie deoarece daca capitalurile nu erau imobilizate in stocuri,
ele ar fi putut fi investite in alte active mai productive;
2. costuri de aprovizionare – livrare – acestea sunt costurile de
reaprovizionare si livrare, fiind numite si de comanda. Ele sunt egale cu
produsul dintre suma fiecarei comenzi si costul unitar al comenzii.
Exista unele cheltuieli care sunt determinate de aprovizionare sau de
marimea comenzii de productie si alte cheltuieli care cresc o data cu nivelul
stocului. Primele costuri duc la aprovizionari masive si loturi mari in productie in
scopul reducerii la un nivel acceptabil a costurilor unitare de emitere a comenzii si
a costurilor de pregatire. A doua categorie de cheltuieli duce la loturi mici, in
scopul mentinerii costului stocurilor la nivele acceptabile.
Principalele probleme care se pun in fata agentilor economici sunt “cind?” si
“cu cit?” trebuie sa se aprovizioneze o intreprindere astfel incit costul sa fie cit mai
mic, iar productia sa se desfasoare in conditii bune. Optiunile pentru constituirea si
marimea stocurilor sunt influentate de raspunsul la intrebarea “ce avantaje si ce
pierderi se inregistreaza daca se stocheaza mai mult sau mai putin, pentru perioade
mai lungi sau mai scurte de timp?”
Teoria matematica a stocurilor permite stabilirea momentului si volumului
aprovizionarii astfel incit politica urmarita sa fie optima. Ea utilizeaza modele
matematice pentru determinarea regulilor de gestiune optima a materiilor prime,
materialelor si produselor finite, cu scopul minimizarii cheltuielilor de
12
aprovizionare-stocare in conditiile in care sa se asigure realizarea continua,
eficienta a procesului de productie.
Gestiunea stocurilor poate fi privita in doua acceptiuni:
1. in sens restrins, de evidenta propriu-zisa, in care se urmareste miscarea
materiilor prime, materialelor ( intrarile, iesirile, stocul initial, stocul final );
2. in sens larg, de modelare si optimizare a proceselor de stocare prin luarea in
considerare a costurilor implicate de existenta stocurilor in intreprinderi.
Gestionarea eficienta a stocurilor depinde de:
1. Relatii directe si de durata cu furnizorii;
2. Stabilirea si urmarirea graficilor de aprovizionare;
3. Lichidarea intirzierilor in aprovizionare;

4. Reducerea cheltuielilor de transport;

5. Reducerea blocarii de moneda in stocuri inutile;

6. Imbunatatirea conditiilor de pastrare si gestionare a resurselor;

7. Reducerea pierderilor in timpul transportarii si depozitarii.

 Uneori este imposibil si neeconomic sa se aprovizioneze materii prime si


materiale in momentul cind sunt cerute in productie. Pe de alta parte, unitatea
beneficiara se poate gasi in alta localitate decit unitatea de la care se
aprovizioneaza, si in acest caz este imposibil ca materia prima sa soseasca in
intreprindere chiar in momentul cind este necesar sa fie consumata in procesul de
productie.
Aceste considerente economice fac necesara constituirea unui stoc care
reprezinta un volum de materiale provizoriu neutilizat.
Stocurile de productie – reprezinta totalitatea resurselor materiale destinate
consumului productiei, aflate in depozitul intreprinderilor consumatoare.
Dimensionarea stocurilor de productie la niveluri mai mari decit nevoile
reale ale productiei duce la aparitia stocurilor supranormative, ceea ce provoaca

13
imobilizari de capital antrenat in cumpararea de materiale sau in produsele finite
stocate si inca nevindute.
Dimensionarea la niveluri mai mici decit nevoile reale ale intreprinderii
poate pune in pericol continuitatea procesului de productie si, ca urmare, provoaca
micsorarea productivitatii muncii, marirea costurilor.
Aprovizionarea ritmică a întreprinderii cu resurse materiale, utilizarea
efectiva a resurselor materiale în procesul de producţie influientează nemijlocit
asupra volumului fabricarii producţiei. Analiza utilizării resurselor materiale se
efectuiază în scopul de a descoperi rezerve de mărire a volumului de producţie şi
rezerve de reducere a cheltuielilor materiale. Ca surse de informaţie în acest scop
servesc:
1. Forma 1- p Raport statistic „Productie”;
2. Forma 5c Raport statistic „Consumurile şi cheltuielile
întreprinderii”;
3. Forma 2 „Darea de seama despre rezultatele financiare”;
4. Balanţele centralizatoare ale mişcării materialelor (datele despre
stocuri intrari şi ieşiri pe parcursul perioadei);
5. Fişele de inventar a evidenţei materialelor;
6. Calculaţia pe unitate de produs;
Unitatea economică utilizează o varietate mare de materiale în procesul de
producţie. Deaceea aprecierea îndeplinirii planului de aprovizionare a întreprinderii
cu resurse materiale se efectuiază în profilul celor mai importante materiale. Ca
importante se apreciază materialele care limitează procesul de producţie, de pildă:
asigurarea întreprinderii cu resurse materiale se apreciază de obicei în expresie
naturală. Pentru aceasta necesitatea întreprinderii se compară cu volumul
materialelor disponibile.

14
Tabelul 1.1

Analiza asigurarii necesarului de materiale la SRL „Palesimo”

Norma
de Intrări
Denumirea Unitatea consum Stocul Asigurarea
Cantitatea
materialulu de pe Necesarul* Iniţial la necesarului,
program
i măsură unitate 01.09.06 Septembrie %
de
produs
1 2 3 4 5 6 7 8
1. Cerneala buc 62.5 3 200 100 100 100
offset cu
aplicatii pe
toate
suportulrile
de hartie
sau carton
2. Hartie 100 foi 1000 1 1000 500 500 100
3. Lacuri buc 150 1 150 80 100 120
4. Solutii Kg 300 0.2 60 40 30 116.67
chimice si
aditivi
5.Carton Buc 100 10 1000 600 900 150
6. Aplicatii buc 90 5 450 230 400 140
Total             726.67

*Indicatorul „Necesarul” se obtine prin rezultatul urmatoarei formule:

Volumul
materialelor Cantitatea Norma de
= *
pentru fabricarea Program consum
producţiei

15
În tabelul 1.1 această formulă de calcul este utilizată la obţinerea necesarului
(col 5) prin produsul dintre col. 3 şi 4.
Necesarul de materiale se calculează:
- pentru fabricarea producţiei;
- pentru trebuinte de exploatare;
- pentru reparare;
- pentru formarea stocurilor (curente, de siguranţă, sezoniere)
Indicatorul „Asigurarea necesarului” se calculeaza prin următoarea
formulă:
+Soldul iniţial + Intrări
Asigurarea necesarului = Necesarul * 100%
=

Notă:Pentru materialul cerneală offset coeficientul de asigurare a


necesarului este de 0.75 (100+100)/200=1 ceea ce arată o asigurare deplină cu
materialul dat de 100 % . Calculul asigurării necesarului pe fel de material se
arată în tabela 1.1 col. 8.
Concluzie asupra asupra asigurării necesarului de materiale la SRL
„Palesimo”. Analiza s-a efectuat asupra principalelor materiale utilizate în cadrul
activităţii întreprinderii. La 6 tipuri de materiale totalul asigurarii depline ar trebui
sa fie mai mare sau egal cu 600 % insă totuşi întreprinderea nu este asigurată pe
deplin cu materialele de bază, după cum ne arată calculele, din cauza neasigurarii
depline a materialelor 1, 3, 4. Pe viitor, în urmatoarea perioadă de gestine
întreprinderea trebuie să atragă atenţia anume asupra asigurari aprovzionării cu
aceste tipuri de materiale.
Pentru aprecierea dependenţei întreprinderii de furnizorii străini se
calculează ponderea materialelor aprovizionate de peste hotare. Acest indicator se
calculează când apreciem situaţia cu asigurări în procesul alcătuirii planului de
afaceri. În practica economică des apar situaţiile când unul şi acelaşi fel de material
poate fi cumpărat la diferiţi furnizori care propun diferite condiţii de vânzare. În
acest caz întreprinderea îndeplineşte analiza şi comparaţia variantelor de contracte
16
comerciale. Există multe metode de apreciere a contractelor pentru aprovizionarea
întreprinderii şi resurselor ei. Vom examina una din cele mai răspândite.
Compararea contractelor se efectuiază pe baza condiţiilor de livrare a materialelor
în care se includ:
Tabelul 1.2
Analiza şi compararea variantelor de contracte

Variante de contracte
Condiţiile
1 2
1. Preţul unitar pentru 1kg/1 cutie cerneala
offset seria Pantone 160.8 160.5
2. Cantitatea cernelii cutiilor, kg 200 200
2.Termenul livrării (timpul de la
momentul încheierii contractului până la
primirea primei părţi sau partide de Peste 3 luni Imediat
materiale)
3. Perioada livrării
4. Nivelul şi termenul avansului (%),
achitării prealabile, aici pot exista 2
variante de bază:
a) furnizorul cere plata prealabilă - 100
b) furnzorul livrează marfa fara a cere
plata prealabilă deoarece este prevazut
termenul de plata în contract
5. Rata dobânzii, (% anual) şi termenul de
rambursare, regimul de rambursare a 35 35
creditelor.

Cumpărătorul alege varianta pe baza comparării valorilor actualizate a


cheltuielilor pentru procurarea materialelor după diferite condiţii contractuale:

1
S0 =S *
(1+i)t
Unde:

17
i-rata dobânzii
S-(cantitatea*preţ stipulat)

1
S0 = Val. Mat. *% avans+Val. Mat. *(100-% avans) *
(1+%dobânziii)termenul livrării

Conform datelor din tabelul de mai sus vom analiza care variantă de contract
este mai convenabilă pentru aprovizionarea cu cerneală offset seria Pantone la SRL
„Palesimo”. Pentru aceasta vom calcula:
1. Suma care trebuie plătită pentru marfă la momentul achitării pentru
varianta I de contract (13056.96 lei).

1
S1 = 160.8 * 200* =13056.96
(1+0.35)3

2. Suma care trebuie plătită pentru marfă la momentul achitării pentru


varianta II de contract (32100.00) lei.

1
S2 = 160.5* 200* =32100.00
(1+0.35)0

S1<S2
Comparând ambele variante de contracte, din caculele efectuate mai sus
putem trage următoarea concluzie;
Varianta I este mai eficientă din punct de vedere a financiar, atunci cand
întreprinderea nu dispune imediat de toată suma livrării. Ea trebuie să
dispună la moment de 13056.96 lei ca peste 3 luni să achite 32100.00 lei.
Varianta II se alege atunci cand achitarea se efectuiază imediat 32100.00
lei, şi întreprinderea nu dispune de rezerve de stoc de material.
Cumpărătorul alege varianta care propune cea mai mică valoare
actualizată a cheltuielilor în acel caz dacă el are posibilitate sa aştepte livrarea
materialelor conform condiţiilor contractului.

18
O viziune mai clară asupra aprovizionării întreprinderii cu resurse materiale
ne oferă analiza livrării materialelor contractate la termenele stabilite.
Responsabilii cu aprovizionarea trebuie, pe de o parte, sa aduca în
întreprindere si sa stocheze resursele materiale necesare la un cost cât mai mic, iar
pe de alta parte sa asigure disponibilitatea lor în scopul satisfacerii nevoilor celor
care le utilizează. Pentru a face o aprovizionare la un cost cât mai scazut trebuie să
se respecte urmatoarele cerinţe:
- să se cumpere la un preţ cât mai scăzut dar tinându-se cont de conditiile
de calitate cerute;
- costul de stocare sa fie cât mai mic, adica sa se stocheze cantitati cât mai
mici posibil;
- prin stocare sa se imobilizeze cât mai putini bani.
Produsele stocate si destinate a fi livrate trebuie să îndeplineasca un anumit
nivel de servire pe care întreprinderea îl doreste. Acest coeficient de servire se
poate calcula ca raport între cantitatăţile cerute si cantitatile furnizate sau la
raportul între numarul de cereri satisfacute si numarul total de cereri.
În general se cauta ca aprovizionarea si stocarea sa se faca la costuri cât mai mici,
tinându-se cont de un anumit coeficient de servire.

Capitolul II Analiza stocurilor de materiale


Cantitatea procesului de producţie condiţionează existenţa stocurilr de
materiale. Pe de altă parte orice stoc de materiale prin natura sa reprezintă o

19
imobilizare de valori. Întreprinderea trebuie sa-şi stabilească dimensiunea optimală
a stocurilor. În procesul analizei se apreciază respectarea dimensiunilor optimale.
Primul aspect ce merită atenţie în cadrul acestei analize se referă la rezerva
în zile:

Stoc la sfârşitul lunii


Rezerva în zile =
Consum zilnic

Unde:

Consum total de materie primă în


=
Consum zilnic perioada dată
Numarul de zile

Notă: Calculul acestor inicatori este expus în tabelul 2.1


La etapa următoare se determină intervalul mediu dintre 2 aprovizionări pe
baza datelor “Bilanţul centralizator de evidenţă a materialelor”.
Intervalul mediu se calculează după relaţia:

‚ (D2-D1)+(D3-D2)+...+(Dm-Dn)...+
I
= Numărul de intrări

I= (60-30)+(92-60)/2=31
Analiza rezervei în zile poate fi efectuată în următorul tabel:
Tabelul 2.1
Analiza stocurilor la întreprinderea SRL „Palesimo”
Denumirea materialului Stoc la Consum Rezerva Intervalul Diferenţa
01.09.06 zilnic în zile între 2
aprovizionări,
zile
1. Cerneala offset cu aplicatii 100 7 15 30 -15

20
pe toate suportulrile de hartie
sau carton, kg
2. Hartie 500 33 15 30 -15
3. Lacuri 80 5 16 30 -14
4. Solutii chimice si aditivi 40 2 20 30 -10
5.Carton 600 33 18 30 -12
6. Aplicatii 230 15 15.333 30 -14.67
Total          

De regulă întrepriderea SRL „Palesimo” se aprovizionează la data de 15 a


fiecarei luni. Din datele tabelului de mai sus observăm că deoarece soldul initial
este la inceputul lunii septembrie iar aprovizionarea va avea loc la data de 15,
atunci rezerva este egală in jur la 15 zile. Întreprinderea trebuie sa depună toate
eforturile ca aprovizionarea cu materii prime şi materiale sa aibă loc la data de 15
astfel riscă sa stopeze activitatea întreprinderii. Deci, diferenţa negativă totuşi arată
pericolul de staţionare a procesului de producţie, şi cu căt va avea loc mai curând
aprovizionarea cu atât întreprinderea va ieşi din criza creată şi pericolul de
staşionare.
Diferenţa pozitivă, înseamnă că întreprinderea e asigurată cu stocuri,
în caz contrar e negativă, ceea ce arată că întreprinderea nu este asigurată cu
stocuri şi că există pericolul staţionării procesului de producţie.

Capitolul III Analiza eficientei utilzarii resurselor materiale


Paralel cu urmărirea îndeplinirii planului de aprovizionare cu materii prime
şi materiale un alt obiectiv important al analizei îl constituie studierea eficienei şi
modului de folosire al acestora în procesul de producţie
Ca indicatori generali de eficienţă a utilizării resurselor materiale se
folosesc:

21
- Randamentul materialelor (stabilit ca raport între volumul producţiei
obţinute şi consumul de materii şi pateriale). Acest indicator
caracterizează valoarea producţiei obţinute la 1000 lei a materialelor
consumate:

VPM in preturi comparabile (teoretic)


Randamentul materialelor =
Cheltuieli materiale (5c,F2)

Notă: Vezi calculul în tabelul 4.1


- Dotarea cu materiale - reflectă consumul materialelor la 1000 producţie
marfă (PM). În majoritatea cazurilor cand construim sistemul de factori în cadrul
analizei activitaţii economico-financiare a întreprinderii se foloseşte randamentul
materialelor.
Aceşti coeficienţi caracterizează eficienţa utilizării materialelor în
întregime. Pozitiv se apreciază tendinţa de creştere a randamentului materialelor în
dinamică, si negative se apreciază descreşterea lui.
Apoi se efectuiază analiza eficienţei utilizării materialelor la nivel de
produs. Pentru aceasta se compară datele despre norma de consum a materialelor şi
consumul lor efectiv. Aceste date pot fi luate din calculaţia pe unitate de produs,
vom lua suma cheltuielilor materiale.
Se apreciază pozitiv dacă consumul nu depăşeşte norma şi se apreciză
negativ dacă norma e mai mică ca consumul. Asupra nivelului de respectare a
normelor de consum în mare parte influienţează îndeplinirea măsurilor tehnico-
organizatorice.
Pentru analiza modului de folosire a materiilor şi materialelor în procesul de
producţie este necesar să se calculeze modificările absolute şi relative care au avut
loc în nivelul consumurilor specifice pe unitate de produs
În cazul unui singur material folosit pentru un singur produs, economia sau
depăşirea absolută a consumului de materii şi materiale se stabileşte astfel:
Em=CS1-CSpl
Notă: Vezi calculul în tabelul 3.1

22
În care:
Em - economie absolută de materii şi materiale;
CS1, CSpl – consumul specific efectiv şi, respectiv,planificat pe unitatea de
produs.
Deci să analizăm următorul tabel conform datelor de la întreprinderea
analizată.
Tabelul 3.1
Analiza consumului specific pe unitate de produs
Economia sau
Indicatorii Plan Efectiv depăşirea absolută
a consumului
1.Consumul
3.2
specific a cernelei 3.24 +0.04
offset kg pe 1 m2

Concluzie: In cazul dat intreprinderea a depăşit consumul specific de


cerneala pe m2 de suprafaţă neabsorbantă.
În cazul folosirii mai multor materiale la un singur produs, economia sau
depăşirea consumului de materii şi materiale se stabileşte ca diferenţa între suma
consumurilor specifice efective şi cele planificate:
Em   CS1 -  CSpl

Em=(3.24+1+1+0.25+10.2+4.9)+(3.2+1+1+0.2+10+5)=20.59-20.4=0.19
Concluzie:Deci, pentru tipărirea unei cărţi întreprinderea a depăşit
consumul specific a materialelor de bază cu 0.19.
Modul de folosire al materiilor şi materialelor se poate urmări şi sub formă
relativă cu ajutorul indicelui consumului specific de materii şi materiale, stabilit în
mod diferenţiat pentru cele trei cazuri, astfel:
a)

Indicele consumului Consumul specific efectiv


=
specific Consumul specific planificat

23
Notă: Acest indicator este calculat în exemplul de mai jos.
Îmbunătăţirea modului de folosire a materiilor şi materialelor are loc atunci
când indicele consumurilor specifice este subunitar, adică Ics<1.
La întreprinderea analizată SRL „Palesimo” indicele consumului specific
conform formulei a) pentru cerneala offset este mai mare ca zero (1.0125), ceea ce
caracterizează negativ întreprinderea, astfel consumul specific efectiv de cerneală
offset trebuie minimizat pe viitor:

3.24
Indicele consumului specific = = 1.0125
3.2

Capitolul IV Factorii ce influenteaza asupra descresterii volumului productiei


fabricate
Valorificarea superioară a materiilor şi materialelor permite obţinerea unei
producţii suplimentare, în timp ce depăşirea normelor de consum echivalează cu o
neândeplinire a planului de aprovizionare, având consecinţe negative volumului
producţiei şi a celorlalţi indicatori economico-financiari ai întreprinderii.
Modul de folosire a materialelor poate fi urmărit cu ajutorul
randamentului materialelor, stabilit ca raport între volumul producţiei
fabricate şi consumul de materii prime şi materiale.

24
‚ Volumul producţiei marfă (VPM)
Randamentul materialelor (Rm)
= Cheltuieli materiale (CM)

Din această relaţie rezultă că volumul producţiei fabricate depinde în mod


direct proporţional de consumul total de materiale şi de randamentul acestora:

Volumul producţiei
= Randamentul folosirii materialelor*Consumul total de
marfă
materiale
Prin aplicarea metodei substituirii în lanţ se pot stabili influenţele celor 2
factori asupra modificării volumului producţiei fabricată, astfel:
1) Influenţa modificării consumului total de materiale:
VPM   CM 1  CM pl  * Rm pl
CM

2) Influenţa modiicării randamentului folosirii materialelor:


VPM   Rm1  Rm pl  * CM 1
Rm

Între randamentul folosirii materialelor şi consumul specific de materii şi


materiale există un raport invers proporţional, care se poate exprima astfel:
1 1
Rm = ; cs = ; Rm * cs = 1
cs Rm

Notă: Calculul indicatorilor menţionaţi mai sus este arătat în tabelul 4.1

Tabelul 4.1
Analiza influienţa randamentului de materiale şi cheltuielilor materiale
asupra modificării vopumului producţiei fabricate

mii lei
Din cauza

Indicatorii Plan Efectiv

25
Modificării Modificării
cheltuielilor randamentul
Abaterea,
materiale ui
(+,-)
1 2 3 4 5 6
1. Volumul producţiei
fabricate; 600 535 -65 +8.77 -73.77
2. Cheltuieli materiale;
300 305 +5 X X
3. Randamentul materialelor
2 1.75 -0.246 X X

Balanţa factorilor: +8.7705 +(-73.77)=535-600


-65=(-65)
Concluzie asupra influienţei factorilor utilizării materialelor asupra
volumului producţiei fabricate la SRL „Palesimo”. Din datele analizate în tabelul
de mai sus şi calculele efectuate observăm că la întreprinderea analizată Volumul
Producţiei Fabricate s-a micşorat cu 65 mii lei efectiv faţă de plan. Această
descreştere a volumului producţiei fabricate a fost influienţată de micşorarea
randamentului materialelor. Micşorarea randamentului materialelor cu 0.246
(24.6%) a condus la scăderea volumului producţiei fabricate cu 73.77 mii lei.
Datorita creşterii cheltuielilor materiale cu 5 mii lei, volumul producţiei fabricate a
crescut respectiv cu 8.77 mii lei. Acest fapt caraterizează negativ activitatea
întreprinderii, de unde şi putem trage concluzia că la întreprinderea analizată
volumul producţiei marfă creşte doar datorită factorilor extensivi.
În continuare vom analiza influienţa factorilor utilizării materialului concret
asupra volumului producţiei fabricate. Pentru aceasta vom efectua analiza
următoarelor date din tabel.

Tabelul 4.2
Analiza influienţei factorilor utilizării materialului concret asupra
volumului producţiei la SRL „Palesimo”.
mii lei
26
Indicatorii Plan Efectiv Abaterea,
(+,-)

1. Volumul cartilor tipărite, mii buc. 90 86 -4

2. Stocul hartiei la începutul anului. 25500 25826 326

3. Intrări hartie pe parcursul perioadei. 9910 1868 -8042

4. Stocul hartiei la sfârşitul perioadei 16850 16030 -820

5. Consumul specific al hârtiei o unitate de produs 3.2 3.24 0.04

6. Consumul hârtiei pentru tipărirea cărţilor, mii lei. 18.56 11.66 -6.896

Prin aplicarea metodei substituţiei în lanţ se pot stabili influienţele


modificării consumului total de materiale şi a consumului specific a materialului în
parte.
1) Influienţa modificării consumului total de materiale:

CM
Cheltuieli materiale efective Cheltuieli materiale efective
VPM = -
Consumul specific planificat Consumul specific planificat

2) Influenţa modificării consumului specific:

cs
Cheltuieli materiale efective Cheltuieli materiale efective
VPM = -
Consumul specific efectiv Consumul specific planificat

Influenţa modificării consumului specific asupra volumului producţiei se


mai poate stabili şi în mod direct, astfel:

 volumul fizic efectiv al producţie*i(consumul specific efectiv

cs
-consumul specific planificat)
VPM =
Consumul specific planificat

27
Notă: Calculul indicatorilor menţionaţi mai sus este arătat în tabelul 4.2

Concluzie:
Folosirea efectivă a stocurilor de mărfuri şi materiale este una din trăsăturile
principale dspre activitatea normala a întreprinderii SRL „Palesimo”.
Asigurarea aprovizionării la timp cu materii prime şi materiale, folosirea
raţională a lor duce la creşterea volumului producţiei, micşorarea costului,
economia de materii prime şi materiale.
Indcatorii care influienţează volumul producţiei marfă sunt:
Randamentul materialelor care are o tendinţă de scădere în perioada
analizată faţă de plan cu 0.246.
Din cauza descreşterii randamentului materialelor şi eficienţa utilizării
maerialelor scade, aceasta se explica prin acţiunea unor factori extensivi.
Scăderea randamentului poate fi cauzată de scumpirea preţului de cost a unei
unităţi de aterie primă sau materiale, dar cauza principală este folosirea neefcientă
a stocurilr de materiale.
În procesul analizei autorul a examinat un şir de metode şi măsuri de
păstrarea stării fncţionale a aprovizionării şi eficienţei folosirii materialelor pe
parcursul cicluli lor de exploatare. Deasemenea a constatat că e necesar de a lua
careva decizii şi măsuri cu caracter de administrare curentă eficientă cu economie
de resurse materiale.

28
Intre ritmicitatea aprovizionării cu resurse materiale şi eficienţa utilizării
acestora la fabricarea volumul producţiei marfă este necesar sa existe o permanenta
sincronizare. Aprovizionarea cu materii prime si materiale are un caracter
intermitent din cauza volumului si diversitatii resurselor materiale necesare
desfasurarii activitatii intreprinderii SRL „Palesimo”, raspandirii teritoriale a
furnizorilor, in timp ce procesul de productie are un caracter continuu. Astfel
asigurarea concordantei intre aprovizionare si productie se realizeaza prin
constituirea in intreprindere a stocurilor de marime si asortiment determinat la
nivelul capacitatii de prelucrare si al cererii pe piata. Uneori este imposibil si
neeconomic sa se aprovizioneze materii prime si materiale in momentul cand sunt
cerute in productie. In unele ramuri, materialele nu pot fi utilizate in procesul de
productie imediat, fara o conditionare prealabilă.
Pe de alta parte, unitatea beneficiara se poate gasi in alta localitate decat
unitatea de la care se aprovizioneaza si in acest caz este imposibil ca materia prima
sa soseasca in intreprindere chiar in momentul cand este necesar sa fie consumata
in procesul de productie. Aceste considerente economice fac necesara constituirea
unor rezerve care să reprezinta un volum de materiale provizoriu neutilizat. Pe
Autorul propune ca pe viitor managementul întreprinderii SRL „Magda” să atragă
mai multă atenţia la acest aspect al problemei şi să ia decizii de prevenire a riscului
de întrerupere a procesului de producţiei din cauza neaprovizionării la timp şi
utilizării resurselor peste normele de consum, prin majorarea în acest fel a
rezervelor de materiale şi micşorarea consumului specific pe unitate de produs.
Aici, autorul ţine să menţioneze şi atenţioneze managementul SRL
„Palesimo” la problemele (riscurile) posibile privind menţinerea resurselor
materiale ce pot apărea în procesul de activitate a întreprinderii, cum sunt:
 învechirea morală a stocurilor de resurse materiale;
 caracterul neadecvat sau lipsa controlului asupra stocurilor, fapt care
poate genera comenzi excesiv de mari, comenzi ce nu corespund cu ciclurile
procesului de producţie etc.;
 înregistrări neadecvate sau inexistente privind evidenţa stocurilor;

29
 coordonarea neadecvată dintre subdiviziunile întreprinderii: producţie,
achiziţii şi marketing;
 luarea unor decizii care nu sunt optime din punctul de vedere al
companiei în general; de exemplu, subdiviziunea de producţie poate să majoreze
stocurile producţiei în curs de execuţie numai pentru a asigura o producţie mai
durabilă şi continuă a acestei subdiviziuni.
Din analiză se constată că întreprinderea dispune de rezerve interne de
creştere a volumului producţie marfă.
În general activitatea întreprinderii SRL „Palesimo” poate fi considerată
pozitiv, însă pe viitor întreprinderea trebuie sa-şi revadă activitatea sa pentru
obţinerea unor rezultate mai bune şi menţinerea şi menţinerea rezerveor pe care le
posedă.

30
Bibliografie:

1. P. Şerban „Analiza activităţii economico-financiare”, Editura didactică şi


pedagogică, Bucureşti, 1995;
2. Dr. Al. Gheorghiu „Analiza activităţii economice a întreprinderii”, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982;
3. B. A. Beloborodova „Analiz hozeaistvennoi deiatelinosti”, Finansî i
statistica, 1985;
4. Paraschivescu „Modele de control şi analiză financiară”;
5. D. Mărgulescu „Analiza economico-financiară a întreprinderii”, Bucureşti
1994;
6. C. Stănescu, A. Işfănesu, A. Băicuşi „Analiza economico-financiarăŢŞL/cu
aplicaţii în societăţi comerciale, industriale, de construcţii şi transport”,
Copyright 1996, Editura economică, Bucureşti 1996;
7. G. Secară „Curs de analiză economică”, Piteşti,1995;
8. M. Georgescu, T. Tămăzanu „Analiza activităţii economice în
întreprinderile industriale”, Bucureşti 1969;
9. V. Gortolomei, V. Paladi, N. Ţiriulnicova „Analiz hozeaistvennoi
deiatelinosti predpriatia”, ASEM 1998;

31