Cap.

1 Intoducere

1.1 Consideraţii generale

Transmisiile mecanice dintre motor şi maşina de lucru măresc sau micşorează viteza
respectiv momentul de torsiune transmis; modifică traiectoria sau caracterul mişcării; moduifică
sensul sau planul de mişcare, reglează şi modifică continuu viteza, sumează mişcarea şi momentele
de transmis pe la mai multe mortoare sau distribuie miăşcarea la mai multe maşini sau organe de
lucru; protejează organele de maşini motoare contra suprasarcinilor.
Transmisiile mecanice prin angrenare (roţi dinţate) cu raport de transmitere constant
montate în carcase închise se numesc reductoare de turaţie când reduc turatia (i>1) şi amlificatoare
când măresc turaţia (i<1).
Când acestea permit variaţie de viteze în trepte se numesc cutii de viteze.
Reductoarele fac parte din marea categorie a transmisiilor mecanice şi servesc la micşorarea
turaţiei şi creşterea momentului de torsiune. Ele pot fi cu una sau mai multe trepte de reducere.

După tipul angrenajelor componentele reductorului pot fi:

• cu roţi dinţate cilindrice;
• cu roţi dinţate conice;
• cu roţi dinţate elicoidale;
• cu roţi dinţate pseudoconice;
• cu roţi dinţate melcate;
• combinaţii ale acestora.

Elementele principale ale unui reductor de turaţie indiferent de tip sunt următoarele:
• carcasă (corp şi capac);
• angrenajele;
• arborii şi lagarele.

Carcasa se execută de obicei din fontă prin turnare. Este prevăzută cu nervuri care au
următoarele scopuri:
• măreşte rigiditatea ansamblului;
• reduc zgomotul şi vibraţiile;
• măreşte suprafaţa de răcire a reductorului.

La reductoare de domensiune mari netipizate se utilizează cusucces carcase sudate.

Carcasele trebuie să asigure poziţii relative crecte a arborilor prin intermediul lagărelor şi
roţilor dinţate servind şi ca baie de ulei.
În planul de separaţie corpul şi capacul reductorului se prelucrează şi se acoperă inainte de
asamblare cu lacuri, vopsele, sticlă solubilă. Suprafaţa de separaţie corp-capac poate fi prevăzută cu
canale de ungere care să împiedice ieşire lubrifiantului în afară şi să ghideze spre lagăre.
Corpul reductorului este prevăzut la partea inferioara cu un dop de golire a uleiului uzat
după rodaj sau după timpul normal de utilizare. De asemenea mai este prevăzut cu un indicator al
nivelului de ulei.
Capacul reductorului are prevăzut în partea superioară un orificiu de vizitare acoperit cu un
capac metalic sau transparent. Prin capacul de vizitare se urmăreşte periodic starea angrenajelor şi
se introduce lubrifiant in reductor.
Carcasa compusă din corp şi capac se asamblează prin şuruburi şi se centrează cu ajutorul
unor ştifturi cilindrice sau conice.
În dreptul lagărelor sunt prevăzute capace care se pot monta prin fixare cu şuruburi pe
carcasă sau în nişte locaşuri prevăzute anume în pereţii carcasei.
3
 Angrenajele constituie partea funcţională principală a unui reductor. Cele mai frecvente
utilizate in construcţia de reductoare sunt:
• cilindrice:
- cu dinţi drepţi;
- cu dinţi înclinaţi;
- cu dinţi in V;
conice:
- cu dinţi drepţi;
- cu dinţi înclinaţi;
- cu dinţi curbi;
• melc - roată melcată.

În funcţie de cerinţlele locului de utilizare se va alege angrenajele sau combineţi de

angrenaje care să intrunească cele mai multe avantaje.
La rerductoarele cu mai multe trepte se impune împărţirea raţionlală a raportului de
transmitere pe fiecare treaptă în vederea obţinerii unor condiţii de gabarit optimr şi ungere
satisfăcătoare a tuturor treptelor.
Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori drepţi. Ei sunt proiectaţi astfel încât să
aibă o rigiditate mare care este foarte importantă în funcţionare şi asigură o construcţie compactă a
reductorului.
Orice reductor are un arbore de intrare şi un arbore de ieşire. La reductoarele cu mai multe
trepte există şi arbori intermediari. Arborii pot fi verticali sau orizontali în funcţie de tipul şi poziţia
relativă a angrenajelor, locul de utilizare a reductorului.
Există construcţii de reductoare cu două capete de cuplare la ieşire sau cu iesire pe arborii
intermediari.
Lagărele sunt în marea majoritate a cazurilor cu rulmenţi. Tipul şi mărimea rulmenţilor vor
fi în funcţie de valoarea şi sensul forţelor ce solicită arborele precum şi de tipul construcţiei alese.

În afară de aceste elemente principale orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare
strict necesare pentru buna funcţionare a reductorului:
• elemente de etanşare;
• elemente pentru măsurarea şi controlul nivelulu de ulei din baie (joje, vizoare
etc.);
• elemente pentru deplasarea şi transportul reductorului (inele de ridicat, umeri de
ridicat);
• elemente pentru fixarea şi poziţia rulmenţilor şi roţilor dinţate pe arbori şi în carcase;
• aerisitoare pentru a se evita crearea unei suprapresiuni în interiorul reductorului.

Ungerea reductorului de uz general se face cu ulei. Metoda de ungere se alege de obicei în

fucţie de viteza periferică a roţilor dinţate. Pentru viteze periferica pănă la (12...15) m/s ungerea
angrenajelor se face prin barbotare. La angrenajele cilindrice nivelul uleiului trebuie să treacă peste
dinţi cu 0,75 din înălţimea lor dar nu mai puţin de 10 mm.
Roţile cu turaţie mică de pe treapta a doua sau a treia se pot scufunda pana la 1/3 din
diametrul exterior al lor. La angrenajele conice roata mare va fi scufundată în ulei pe toate înălţimea
dintelui cel puţin (limita maximă de scufundare este de 1/3 din diametrul exterior al roţii).
Melcul se recomandă a fi scufundat în ulei pe o înălţime de 2,3 până la 4 din modulul axial.
Daca roata melcată fiind cea care se află în ulei va avea aceleaşi refomandări ca la cele cilindrice,
rulmenţii se ung de obicei prin barbotarea uleiului de către roaţile dinţate.
La viteze sub 4 m/s rulmenţii se vor unge cu unsori consistente prevăzându-se asfel
pătrunderea produselor de uzură în ruilmenţi.
Elemente pentru etanşare utilizate frecvent în construcţia reductoarelor sunt manşete de
etanşare.
4
 Dispozitivele de ungere se realizează folosind diverse construcţii ca:
• canale de ungere;
• ungătoare;
• roţi de ungere;
• inele de ungere;
cu scopul conducerii lubrifiantului la locul de ungere.

Capacele servesc la reglarea jocului din rulmenţi, la asigurarea etanşării fiind prinse în
peretele reductorului cu ajutorul unor şuruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor în cele mai multe cazuri este executat sub forma
unor tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim sau sub forma unor vizoare montate
pe corpul reductorului, existând şi indicatori care funcţionează pe principiul vaselor comunicante
(un tub transparent care comunică cu baia de ulei).
Elementele pentru ridicarea şi manipularea lui sunt sub forma unor inele de ridicare cu
dimensiuni standardizate şi fixate în carcase printr-o asamblare filetată. La reductoarele de
dimensiuni mari mai întâlnim şi umeri de prindere în afară de inelele de ridicare.

1.2 Alegerea soluţiei constructive

Construcţia reductorului melcato-cilindric ce face obiectul proiectului are carcasa realizată

prin turnare din două bucăţi având planul de separaţie orizontal şi este situat în panul roţilor
conduse.
Arborele melcului este fixat pe doi rulmenţi radial-axial cu role conice. Jocul din rulmenţi se
poate regla cu ajutorul capacului montat pe carcasa reductorului (pentru arborele de intrare),
celelalte lagare de susţinere sunt rulmenţi radial-axiali cu bile.
Ungerea angrenajelor şi a rulmenţilor se realizează cu ulei din baia reductorului a carui nivel
trebuie să ajungă peste dantura melcului şi a roţii conduse din a doua treaptă de reducere, dar
trebuie ţinut seama de recomandarea ca nivelul de ulei sa nu depăşească o treime din diametrul
exterior al roţii conduse.
Pentru buna funcţionare a reductorului este prevăzut un capac de vizitare a danturii, un
aerisitor, dop de golire, indicator al nivelului de ulei şi inele de ridicare executate în capac prin
turnare sau filetate.
Etanşarea arborilor de intrare şi ieşire se realizează cu manşete de rotaţie.
Mişcarea de rotaţie si puterea se transmit de la motorul de acţionare prin intermediul
transmisiei prin curele la arborele conducător al reductorului de turaţie, prin intermediul
angrenajului melc-roată melcată se transmite la arborele intermediar, iar de aici prin intermediul
angrenajului cilindric cu dinţi drepţi la arborele de ieşire, respectiv la unitatea de lucru.
Atât transmisia prin curele cât şi reductorul de turaţie duc la scăderea vitezei unghiulare
respectiv a turaţiei concomitent cu creşterea momentului de torsiune.

5
1.3 Schema cinematică a reductorului de turaţie

Schema este prezentată in figura 1:

Fig.1 Schema cinematică a reductorului de turaţie

M – motorul de acţionare;
TC – transmisia prin curele ;
RT – reductorul de turaţie;
I – arborele de intrare;
II – arborele intermediar;
III – arborele de ieşire;
1 – melcul;
2 – roata melcată;
3 – roata cilindrică cu dinţi drepţi conducătoare;
4 – roata cilindrică cu dinţi drepţi condusă;
A;A’;B;B’;C;C’ – lagăre cu rulmenţi;
UL – unitate de lucru.

6
 Cap. 2 Calculul unor marimi cinematice
şi dinamice

2.1. Calculul cinematic al rapoartelor de transmitere

Raportul total de transmitere este: iT = 75 ;

Raportul de transmitere al transmisiei prin curele: iC = 1,2 ;
iT 84
Raportul de transmitere al reductorului de turaţie: i RT = = = 62 .5 .
iC 1.5
Împărţirea rapoartelor de transmitere pe cele două trepte de reducere a turaţiei se poate face
utilizând diferite criterii:
• obţinerea unor dimensiuni de gabarit cât mai reduse;
• condiţii de egală rezistenţă a flancurilor la presiunea de contact şi a dinţilor la
încovoiere.
La reductoarele melcato-cilindrice raportul de transmitere pe treapta cilindrică se recomandă
u 34 = ( 0,03 ... 0,06 ) ⋅ i RT . Se adoptă u 34 = 0,04 ⋅ i RT = 0,04 ⋅ 62 .5 = 2,5 .
i RT 62.5
Raportul de transmitere pentru treapta întâi de reducere: u12 = = = 25 .
u 34 2,5

2.2 Calculul turaţiilor

- Turaţia roţii de curea conducătoare: nm = n1C = 1000 rot/min;

n1C 1000
- Turaţia roţii de curea conduse: n2C = = = 833 .33 rot/min;
iC 1,2
- Turaţia arborelui conducător I şi a melcului: n I = n2C = n1 = 833 .33 rot/min
- Turaţia arborelui intermediar II, a roţii conduse melcate 2 şi a roţii conducătoare cilindrice
nI 833.33
cu dinţi drepţi 3: n II = n 2 = n3 = = = 33.33 rot/min;
u12 25
- Turaţia arborelui de ieşire III şi a roţii conduse 4:
n 26,66
n III = n 4 = II = = 13.332 rot/min.
u 34 2,24

2.3 Calculul randamentului

- Randamentul rulmenţilor: ηr = 0,985 ... 0,99 . Se adoptă ηr = 0,99 ;

- Randamentul angrenajului cilindric: ηa = 0,98 ... 0,99 . Se adoptă ηa = 0,98 ;
- Randamentul angrenajului melcat: ηm = 0,97 ... 0,45 (scade odată cu creşterea
raportului de transmitere u max = 80 ). Se adoptă ηm = 0,9 ;
- Randamentul transmisiei prin curele:ηTC = 0,94 ... 0,96 .
Se adoptă ηTC = 0,95 ;
- Randamentul reductorului se calculează cu relaţia:
η RT = η r ⋅ η m ⋅ η r ⋅ η a ⋅ η r = η r3 ⋅ η m ⋅ η a = 0,993 ⋅ 0,9 ⋅ 0,98 = 0,856 ;
- Randamentul total: ηT = ηRT ⋅ηTC = 0,85 ⋅ 0,96 = 0,813 .

7
 2.4 Calculul puterilor

• Puterea la roata de curea conducătoare: P1C = P =1,1 kW;

• Puterea la arborele conducător: PI = P1C ⋅ηTC = 1,1 ⋅ 0,95 = 1,045 kW;
• Puterea la melc (1): P1 = PI ⋅ηr = 1,045 ⋅ 0,99 = 1,03455 kW;
• Puterea la roata melcată (2): P2 = P1 ⋅ηm = 1,03455 ⋅ 0,9 = 0,931 kW;
• Puterea la arborele intermediar (II): PII = P2 ⋅η r = 0,931 ⋅ 0,99 = 0,921 kW;
• Puterea la roata conducătoare (3): P3 = PII ⋅ηr = 0,931 ⋅ 0,99 = 0,921 kW;
• Puterea la roata condusă (4): P4 = P3 ⋅ηa = 0,921 ⋅ 0,98 = 0,903 kW;
• Puterea pe arborele de ieşire (III): PIII = P4 ⋅η r = 0,903 ⋅ 0,99 = 0,894 kW.

2.5 Calculul momentelor de torsiune

P
Calculul momentelor de torsiune se calculează cu relaţia: M t = 9,55 ⋅10 3 ⋅ .
n
• Momentul de torsiune la roata de curea:
P 1,1
M t1C = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ 1C = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ = 10,505 Nm;
n1C 1000
• Momentul de torsiune la arborele conducător (I):
P 1,045
M tI = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ I = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ = 11,976 Nm;
nI 833,33
• Momentul de torsiune la melc (1):
P 1,03455
M t1 = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ 1 = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ = 11,856 Nm;
n1 833,33
• Momentul de torsiune la roata melcată (2):
P 0,931
M t 2 = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ 2 = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ = 266,7 Nm;
n2 33,33
• Momentul de torsiune la arborele intermediar (II):
P 0,921
M tII = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ II = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ = 263,9 Nm;
n II 33,33
• Momentul de torsiune la roata conducătoare (3):
P 0,921
M t 3 = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ 3 = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ = 263,9 Nm;
n3 33,33
• Momentul de torsiune la roata condusă (4):
P 0.903
M t 4 = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ 4 = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ = 646,8 Nm;
n4 13,332
• Momentul de torsiule la arborele de ieşire (III):
P 0,894
M tIII = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ III = 9,55 ⋅ 10 3 ⋅ = 640,4 Nm.
n III 13,32
Valorile turaţiilor, puterilor nominale şi momentelor de torsiune nominale sunt prezentate in
tabelul 1:
Tabel 1
1c I 1 2 II 3 4 III
n (rot/min) 1000 833,33 833,33 33,33 33,33 33,33 13,33 13,332
P (kW) 1,1 1,045 1,03455 0,931 0,921 0,921 0,903 0,894
M t (Nm) 10,505 11,975 11,855 266,7 263,9 263,9 646,6 640,4
Cap. 3 Calcul transmisiei prin curele
8
 Date de proiectare:

1) Puterea la arborele roţii conducătoare: P1C =1,1 kW;

2) Turaţia roţii conducătoare: n1C = 1000 rot/min;
3) Turaţia roţii conduse: n 2C = 833 ,33 rot/min;
4) Raportul de transmitere: iC = 1,2 ;
5) Regimul de funcţionare: funcţionarea este continuuă cu şocuri moderate.

Schema cinematică a transmisiei este prezentată in figura 2:

Fig.2 Schema de calcul a elementelor geometrice şi cinematice

ale transmisiei prin curele.

Profilul curelei trapezoidale se alege din manogramă funcţie de puterea de calcul a roţii de
curea conducătoare P1C şi turaţia acesteia n1C .
P1Calc = k s ⋅ P1C = 1,2 ⋅1,1 = 1,32 kW;
k s – coeficient de suprasarcină k s = 1,2 .
• Tipul curelei este SPZ cu diametrul primitiv al roţii conducătoare:
D p1 =160 mm;
• Diametrul primitiv al roţii de curea conduse:
D p 2 = iC ⋅ D p1 = 1,2 ⋅160 = 192 mm;
• Distanţa între axe preliminară:
A = ( 0,75 ... 2 ) ⋅ ( D p1 + D p 2 ) = 1,8 ⋅ (160 + 192 ) = 633 ,6 mm;
• Unghiul dintre ramurile curelei:
γ D p 2 − D p1 192 − 160
sin = = = 0,025 ⇒ γ = 2,879 0 ;
2 2⋅ A 2 ⋅ 633 ,6
• Unghiul de înfăşurare a curelei pe roţi:
β1 = π − γ = 180 − 2,879 = 177,105 0 ;
β 2 = π + γ = 180 + 2,879 = 182,89 0 ;
• Lungimea primitivă a curelei:
( D p1 − D p 2 ) 2
π π
(160 + 192 ) + (192 − 160 )
2
Lp = 2 ⋅ A + (D p1 + D p 2 ) + = 2 ⋅ 633,6 + = 1820 ,52 mm;
2 4⋅ A 2 4 ⋅ 633,6
Se adoptă L p =1800 mm;

9
 • Distanţa între axe recalculată:
 π π
2 
Arec = 0,25 ⋅ L p − ( D p1 + D p 2 ) + L p − ( D p1 + D p 2 ) − 2( D p 2 − D p1 ) 
   2 



2  2  


 π π
2 
  2 
Arec = 0,25 ⋅ 1800 − (160 + 192 ) + 1800 − (160 + 192 )  − 2(160 −192 )  = 2,94 mm;


2  2  

π ⋅ D p1 ⋅ n1C
• Viteza periferică a curelei: v = ≤ v a ; v a = 30 m/s
60 ⋅ 10 3
π ⋅ 160 ⋅ 1000
v= = 8,377 < v a = 30 m/s;
60 ⋅ 10 3
v⋅x
Frecvenţa încovoierilor curelei: f = 10 ⋅ L ≤ f a ,
3
•
p

f a = 40 Hz → inserţie în reţea;
f a = 80 Hz → inserţie şnur;
x = 2 → numărul roţilor de curea;
8,377 ⋅ 2
f = 10 3 ⋅ = 11,72 Hz;
1800
• Numărul preliminar de curele:
P1Calc ⋅ c f 1,32 ⋅ 1,1
z0 = = = 0,424 ;
P0 ⋅ c L ⋅ c β 2,82 ⋅ 1,01 ⋅1
în care: c L – coeficient de lungime; c L = 1,01 ;
c β – coeficient de înfăşurare; c β =1 ;
c f – coeficientul regimulu de funcţionare; c f =1,1 ;
P0 – puterea nominală transmisă de curea; P0 = 2,82 kW;
z 0 0,424
• Numărul definitiv de curele: z = = = 0,44 ; se adoptă z = 1 curele.
cz 0,95
c z – coeficientul numărului de curele; c z = 0,95 ;
PiCalc 1,32
Forţa tangenţială periferică utilă: Fu = 10 ⋅ = 10 3 ⋅ = 131,3 N;
3
•
v 8,377
• Forţa de apăsare pe arbore: S a = (1,5... 2) ⋅ Fu = 1,8 ⋅131 ,3 = 236 ,3 N
Cele două componente din planul vertical şi orizontal sunt:
γ 2,94
S aV = S a ⋅ sin = 236 ,3 ⋅ sin = 6,1 N;
2 2
γ 2,94
S aH = S a ⋅ cos = 236 ,3 ⋅ cos = 236 ,2 N.
2 2

Profilul curelei se alege din STAS 7192 cu următoarele dimensiuni

10
 SPZ (8,5 x 8)
l p = 8,5 mm;
h = 8 mm;
bmax = 2 mm;
α = 40 0
a = 9,95 mm

Fig.3 Elementele geometrice ale

profilului curelei trapezoidale

• Roţile de curea folosite

În figura 4 se prezintă conform STAS 1162-84 dimensiunile ale secţiunilor canalelor roţilor
de curea unde:
n – este înălţimea canalului deasupra linie primitive;
m – adâncimea canalului sub linia primitivă;
f – distanţa dintre axa secţiunii canalului extrem şi marginea vecină a roţii;
e – distanţa dintre axele secţiunilor la două canale vecine;
α – unghiul canalului; α = 38 0 ;
De – diametrul exterior al roţii; De = D p + 2 ⋅ n ;
De1 = D p1 + 2 ⋅ n = 160 + 2 ⋅ 3 = 166 mm;
De 2 = D p 2 + 2 ⋅ n = 192 + 2 ⋅ 3 = 198 mm;
B – lăţimea totală a roţii;
B = e ⋅ ( z − 1) + 2 f = 2 ⋅ 8 = 16 mm; z – numărul de canale; z=1.

l p = 8,5 mm;
n min = 2,5 mm; n = 3 mm;
mmin = 9 mm;
f = 8 mm;
e = 0 mm;
α = 38 0
r = 0,5 mm;
De1 = 118 mm;
De 2 = 174 mm;
B = 40 mm.

Fig. 4 Elementele geometrice ale secţiunilor canalelor

roţilor de curea

Cap. 4 Calculul de rezistenţă

4.1 Calculul angrenajului melc-roată melcată.

11
 a) Date de proiectare:
• Puterea nominală a melcului: P1 = 1,03455 kW;
• Turaţia melcului: n1 = 833 ,33 rot/min;
• Raportul de angrenare: u12 = 25 ;
• Durata de funcţionare a angrenajului: Lh = 15000 ore;
• Condiţiile de funcţionare ale angrenajului: motorul electric asincron, pompă cu
piston, şocuri moderate;
• Parametrii melcului de referinţă: α 0 = 20 ; ha = 1 ; c * = 0,25 .
0 *

b) Alegera materialului şi stabilirea tensiunilor limită

Pentru execuţia melcului se alege ca material OLC45 STAS 880-80 cu următoarele
caracteristici:
• rezistenţa la rupere: Rm = 660 N / mm 2 ;
• rezistenţa la curgere: R p 0, 2 = 400 N / mm 2 ;
• duritatea flancului = (175 ... 220 ) HB
Roata melc se execută din CuSt12 STAS 197/2-83 cu următoarele caracteristici:
• rezistenţa la tracţiune: σ t = 220 N / mm 2 ;
• duritate = 80 HB ;
• tensiunile limită: σ H lim 2 = 320 N / mm 2
σ F lim 2 = 190 N / mm 2
pentru melc din oţel şi roată melcată din CuSt12 centrifugată.

c) Calculul de dimensionare
1) Numărul de începuturi a melcului şi numărul de dinţi a roţii melcate:
z1 = 2 ; z 2 = u ⋅ z1 = 2 ⋅ 25 = 50 ;
2) Raportul de angrenare u = 25 ;
3) Coeficientul diametral al melcului: q =12 ;
4) Factorul de elasticitate a materialului Z E = 147 MPa (pentru melc din oţel şi
roată melcată CuSt12);
z1 2
5) Unghiul de pantă al elicei de referinţă a melcului: γ = arctg = arctg = 9,46 0
q 12
;
cos γ cos 9,46
6) Factorul zonei de contact: z H ≅ 2 ⋅ = 2⋅ = 2,47 ;
sin 2α sin 2 ⋅ 20
7) Factorul de utilizare: K A = 1,25 ;
8) Factorul dinamic: K V = 1,2 ;
9) Factorul de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de contact:
K Hβ = 1 (pentru sarcină constantă);
10) Momentul de torsiune la arborele roţii melcate: M t 2 = 266 ,7 Nm;
11) Rezistenţa admisibilă pentru solicitarea de contact:
σ HP 2 = σ H lim 2 ⋅ Z N 2 = 320 ⋅ 0,89 = 286 ,8 N / mm 2
N L 2 = 60 ⋅ n2 ⋅ Lh = 60 ⋅ 26,66 ⋅ 15000 = 2,999 ⋅ 10 7
10 7 10 7
ZN2 = 8 =8 = 0,87
N L2 2,99 ⋅ 10 7
12) Distanţa între axe:
2
 q  Z ⋅Z  z2
aW = 0,61 +  ⋅ 3 M t 2 ⋅  E H  ⋅ ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ
 z2   σ HP 2  q

12
 2
 12  3 3  147 ⋅ 2,47  50
aW = 0,61 +  ⋅ 266 ,7 ⋅10 ⋅   ⋅ ⋅1,25 ⋅1,2 ⋅1 = 105 ,3 mm
 50   279 ,05  12
aWSTAS = 125 mm;
2 ⋅ aW 2 ⋅ 125
13) Modulul axial: m X = = = 4,03 ; m XSTAS = 4 ;
'

q + z 2 12 + 50
14) Coeficientul diametral al melcului: q =12 ;
15) Calculul elementelor geometrice ale melcului cilindric şi roţii melcate:
z1 2
- Unghiul de pantă al elicei melcului: tgγ = ⇒ γ = arctg = 9,46 0 ;
q 12
- Modulul normal: m n = m X ⋅ cos γ = 4 ⋅ cos 9,46 = 3,945 ;
- Modulul frontal al roţii melcate este corelat cu cel axial: mt 2 = m X = 4 ;
- Înălţimea capului spireri melcului: ha = ha* ⋅ m X = 1 ⋅ 4 = 4 mm;
Înălţimea piciorului spirei melcului: h f = ( ha + c ) ⋅ m X = (1 + 0,25) ⋅ 4 = 5 mm
* *
-
- Înălţimea spirei melcului: h = ha + h f = 4 + 5 = 9 mm;
 q + z2   12 + 50 
- Distanţa între axe de referinţă: a = m X ⋅   = 4⋅  = 124 mm;
 2   2 
aWSTAS − a 125 − 124
- Deplasarea specifică de profil: x = = = 0,25 ;
m XSTAS 4
- Diametrul de referinţă al melcului: d 01 = q ⋅ m X = 12 ⋅ 4 = 48 mm;
- Diametrul cercului de divizare al melcului şi roţii melcate:
d1 = m X ⋅ ( q + 2 ⋅ x ) = 4 ⋅ [12 + 2 ⋅ ( 0,25) ] = 50 mm;
d 2 = m X ⋅ z 2 = 4 ⋅ 50 = 200 mm;
- Diametrul de cap pentru melc respectiv roata melcată:
( )
d a1 = m X ⋅ q + 2 ⋅ ha* = 4 ⋅ (12 + 2 ⋅ 1) = 58 mm;
⋅(z )
d a 2 = m X 2 + 2 ⋅ ha* + 2 ⋅ x = 4 ⋅ [ 50 + 2 ⋅ 1 + 2 ⋅ ( 0,25) ] = 210 mm;
- Diametrul de picior pentru melc respectiv roata melcată:
d f 1 = m X ⋅ ( q − 2 ⋅ ha* − 2 ⋅ c * ) = 4 ⋅ (12 − 2 − 2 ⋅ 0,25) = 38 mm;
d f 2 = m X ⋅ ( z 2 − 2 ⋅ ha* − 2 ⋅ c * + 2 ⋅ x ) = 4 ⋅ [ 50 − 2 − 2 ⋅ 0,25 + 2 ⋅ ( 0,25) ] = 192 mm
- Lungimea melcului la un început: b1 = m X ⋅ (11 + 0,06 ⋅ z 2 ) = 4 ⋅ (11 + 0,06 ⋅ 50) = 56 mm;
- Lăţimea roţii melcate: b2 ≅ 0,75 ⋅ d a1 = 0,75 ⋅ 58 = 43,5 mm.

16) Viteza periferică a melcului, respectiv a roţii melcate:

π ⋅ d1 ⋅ n1 π ⋅ 50 ⋅ 833,33
v1 = = = 2,18 m/s;
60 ⋅ 103 60 ⋅ 103

π ⋅ d 2 ⋅ n 2 π ⋅ 210 ⋅ 33,33
v2 = = = 0,349 m/s;
60 ⋅ 103 60 ⋅ 103
17) Viteza de alunecare
v1 2,18
v al 1 = = = 2,21 m/s;
cos γ cos 9,46
v 0,349
v al 2 = 2 = = 0,358 m/s;
cos γ cos 9,46

d) Calculul de verificare

18) Verificarea angrenajului la tensiunea de contact pe flancurile dinţilor:

13
 M t 2 ( q + z 2 ) K A ⋅ K V ⋅ K Hβ
3

σ H = 0,45 ⋅ Z E ⋅ Z H ⋅ 3 ⋅ ⋅ ≤ σ HP ;
aW z 22 q
266,7 ⋅ 10 3 ( 9 + 50) 1,25 ⋅ 1,2 ⋅ 1
3
σH = 0,45 ⋅ 147 ⋅ 2,47 ⋅ 3
⋅ 2
⋅ = 209,013 < σ HP = 279,05 N / mm 2
125 50 12
19) Numărul de dinţi al roţii înlocuitoare a roţii melcate:
z2 50
zn2 ≅ = = 52,09 ;
cos γ cos 3 9,46
3

20) Factorul de formă al dintelui: YFa 2 = f ( z n 2 , x 2 ) ; YFa 2 = 2,3 ;

21) Factorul înclinării dintelui pentru solicitarea de încovoiere:
γ0 9,46
Yβ = 1 − =1 − = 0,9211 ;
120 120
22) Rezistenţa admisibilă pentru solicitarea de încovoiere:
σ FP 2 = σ F lim 2 ⋅ YN 2 = 190 ⋅ 0,685 = 130 ,2 N / mm 2 ;
10 6 10 6
N L 2 = 2,39 ⋅ 10 7 < 25 ⋅ 10 7 ⇒ YN 2 = 9 =9 = 0,685 ;
N L2 2,993 ⋅ 10 7
23) Verificarea dintelui roţii melcate la tensiunea normală maximă de încovoiere a
piciorului dintelui:
2 ⋅ M t 2 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Fβ ⋅ Yβ ⋅ YFa 2
σ F2 = ≤ σ FP 2 ;
1,2 ⋅ d1 ⋅ d 2 ⋅ m X ⋅ cos γ
2 ⋅ 266 ,7 ⋅10 3 ⋅1,25 ⋅1,2 ⋅1 ⋅ 0,89 ⋅ 2,6
σF 2 = = 35 ,757 < σ FP 2 = 133 ,53 N / mm 2 .
1,2 ⋅ 50 ⋅ 200 ⋅ 4 ⋅ cos 9,46
K Fβ – factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de încovoiere;
K Fβ =1,2 ;

4.2 Calculul angrenajului cilindric cu dinţi drepţi 3-4

a) Date de proiectare:
1) Puterea nominală la rota conducătoare: P3 = 0,921 kW;
2) Turaţia pinionului: n3 = 33 ,33 rot/min;
3) Raportul de angrenare: u 34 = 2,5 ;
4) Durata de funcţionare a angrenajului: Lh = 15000 ore;
5) Condiţiile de funcţionare ale angrenajului: motorul electric asincron, pompă cu
piston, şocuri moderate;
6) Numărul de roţi cu care angrenează pinionul: X 1 = 1 ; X 2 = 1 ;

14
 7) Profilul cremalierei de referinţă: α 0 = 20 0 ; ha* = 1 ; c * = 0,25 ; ρof = 0,38 m

b) Alegerea materialului şi stabilirea tensiunilor limită

1) Pentru execuţia roţilor se alege ca material 18MnCr10 cu următoarele
caracteristici:
• rezistenţa la rupere: Rm = 880 ... 1180 N / mm 2 ;
• rezistenţa la curgere: R p 0, 2 = 610 N / mm 2 ;
• duritatea flancului: 58 HRC ;
2) Stabilirea tensiunilor limită: σ H lim 2 = 1600 N / mm 2
σ F lim 2 = 1000 N / mm 2 ;

c) Calculul de predimensionare
1) Numărul de dinţi al pinionului respectiv al roţii:
a 2 2
z 3 max = W ⋅ = 50 ⋅ = 28,6 ; se adoptă z 3 = 29 ;
m u dat + 1 2,5 + 1
aW
= 50 pentru roţi cementate şi călite;
m
z 4 = z 3 ⋅ u 34 = 29 ⋅ 2,5 = 73 ;
z 4 73
2) Raportul de angrenare real: u 34 = = = 2,517 ;
z 3 29
3) Calculul rezintenţelor admisibile pentru solicitarea de contact, respectiv de
încovoiere, la predimensionare:
- σ HP 3, 4 = 0,87 ⋅ σ H lim 3, 4 ⋅ Z N 3, 4 ⋅ Z W ;
σ HP = min (σ HP 3 , σ HP 4 ) ;
- Factorul durabilităţii flancului Z N :
N L 3 = 60 ⋅ n3 ⋅ Lh ⋅ X 1 = 60 ⋅ 33,33 ⋅ 15000 ⋅ 1 = 2,993 ⋅ 10 7
N L 4 = 60 ⋅ n 4 ⋅ Lh ⋅ X 2 = 60 ⋅ 13,32 ⋅ 15000 ⋅ 1 = 1,2 ⋅ 10 7
N StH < N L < N BH
N BH – numărul de cicluri de bază; N BH = 5 ⋅ 10 7 ;
N StH = 10 5 ;
1 / mH
N 
ZN =  BH  ;
 NL 
N BH 5 ⋅ 10 7
lg lg
N StH 10 5
m H 3, 4 = = = 13,22 ;
Z N max 1,6
lg lg
Z R ⋅ Z L ⋅ ZV 1,1 ⋅ 1,02 ⋅ 0,96
Z R – factorul rugozităţii flancurilor pentru soliciatrea de contact, factorul
rugozităţii racordării dintelui pentru solicitarea de încovoiere; Z R = 1 ;
Z L – factorul materialelor de ungere; Z L = 1 ;
Z V – factorul vitezei periferice pentru solicitarea de contact; Z V = 1 ;
Z W – factorul raportului durităţii flancurilor dinţilor; Z W =1 ;
1 / 15 , 7
 5 ⋅10 7 
Z N3 =   = 1,04 ;
 2,39 ⋅10
7

1 / 15 , 7
 5 ⋅10 7 
Z N 3 =  7 
 = 1,1 ;
 1,07 ⋅10 
- σ HP = σ HP 3 = 0,87 ⋅ σ H lim 3 ⋅ Z N 3 ⋅ Z W = 0,87 ⋅1600 ⋅1,04 = 1447 ,68 N / mm 2 ;
15
- σ FP 3, 4 = 0,8 ⋅σ F lim 3, 4 ⋅ YN 3, 4 ⋅ Yδ 3, 4 ;
N L > N BF = 3 ⋅10 6 ⇒ YN 3, 4 = 1 ;
Ysa 3 = 1,62 ⇒ Yδ 3 = 0,98 ;
Ysa 4 = 1,75 ⇒ Yδ 4 = 1 ;
σ FP 3 = 0,8 ⋅1000 ⋅1 ⋅1 = 800 N / mm 2 ;
σ FP 4 = 0,8 ⋅ 1000 ⋅ 1 ⋅ 1 = 800 N / mm 2 ;
Ysa 3, 4 – factorul concentratorului de tensiune;
Yδ3, 4 – factorul relativ de sensibilitate al materialului la concentratorul de tensiuni
de la baza dintelui, la durabilitate nelimitată, respectiv la solicitare statică

4) Numărul critic de dinţi al pinionului la predimensionare

u + 1 2 σ FP 3
z 3cr ⋅ Ysa 3 ⋅ YFa 3 = ( 6...7 ) ⋅ ⋅ ZE ⋅ 2 ;
u σ HP
YFa 3, 4 – factorul de formă al dintelui; YFa 3 = 2,52 ; YFa 4 = 2,23 .
Z E – factorul elasticităţii materialelor; Z E = 189 ,8 MPa ;
u + 1 2 σ FP 3 1 2,25 + 1 800 1
z 3cr = 6,5 ⋅ ⋅ ZE ⋅ 2 ⋅ = 6,5 ⋅ ⋅ 189,8 2 ⋅ ⋅ ;
u σ HP Ysa 3 ⋅ YFa 3 2,25 1447,68 1,62 ⋅ 2,15
2

z 3cr = 32 ,49 ;

5) Criteriul siguranţei în funcţionare al angrenajului la predimensionare

z 3 = 31 > z 3cr = 30 ,99 → solicitarea principală este solicitarea de încovoiere.

6) Distanţa între axe:

M t 3 ⋅ z 3 ⋅ ( u + 1)
2
Y ⋅Y
aW = ( 0,75...0,9 ) ⋅ 3 ⋅ K A ⋅ sa Fa ;
ψa σ FP 3
K A – factorul de utilizare; K A = 1,25 ;
ψa – coeficientul de lăţime; ψ a = 0,4 ;
263 ,9 ⋅10 3 ⋅ 29 ⋅ ( 2,5 + 1)
2
1,62 ⋅ 2,52
aW = 0,85 ⋅ 3 ⋅1,25 ⋅ = 102 ,97 mm;
0,4 800
Se adoptă constructiv aWSTAS = 200 mm;
7) Momentul de torsiune la arborele pinionului: M t 3 = 263 ,9 Nm;
8) Coeficientul de lăţime : ψ a = 0,4 ;

d) Calculul de dimensionare şi verificare

2 ⋅ aWSTAS 2 ⋅ 200
1) Modulul danturii: m = = = 3,92 ; se adoptă m STAS = 4 mm;
z3 + z 4 29 + 73
2) Calculul elementelor geomatrice ale roţilor şi angrenajului:
m ⋅ ( z 3 + z 4 ) 4 ⋅ ( 29 + 73)
- Distanţa între axe de referinţă: a = = = 204 mm;
2 2
- Distanţa între axe: aW = 200 mm;
 a   204 
- Unghiul de angrenare: αW = arccos  ⋅ cos α  = arccos  ⋅ cos 20  = 16,567 0 ;
 aW   200 
π
- Involuta unghiului α: inv α = tgα − α = tg 20 − 20 ⋅ = 0,014904 ;
180
π
- Involuta unghiului αW : inv αW = tg αW − αW = tg16 ,567 −16 ,567 ⋅ = 0,00833 ;
180

16
 - Coeficientul deplasărilor de profil însumat:
z3 + z 4 29 + 73
xS = ⋅ ( inv αW − inv α ) = ⋅ ( 0,00833 − 0,014904 ) = −0,92 ;
2 ⋅ tgα 2 ⋅ tg 20
- Coeficientul deplasărilor de profil: x S = x3 + x 4 ⇒ x3 = −0,5 ; → la pinion (3)
x 4 = −0,42 ; → la roată (4);
- Diametrul de divizare:
→ al pinionului (3): d 3 = m ⋅ z 3 = 4 ⋅ 29 = 116 mm;
→ al roţii (4): d 4 = m ⋅ z 4 = 4 ⋅ 73 = 292 mm;
- Diametrul de bază:
→ al pinionului (3): d b 3 = d 3 ⋅ cos α = 116 ⋅ cos 20 = 109 mm;
→ al roţii (4): d b 4 = d 4 ⋅ cos α = 292 ⋅ cos 20 = 274 ,39 mm;
- Diametrul de rostogolire:
2 ⋅ aW 2 ⋅ 200
→ al pinionului (3): d W 3 = = = 113,733 mm;
u 34 + 1 2,5 + 1
2 ⋅ aW ⋅ u 34 2 ⋅ 200 ⋅ 2,5
→ al roţii (4): d W 4 = = = 286,266 mm;
u 34 + 1 2,5 + 1
- Diametrul de cap de referinţă (cu dinţi nescurtaţi):

→ al pinionului (3):
( )
d a 3 = d 3 + 2 ⋅ ha* + x3 ⋅ m = 116 + 2 ⋅ (1 − 0,52) ⋅ 4 = 120 mm;
→ al roţii (4): d a 4 = d 4 + 2 ⋅ (h )
a + x 4 ⋅ m = 292 + 2 ⋅ ( 1 − 0,42) ⋅ 4 = 296 mm;
*

- Diametrul de picior:
→ al pinionului (3):
d f 3 = d 3 − 2 ⋅ ( ha* + c * − x3 ) ⋅ m = 116 − 2 ⋅ (1 + 0,25 + 0,5) ⋅ 4 = 102 mm;
→ al roţii (4):
d f 4 = d 4 − 2 ⋅ ( ha* + c * − x 4 ) ⋅ m = 292 − 2 ⋅ (1 + 0,25 + 0,2 ) ⋅ 4 = 278,64 mm;
- Lăţimea roţii: b4 = ψ a ⋅ aW = 0,4 ⋅ 200 = 80 mm;
b3 = b4 + 2 ⋅ ( 2...5) = 80 + 2 ⋅ 4 = 88 mm;

3) Viteza periferică pe cercul de divizare:

π ⋅ d 3 ⋅ n3 π ⋅ 116 ⋅ 33,33
v= = = 0,209 m/s;
60 ⋅ 103 60 ⋅ 103

4) Alegerea treptei de precizie a procedeului tehnologic final de execuţie a roţii

dinţate şi treapta de precizie rezultată
→Treapta a-9-a de precizie. Procedeul de prelucrare este mortezarea.

5) Alegerea rugozităţii flancurilor şi a zonei de racordare:

La mortezare cu treapta a-9-a rugozitatea flancurilor este: Ra 3 = 1,6 μm şi Ra 4 = 3,2 μm;

6) Alegerea lubrifiantului:
mm 2
Vâscozitatea cinematică ν = 120 şi se alege uleiul TIN 125 EP;
s
7) Rezistenţele admisibile pentru calculul de verificare:
σ ⋅Z
- σ HP 3, 4 = H lim 3, 4 N 3, 4 ⋅ Z L ⋅ Z R ⋅ Z V ⋅ Z W ⋅ Z X ;
S H min
σ HP = min (σ HP 3 , σ HP 4 ) ;
S H min – coeficientul de siguranţă minim la solicitarea de contact; S H min = 1,15 ;

17
 Z X – factorul de mărime pentru flanc pentru solicitarea de contact; Z X = 1 ;
Z N – factorul durabilităţii flancului; Z N 3 = 1,04 ;
Z N 4 = 1,1 ;
Z R – factorul rugozităţii flancurilor pentru soliciatrea de contact, factorul rugozităţii
racordării dintelui pentru solicitarea de încovoiere; Z R = 1,1 ;
Z L – factorul materialelor de ungere; Z L = 1,02 ;
Z V – factorul vitezei periferice pentru solicitarea de contact; Z V = 0,96 ;
Z W – factorul raportului durităţii flancurilor dinţilor; Z W =1 ;

1600 ⋅1,04
σ HP 3 = ⋅1,02 ⋅1,1 ⋅ 0,96 ⋅1 ⋅1 = 1558 ,5 N / mm 2 ;
1,15
1600 ⋅1,1
σ HP 4 = ⋅1,02 ⋅1,1 ⋅ 0,96 ⋅1 ⋅1 = 1648 ,4 N / mm 2 ;
1,15
σ HP = min (σ HP 3 , σ HP 4 ) = min (1558 ,5;1648 ,4 ) = 1558 ,5 N / mm 2 ;
σ F lim 3, 4 ⋅ YN 3, 4
- σ FP 3, 4 = ⋅ Yδ 3, 4 ⋅ YR 3, 4 ⋅ Y X 3, 4 ;
S F min
S F min – coeficientul de siguranţă minim la solicitarea de încovoiere; S F min = 1,25 ;
– factorul durabilităţii flancurilor pentru solicitare de încovoiere; YN 3, 4 =1 ;
Y N 3, 4
Yδ3, 4 – factorul relativ de sensibilitate al materialului la concentratorul de tensiuni de la
baza dintelui, la durabilitate nelimitată; Yδ 3 = 0,98 ; Yδ 4 =1 ;
YR 3, 4 – factorul rugozităţii racordării dintelui pentru solicitarea de încovoiere;
YR 3 =1 ; YR 4 = 0,98 ;
Y X 3, 4 – factorul de dimensiune pentru solicitarea de încovoiere; Y X 3, 4 =1 ;
1000 ⋅1
σ FP 3 = ⋅1 ⋅1 ⋅1 = 800 N / mm 2 ;
1,25
1000 ⋅1
σ FP 4 = ⋅1 ⋅1 ⋅1 = 800 N / mm 2 ;
1,25
σ FP = 800 N / mm 2 ;

8) Verificarea angrenajului la presiune de contact

M t 3 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ ⋅ K Hα ⋅ ( u 34 + 1)
3
Z E ⋅ Zε ⋅ Z H cosα
σH = ⋅ ⋅ ≤ σ HP ;
aW 2 ⋅ b4 ⋅ u 34 cosα W

1   z3 + 2  
2 2
 z4 + 2 
εα = ⋅   − z 32 +   − z 2
4 − ( z 3 + z 4 ) ⋅ tg α ;
2 ⋅ π   cos α   cos α  
 
1   31 + 2  
2 2
 70 + 2 
εα = 
⋅   − 31 +   − 70 − ( 31 + 70 ) ⋅ tg 20  = 1,73 ;
2 2

2 ⋅ π   cos 20   cos 20  
 
4 − εα 4 − 1,73
⇒ Zε = = = 0,86 ;
3 3
0,75 0,75
Yε = 0,25 + = 0,25 + = 0,68 ;
εα 1,73
Z ε ; Yε – factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de contact, respectiv de
încovoiere;
2 2
ZH = = = 2,61 ;
cos α ⋅ tgαW
2
cos 20 ⋅ tg18,36
2

Z H – factorul zonei de contact;

K A – factorul de utilizare; K A = 1,25 ;
18
 K V – factorul dinamic; K V = 1,2 ;
K Hβ – factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de contact;
K Hβ =1,05 ;
K Hα – factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe perechile de dinţi aflate simultan în
angrenare, pentru solicitarea de contact;
 1 
K Hα = 1 + 2 ⋅ ( qα − 0,5) ⋅  2 − 1 ;
 Zε 

 fp − b2 r  5 − 2 6
qα = 4⋅  0,1+  = 4⋅  0,1+  ,= 4,5 7
;

 Ft3 /b3   4 / 5 5 0
f prb – abaterea efectivă a pasului de bază (extras din STAS 6273-81);
f prb = 56 ;
2 ⋅ M t3
Ft 3 = = 116 = 4550 N;
d3
 1 
K Hα = 1 + 2 ⋅ ( 4,57 − 0,5) ⋅  2
− 1 = 3,86 ;
 0,86 
263 ,9 ⋅10 3 ⋅1,25 ⋅1,2 ⋅1,05 ⋅1,87 ⋅ ( 2,5 + 1)
3
189 ,8 ⋅ 0,86 ⋅ 2,61 cos 20
σH = ⋅ ⋅ = 918 ,7 N / mm 2
200 2 ⋅ 80 ⋅ 2,5 cos 16 ,567
σ H = 918 ,7 < σ HP = 1558 ,5 N / mm 2 ;

9) Verificarea angrenajului la încovoiere:

M t 3 ⋅ z 3 ⋅ ( u 34 + 1)
2
cos2 α
σ F3 = ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Fβ ⋅ K Fα ⋅ Yε ⋅ Ysa3 ⋅ YFa3 ⋅ 2 ≤ σ FP ;
2 ⋅ b3 ⋅ aW2 cos α W
K Fβ – factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de încovoiere;
K Fβ =1,05 ;
K Fα – factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe perechile de dinţi aflate simultan în
angrenare, pentru solicitarea de încovoiere;
YFa 3 – factorul de formă al dintelui; YFa 3 = 2,88 ;.
1
K Fα = qα ⋅ ε α ; qα > = 0,57 ;
εα
K Fα = qα ⋅ ε α = 4,57 ⋅ 1,73 = 3,01 ;
263,9 ⋅ 10 3 ⋅ 29 ⋅ ( 2,5 + 1)
2
cos 2 20
σ F3 = ⋅ 1, 25 ⋅ 1, 2 ⋅ 1, 05 ⋅ 3, 01 ⋅ 0, 68 ⋅ 1, 62 ⋅ 2,88 ⋅ = 387 ,9 ;
2 ⋅ 88 ⋅ 200 2 cos 2 16,567
σ F 3 = 387 ,9 < σ FP = 800 N / mm 2 .

19
4.3 Calculul forţelor din angrenaje

a) Calculul forţelor din angreanajul melcat (1-2)

20
 Fig.5 Forţele dezvoltate în angrenajul melcat cilindric

2 ⋅ M t1 2 ⋅11,975 ⋅ 10 3
Fa 2 = Ft1 = = = 474 ,24 N;
d1 50
2 ⋅ M t 2 2 ⋅ 266,7 ⋅ 10 3
Fa1 = Ft 2 = = = 2667 N;
d2 200
Fa1 ⋅ sin α 2667 ⋅ sin 20
Fr1 = Fr 2 = = = 985,84 N;
cos α n ⋅ cos γ − µ ⋅ sin γ cos 20 ⋅ cos 9,46 − 0,01 ⋅ sin 9,46
µ – coeficientul de frecare; µ = 0,01

b) Calculul forţelor în angrenajul cilindric (3-4)

21
 Fig.6 Forţele dezvoltate în angrenajul cilindric cu dinţi drepţi

2 ⋅ M t 3 2 ⋅ 263,9 ⋅ 10 3
Ft 4 = Ft 3 = = = 4550 N;
d3 116
Fr 4 = Fr 3 = Ft 2 ⋅ tgα = 2667 ⋅ tg 20 = 970 ,7 N.

Sistemul de forte în reductorul de turaţie este prezentat în următoarea figură:

22
 Fig. 7 Sistemul de forţe în reductorul de turaţii

4.4 Elementele constructive ale carcasei

23
 Fig. 8 Forma constructivă şi principalele dimensiuni ale carcasei
unui reductor de turaţie cu angrenaj cilindric

Denumirea elementelor carcasei Simbol Valorile elementelor carcasei

Grosimile pereţilor şi nervurilor:
- corpului δ 9 mm
- capacului δ1 9 mm
- nervurilor corpului şi capacului s 9 mm
Lăţimile şi grosimile flanşelor:
- lăţimea exterioară ke 42 mm
- lăţimea totală kt 51 mm
- grosimea flanşei corpului h 13,5 mm
- grosimea flanşei capacului hl 13 mm
Diametrele şuruburilor
- de fixare a tălpii d 25 mm
- de fixare a lagărelor d1 21 mm
- de fixare a flanşelor d2 18 mm
- distanţa între şuruburi S 150 mm

4.5 Calculul subansamblului arborelui de intrare în reductor

24
 4.5.1 Dimensionarea arborelui

a) Alegera materialului
Pentru construcţia arborelui se alege ca material OLC45 STAS 880-80 cu următoarele
caracteristici mecanice:
• rezistenţa la rupere: Rm = 660 N / mm 2 ;
• rezistenţa la curgere: R p 0, 2 = 400 N / mm 2 ;3
• duritatea flancului = (175 ... 220 ) HB ;
• σ −1 = 0,5 ⋅ σ c = 0,5 ⋅ 660 = 330 N / mm 2 ;
• τ −1 = 0,3 ⋅ σ r = 0,3 ⋅ 660 = 198 N / mm 2 ;
• σ ai ( II ) = ( 0,3... 0,4 ) ⋅ σ c = 0,4 ⋅ 400 = 160 N / mm 2 ;
• σ ai ( III ) = ( 0,4... 0,5) ⋅ σ −1 = 0,5 ⋅ 330 = 165 N / mm 2 ;
• τ aII = ( 0,6... 0,65 ) ⋅ σ ai ( II ) = 0,65 ⋅140 = 104 N / mm 2 .

b) Schema de încărcare, diagrama de eforturi, forma constructicvă

Fig. 9 Schema de încărcare, diagrama de eforturi, forma

constructivă

c) Stabilirea solicitărilor

Porţiunea 4-1 → arborele este solicitat la torsiune pulsatorie.

25
 Porţiunea 1-3 → solicitarea este compusă: încovoiere alternant simetrică cu torsiune
pulsatorie
Porţiunea 3-2 → solicitarea este de încovoiere alternant simetrică.

d) Calculul reacţiunilor

În plan orizontal:
Ft1 ⋅ a 474,24 ⋅ 150
M 1 = 0 ⇒ H 2 ⋅ ( a + b ) − Ft1 ⋅ a = 0 ⇒ H 2 = = = 254,06 N;
a+b 150 + 130
F ⋅ b 474,24 ⋅ 130
M 2 = 0 ⇒ H 1 ⋅ ( a + b ) − Ft1 ⋅ b = 0 ⇒ H 1 = t1 = = 220,18 N;
a+b 150 + 130
În plan vertical:
d  d  1
M 1 = 0 ⇒ V2 ⋅ ( a + b ) − Fr1 ⋅ a − Fa1 ⋅ 1 = 0 ⇒ V2 =  Fr1 ⋅ a + Fa1 ⋅ 1  ⋅ ;
2  2  a+b
 50  1
⇒V2 =  985 ,84 ⋅ 150 + 2667 ⋅  ⋅ = 766 ,25 N;
 2  150 + 130
d  d  1
M 2 = 0 ⇒ V1 ⋅ ( a + b ) − Fr1 ⋅ b + Fa1 ⋅ 1 = 0 ⇒ V1 =  Fr1 ⋅ b − Fa1 ⋅ 1  ⋅ ;
2  2  a+b
 50  1
⇒V1 =  985 ,84 ⋅130 − 2667 ⋅  ⋅ = 219 ,6 N;
 2  150 + 130
R1 = H 12 + V12 = 220 ,185 2 + 219 ,6 2 = 310 ,96 N;
R2 = H 22 + V22 = 254 ,06 2 + 766 ,25 2 = 807 ,27 N;

e) Calculul momentelor principale ale secţiunilor

M iH , 3 = H 1 ⋅ a = 254 ,06 ⋅150 = 38 ,11 ⋅10 3 Nmm;

M iVst ,3 = V1 ⋅ a = 219 ,6 ⋅150 = 32 ,94 ⋅10 3 Nmm;
M iVdr ,3 = V2 ⋅ b = 766 ,25 ⋅130 = 99 ,6125 ⋅10 3 Nmm;

M ist,3 = M iH
2
(
, 3 + M iV , 3
st
) 2
= 38 ,11 2 + 32 ,94 2 = 50 ,372 ⋅10 3 Nmm;

+ (M ) 2
M idr,3 = M iH
2
,3
dr
iV , 3 = 38,11 2 + 99 ,612 2 = 106 ,65 ⋅10 3 Nmm;
st
M ech ,3 = (M ) +α ⋅ M
st 2
i ,3
2
t1 = 50 ,37 2 + 1,03 ⋅11, ,975 2 = 162 ,05 ⋅10 3 Nmm;
σ ai ( III ) 165
α= = = 1,03 ;
σ ai ( II ) 160

f) Determinarea diametrelor pe principalele secţiuni

Pe porţiunea 4-1:
16 ⋅ M tI 16 ⋅ 11,975 ⋅ 10 3
d1'C = 3 =3 = 8,37 mm;
π ⋅ τ a ( II ) π ⋅ 104
Datorită prezenţei canalului de pană necesar la montarea roţii de curea acest diametru se
majorează cu 4%:
4 4
d1C = ⋅ d1'C + d 1'C = ⋅ 8,37 + 8,37 = 8,7 mm. Se adoptă d 1 = 10 mm;
100 100
Pe porţiunea 1-3:
32 ⋅ M ech
st
32 ⋅ 51,82 ⋅ 10 3
= 14,74 mm. Se adoptă d 2 = 20 mm;
,3
d 2C = 3 =3
π ⋅ σ a ( III ) π ⋅165

26
 Pe porţiunea 3-2:
32 ⋅ M idr,3 32 ⋅ 106 ,65 ⋅ 10 3
d 3C = 3 =3 = 18,75 mm. Se adoptă d 3 = 25 mm.
π ⋅ σ a ( III ) π ⋅ 165

g) Calculul de verificare la oboseală al arborelui I

Pentru porţiunea 4-1: arborele este solicitat la torsiune; verificarea se face cu coeficientul
de siguranţă.
1
cτ = ≥ ca
 βk  τ v τ m ; c a =1,7... 2,4 ;
  ⋅ +
 ε m ⋅ γ m  τ τ −1 τ c
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „τ”, βk = 1,42 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,95 ;
γ m - coeficient de calitate, γ m = 0,90 ;
τ −1 = 198 N / mm 2 ;
τ c = 220 N / mm 2 ;
M tI 11,975 ⋅10 3
τV = τ m = = = 35,61 N / mm 2 ;
2 ⋅W p 2 ⋅168 ,125
π ⋅ d13 b ⋅ t1 ⋅ ( d1 − t1 ) π ⋅ 103 4 ⋅ 2,5 ⋅ (10 − 2,5)
2 2
Wp = − = − = 168,125 mm 3 ;
16 2 ⋅ d1 16 2 ⋅ 10
1
cτ = = 2,17 > c a = 1,7
 1,42  35 .61 35 .61
  ⋅ +
 0,95 ⋅ 0,90 τ 198 220

Pentru porţiunea 1-3: arborele este solicitat la încovoiere alternant simetrică cu torsiune
pulsatorie
cσ ⋅ cτ
c = ≥ ca ;
cσ2 + cτ2
σ −1
cσ =
 βk 
  ⋅ σ v
 ε m ⋅ γ m σ
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „σ”, βk = 1,55 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,90 ;
γm - coeficient de calitate, γ m = 0,90 ;
σ −1= 330 N / mm 2 ;
M 50372
σ V = σ max = i = = 64,17 N / mm 2 ;
Wi 785
π ⋅ d 23 π ⋅ 203
Wi = = = 785 mm 3 ;
32 32
330
cσ = = 2,687
 1,55 
  ⋅ 64 ,17
 0,90 ⋅ 0,90 σ

1
cτ =
 βk  τ v τ m
  ⋅ +
 m m  τ τ −1 τ c
ε ⋅ γ
27
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „τ”, βk = 1,42 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,90 ;
γm - coeficient de calitate, γ m = 0,90 ;
τ −1 = 198 N / mm 2 ;
τ c = 220 N / mm 2 ;
M tI 11,975 ⋅10 3
τV = τ m = = = 3,81 N / mm 2 ;
2 ⋅W p 2 ⋅1570
π ⋅ d 23 π ⋅ 203
Wp = = = 1570 mm 3 ;
16 16
1
cτ = = 19 ,59
 1,42  3,81 3,81 ;
  ⋅ +
 0,90 ⋅ 0,90 τ 198 220
2,687 ⋅19 ,59
c = = 2,66
2,687 2
+19 ,59 2

Pentru porţiunea 3-2: arborele este soicitat la încovoiere alternant simetrică.

σ −1
cσ =
 βk 
  ⋅ σ v
 ε m ⋅ γ k σ
β
unde: k - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „σ”, βk = 1,55 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,88 ;
γ m - coeficient de calitate, γ m = 0,90 ;
σ −1 = 330 N / mm 2 ;
M 106653
σ V = σ max = i = = 68,67 N / mm 2 ;
Wi 2650 ,71
π ⋅ d 33 π ⋅ 30 3
Wi = = = 1533,21 mm 3 ;
32 32

330
cσ = = 2,456
 1,55  .
  ⋅ 68,67
 0,88 ⋅ 0,90 σ

4.5.2 Calculul asamblării cu pană

Pentru prinderea roţii de curea conduse pe arbore se foloşte o pană paralelă conform STAS
1004-81 corespunzător diametrului d=15 mm.
Schiţa ansamblului este prezentată în figura 10 cu următoarele dimensiuni:
b = 4 mm;
h = 4 mm;
t1 = 2,5 mm;
t 2 = 1,8 mm;

28
 Fig.10 Asamblarea cu pană paralelă

Lungimea penei se determină cu relaţia:

4 ⋅ M tI 4 ⋅ 11,975 ⋅ 10 3
l= = = 11,975 mm; l STAS = 12 mm;
d ⋅ h ⋅ pa 10 ⋅ 4 ⋅ 100
p a = 80 ... 120 N / mm 2 ; p a = 100 N / mm 2 ;
Verificarea penei se face la forfecare cu relaţia:
2 ⋅ M tI
τ ef = ≤ τ af ; τ af =120 N / mm 2 ;
d ⋅b⋅l
2 ⋅ 11,97 ⋅ 10 3
τ ef = = 49 ,89 < τ af = 120 N / mm 2 .
10 ⋅ 4 ⋅ 12

4.5.3 Calculul de alegere al rulmenţilor

Pentru fixarea rulmentului se foloseşte următoarea schemă de încărcare:

Fr1 = R1 ;
Fr 2 = R2 ;

Corespunzător diametrului d=25 mm din catalogul de rulmenţi se alege un rulment axial cu

bile cu următoarele dimensiuni:
- pentru lagărul 1 se foloseşte un rulment radial-axial cu bile pe două rânduri cu dublu
efect:

d=20 mm;
D=52 mm;
B=30 mm;
C=24 kN;
e=1,14

29
  Fa  X2 = 1;
 ≤ e⇒ 
 Fr  Y2 = 0;
dacă

 Fa > e ⇒  X2 = 0, ;5 7

 F Y = 0, ;9 3
r 2
- pentru lagărul 2 se foloseşte un rulment radial-axial cu bile pe un rând cu simplu
efect:
d=20 mm;
D=52 mm;
B=15 mm;
C=12,5 kN;
e=1,14

 Fa  X2 = 1;
 ≤ e⇒ 
 Fr  Y2 = 0;
dacă

 Fa > e ⇒  X2 = 0, ;3 5
 F  Y = 0, ;5 7
r 2

30
 F 1 a 2 6 6 7  X 2 = 0,4;
= = ,2 6 ⇒ 7 
F 1 r9 ,8 45  Y2 = 0,7 ; 2
K = Fa1 = 2667 N;
Fr 310 ,96
Fa1' = 0,5 ⋅ 1 = 0,5 ⋅ = 167 ,18 N;
Y1 0,93
Fr2 985,84
Fa 2' = 0,5 ⋅ = 0,5 ⋅ = 530 ,02 N;
Y2 0,72
Se observă că Fa1' + K > Fa 2' → Se încarcă lagărul 2 cu o forţă fictivă Sa astfel încât:
Fa ' + K = Fa 2' + Sa ;
Fa 2 = Fa1' + K = 167,18 + 2667 = 2834,18 N;
Fa1 = Fa1' = 167 ,18 N.
Se calculează sarcina dinamică echivalentă cu relaţia:
P1 = V1 ⋅ X 1 ⋅ Fr1 + Y1 ⋅ Fa 1 = 1 ⋅ 0,57 ⋅ 310 ,96 + 0,93 ⋅ 2667 = 2657 ,56 N;
P2 = V2 ⋅ X 2 ⋅ Fr2 + Y2 ⋅ Fa 2 = 1 ⋅ 0,57 ⋅ 985 ,84 + 0,93 ⋅ 474 ,24 = 835 ,38 N;
V1 =V2 = 1 → inelul interior al rulmentului este cel rotitor;
Se calculează durabilitatea:
60 ⋅ Lh ⋅ n I 60 ⋅ 15000⋅ 833,33
L= = = 749 mil rotaţii;
106 106
Capacitatea dinamică de încărcare a rulmentului;
C 1 = P1 ⋅ L1 / p < C1cat
C 1 = 2657 ,6 ⋅ 749 1 / 3 = 24,142 < C1cat = 2 ⋅ 48 = 48 kN;
C 2 = P2 ⋅ L1 / p < C 2 cat
C 2 = 835 ,38 ⋅ 749 1 / 3 = 7,586 < C 2 cat = 12 ,5 kN;
p – coeficient care depinde de natura contactului;
La contact punctiform p=3 (rulment cu bile).
4.6. Calculul subansamblului arborelui intermediar (II)

4.6.1 Dimensionarea arborelui

a) Alegera materialului
Pentru construcţia arborelui se alege ca material 18MnCr10 cu următoarele caracteristici
mecanice:
• rezistenţa la rupere: Rm = 880 ... 1180 N / mm 2 ⇒ Rm = 1000 N / mm 2 ;
• rezistenţa la curgere: R p 0, 2 = 610 N / mm 2 ;
• σ −1 = 0,5 ⋅ σ r = 0,5 ⋅ 1000 = 500 N / mm 2 ;
• τ −1 = 0,3 ⋅ σ r = 0,3 ⋅ 1000 = 300 N / mm 2 ;
• σ ai ( II ) = ( 0,3... 0,4 ) ⋅ σ c = 0,35 ⋅ 610 = 213 ,5 N / mm 2 ;
• σ ai ( III ) = ( 0,4... 0,5) ⋅ σ −1 = 0,45 ⋅ 500 = 225 N / mm 2 ;
• τ aII = ( 0,6... 0,65 ) ⋅ σ ai ( II ) = 0,6 ⋅ 213 ,5 = 128 ,1 N / mm 2 .

b) Schema de încărcare, diagrama de eforturi, forma constructicvă

31
 Fig. 11 Schema de încărcare, diagrama de eforturi, forma constructivă

c) Stabilirea solicitărilor

Porţiunea 1-3 → arborele este solicitat la încovoiere alternant simetrică

Porţiunea 3-4 → solicitarea este compusă: încovoiere alternant simetrică şi torsiune
pulsatorie
Porţiunea 4-2 → arborele este solicitat la încovoiere alternant simetrică.

d) Calculul reacţiunilor

În plan orizontal:
Ft 2 ⋅ a + Fr 3 ⋅ ( a + b )
M 1 = 0 ⇒ − H 2 ⋅ ( a + b + c ) + Ft 2 ⋅ a + Fr 3 ⋅ ( a + b ) = 0 ⇒ H 2 =
a+b+c
2667 ⋅ 100 + 970 ,7 ⋅ (110 + 150 )
H2 = = 1402 ,91 N;
110 + 150 + 110
Ft 2 ⋅ ( b + c ) + Fr 3 ⋅ c
M 2 = 0 ⇒ H 1 ⋅ ( a + b + c ) − Ft 2 ⋅ ( b + c ) − Fr 3 ⋅ c = 0 ⇒ H 1 =
a+b+c
2667 ⋅ (150 + 110 ) + 970 ,7 ⋅ 110
H1 = = 2334 ,77 N;
110 + 150 + 110
În plan vertical:
32
 d2
M 1 = 0 ⇒ −V2 ⋅ ( a + b + c ) + Fr 2 ⋅ a − Fa 2 ⋅ + Ft 3 ⋅ ( a + b ) = 0 ⇒
2
 d  1
⇒ V2 =  Fr 2 ⋅ a − Fa 2 ⋅ 2 + Ft 3 ⋅ ( a + b )  ⋅ ⇒
 2  a+b+c
 200  1
⇒V2 =  985 ,84 ⋅ 100 − 474 ,2 ⋅ + 4550 ⋅ (110 + 150 )  ⋅ = 3335 ,7 N;
 2  110 + 150 + 110
d2
M 2 = 0 ⇒ V1 ⋅ ( a + b + c ) − Fr 2 ⋅ ( b + c ) − Fa 2 ⋅
− Ft 3 ⋅ c = 0 ⇒
2
 d  1
⇒ V1 =  Fr 2 ⋅ ( b + c ) + Fa 2 ⋅ 2 + Ft 3 ⋅ c  ⋅ ⇒
 2  a+b+c
 200  1
⇒V1 =  985 ,84 ⋅ (150 + 110 ) + 474 ,24 ⋅ + 970 ,7 ⋅110  ⋅ = 1136 ,11 N;
 2  110 + 150 + 110
R1 = H 12 + V12 = 1136 ,16 2 + 2334 ,77 2 = 2596 ,54 N;
R2 = H 22 + V22 = 1402 ,9 2 + 3335 ,5 2 = 3618 ,54 N;

e) Calculul momentelor principale ale secţiunilor

M iH , 3 = H 1 ⋅ a = 2334 ,77 ⋅100 = 233 ,48 ⋅10 3 Nmm;

M iH , 4 = H 2 ⋅ c = 1402 ,92 ⋅110 = 154 ,319 ⋅10 3 Nmm;
M iVst ,3 = V1 ⋅ a = 1136 ,16 ⋅100 = 113 ,616 ⋅10 3 Nmm;
d2
M iVdr,3 = V1 ⋅ a − Fa 2 ⋅ = 1136 ,16 * 100 − 474 ,24 ⋅100 = 66,192 ⋅ 10 3 Nmm;
2
M iV , 4 = V2 ⋅ c = 13335 ,57 ⋅110 = 366 ,912 ⋅10 3 Nmm;

, 3 + ( M iV , 3 )
2
M ist, 3 = M iH
2 st
= 233477 2
+ 113616 2
= 1259653 ,8 6 Nmm;

M idr, 3 = M iH
2
, 3 + M iV , 3
dr
( ) 2
= 233477 2
+ 66192 2 = 242 ,678 ⋅10 3 Nmm;
M i,4 = 2
M iH ,4 + M iV2 , 4 = 154319 2
+336912 2
= 398044 ⋅10 6 Nmm;
dr
M ech ,3 = (M ) dr 2
i ,3 + α ⋅ M tII2 = 242678 ,6 2 + 1,05 ⋅ 263900 2 = 363343 Nmm;
st
M ech ,4 = M i2, 4 +α ⋅ M tII2 = 398044 2
+1,05 ⋅ 398044 2
= 481211 ⋅10 6 Nmm;
σ ai ( III ) 225
α= = = 1,05 ;
σ ai ( II ) 213,5

f) Determinarea diametrelor pe principalele secţiuni

Pe porţiunea 1-3:
32 ⋅ M ist,3 32 ⋅ 259653 ,8
d1C = 3 =3 = 22,75 mm; Se adoptă d1 = 25 mm;
π ⋅ σ a ( III ) π ⋅ 225
Pe porţiunea 3-4:
32 ⋅ M ech
dr
32 ⋅ 363349
= 25,43 mm. Se adoptă d 2 = 35 mm;
,3
d 2C = 3 =3
π ⋅ σ a ( III ) π ⋅ 225
32 ⋅ M ech
st
32 ⋅ 481 .21 ⋅ 10 3
= 27,53 mm. Se adoptă d 3 = 30 mm;
,4
d 3C = 3 =3
π ⋅ σ a ( III ) π ⋅ 225
Pe porţiunea 4-2:

33
 32 ⋅ M i , 4 32 ⋅ 398 ⋅ 10 3
d 4C = 3 =3 = 26,22 mm. Se adoptă 30 mm.
π ⋅ σ a ( III ) π ⋅ 225

g) Calculul de verificare la oboseală al arborelui II

Pentru porţiunea 1-3: arborele este solicitat la încovoiere alternant simetrică, verificarea se
face cu coeficientul de siguranţă.
σ −1
cσ =
 βk 
  ⋅ σ v
 ε m ⋅ γ k σ
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „σ”, βk =1,66 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,73 ;
γ m - coeficient de calitate, γ m = 0,87 ;
σ −1 = 500 N / mm 2 ;
M 259638 ,8
σ V = σ max = i = = 160,64 N / mm 2 ;
Wi 1533,2
π ⋅ d13 π ⋅ 253
Wi = = = 1533,2 mm 3 ;
32 32

500
cσ = = 1,13
 1,66  .
  ⋅169 ,35
 0,73 ⋅ 0,87 σ

Pentru porţiunea 3-4: arborele este solicitat la încovoiere alternant simetrică şi torsiune
pulsatorie.
cσ ⋅ cτ
c = ≥ ca ;
cσ2 + cτ2
σ −1
cσ =
 βk 
  ⋅ σ v
 ε m ⋅ γ m σ
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „σ”, βk =1,66 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,73 ;
γm - coeficient de calitate, γ m = 0,87 ;
σ −1= 500 N / mm 2 ;
M 398 ,044 ,3
σ V = σ max = i = = 111,67 N / mm 2 ;
Wi 73564 ,25
π ⋅ d 23 b ⋅ t1 ⋅ ( d 2 − t1 ) π ⋅ 353 10 ⋅ 5 ⋅ ( 35 − 5)
2 2
W1 = − = − = 3564,25 mm 3 ;
32 2 ⋅ d2 32 2 ⋅ 35
500
cσ = = 1,14
 1,66 
  ⋅1111 ,67
 0,73 ⋅ 0,87 σ

34
 1
cτ =
 βk  τ v τ m
  ⋅ +
 ε m ⋅ γ m  τ τ −1 τ c
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „τ”, βk =1,45 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,73 ;
γ m - coeficient de calitate, γ m = 0,87 ;
τ −1 = 300 N / mm 2 ;
τ c = 360 N / mm 2 ;
τ M tII 263900
τ V = τ m = max = = = 27 ,61 N / mm 2 ;
2 2 ⋅ W p 2 ⋅ 4777 ,92
π ⋅ d 33 b ⋅ t1 ⋅ ( d 3 − t1 ) π ⋅ 453 10 ⋅ 5 ⋅ ( 35 − 5)
2 2
Wp = − = − = 4777,9 mm 3 ;
16 2 ⋅ d3 16 2 ⋅ 35
1
cτ = = 3,49
 1,45  27 ,61 27 ,61 ;
  ⋅ +
 0,73 ⋅ 0,87 τ 300 360
1,71 ⋅ 3,49
c = =1,53
1,71 2 + 3,49 2

Pentru porţiunea 4-2: arborele este solicitat la încovoiere alternant simetrică.

σ −1
cσ =
 βk 
  ⋅ σ v
ε ⋅ γ
 m k σ

unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „σ”, βk =1,66 ;

εm - factorul dimensional, ε m = 0,73 ;
γm - coeficient de calitate, γ m = 0,87 ;
σ −1 = 500 N / mm 2 ;
M i 398044 ,32 6
σ V = σ max = = = 150 ,24 N / mm 2 ;
Wi 2649 ,375
π ⋅ d 43 π ⋅ 303
Wi = = = 2649,375 mm 3 ;
32 32

500
cσ = = 1,27
 1,66  .
  ⋅150 ,24
 0,73 ⋅ 0,87 σ

4.6.2 Calculul asamblării cu pană

Pentru prinderea roţii melcate pe arbore se foloşte o pană paralelă conform STAS 1004-81,
materialul penei OLC45, schiţa ansamblului este prezentată în fig.10.
Corespunzător diametrului d=35 mm se aleg următoarele dimensiuni:
b = 10 mm;
h = 8 mm;
t1 = 5,0 mm;
t 2 = 3,3 mm;

Lungimea penei este impusă de lăţimea roţii melcate b2 = 45 ,37 mm.

35
 Rezultă l STAS = 40 mm.
Verificarea penei se face la presiune de contact cu relaţia:
4 ⋅ M tII 4 ⋅ 263,9 ⋅ 10 3
p ef = ≤ p a ⇒ p ef = = 94,25 > p a = 100 N / mm 2
d ⋅ h ⋅ l STAS 35 ⋅ 10 ⋅ 40
p a = 80 ... 120 N / mm 2 ; p a = 100 N / mm 2 ;
Verificarea penei se face şi la forfecare cu relaţia:
2 ⋅ M tII
τ ef = ≤ τ af ; τ af =120 N / mm 2 ;
d ⋅ b ⋅ l STAS
2 ⋅ 263 ,9 ⋅10 3
τ ef = = 37 ,7 < τ af = 120 N / mm 2 .
35 ⋅10 ⋅ 40

4.6.3 Calculul de alegere al rulmenţilor

Pentru fixarea rulmentului se foloseşte următoarea schemă de încărcare:

Fr1 = R1 ;
Fr 2 = R2 ;
K = Fa 1 = 1810 ,2 N;

Corespunzător diametrului d=35 mm din catalogul de rulmenţi se alege un rulment radial-

axial cu bile cu simplu efect cu următoarele dimensiuni:
d=25 mm;
D=60 mm;
B=17 mm;
C=20,4 kN;
e=1,14

36
  Fa  X = 1;
 ≤ e⇒ 
 Fr  Y = 0;
dacă

 Fa  X = 0, ;3 5
> e ⇒ 
F r  Y = 0, ;5 7

F 2 4 a,2 7 4 4  X2 = 1;
= = 0,4 < e ⇒ 8  ⇒ P = Fr2 = 3 ,5 6 4 1 8
N;

F 2 9 r,8 8 4 5  Y2 = 0;
Se calculează durabilitatea:
60 ⋅ Lh ⋅ n II 60 ⋅ 15000 ⋅ 833,33
L= = = 29,97 mil rotaţii;
10 6 10 6
Capacitatea dinamică de încărcare a rulmentului;
C = P ⋅ L1 / p < C cat ;
C = 3618 ,54 ⋅ 29 ,97 1 / 3 = 11,24 < C cat = 20 ,4 kN;
p – coeficient care depinde de natura contactului;
La contact punctiform p=3 (rulment cu bile).

4.7. Calculul subansamblului arborelui de ieşire din reductor (III)

4.7.1 Dimensionarea arborelui

a) Alegera materialului
Pentru construcţia arborelui se alege ca material 18MnCr10 cu următoarele caracteristici
mecanice:
• rezistenţa la rupere: Rm = 880 ... 1180 N / mm 2 ⇒ Rm = 1000 N / mm 2 ;
• rezistenţa la curgere: R p 0, 2 = 610 N / mm 2 ;
• σ −1 = 0,5 ⋅ σ r = 0,5 ⋅ 1000 = 500 N / mm 2 ;
• τ −1 = 0,3 ⋅ σ r = 0,3 ⋅ 1000 = 300 N / mm 2 ;
• σ ai ( II ) = ( 0,3... 0,4 ) ⋅ σ c = 0,35 ⋅ 610 = 213 ,5 N / mm 2 ;
• σ ai ( III ) = ( 0,4... 0,5) ⋅ σ −1 = 0,45 ⋅ 500 = 225 N / mm 2 ;
37
 • τ aII = ( 0,6... 0,65 ) ⋅ σ ai ( II ) = 0,6 ⋅ 213 ,5 = 128 ,1 N / mm 2 .

b) Schema de încărcare, diagrama de eforturi, forma constructicvă

Fig. 12 Schema de încărcare, diagrama de eforturi, forma constructivă

c) Stabilirea solicitărilor

Porţiunea 1-3 → arborele este solicitat la încovoiere alternant simetrică

Porţiunea 3-2 → solicitarea este compusă: încovoiere alternant simetrică şi torsiune
pulsatorie
Porţiunea 2-4 → arborele este solicitat la torsiune pulsatorie.

d) Calculul reacţiunilor

În plan orizontal:
Fr 4 ⋅ a 970,7 ⋅ 260
M 1 = 0 ⇒ H 2 ⋅ ( a + b ) − Fr 4 ⋅ a = 0 ⇒ H 2 = = = 682,12 N;
a+b 260 + 110
F ⋅ b 970,7 ⋅ 110
M 2 = 0 ⇒ H 1 ⋅ ( a + b ) − Fr 4 ⋅ b = 0 ⇒ H 1 = r 4 = = 288,6 N;
a+b 260 + 110
În plan vertical:

38
 Ft 4 ⋅ a 4550 ⋅ 260
M 1 = 0 ⇒ −V2 ⋅ ( a + b ) − Ft 4 ⋅ a = 0 ⇒ V2 = = = 3197,3 N;
a+b 260 + 110
F ⋅ b 4550 ⋅ 110
M 2 = 0 ⇒ V1 ⋅ ( a + b ) − Ft 4 ⋅ b = 0 ⇒ V1 = t 4 = = 1352,71 N;
a + b 260 + 110
R1 = H 12 + V12 = 288 ,6 2 +1352 ,71 2 = 3210 ,3 N;
R2 = H 22 + V22 = 682 ,12 2 + 3197 ,3 2 = 1514 ,97 N;

e) Calculul momentelor principale ale secţiunilor

M iH ,3 = H 1 ⋅ a = 288 ,6 ⋅ 260 = 75036 Nmm;

M iV , 3 =V1 ⋅ a = 3197 ,3 ⋅ 260 = 351704 ,6 Nmm;
M i ,3 = 2
M iH , 3 + M iV , 3 =
2
75036 2
+351704 2
= 359620 Nmm;
M ech , 3 = M 2
i ,3 +α ⋅ M 2
tIII = 748294 ,3 Nmm;
σ ai ( III ) 225
α= = = 1,05 ;
σ ai ( II ) 213,5

f) Determinarea diametrelor pe principalele secţiuni

Pe porţiunea 1-3:
32 ⋅ M i ,3 32 ⋅ 359620
d1C = 3 =3 = 25,34 mm; Se adoptă d1 = 30 mm;
π ⋅ σ a ( III ) π ⋅ 225
Pe porţiunea 3-2:
32 ⋅ M ech ,3 32 ⋅ 748294 ,3
d 2C = 3 =3 = 32 ,36 mm.
π ⋅ σ a ( III ) π ⋅ 225
Datorită prezenţei canalului de pană necesar la montarea roţii cilindrice cu dinţi drepţi acest
diametru se majorează cu 4%:
d 2' = 1,04 ⋅ d 2 c = 1,04 * 32 ,36 = 33,65 mm. Se adoptă d 2 = 45 mm;
Pe porţiunea 2-4:
16 ⋅ M tIII 16 ⋅ 640400
d 3C = 3 =3 = 29,42 mm.
π ⋅ τ a ( II ) π ⋅ 128 ,1
Datorită prezenţei canalului de pană necesar la montarea maşinii de lucru acest diametru se
majorează cu 4%:
d 3' = 1,04 ⋅ d 3c = 1,04 ⋅ 29 ,42 = 30 ,6 . Se adoptă d 3 = 35 mm.

g) Calculul de verificare la oboseală al arborelui III

Pentru porţiunea 4-1: arborele este solicitat la încovoiere alternant simetrică, verificarea se
face cu coeficientul de siguranţă.
σ −1
cσ =
 βk 
  ⋅ σ v
 ε m ⋅ γ k σ
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „σ”, βk =1,66 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,70 ;
γ m - coeficient de calitate, γ m = 0,87 ;
σ −1 = 500 N / mm 2 ;

39
 M i 359620
σ V = σ max = = = 57,25 N / mm 2 ;
Wi 6280
π ⋅ d13 π ⋅ 403
Wi = = = 6280 mm 3 ;
32 32

500
cσ = = 3,3 > c a = 1,7
 1,66  .
  ⋅ 57 ,25
 0, 70 ⋅ 0,87 σ

Pentru porţiunea 3-2: arborele este solicitat la încovoiere alternant simetrică şi torsiune
pulsatorie.
cσ ⋅ cτ
c = ≥ ca ;
cσ2 + cτ2
σ −1
cσ =
 βk 
  ⋅ σ v
 ε m ⋅ γ m σ
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „σ”, βk =1,66 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,65 ;
γm - coeficient de calitate, γ m = 0,87 ;
σ −1= 500 N / mm 2 ;
M 359620
σ V = σ max = i = = 40,22 N / mm 2 ;
Wi 8941,64
π ⋅ d 23 π ⋅ 453
W1 = = = 8941,64 mm 3 ;
32 32
500
cσ = = 4,235
 1,66 
  ⋅ 40 ,22
 0,65 ⋅ 0,87 σ

1
cτ =
 βk  τ v τ m
  ⋅ +
 ε m ⋅ γ m  τ τ −1 τ c
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „τ”, βk =1,45 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,65 ;
γ m - coeficient de calitate, γ m = 0,87 ;
τ −1 = 300 N / mm 2 ;
τ c = 360 N / mm 2 ;
τ M tIII 640400
τ V = τ m = max = = = 17 ,9 N / mm 2 ;
2 2 ⋅ W p 2 ⋅ 17892 ,352
π ⋅ d 23 π ⋅ 603
Wp = = = 42411 mm 3 ;
16 16
1
cτ = = 4,93
 1,45  17 ,9 17 ,9 ;
  ⋅ +
 0,65 ⋅ 0,87 τ 300 360
4,235 ⋅ 4,93
c = = 3,214 > c a = 1,7
4,235 2 + 4,93 2

40
 Pentru porţiunea 2-4: arborele este solicitat la torsiune pulsatorie.
1
cτ =
 βk  τ v τ m
  ⋅ +
 m m  τ τ −1 τ c
ε ⋅ γ
unde: βk - coeficient de concentrare dinamică a eforturilor unitare „τ”, βk =1,45 ;
εm - factorul dimensional, ε m = 0,73 ;
γ m - coeficient de calitate, γ m = 0,87 ;
τ −1 = 300 N / mm 2 ;
τ c = 360 N / mm 2 ;
τ M tIII 640400
τ V = τ m = max = = = 41,2 N / mm 2 ;
2 2 ⋅W p 2 ⋅ 7771,362
π ⋅ d 33 b ⋅ t1 ⋅ ( d 3 − t1 ) π ⋅ 353 10 ⋅ 5 ⋅ ( 35 − 5)
2 2
Wp = − = − = 7771,362 mm 3 ;
16 2 ⋅ d3 16 2 ⋅ 35
1
cτ = = 2,34
 1,45  41,2 41,2 ;
  ⋅ +
 0, 73 ⋅ 0,87 τ 300 360

4.7.2 Calculul asamblării cu pană

Pentru prinderea roţii cilindrice cu dinţi drepţi pe arbore se foloşte o pană paralelă conform
STAS 1004-81, materialul penei OLC45, schiţa ansamblului este prezentată în fig. 10.
Corespunzător diametrului d=45 mm se aleg următoarele dimensiuni:
b = 14 mm;
h = 9 mm;
t1 = 5,5 mm;
t 2 = 3,8 mm;
Lungimea penei este impusă de lăţimea roţii cilindrice cu dinţi drepţi b4 = 80 mm.
Rezultă l STAS = 80 mm.
Verificarea penei se face la presiune de contact cu relaţia:
4 ⋅ M tIII 4 ⋅ 640400
p ef = ≤ p a ⇒ p ef = = 79,062 > p a = 100 N / mm 2
d ⋅ h ⋅ l STAS 45 ⋅ 9 ⋅ 80
p a = 80 ... 120 N / mm 2 ; p a = 100 N / mm 2 ;
Verificarea penei se face şi la forfecare cu relaţia:
2 ⋅ M tIII
τ ef = ≤ τ af ; τ af =120 N / mm 2 ;
d ⋅ b ⋅ l STAS
2 ⋅ 640400
τ ef = = 25,415 < τ af = 120 N / mm 2 .
45 ⋅ 9 ⋅ 80

Verificarea penei corespunzător diametrului d = 35 mm cu următoarele dimensiuni:

b = 10 mm;
h = 8 mm;
t1 = 5 mm;
t 2 = 3,3 mm;
Lungimea penei se calculează cu relaţia:
4 ⋅ M tIII 4 ⋅ 640400
l= = = 91,48 mm; l STAS = 100 mm;
d ⋅ h ⋅ pa 35 ⋅ 8 ⋅ 100
Verificarea penei se face la forfecare cu relaţia:

41
 2 ⋅ M tIII
τ ef = ≤ τ af ; τ af =120 N / mm 2 ;
d ⋅b ⋅l
2 ⋅ 640400
τ ef = = 36,6 < τ af = 120 N / mm 2 .
35 ⋅ 10 ⋅ 100

4.7.3 Calculul de alegere al rulmenţilor

Pentru fixarea rulmentului se foloseşte următoarea schemă de încărcare:

Fr1 = R1 ;
Fr 2 = R2 ;

Corespunzător diametrului d=55 mm din catalogul de rulmenţi se alege un rulment radial cu

bile cu simplu efect cu următoarele dimensiuni:
d=40 mm;
D=900 mm;
B=23 mm;
C=39 kN;
- pentru lagărul 1:
P1 = Fr1 = 3210 ,3 N
- pentru lagărul 2:
P2 = Fr 2 = 1514 ,97 N;
Pmax = max { P1 ; P2 } = max {3210 ,3;1514 ,971} = 1514 ,97 N;

Se calculează durabilitatea:
60 ⋅ Lh ⋅ n III 60 ⋅ 15000 ⋅ 13,32
L= = = 11,9988 mil rotaţii;
10 6 10 6
Capacitatea dinamică de încărcare a rulmentului;
C = P ⋅ L1 / p < C cat ;
C = 3210 ,3 ⋅11,9988 1 / 3 = 7,349 < C cat = 39 kN;
p – coeficient care depinde de natura contactului;
La contact punctiform p=3 (rulment cu bile).

42