REDUCTOR MELCAT CU O TREAPTĂ

Nume:
Grupa:

2009 – 2010
 CUPRINS

1 MEMORIU TEHNIC.........................................................................................................................................4
1.1 .REDUCTOARE - CONSIDERAŢII GENERALE...................................................................................................4
1.2 CARCASA REDUCTORULUI............................................................................................................................4
1.3 ARBORII.......................................................................................................................................................4
1.4 ROTILE.........................................................................................................................................................5
1.5 LAGĂRELE,...................................................................................................................................................5
1.6 ELEMENTELE DE ETANŞARE.........................................................................................................................5
1.7 DISPOZITIVELE DE UNGERE..........................................................................................................................5
1.8 CAPACELE....................................................................................................................................................5
1.9 INDICATORUL NIVELULUI DE ULEI...............................................................................................................5
1.10 ELEMENTELE PENTRU RIDICAREA REDUCTORULUI......................................................................................5
1.11 REDUCTOARE MELCATE...............................................................................................................................6
1.12 ALEGEREA A DOUA VARIANTE CONSTRUCTIVE............................................................................................7
2 CALCULUL ANGRENAJULUI REDUCTORULUI.....................................................................................8
2.1 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE TOTAL....................................................................................8
2.2 CALCULUL TURAŢIILOR...............................................................................................................................8
2.3 CALCULUL PUTERILOR.................................................................................................................................9
2.4 CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE......................................................................................................9
2.5 CALCULUL TREPTEI, PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI..........................................................................9
2.6 CALCULUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE, CALCULUL MODULULUI, AL DISTANŢEI AXIALE ŞI AL
ALTOR ELEMENTE GEOMETRICE...............................................................................................................................10
2.7 CALCULUL ELEMENTELOR DE CONTROL. ABATERI SI TOLERANTE TEHNOLOGICE....................................13
2.8 CALCULUL DE VERIFICARE A UNGERI........................................................................................................14
3 ARBORII REDUCTORULUI.........................................................................................................................15
3.1 PROIECTAREA SI VERIFICAREA ARBORILOR...............................................................................................15
3.1.1 Proiectarea arborelui de intrare..........................................................................................................15
3.1.2 Proiectarea arborelui de ieşire............................................................................................................15
3.1.3 Verificarea arborelui de intrare la solicitări compuse........................................................................16
3.1.4 Verificarea arborelui de intrare la solicitări variabile........................................................................18
3.1.5 Calculul şi verificare rulmenţilor.........................................................................................................19
4 ALTE ELEMENTE DIN COMPONENTA REDUCTORULUI..................................................................21
4.1 CALCULUL CAPACELE DE FIXARE A RULMENTILOR...................................................................................21
4.1.1 Pentru arborele 2, arborele de intrare in reductor..............................................................................21
4.1.2 Pentru arborele 2, arborele de iesire din reducor...............................................................................22
4.2 ALEGEREA TIPULUI SI DIMENSIUNILOR GARNITURII DE ETANSARE...........................................................22
4.2.1 Pentru arborele de intrare; [mm]........................................................................................................22
4.2.2 Pentru arborele de iesire;[mm]...........................................................................................................23
4.3 ALEGEREA AERISITORULUI........................................................................................................................23
4.4 ALEGEREA DOPULUI DE GOLIRE.................................................................................................................24
4.5 ALEGEREA DIMENSIUNILOR JOJEI DE ULEI.................................................................................................24
4.6 ELEMENTE DE CALCUL PRIVIND CARCASA REDUCTORULUI; [MM]............................................................25
4.7 ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLARILOR PRIN PENE PARALELE...........................................................25
5 CALCULUL TERMIC AL REDUCTORULU..............................................................................................27
6 Transmisia prin curele dintate.............................................................................................................................28
TEMA DE PROIECT

Proiectarea unei transmisii cu reductor pentru urmatoarele date:

1. reductor cu o treapta, angrenajul fiind melcat
2. reductorul este antrenat printr-o transmisie prin curele dintate
3. puterea la roata de curea motoare este P m=0.36Kw
4. turatia rotii de curea motoare nm=710 rot/min
5. raportul de transmisie totala i=45
6. ungerea angrenajului se realizeaza prin imersia rotilor dintate in baia de ulei
7. transmiterea miscariide la reductor se realizeaza prin roata
Se cere:
1. desen de ansamblu (3 vederi)
2. desen de executie pentru arborele de intrare si roata dintata de pe arborele de
iesire
3. memoriu tehnic
4. memoriu justificativ de calcul
 1 MEMORIU TEHNIC

1.1 .Reductoare - consideraţii generale

Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în următoarele tipuri de bază, în

funcţie de tipul angrenajului:
- cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi;
- cu roţi conice;
- angrenaje melc-roată melcată.
Componentele principale ale reductoarelor cu o singură treaptă de reducere sunt următoarele:
- carcasa reductorului;
- cei doi arbori (arborele de intrare şi cel de ieşire);
- roţile dinţate;
- lagărele;
- elementele de etanşare;
- dispozitivele de ungere;
- capacele;
- indicatorul de nivel al uleiului;
- aerisitorul;
- elementele pentru ridicarea reductorului;
- dopul de golire, organele de asamblare.

1.2 Carcasa reductorului

Se compune în general din două părţi, corp si capac, asamblate între ele prin ştifturi de centrare si
prin şuruburi de fixare. Ştifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei poziţii precise a
capacului în raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizată prin turnare având
prevăzute nervuri de rigidizare si răcire. În cazul unor unicate sau serii mici de fabricaţie carcasa se poate
realiza si prin sudură. La construcţiile sudate cresc cheltuielile legate de manoperă, dar se reduc
cheltuielile legate de pregătirea fabricaţiei, comparativ cu varianta de carcasă turnată. Pentru fixarea
reductorului pe fundaţie sau pe utilajul unde urmează să funcţioneze, în corp sunt prevăzute găuri în care
întră şuruburile de prindere.

1.3 Arborii

Sunt realizaţi de obicei cu secţiune variabilă, având capetele cu diametrul si lungimea

standardizată, prevăzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se
introduce mişcarea în reductor se poate executa împreună cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu
melcul motive de reducere a gabaritului şi creşterii rezistenţei pinionului.
 1.4 Rotile

Dinţate cilindrice, conice si roata melcată sunt montate pe arbori, prin intermediul unor pene
paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executaţi pe arbori, cu bucşe distanţiere etc. În cazul când
dantura se execută din materiale deficitare se recomandă executarea roţii din două materiale.

1.5 Lagărele,

In general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenţi cu bile sau cu role. Uneori, la turaţii mici,
reductoarele se pot executa si cu lagăre de alunecare. Ungerea rulmenţilor se poate realiza cu ajutorul
uleiului din reductor sau cu vaselinã destinatã in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin
intermediul capacelor sau piuliţelor speciale pentru rulmenţi, ţinând seama de sistemul de montare în O
sau in X.

1.6 Elementele de etanşare

Utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt manşetele de rotaţie cu buza de etanşare si
inelele de pâslă.

1.7 Dispozitivele de ungere

Sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistentă a rulmenţilor, uneori chiar
a angrenajelor când nici una din rotile dinţate nu ajunge în baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul
de ungere se realizează folosind diverse construcţii de dispozitive de ungere (canale de ungere, roţi de
ungere, inele de ungere, lanţ de ungere etc.).

1.8 Capacele

Servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenţi, la asigurarea etanşării, fiind prinse în peretele
reductorului cu ajutorul unor şuruburi.

1.9 Indicatorul nivelului de ulei

Din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv
minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului. Există si indicatoare care
funcţionează pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunică cu
baia de ulei.

1.10 Elementele pentru ridicarea reductorului

Si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si
fixate în carcasa prin asamblare filetatã. Uneori, tot în scopul posibilităţii de ridicare si transportare a
reductorului, pe carcasã se executã nişte umeri de ridicare (inelari sau tip cârlig). La reductoarele de
dimensiuni mari întâlnim ambele forme, inele de ridicare în capacul reductorului si umeri de prindere pe
corp.

5
 1.11 Reductoare melcate

Angrenajul melcat s-a obţinut din angrenajul elicoidal urmărindu-se eliminarea dezavantajului de
contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizează tendinţa de gripare. Unghiul de
încrucişare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obţinere unui raport de transmitere mare numărul de
dinţi al rotii motoare este cuprins în intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse este mai mare sau egal cu 28.
Roata cu numărul mic de dinţi se numeşte melc, iar roata cu numărul mare de dinţi se numeşte roată
melcată. Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcată cuprinde melcul, si astfel între flancurile
dinţilor apare contact liniar, datorită căruia capacitatea portantă creste, condiţiile de ungere si frecare a
peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric si roată globoidală;
- cu melc globoidal si roată cilindrică cu dinţi înclinaţi;
- cu melc globoidal si roatã globoidală.
În practică, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roată globoidală.
Pentru angrenare corectă, roata trebuie sã fie poziţionată precis pe direcţia axială, iar melcul axial
poate fi deplasat puţin.
În funcţie de procedeul de prelucrare flancurile dinţilor la melcii cilindrici sunt suprafeţe
elicoidale de diferite tipuri prezentate în STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.

6
 1.12 Alegerea a doua variante constructive

Am ales pentru proiectul meu varianta 2 deoarece este mult mai functionala si prezinta un cost de
productie mai redus

7
2 CALCULUL ANGRENAJULUI REDUCTORULUI

2.1 Împărţirea raportului de transmitere total

Adoptarea unui raport de transmitere al transmisiei prin curele

itc `  2
Calculul raportului de transmitrere am angrenajului
iT 45
u   22.5 (1)
itc ` 2
Alegerea raportului de transmitere standardizat
istas=22.4
Recalcularea raportului de transmisie al transmisiei prin curele
iT 45
itc    2.009 (2)
istas 22.4
Calcularea raportului de angrenare theoretic al angrenajului melcat
u1t=istas=22.4
Alegerea numarului de inceputuri ai melcului
z1=3
Calculul numarului de dinti ai rotii melcate
z 2`  istas  z1  67.2 (3)
z2=67
Verificarea ca z2 sa nu fie multiplu intreg al lui z1
z 2 67
  22.333 (4)
z1 3
Raportul de angrenare real al angrenajului melcat
z 2 67
u1    22.333 (5)
z1 3
Verificare
(i stas  i1 )
 ul   100  0.298
i stas
 2.5%   ul  2.5%
(6)

2.2 Calculul turaţiilor

Turatia la motor;[rot/min]
n1=nm=710
Calculul turatiei arborelui de intrare in reductor; [rot/min]
n1 710
n2    355 (7)
itc 2.
Calculul turatiei arborelui de iesire din redactor; [rot/min]
n1
n3   15.778 (8)
itc  istas

8
2.3 Calculul puterilor

Alegerea randamentului transmisiei prin curele dintate

 tc  0.92
Alegerea randamentului pentru angrenajul melcatin functie de numarul de inceputuri
z1=3 rezulta  m  0.82
Alegerea randamentului unei perechi de rulmenti cu role
 rul  0.99
Puterea la motor; [Kw]
P1=P=0.36
Calculul puteriipe arboreal de intrare in reductor; [KW]
P2  P1  tc  rul  0.36  0.92  0.99  0.328 (9)
Calculul puterii pe arboreal de iesire din redactor; [Kw]
P3  P1  tc  m  rul
2
 0.36  0.82  0.99 2  0.266 (10)

2.4 Calculul momentelor de torsiune

Calculul momentului de torsiune pentru arborele motor; [N mm]

3 10 7  P1 3 10 7  0.36
T1    4842 (11)
  n1   710
Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de intrare in redactor; [N mm]
3 10 7  P2 3 10 7  0.328
T2    8820 (12)
  n2   355
Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de iesire; [N mm]
3 10 7  P3 3 10 7  0.266
T3    161100 (13)
  n3  15.778

2.5 Calculul treptei, predimensionarea angrenajului

Unghiul de presiune de referinta

  20 o
Coeficientul inaltimii capului de referinta
ha=1
Coeficientul jocului la capul dintelui de referinta
c1=0.25
Numarul de ore de functionare
Lh=15000
Alegerea materialelor pentru melc si roata melcata; [m/s]
va1  (4  n2  3 T2 ) 10 5  (4  355  3 8820 ) 10 5  0.293 (14)
Material pentru melc OLC45
Material pentru roata melcate OLC60
Tensiuni limita pentru solicitarea la contact respective incovoiere
 H lim 2  180
 F lim 2  75

9
 2.6 Calculul de dimensionare si verificare, calculul modulului, al distanţei axiale şi al
altor elemente geometrice

Coeficientul diametral al melcului

P2<4 rezulta q=12
Unghiul de inclinare a elicei directoare pe cilindrul de referinta
z 3
 1  arctan( 1 )  arctan( )  14.036 0 (15)
q 12
Factorul de elasticitate al materialului rotilor; [ MPa ] `
Ze=155
Factorul zonei de contact
tan( ) tan( 20)
 t  arctan( )  arctan( )  20.5650 (16)
cos( 1 ) cos(14.036)
2  cos( 1 ) 2  cos(14.036)
Zh    2.429 (17)
sin( t )  cos( t ) sin( 20.565)  cos(20.565)
Factorul regimului de functionare
Ka=1.25
Factorul dynamic
Kv=1.1
Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii
K H  1
Numarul de cicluri de solicitare
N L 2  60  n3  Lh  60 15.778 15000  1.42 10 7 (18)
Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei
10 7 10 7
ZN2  8 8  0.957 (19)
N L2 1.42 10 7
Tensiunea admisibila pentru solicitarea de contact
 HP 2   H lim 2  Z N 2  180  0.957  172.281 (20)
Factorul de influenta a variatiei factorului de curbura
Se considera x=0
Zc=0.6+0.01 x + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q = 0.587 (21)
Calculu distantei axiale pe baza solicitarii la contact; [mm]
q  2x Z Z Z z2
a wnecH  0.6  (1  )3 T3  ( e h c ) 2   K a  K v  K H
z2  HP 2 q  2 x
(22)
12  2  0 3 155  2 .429  0 .587 67
a wnecH  0.6  (1  ) 1.611 105  ( )2  1.25 1.1 1  89.674
67 172.281 12  2  0
Calculul distantei axiale pe baza solicitarii termice; [mm]
k=3.5
 m  0.82
Coeficientul de transfer termic
1  10
Coeficientul de transfer prin fundatie
 1  0.15
Puterea corelata la arboreal melcului
8 8
K1    0.8 (23)
1 10
K2=1
Pm1=P2 K1 K2=0.262 (24)
t=70 t0=20

10
 ( z 2  4k  6)  (q  3  k  8)  11  (k  2) 2
A1  2 
( z 2  q) 2
(67  4  3  6)  (12  3  3.5  8)  11  (3.5  2) 2 (25)
A1  2   1.952
(67  12) 2

9  (k  2) 9  (3.5  2)
B  0.01  [11  ]  0.01  [11  ]  0.116 (26)
( z 2  q) (67  12)
10 3  (1   m )  Pm1
C1  0.0013 
4  1  (1   1 )  (t  t 0 )
(27)
10 3  (1  0.82)  0.262
C1  0.0013   0.019
4 10  (1  0.15)  (70  20)
B 2  4  A1  C1  B
a wnec .termic  10 3
2  A1
0.116 2  4 1.952  (0.019)  0.0116 (28)
a wnec .termic  10 3  73.847
2 1.952

awnec=awnecH=89.674
Calculul modulului axial necesar; [mm]
2  a wnec 2  89.674
mxnec    2.27 (29)
q  z2 12  67
mx=2.5
Realegerea coeficientului diametral al melcului in functie de m x
q1=14
Calculul distantei axiale elementare; [mm]
mx  (q1  z 2 ) 2.5  (12  67)
a   101.25 (30)
2 2
Alegerea distantei axiale standardizate; [mm]
astas=100
Abaterea limita a distantei dintre axe
Fa=80
Coeficientul deplasarilor de profil a rotii melcate
a stas q1  z 2 200 14  67
x1      0.5 (31)
mx 2 2.5 2
`` Calculul diametrul de referinta al melcului; [mm]
d.1=mx q1=35
Calculul diametrele de divizare; [mm]
d w1  m x  (q1  2  x1 )  2.5  [14  2  (0.5)]  32.5 (32)
d 2  m x  z 2  2.5  67  167.5 (33)
Calculul diametrele cercurilor de picior; [mm]
d f 1  m x  (q1  2  ha  2  c1 )  2.5  (14  2 1 _ 2  0.25)  28.75 (34)
d f 2  mx  ( z 2  2  ha  2  c  2  x11 )  2.5  (67  2 1 _ 2  0.25  1)  158.75 (35)

11
Calculul diametrele cercurilor de cap; [mm]
d a1  m x  (q1  2  ha )  2.5  (14  2 1)  40 (36)
d a 2  mx  ( z 2  2  ha  2  x11 )  2.5  (67  2 1  1)  170 (37)
Calculul diametrului exterior al rotii; [mm]
k m  1.5
(38)
d e 2  d a 2  k m  m x  170  1.5  2.5  173.75
Calculul latimii rotii melcate; [mm]
b2=0.75 da1=30 (39)
Calculul lungimii melcului; [mm]
b1=(8+0.06 z2) mx=30.05 (40)
Deoarece melcul este rectificat si frezat lungimea lui se mareste cu 25 mm
b1=b1+25=55 (41)
Calculul vitezei periferice a melcului respective a rotii melcate; [m/s]
  d w1  n2   32.5  355
v1    0.606 (42)
60000 60000
  d 2  n3  167.5 15.778
v2    0.138 (43)
60000 60000
Recalcularea unghiului de inclinare a elicei
z1 3
 2  arctan( )  arctan( )  12.0942 0 (44)
q1 14
Calculul vitezei de alunecare; [m/s]
v1 0.606
v a1    0.617816 (45)
cos( 2 ) cos(12.0942)
Alegerea factorului dynamic
Pentru treapta de precizie 8 si viteza de alunecare <5 m/s allege
KV=1.1
Recalcularea factorului zonei de contact
tan( ) tan(20)
 t  arctan( )  arctan( )  20.4169230
cos( 2 ) cos(12.0942)
(46)
z1 3
 w  arctan( )  arctan( )  12.9946170 (47)
q1  2  x1 14  1
2  cos( w ) 2  cos(12.994617)
ZH    2.441472 (48)
sin( t )  cos( t ) sin(20.565)  cos(20.565)
Recalcularea coeficientului Zc
Zc=0.6+0.01 x1 + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q1 =0.5982
Calculul tensiunii efective de contact
q1  2  x1
1
z2 z2 (49)
 H  0.45  Z e  Z h  Z c T3  ( )3   K a  K v  K H  148.686363
aw q11  2  x1
0.85   HP 2   H  1.02   HP 2
146.439  148.686363  175.726
Calculul numarului de dinti a rotii echivalente rotii melcate
z2 67
Z n2    72.423 (50)
cos ( w ) cos (12.995)
3 3

Factorul de forma a dintelui rotii melcate pentru solicitarea la incovoiere

YFa2=1.73

12
 Factorul inclinarii dintilor pentru solicitare la incovoiere
3 2 3 12.095
   1  1  0.899
2  2 
(51)
Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii
K F  K H  1
Calculul tensiunii maxime de incovoiere pentru dintele rotii melcate
1.5  T3  K a  K v  K F     YFa 2
 F2   37.981 (52)
d w1  d 2  m x
Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei materialului la solicitarea de incovoiere
N L 2  25 10 7
1.42 10 7  25 10 7
(53)
10 6
YN 2  9  0.745
N L2
Calculul tensiunii admisibile pentru solicitarea de incovoiere
 FP 2   F lim 2  YN 2  75  0.745  55.851 (54)
 F 2   FP 2
37.981  55.851

2.7 Calculul elementelor de control. Abateri si tolerante tehnologice

Calculul grosimii melcului pe coarda in sectiune normala, respectiv frontala; [mm]

 
S n  mx  (  2  x  tan( ))  cos( )  2.5  (  2  0  tan(20))  cos(0.577)  3.291 (55)
2 2
 
S t  m x  (  2  x  tan( ))  2.5  (  2  0  tan(20))  3.927 (56)
2 2
Valorile de mai sus sunt valori corespunzatoare angrenajului fara joc. In realitate trebuie sa existe
un joc intre flancuri pentru ca la incalzirea in functionare a angrenajului acesta san u se blocheze.
Alegem o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c, care corespunde unui ajustaj a rotilor dintate
in angrenare de tip C
Calculul abaterii minime a grosimii spirei melcului; [ m]
Abaterea superioara a grosimii spirei melcului E ss pe coarda normala de referinta se
adopta ca suma a doi termini astfel:
Pentru ajustaj de tip c rezulta ESSI=95
Pentru treapta de precizie 8 rezulta ESSII=100
ESS=ESSI+ESSII=95+100=195 (57)
Alegerea bataii radiale a spirei melcului; [ m]
fr=21
Alegerea tolerantei la grosimea spirei melcului; [ m]
Pentru o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c rezulta; [ m]
Ts=60

13
2.8 Calculul de verificare a ungeri

Calculul distantelor de la suprafata libera a uleiului la axa rotilor; [mm]

d f1 28.75
H 1 max  0.95   a stas  0.95   100  113.65625 (58)
2 2
Calculul vitezei periferice a melcului; [m/s]
  d w1  n2   32.5  355
v1    0.606 (59)
60000 60000

k  2 d a1 3  2 40
k=3 H min    a stas    100  106.666 (60)
k 2 3 2
df2 158.75
H 2 max  0.95   a stas  0.95   100  175.40625 (61)
2 2
Calculul vitezei periferice a rotii conduse pe cilindrul de rostogolire
  d 2  n3  167.5 15.778
v2    0.138 (62)
60000 60000
k  2 d2 3  2 170
H min    a stas    100  28.333 (63)
k 2 3 2
Verificarea ungerii
H1max-H2min=85.323 (64)
Diferenta trebuie sa fie de cel putin 10 mm
Se constata ca este satisfacuta conditia de ungere pentru angrenaj

14
 3 ARBORII REDUCTORULUI

3.1 Proiectarea si verificarea arborilor

3.1.1 Proiectarea arborelui de

intrare

Rm1  860 MPa

Deoarece Rm1  600 MPa se calculeaza un coeficient k:
Rm1
k1   1.5636 (65)
550
Momentul echivalent pentru care se alege diametrul capătului de arbore de intrare:
T2 8820
M te1    6.74 10 3 => (66)
k1 1.5636
Se aleg diametrele arborelui de intrare; [mm]
d1  18 mm(ales din coloana c)
d 2  d1  2  18  2  20 (67)
d 3  25 mm (diametrul rulmentului) (68)
d 4  d f 1  28.75 (69)
Alegem garnitura de etanşare CR 20X40X7 HM4 R
Alegem 2 rulmenţi 30205 X/Q

3.1.2 Proiectarea arborelui de ieşire

Rm 2  800 MPa
Deoarece Rm1  600 MPa se calculeaza un coeficient k:
Rm 2
k2   1.4545 (70)
550
Momentul echivalent pentru care se alege diametrul capătului de arbore de ieşire:
T2 161120
M te 2    145.256 10 3 => (71)
k 2 1.4545
Se aleg diametrele arborelui de ieşire:
d1  45 (ales din coloana b)
d 2  d1  4  45  3  48 (72)
d 3  50 (diametrul rulmentului)
d 4  55
Alegem garnitura de etanşare CR 48X65X8 CRS1 R
Alegem 2 rulmenţi 32010 X/Q
 3.1.3 Verificarea arborelui de
intrare la solicitări compuse

Figura 2.1 Schema de calcul la solicitări compuse a arborelui de intrare

Pentru calcularea forţelor tangenţiale, radiale respectiv axiale trebuie să cunoaştem următoarele
valori:
v1 0.604
va    0.623 (73)
cos(  ) cos(14.036)
În funcţie de acestă valoare alegem   0.055 din tabel. Se calculează mai departe:
 0.055
'   0.0585 (74)
cos( ) cos(20)
  a tan(  ' )  a tan(0.0585)  3.3497  (75)
În continuare se calculează forţele:
2  T1 2  8820
Ft1    276.68 Ft1  Fa 2 (76)
d1 35
Ft1 276.68
Ft 2    883.6467 Ft 2  Fa1 (77)
tan(    ) tan(14.036  3.3497  )
Ft1  tan( )  cos( ) 276.68  tan(20)  cos(3.3497  )
Fr1    336.442 Fr1  Fr 2 (78)
sin(   ) sin(14.036   3.3497  )
S a  520.609 N (forţa din cureaua dinţată)
d w1  32.5 mm (diametrul de divizare al melcului)
a  64.7 mm
b  77.7 mm
c  74.7 mm
Se scriu ecuaţiile de momente în plan vertical şi orizontal după care se calculează reacţiunile:
d w1
A:  S a  a  Fa1   Fr1  b  H B  (b  c)  0 (79)
2
H B  144.086
d w1
B:  S a  (a  b  c)  Fa1   Fr1  c  H A  (b  c)  0 (80)
2
H A  1001.1375

Trebuie să se îndeplinească condiţia:

16
 H A  H B  S a  Fr1 (81)
1001.1375  144.086  520.609  336.442  857.0514 Condiţie
îndeplinită
A:  VB  (b  c )  Ft1  b  0 (82)
VB  141.434
B:  V A  (b  c)  Ft1  c  0 (83)
V A  135.245
RA  H A2  V A2  1010.2315 (84)
RB  H V
2
B B
2
 201.902 (85)
Se calculează momentele pentru aşa numitele secţiuni periculoase:
3-1: M 1   S a  a  33683.402 (86)
1-4: M 4   S a  ( a  b)  H A  b  3653.662 (87)
2-4: M 4  H B  c  10705.597 (88)
1-3: M 4  V A  b  10508.573 (89)
2-3: M ' 4  VB  c  10508.573 (90)

Figura 2.2 Secţiunile periculoase a arborelui de intrare

M 1 max  M 12  33683.402
(91)
M 4 max  M 42  M 42  M ' 24  15439.856
(92)
M t  T1  8819.999
(93)
Compresiune:
4  Fa1 4  883.647
 c1    2.813
  d 32   20 2
4  Fa1 4  883.647
 c4    1.8 (94)
  d 42   25 2
Încovoiere:

17
 32  M 1max 32  33683.402
 i1    42.887
  d 33   20 3
(95)
32  M 4 max 32 15439.856
 i4    10.065 (96)
  d 43   253
Torsiune:
16  M t 16  8819.999
 t1    5.615 (97)
  d 33   20 3
16  M t 16  8819.999
 t4    2.875 (98)
  d 43   253

 e1  ( i1   c1 ) 2  4  t21  47.059 MPa <  ai  75 Mpa (99)

 e4  ( i 4   c 4 ) 2  4  t24  13.185 MPa <  ai  75 Mpa (100)

3.1.4 Verificarea arborelui de

intrare la solicitări variabile

 r  860 MPa
 1  0.5   r  0.5  860  430 MPa
Se aleg coeficienţii din diagramele respectiv tabelele prezentate în cartea Proiectarea arborilor –
Jula A.
 k  1.875
   0. 7
1  0.92  2  2.6    1   2  2.392
 v  45.9526 MPa
c a  1. 5
1
c   8.3563
 k > ca (101)
 v
  
 1  220  0.092   r  299.12 MPa (102)
 0  396  0.166   r  538.76 MPa (103)
 k  1.5
      0.7
      2.392
 v  2.7389
m  0
2  1   0
   0.1104 (104)
0
1
c   121.9094
 k > ca (105)
 v    m
   

c  c
c0   8.3368 > ca (106)
c2  c2

18
 3.1.5 Calculul şi verificare
rulmenţilor

3.1.5.1 Calculul şi verificarea rulmenţilor 30205 X/Q

Valori furnizate de producător:

10
e1  0.43 Y1  1.4 Y1.0  0.8 f  1.2 C1  27000 p
3
RA
F 'aA  0.5  360.797 (107)
Y1
R
F ' aB  0.5 B  72.108 (108)
Y1
Fshaft1   F ' aA  Fa1  F ' aB  594.958
(109)
FaA  F ' aA  Fshaft1  360.797  594.958  955.755 (110)
FaB  F ' aB  72.108 (111)
FaA
Deoarece  0.946 > e1  0.43 se utilizează formula:
RA
PA  0.4  R A  Y1  FaA  1742.149 (112)
PcA  f  PA  2090.579 (113)
FaB
Deoarece  0.3571 < e1  0.43 se utilizează formula:
RB
PB  FaB  72.108 (114)
PcB  f  PB  86.529 (115)
Durata de viaţă a primului rulment:
p
C 
L10 A   1   5054 milioane de rotaţii (116)
 PcA 
10 6  L10 A
L10 hA   118644 .545 ore de operare
60  n1
(117)
Durata de viaţă celui de-al doilea rulment:
p
C 
L10 B   1   206062365.804 milioane de rotaţii (118)
 PcB 
10 6  L10 B
L10 hB   4837133737.186 L10 hB  ore de operare
60  n1
(119)

3.1.5.2 Calculul şi verificarea rulmenţilor 32010 X/Q

Se calculează reazemele pentru cel de-al doilea arbore:

d  42.26 e  42.26 (distanţele de la punctul de aplicare a rulmenţilor până la roata melcată)

19
 d2
Fa 2   Fr 2  e
2 (120)
H 'A   399.941
d e
d
 Fa 2  2  Fr 2  d
2 (121)
H 'B   63.498
d e
F e
V ' A  t 2  441.823 (122)
d e
V ' A  V ' B  441.823 (123)
R' A  H ' 2A V ' 2A  595.953 (124)
R' B  H ' 2B V ' 2B  446.363 (125)
Valori furnizate de producător:
10
e2  0.37 Y2  1.6 Y2.0  0.9 f  1.2 C 2  52800 p
3
R' A
F 'bA  0.5  212.84 (126)
Y2
R'
F 'bB  0.5 B  159.415 (127)
Y2
Fshaft 2   F 'bA  Fa1  F 'bB  594.958
(128)
FbA  F 'bA  Fshaft 2  807.7998
(129)
FbB  F 'bB  159.415
(130)
FbA
Deoarece  1.355 > e2  0.37 se utilizează formula:
R' A
PA  0.4  R' A Y2  FbA  1530.858 (131)
PcA  f  PA  1837.03
(132)
FbB
Deoarece  0.357 < e2  0.37 se utilizează formula:
R' B
PB  FbB  159.415 (133)
PcB  f  PB  86.529 (134)
Durata de viaţă a primului rulment:
p
C 
L10 A   2   72732.015 milioane de rotaţii (135)
 PcA 
10 6  L10 A
L10 hA   3414648.587 ore de operare (136)
60  n2
Durata de viaţă celui de-al doilea rulment:
p
C 
L10 B   2   1927077627.94 milioane de rotaţii (137)
 PcB 
10 6  L10 B
L10 hB   90473128072.377 ore de operare (138)
60  n2

20
4 ALTE ELEMENTE DIN COMPONENTA REDUCTORULUI

4.1 Calculul capacele de fixare a rulmentilor

4.1.1 Pentru arborele 2, arborele de

intrare in reductor

Diametrul suruburilor de fixare a capacului

d=6

Dimensiunile capacului

D21=Dr2+2.5 d=67

D22=D21+2.5 d=82

D23=0.87 Dr2=45.24

e22=1.2 d=7.2

d`21=d+2=8
D24=D21-3=64

e21=5

e23=3

21
 4.1.2 Pentru arborele 2, arborele de
iesire din reducor

Diametrul suruburilor de fixare a capacului

d=8

Dimensiunile capacului

D31=Dr3+2.5 d=110

D32=D31+2.5 d=130

D33=0.87 Dr3=78.3

e32=1.2 d=9.6

d`31=d+2=10
D34=D31-3=107

e21=5

e23=3

22
4.2 Alegerea tipului si dimensiunilor garniturii de etansare

4.2.1 Pentru arborele de intrare;

[mm]

D=40
d=20
b=7
h=12
l2=13.2
l1=1.5
rmax=0.75

4.2.2 Pentru arborele de iesire;

[mm]

D=50
d=68
b=8
h=14
l2=15.2
l1=1.5
rmax=0.75

23
4.3 Alegerea aerisitorului

D=13
d=10
l=8
L=16
d1=3
a=2
S=14

4.4 Alegerea dopului de golire

d=12

24
 d=20
p=1.25 pasul filetului
H=5.5
L=12
A=3
S=13

4.5 Alegerea dimensiunilor jojei de ulei

d=5
d1=12
p=1.25 pasul filetului
D=25
D1=18
H=20
l=12
Am ales pentru angrenajul melcat o joja cu fihare prin ajustaj deoarece aceasta este plasata in
partea superioara a reductorului

4.6 Elemente de calcul privind carcasa reductorului; [mm]

Grosimea minima a carcasei

S``=0.025 aw+1=3.5
Grosimea minima a nervurilor
S1=S`` 0.82=2.87
Grosimea minima a fundului carcasei
S2=S`` 2.4=8.4
Grosimea minima a umarului de jos pentru fixare
S3=S`` 1.55=5.425
Grosimea minima a capacului
S4=S`` 0.7=2.45
Grosimea minima a umarului de sus pentru fixare
S6=S`` 1.3=4.55
Distanta minima de la roti la capac
D=S`` 1.2=4.2

25
4.7 Alegerea si verificarea asamblarilor prin pene paralele

d2i=18
de=55
d3e=45
Rezistentele admisibile ale materialului penelor OLC50
 as  32.....50
 af  32..........48
Pentru arboreal de intrare
Alegem pana A6x6x20
Verificare la strivire
4  T2 4  8820
 s1    14   as
d 2i  h  l 18  6  20
Verificare la forfecare
2  T2 2  8820
 f1    6.125   af
d 2i  b  l 18  6  20

26
Pentru arboreal de iesire
Alegem pana A18x8x50
Verificare la strivire
4  T3 4 161120
 s2    29.295   as
d e  h  l 55  8  50
Verificare la forfecare
2  T3 2 161120
 f2    11.718   af
d e  b  l 55 10  50
Alegem pana A14x9x100
Verificare la strivire
4  T3 4 161120
 s3    15.913   as
d 3i  h  l 45  9 100
Verificare la forfecare
2  T3 4 161120
 f3    5.155   af
d 3i  b  l 45 14 100

27
5 CALCULUL TERMIC AL REDUCTORULU

  0.84
  18
  0.3
Suprafata reductorului; [m2]
S r  0.4
P  (1   ) 10 3
tt   t 0  26.154
  S r  (1  )
In interiorul reductorului temperature este mai mare cu aproximativ 20%
ti=39.025
 t  t i  t 0  19.025
Verificarea arborelui de intrare la incalzire
l`=241 [mm]
 ` 0.15 10 5 mm/c
Alungirea arborelui in urma incalzirii
1  l ` ` t  3.71 10 3 mm

28
 6 TRANSMISIA PRIN CURELE DINTATE

Calculul factorului de service

Pana la 16 h/zi, socuri mici
C0=1.6
C6=0
C8=0
C2=C0+C6+C8=1.6+0+0=1.6
Puterea corectata pe arboreal de intrare
P1c=P2 c2=0.576
Alegerea tipului curelei
Aceasta alegere se face in functie de n 1si P1c si am ales pentru reductorul meu curea de
tipul T5cu B``=27 si b``=21
Se aleg rotile tipizate:
27T5/18-2
z`1=18 d`W1=28.65
27T5/32-2
z`2init=z`1 itc=36 z`2=32 d`w2=50.94
Valorile reale ale turatiei si raportului de transmitere
n  z `2
n1eff   1262.2222
z `1
z` 32
ieff  2   1.778
z `1 18
Asigurarea posibilitatii de montare a rotilor
Y2k=8
DBk=38
dwg=50.94
dwk=28.65
amin  0.5  ( DBk  d wg )  Y2 k  0.5  (38  50.94)  8  52.47
amax  2  (d wg  d wk )  2  (50.94  28.65
a`=100
Lungimea teoretica/standardizata a curelei
 (d wg  d wk ) 2
Lwth  2  a`  ( d wg  d wk )   326.262
2 4  a`
Lwst=325
Lwst 
K `   (d wg  d wk )  49.995
4 8
(d wg  d wk ) 2
a nom  K ` K `  2
 99.365
8
Toleranta la distanta axiala pentru montaj si tensionare
aLTol=0.16
x`=aLTol+0.002 anom=0.359
Valorile minime si maxime ale distantei axiale, cu abateri
a`min=anom - Y2k=99.365-8=91.365
a`max=anom + x =99.365 + 0=99.365

29
Calculul fortei statice de intindere
Factorul de intindere
c 1
cv  0.9  2  1.2
2
d n
veff  w1 1  1.208
19100
1000
S n 3  P1   297.985
veff
(d `w 2  d `w1 ) 2
L` a nom
2
  98.107
2
L`
S a  cv  S n 3   353.055
anom

30
 BIBLIOGRAFIE

Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.

Antal, A. & colectiv "Îndrumător de proiectare pentru reductoare", Institutul politehnic Cluj-
Napoca, 1983.

Antal, A. "Curs".

Jula, A. & colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Românesc, Craiova, 1989.

Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmenţi. Îndrumar de proiectare", Lito Universitatea Braşov,
1979.

Rădulescu, Gh. & colectiv "Îndrumator de proiectare în construcţia de maşini", vol.3, Bucuresti,
Editura tehnică, 1986.

Antal, A. & Tătaru O. “Elemente privind proiectarea angrenajelor”, Editura ICPIAF® SA, Cluj
- Napoca, 1998.
Matchat 2007
Autocad 2007