Capitolul 7

Tolerantele si ajustajele pieselor filetate

7.1 Consideratii generale

Piesele filetate sunt organe de asamblare demontabile, foarte des utilizate in constructia de
masini si aparate pentru diferite scopuri.
Dupa destinatie filetele se clasifica in:
- filete de fixare, folosite la asamblarea a doua sau mai multe piese (ex. suruburi, piulite,
prezoane);
- filete de miscare, folosite pentru a deplasa o anumita piesa sau a transmite o forta asupra
unei piese sau pentru ambele scopuri in acelasi timp (ex: surubul conducator la strung,
surubul unei prese cu surub, etc.);
In functie de forma profilului filetului se deosebesc: filete metrice ISO (profil triunghiular),
filete patrate, trapezoidale, fierastrau, rotunde, filete pentru tevi, etc.
In mod obisnuit filetele de fixare au profil triunghiular iar cele de miscare profil patrat,
trapezoidal, fierastrau.
Dupa forma generatoarei pe care se dispune elicea de un anumit profil a filetului se
deosebesc: filete cilindrice si filete conice (pot realiza si a etansare in asamblarea filetata), iar
sensul elicei sa si sensul de insurubare al filetului respectiv dreapta sau stanga.
Terminologia utilizata la definirea filetelor cilindrice si conice este normalizata prin STAS
3872 – 83.
Asamblarea filetata este formata dintr-un arbore filetat, denumit surub si un alezaj filetat
denumit piulita. Deoarece suprafetele filetate sunt mai comlexe decat suprafetele cilindrice sau
conice netede, elementele dimensionale, mai numeroase, care definesc asamblarea filetata sunt:

- diametrul mediu, notat cu D2 la piulita si d2 la surub, diametrul cilindrului fictiv ce

intersecteaza spirele filetului astfel incat latimea plinurilor este egala cu latimea golurilor;

1
 - pasul, p, care este distanta masurata paralel cu axa suprafetei filetate intre doua flancuri
consecutive de aceeasi inclinatie;
- unghiul, α, unghiul dintre flancurile profilului filetului;
- diametrul exterior, d, si D, diametrul cilindrului tangent la varfurile filetului exterior si
fundurile filetului interior;
- diametrul interior, d1 si D1, diametrul cilindrului tangent la fundurile filetului exterior si
respectiv varfurile filetului interior;
- inaltimea teoretica a profilului, H, distanta in directie perpendiculara pe axa filetului intre
varful si baza triunghiului generator al profilului.

Fig.7.1 Elementele dimensionale ale filetului metric ISO.

Stabilirea tolerantelor la elementele dimensionale ale filetelor trebuie sa urmarteasca

urmatoarele:
- interschimbabilitatea fara sortare si ajustarea pieselor filetate;
- rezistenta asamblarii filetate;
- un contact cat mai uniform intre flancurile filetelor asamblate pe inaltimea filetului si pe
lungimea de insurubare.

7.2 Tolerantele si ajustajele filetelor metrice ISO de uz general

2
 7.2.1 Sistemul de tolerante pentru ajustajele cu joc

Pentru prescrierea tolerantelor si abaterilor fundamentale este necesar sa se stabileasca un

profil de referinta care sa joace acelasi rol ca « linia zero » pentrun asamblarile cilindrice. Acest
profil de referinta numit profil nominal al filetului metric ISO este standardizat prin STAS 6371-73
si este prezentat in Fig.7.2.

S-a notat cu H – inaltimea profilului

nominal, respective distanta intr-un plan axial
intre varful si fundul filetului.
Sistemul de tolerante pentru ajustajele cu
joc ale filetelor metrice ISO de uz general, este
stabilit de standardul STAS 8165-82.

Fig.7.2 Profilul nominal al filetului metric ISO.

Sistemul stabileste:
- tolerantele la diametrele filetului respectiv diametrul mediu d2, D2, (Td2, TD2) si diametrul
varfului filetului d si D1 (Td, TD1), definite prin trepte de precizie;
- pozitiile campurilor de toleranta, definite prin abaterile fundamentale: abaterea inferioara EI la
filete interioare si abaterea superioara es la filete exterioare;
- campurile de toleranta recomandate, reprezentand o selectie a combinatiilor intre treptele de
precizie si pozitiile campurilor de toleranta.
Acestea sunt raportate la trei clase de executie a filetelor (fina, mijlocie, grosolana) si
pentru trei lungimi de insurubare (scurta, normala si lunga).
- abaterile limita la diametrele filetului pentru campurile de toleranta recomandate.
Treptele de precizie pentru diametrul mediu (d2, D2) si diametrul varfului filetului (d, D1) se
prevad conform celor prezentate in Tabelul 7.1.

Tabelul 7.1
Filet Diametrul Treapta de precizie
Interior D1 4, 5, 6, 7, 8

3
 D2 4, 5, 6, 7, 8
Exterior D 4, 6, 8
D2 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

In general, treapta 6 de precizie se prescrie pentru clasa de executie mijlocie si pentru grupa
de insurubare normala, treptele de precizie sub 6 se prescriu filetelor din clasa de executie fina si
din grupa de lungimi de insurubare scurta, iar treptele de precizie petse 6 sunt destinate filetelor din
clasa de executie grosolana si din grupa de lungimi de insurubare lunga.
S-au stabilit pozitiile campurilor de toleranta:
- pentru filetul interior : G si H (Fig.6.3) ;
- pentru filetul exterior: g, f, e, si h (Fig.6.4).

Fig.7.3 Pozitiile campurilor de toleranta - filet interior.

Aceste conditii au fost selectate pentru a permite o asamblare usoara si, cand este necesar,
aplicarea unui strat acoperitor de protectie pe flancurile filetului.
Pozitiile H si g sunt socotite normale pentru ajustajul cu joc (jmin>0).
Diametrul interior maxim al filetului exterior rezulta din cazul in care flancul filetului este la
minimum de material (corespunzator pentru d2 min.). Profilul real al fundului filetului interior si al
filetului exterior nu trebuie sa depaseasca in nici un punct profilul nominal al filetului.

4
 Fig.7.4 Pozitiile campurilor de toleranta – filet exterior.

Valorile abaterilor fundamentale pentru filete interioare si exterioare, (diametre nominale 1-

600 mm), cu pasul cuprins intre 0,2 pana la 6 mm sunt indicate in Tabelul 3 din STAS 8165-82.
Se observa ca din pozitiile campurilor de toleranta, figurile 7.3 si 7.4, ca tolerantele se
prescriu pentru diametrul mediu (d2, D2) si nu se prescriu tolerante pentru diametrul fundului
filetului (d1 si D).
Campul de toleranta al diametrului unui filet se simbolizeaza prin cifra care indica
treapta de precizie, urmata de litera care indica pozitia campului de toleranta, de ex.emplu: 6e, 6g,
5H, 6H, etc. In STAS 8165-82 sunt indicate in tabelele 9 si 10 tolerantele recomandate pentru surub
si piulita si respectiv ajustajele ce rezulta utilizand tolerantele recomandate.
Simbolizarea tolerantelor pentru filete exterioare si filete interioare se face dupa cum
urmeaza:
a) daca pentru diametrul mediu si diametrul varfului filetului se prevede aceeasi toleranta aceasta
se indica o singura data, exemplu:

M22 x 1,5 – 6g pentru un filet exterior;

M22 x 1,5 – 6H pentru un filet interior;

b) daca pentru diametrul mediu se prescrie o toleranta diferita de cea pentru diametrul varfului
filetului, acestea se indica succesiv, exemple:

5
M22 x 1,5 – 5g 6g, toleranta 5g se prescrie diametrului mediu (d2), iar 6g pentru diametrul
exterior (d);
M22 x 1,5 – 6H 7H, pentru D2 toleranta este 6H, iar pentru D1 toleranta este 7H;

Ajustajul filetat se simbolizeaza.

Exemplu:
M22 x 1,5 – 6H/5g6g

Simbolizarea unui ajustaj filetat mai poate indica :

- sensul filetului;
- simbolul RH pentru filet dreapta;
- simbolul LH pentru filet stanga;
- lungimea de insurubare in mm.
Exemple:
M22 x 1,5 LH – 6g – 30
Ceea ce indica un filet metric exterior cu diametrul exterior d = 22 mm, pasul de 1,5 mm, sensul
filetului stanga, toleranta diametrelor d2 si d – 6g, lungimea de insurubare de 30 mm.

7.2.2 Sistemul de tolerante pentru ajustajele cu strangere

Ajustajele cu joc, tratate in cap.7.2.1, asigura rezistenta si stabilitatea asamblarii prin

tensiunile create pe unul dintre flancurile filetului dar pe flancurile neactive se creeaza evident un
joc. Din aceasta cauza este necesar ca la capetele surubului sa existe elemente de sprijin, capul
surubului si piulita.
Sunt si cazuri cand aceasta solutie de asamblare este fie imposibila, fie nerationala din
punct de vedere constructiv si tehnologic. La fixarea chiuloasei pe blocul cilindrilor unui motor cu
ardere interna, la fixarea capacului carterului unui motor de avion, la asamblarea motoarelor
electrice, etc., suruburile sunt inlocuite cu prezoane care sunt bare cilindrice filetate la ambele
capete si fara cap sau alte elemente de sprijin. Un capat filetat, al prezonuluii se insurubeaza cu
strangere in locasul filetat al piesei de baza (de ex. – blocul cilindrilor), iar dupa montarea piesei
pereche (ex. – a chiuloasei) la celalat capat al prezonului se insurubeaza (cu joc) o piulita
obisnuita.

6
 Ajustajul dintre prezon si blocul cilindrilor se realizeaza cu strangere pe diametrul mediu.
Valoarea strangerii maxime care poate fi admisa depinde de rezistenta materialului si de
constructia corpului sau piesei de baza.
Sistemul de tolerante pentru ajustajele cu strangere ale filetelor metrice ISO de uz general
este reglementat de standardul STAS 5792-90 (diametre nominale 5-45 mm, valori de pas 0,8 -3
mm). Standardul se refera la ajustajele filetate realizate prin insurubarea prezoanelor de otel in piese
cu filet interior, executate din otel, aliaje de inalta rezistenta si aliaje de titan, fonta sau aliaje de
aluminiu si magneziu, fara utilizarea concomitenta a unui mod de fixare suplimentara.
Pozitiile campurilor de toleranta ale filetului interior si ale filetului exterior, pentru
ajustajele cu strangere sunt prezentate in Fig.7.5.

Fig.7.5 Pozitiile campurilor de toleranta ale filetului interior si exterior la ajustajele cu strangere.

Valorile abaterilor fundamentale, pentru cele doua filete interior si exterior, sunt indicate in
tabelul 4 din standard, iar tolerantele in tabelul 5 din standard.
Lungimile de insurubare se definesc in functie de materialul piesei in care se monteaza
aceste filete, astfel:
- pentru insurubare in otel, aliaje de inalta rezistenta si aliaje de titan, Ls = 1d-2,5d;
- pentru insurubare in fonta, Ls = 1,25-1,5d;
- pentru insurubare in aliaje de aluminiu si magneziu, Ls = 1,5-2d.

7
 Notarea claselor de tolerante si a ajustajelor se face conform STAS 8165-82, cu precizarea
ca in notare nu se indica simbolul clasei de tolerante a diametrului exterior al filetului exterior. De
asemenea, notarea mai indica materialul piesei cu filet interior, astfel:
- fonta si aliaje de aluminiu – fara notare suplimentara, (Ex. M22 x 1,5 – 2H 5D/2r);
- fonta si aliaje de aluminiu si magneziu (la care se impun conditii suplimentare de sortare pe
doua grupe, ex. M22 x 1,5 – 2H 5D (2)/3p(2));
- otel, aliaje de inalta rezistenta si aliaje de titan (la care se impune sortarea pe trei grupe, ex.
M22 x 1,5 – 2H 4D(3)/3n(3));
Asamblarea pieselor trebuie sa se faca din grupe de sortare de acelasi ordin.

7.2.3 Sistemul de tolerante pentru ajustajele intermediare

Sistemul de tolerante pentru ajustajele intermediare este reglementata de standardul STAS

11432-90 si se refera la ajustajele filetate realizate prin insurubarea prezoanelor din otel in piese cu
filet interior, executate din otel, fonta sau aliaje de aluminiu si magneziu, cu utilizarea
concomitenta a unui mod de fixare suplimentara.
Pentru filetul exterior se prevad urmatoarele clase de toleranta:
- pentru diametrul exterior (d), 6g;
- pentru diametrul mediu (d2), 4jh; 4j; 4jk; 2m;
Pentru filetul interior se prevad la:
- diametrul mediu (D2), 3H; 4H; 5H;
- diametrul interior (D1), 6H.
Notarea claselor de tolerante si a ajustajelor se face conform STAS 8165-82 cu precizarea ca nu
se indica simbolul clasei de tolerante (6g) pentru diametrul exterior, filet exterior, fiind constant. (Ex
M22 x 1,5 – 4H 6H/4).

7.3 Tolerantele si ajustajele filetelor miniaturale de uz general

Filetele metrice ISO miniaturale, de uz general, sunt destinate asamblarii pieselor de

dimensiuni mici. Profilul nominal al acestor filete este dat in STAS 9674/1-74, iar dimensiunile
nominale (M0,3...M0,9, cu pasul p = 0,08-0,225 mm) sunt date in STAS 9674/2 -74.

8
 Sistemul de tolerante al filetelor miniaturale, stabilit prin STAS 9674/3 -74, prevede pentru
piulita si surub cate doua pozitii ale tolerantelor la diametrul mediu si diametrul varfurilor filetului,
caracterizate prin abateri fundamentale corespunzatoare simbolizate astfel:
H, G – pentru diametrele filetului interior (piulita);
h, g – pentru diametrele filetului exterior (surub).
Marimea campului de toleranta este stabilita astfel:
- pentru clasa de executie fina, treptele de precizie 3, 4 si 5;
- pentru clasa de executie mijlocie treapta de precizie 6.

7.4 Tolerantele si ajustajele filetelor pentru produse din mase plastice

Tolerantele si ajustajele filetelor metrice ISO pentru produse din mase plastice sunt
reglementate prin standardul STAS 8404/2-74. Profilul nominal al acestor filete, utilizate la produse
din mase plastice care se asambleaza intre ele sau se asambleaza cu piese metalice, este prezentat in
STAS 8404/1-74, domeniul de dimensiuni nominale fiind cuprins intre 1 si 120 mm, iar valorile
pentru pas cuprinse intre 0,2 si 6 mm.
Pozitiile campurilor de toleranta sunt:
- pentru filetul interior, H si G;
- pentru filetul exterior, h si g.
Pentru diametrele medii (D2 si d2), pentru diametrele varfurilor filetelor (D1 si d) si pentru
diametrul interior al filetului exterior (d1) se prevad tolerante in cinci trepte de precizie, simbolizate
cu cifre de la 6 la 10.
Campurile de toleranta preferentiale in functie de clasele de executie sunt prezentate in Tabelul
7.2

Tabelul 7.2
Clasa de executie Campul de toleranta al filetului
Interior Exterior
Mijlocie 6H, 6G 6h, 6g
Grosolana 7H, 7G 8h, 8g
Foarte grosolana (h, 8H 10h, 8h

S-au stabilit trei clase de executie:

9
- mijlocie, pentru filete de precizie mai inalta, la care se impun conditii de coaxialitate si
etanseitate ;
- grosolana, pentru filete de precizie medie, supuse la solicitari ;
- foarte grosolana, pentru filete slab solicitate cu precizie redusa si pentru filetele pieselor din mase
plastice care se asambleaza cu piese din materile metalice.

7.5 Tolerantele si ajustajele filetelor MJ din constructia aerospatiala

Filetele MJ utilizate in aeronautica sunt reglementate prin standardul international ISO 5855
care cuprinde in cele trei parti, conditii generale, dimensiunile limita pentru suruburi si piulite si
dimensiunile limita pentru racorduri pentru sisteme de fluide.
Standardul roman SR ISO 5855-3;1994 stabileste dimensiunile limita, respectiv tolerantele filetelor
MJ pentru racordurile sistemelor de fluide din constructia aerospatiala pentru un domeniu de
diametre nominale cuprins intre 8 si 50 mm (valorile pentru pasul filetului fiind 1; 1,25; 1,5; si 2
mm). Profilul MJ este cel al filetuluii metric ISO prezentat in Fig.7.2, denumirea de profil nominal
fiind inlocuita cu cea de profil de baza.
Sunt stabilite clasele de tolerante pentru doua cazuri de ajustaje (conform Tabelului 6.3),
cazul general de ajustaj H/h (jmin = 0) si ajustaj H/g (jmin>0).

Tabelul 7.3
Ansamblu Filet exterior Filet inerior
Caz general ajustaj H/h (jmin = 0) d 6h D1 5H
d2 4h D2 4H
Ajustaj H/g (jmin>0) d 6g D1 5H
d2 4g D2 4H

Fiind filete de precizie si siguranta maxima in constructia racordurilor sistemelor de fluide se

prescriu tolerante diferite pentru:
- diametrul mediu d2, D2;
- diametrul varfului filetului d si D1;
si functie de aceste tolerante standardul SR ISO 5855- 3 prevede toleranrte si pentru urmatoarele
dimensiuni, respectiv:
- diametrul interior al filetului exterior notat cu d3;
- pasul nominal p, toleranta notata cu Δp;
- semiunghiul profilului α/2 = 300, toleranta notata cu Δα.

10
 Fig.7.6 Profilele limita pentru filetele exterioare 4h6g.

Pentru diametrul exterior al filetului interior D se stabileste numai o limita maxima notata cu D 3.
Profilele limita pentru filetele exterioare 4h6h si 4g6g impreuna cu tolerantele la dimensiuni sunt
reprezentate in Fig.7.6 si 7.7.

Fig.7.7 Profilele limita pentru filetele exterioare 4g6g.

Profilele limita pentru filetele interioare 4H5H impreuna cu tolerantele la dimensiuni sunt
prezentate in Fig.7.8

11
 Fig.7.8 Profilele limita pentru filetele interioare 4H5H.

Notarea tolerantelor si ajustajelor filetelor MJ se face astfel:

- MJ22 x 1,5 – 4h6h pentru un filet exterior MJ cu diametrul exterior 22 mm, pasul 1,5 mm,
toleranta la diametrul mediu Td2 – 4h si toleranta la diametrul exterior Td -6h;
- MJ22 x 1.5 – 4H5H pentru un filet interior MJ avand diametrul exterior 22 mm, pasul 1,5
mm, toleranta diametrului mediu TD2 -4H si toleranta diametrului interior TD1 -5H.
Ajustajul format cu cele doua filete se noteaza MJ22 x 1,5 – 4H5H/4h6h.
Valorile limita precum si tolerantele pentru dimensiunile d, d 2, d3, D2, D1, D, p, si α/2, Rmax si Rmin
sunt indicate in tabelele 3-7 din SR ISO 5855-3:1994.

7.6 Tolerantele si ajustajele filetelor metrice trapezoidale ISO

Filetele trapezoidale sunt destinate pentru transmiterea miscarii fiind utilizate la suruburi
conducatoare, la mecanismul de avans al masinilor unelte, la suruburile pentru piese si instalatii
de ridicat precum si la unele mecanisme de directie.
Elementele filetelor metrice trapezoidale ISO sunt prezentate in urmatoarele standarde:
- profilul de baza in SR ISO 2901: 1996;
- diametre nominale si pasi in SR ISO 2902: 1996;
- sistemul de tolerante in SR ISO 2903: 1996.
Profilul de baza al filetului metric trapezoidal (Fig.7.9) are forma unui trapez isoscel,
laturile neparalele formand un unghi de 300. Inaltimea profilului de baza este astfel aleasa, incat sa
fie egala cu jumatatea pasului, H1 = p/2.

12
 Fig.7.9 Profilul de baza al filetului metric trapezoidal ISO.

Pentru ca miscarea piulitei pe surub sa se faca usor, sunt prevazute jocuri (care reprezinta
spatii pentru ungere) pe diametrele exterior, interior si mediu al filetului. Standardul SR ISO 2904:
1996 prevede:
1) profiluri cu joc la fundul filetului si fara joc pe flancuri;
2) profiluri cu joc la fundul filetului si cu joc pe flancuri.
Sistemul de tolerante al filetelor metrice trapezoidale ISO prevede urmatoarele:
a) pozitiile campurilor de toleranta:
H pentru filetul interior (Fig.7.10a);
e, c pentru filetul exterior (Fig.7.10b);
b) treptele de precizie la diametre conform Tabelului 7.4.

Tabelul 7.4
Diametrul filetului Treapta de precizie
Diametrul interior piulita D1 4
Diametrul exterior surub d 4
Diametrul mediu piulita D2 7, 8, 9
Diametrul mediu surub d2 (6), 7, 8, 9
Diametrul interior surub d1 7, 8, 9

Treapta de precizie 6 pentru diametrul mediu al filetului exterior este inclusa numai ca mijloc
de calcul al tolerantelor pentru treptele de precizie 7, 8 si 9.
c) doua clase de executie:
– mijlocie, pentru uz general;

13
 – grosolana, pentru cazurile in care executia se face in conditii tehnologice dificile;
d) doua lungimi de insurubare: normala (N) si lunga (L).

Fig.7.10 Pozitiile campurilor de toleranta pentru filetele interior si exterior profil trapezoidal ISO.

La piulita atat diametrul mediu D2, cat si pentru diametrul exterior D si interior D1, pozitia
campului de toleranta este “H”, respectiv abaterea fundamentala EI = 0.
La surub pentru diametrele exterior d si interior d1, pozitia campului de toleranta este “h”,
respectiv abaterea fundamentala es = 0, spre deosebire de diametrul mediu unde es este diferita de
zero si negativa (pozitiile campului de toleranta fiind “c” si “e”).
Tolerantele filetelor trapezoidale cu mai multe inceputuri sunt egale cu cele pentru filetele
cu un inceput, cu exceptia tolerantelor la diametrul mediu TD2 si Td2. Acestea se obtin prin
multipilcarea valorilor de la filetele cu un inceput cu coeficienti indicati in tabelul 10 din SR ISO
2903:1996.
Notarea tolerantelor si ajustajelor filetelor metrice trapezoidale ISO se face asemanator
filetelor metrice ISO cu profil triunghiular si cuprinde:
- simbolul pentru profilul filetului (Tr),
- dimensiunile diametrului si pasului nominal;
- simbolul toleratntei la diametrul mediu.

Exemple:

14
Tr 50 x 8 – 8H , filet interior cu diametrul nominal de 50 mm, pasul 8 mm si toleranta diametrului
mediu (TD1), 8H;

Tr 50 x 8 – 7e, filet exterior cu aceleasi dimensiuni si toleranta Td2, 7e;

Asamblarea filetata sau ajustajul piulita-surub se noteaza:

Tr 50 x 8 – 8H/7e

Un filet exterior cu doua inceputuri si filet pe stanga se noteaza:

Tr 50 x 16 (p8) LH – 7e, 16 reprezinta pasul elicei Ph, iar p8 reprezinta pasul profilului filetului.

Numarul de inceputuri (n) este egal cu raportul dintre pasul elicei si pasul profilului filetului:
n = Ph/p

7.7 Tolerantele si ajustajele filetelor ferastrau, rotunde, pentru tevi si conice

Filetele ferastrau se utilizeaza in special pentru asamblarile la care transmiterea fortelor

importante se face intr-un singur sens, spre exemplu presele cu surub.
Profilul de baza al filetului stabilit prin STAS 2234/1 -75 este caracterizat prin asimetria
flancurilor, astfel pe un flanc unghiul este de 30 iar pe celalalt flanc este de 300.
Dimensiunile nominale, diametre si pasi, pentru filetele ferastrau sunt indicate in STAS
2234/2 – 75.
Sistemul de tolerante al filetelor ferastrau este prezentat in STAS 2234/3 – 75 si prevede
urmatoarele pozitii ale campurilor de tolerante:
- H pentru filetul interior;
- h, e, c, pentru filetul exterior.
Treptele de precizie sunt 7, 8, 9 si 10 iar notarea tolerantelor se face similar cazului filetelor
trapezoidale.

Filetele rotunde, din grupa carora fac parte, de fapt, mai multe tipuri, au urmatoarele intrebuintari:
15
- filetul rotund obisnuit folosit la piese si obiecte cu rol functional mai putin important (capace de
vase, recipiente);
- filetul Edison utilizat la dulii, fasunguri si elemente de siguranta;
- filete pentru biciclete;
- filete pentru ansamblul cuplei de cale ferata normala.
Profilul filetului rotund are la baza un triunghi cu bisectoarea perpendiculara pe axa piesei
filetate si cu varfurile rotunjite. Profilul nominal, dimensiunile nominale si sistemul de tolerante ale
filetului rotund de uz general sunt stabilite prin STAS 668-86.

Filetele pentru tevi realizeaza doua categorii de imbinari:

- cu etansare in filet, imbinarea fiind realizata intre un filet conic exterior si un filet cilindric
interior;
- fara etansare in filet, imbinarea fiind realizata intre un filet cilindric exterior si un filet
cilindric interior.
Profilul filetuluii utilizat este triunghiular cu unghiul de 550 (filet Whitworth), iar standardele care
descriu aceste filete sunt:
- STAS 8130 -88, Profil, dimensiuni, tolerante pentru filete fara etansare;
- STAS 402 -88, Profil, dimensiuni, tolerante pentru filete cu etansare in filet.

Filetele conice sunt utilizate la asamblarea unor elemente de armaturi, tevilor si mansoanelor in
cazul unor presiuni si temperaturi ridicate, etc. Conditia functionala importanta a asamblarii,
etanseitatea, se asigura doar prin deformarea flancurilor filetelor in directie radiala si axiala.
Filetul conic poate fi proiectat in doua moduri:
- filet conic cu bisectoarea unghiului profilului (triunghiular), perpendiculara pe generatoarea
conului;
- filet conic cu bisectoarea unghiului profilului perpendiculara oa axa conului.
Primul tip se prelucreaza mai usor, dar cel de-al doilea are avantajul unui contact mai bun al
flancurilor filetului si elementele filetului se masoara mai usor.
Sunt standardizate doua tipuri de filete conice:
- filetul conic metric, prin STAS 6423 – 81 in care este indicat profilul filetului si tolerantele;
- filet conic in toli (Briggs), prin STAS 6422 – 61 in care se indica profilul filetului si STAS
7085 – 64 care stabileste tolerantele acestui tip de filet.
Capitolul 8
16
 Tolerantele lagarelor cu alunecare si tolerantele si ajustajele
asamblarilor cu rulmenti

8.1 Consideratii generale

Lagarele de alunecare sunt organe de masini care asigura rezemarea sau ghidarea partilor
mobile ale masinilor, reprezentate in general de fusurile arborilor sau osiilor. Prin intermediul
suprafetelor de alunecare acestea preiau forte radiale si/sau axiale si permit miscari de rotatie si de
translatie.
Lagarele de alunecare sunt clasificate in functie de :
- regimul de frecare (ungere) – uscata, limita, mixta si fluida;
- directia sarcinii – radiala, axiala, radial-axiala, si axial-radiala;
- forma suprafetei de frecare – cilindrica, conica, plana si sferica.
Lagarele cu alunecare se utilizeaza, in constructia de masini pe scara mult mai mica decat
lagarele de rulare, dar s-au mentinut intr-o serie de domenii dintre cele mai importante, in care se
utilizeaza preponderent sau in mod egal cu lagarele de rulare. Astfel, lagarele cu alunecare se
utilizeaza atunci cand:
- turatiile arborelui sunt foarte inalte, la care durata de functionare a lagarelor de rostogolire,
supuse unor eforturi locale foarte mari, este prea mica;
- se impune o ghidare radiala si axiala a arborelui de mare precizie (cazul axelor principale
de la unele masini-unelte), deoarece lagarele de alunecare au un numar mai mic de piese
care sa influenteze precizia, decat lagarele de rulare, si de aceea pot fi executate cu o
precizie mai mare;
- axele sunt foarte grele, pentru care devine necesara confectionarea lagarelor de rulare in
serie individuala si in consecinta sunt mult mai scumpe;
- dimensiunile axului (diametrele axului foarte mici ca urmare a distantei dintre axe) foarte
mici;
- axul are o turatie mica (foarte lenta) si este putin solicitat.

Lagarele cu rulare (rostogolire) contin ca element principal, rulmentul care fiind un ansamblu
independent se compune din corpuri de rostogolire, din elemente care constitue caile de rulare si
din dispozitive pentru a distanta si/sau a ghida corpurile de rostogolire.

17
 Rulmentii pot fi clasificati dupa:
- directia sarcinii – radiali, axiali si radial-axiali;
- forma corpurilor de rostogolire – cu bile, cu role (cilindrice, conice, butoi, ace, etc.);
- numarul randurilor corpurilor de rostogolire: unul, doua si pe mai multe randuri;
- posibilitatea de a permite o abatere de coaxialitate si o miscare unghiulara intre axele cailor de
rulare: rulmenti oscilanti si rulmenti rigizi;
- alte criterii: tipul suprafetelor de montaj (cilindrice, conice); tipul asamblarii (rulmenti
neseparabili, separabili, cu subansamble interschimbabile), tipul etansarii (protejat, etansat,
capsulat), etc.
Lagarele dr rulare se utilizeaza pe scara mult mai larga decat lagarele de alunecare datorita
urmatoarelor avantaje:
- au dimensiuni mai mici;
- posibilitatea achizitionarii lor gata confectionati;
- simplitatea montajului;
- portanta mai mare pe unitatea de lungime a arborelui;
- eliminarea consumului de materiale deficitare (necesare fabricarii lagarelor cu alunecare).

8.2 Tolerantele lagarelor cu alunecare

Dintre lagarele cu alunecare, cele cu filme fluide (frecare fluida) au performante si

durabilitatea cele mai mari. Celelalte tipuri de lagare, cu frecare uscata limita sau mixta, se utilizeaza
mai rar si anume in cazuri speciale, caracterizate prin incarcari specifice mici si viteze reduse.
Dupa mecanismul de producere a presiunilor in filmul de lubrifiant se deosebesc:
- lagare autoportante;
- lagare alimentate cu presiune interioara.

O serie de tipuri constructive de lagare radiale se prezinta in Fig.8.1 si anume:

a) lagar circular cu cuzinet b) lagar cu cuzinet partial; c) lagar cu bucsa intermediara;

18
complet;

d) lagar cu fanta de alimentare; e) lagar cu mai multe fante de f) lagar cu buzunare (in trepte);
alimentare;

g) lagar cu doi lobi; h, i, j) lagare cu trei si patru k) lagar cu sector oscilant;

lobi;

l, m) lagare cu sectoare
oscilante.

Fig.8.1 Lagare cu alunecare, radiale, autoportante.

O parte din lagare sunt standardizate (ex. SR ISO 2795:1996 Lagare cu alunecare, Cuzineti
Sinterizati. Dimensiuni si tolerante), iar altele, in special ale unor firme producatoare (Ex. Glacier)
nu sunt standardizate.

8.2.1 Jocuri si tolerante in lagarele cu alunecare

Unul din parametrii geometrici esentiali din punct de vedere functional al lagarului il
constitue jocul.

19
 Alegerea ajustajelor in acest caz se bazeaza pe determinarea jocului necesar asigurarii unei
frecari lichide corespunzatoare intre fus si cuzinet, in conformitate cu teoria hidrodinamica a
ungerii.
In Fig.8.2 se exemplifica un lagar radial hidrodinamic cu o singura zona portanta si notatiile
reprezinta:

Fig.8.2 Lagar radial hidrodinamic. Fig.8.3 Cuzinet cilindric.

d – diametrul fusului (arborelui);

D – diametrul interior al cuzinetului radial;
B – latimea cuzinetului;
e – excentricitatea fusului fata de cuzinet;
hm – grosimea minima a filmului de lubrifiant;
hm1 – grosimea maxima a filmului de lubrifiant.

Jocul relativ pentru lagarele radiale se noteaza:  , reprezinta:

Dd
  [%] (8.1)
D
si se calculeaza cu relatia:
  0,84 v (8.2)

unde: v – viteza (in m/s) fusului lagarului.

Grosimea minima a filmului de lubrifiant se calculeaza cu relatia:

hm  D / 2 (8.3)

20
unde: δ = f(Cp; (B/D)), reprezinta grosimea minima relativa a filmului de lubrifiant care se alege in
functie de coeficientul de portanta Cp; si ea trebuie sa fie mai mare ca grosimea admisibila ha;

hm>ha;
unde:
ha = Rzfus + Rzcuz + y/2 (8.4)

S-a notat:
Rzfus si Rzcuz – rugozitatea fusului si a cuzinetului;
y – sageata maxima a fusului in lagar.

Ajustajele uzuale recomandate pentru D si d sunt:

- H7/d8; H7/e8 pentru lagare radiale in executie normala;
- H7/g6; H7/f7 pentru lagare radiale precise functionand sub sarcini statice;
- H7/b6 pentru lagare radiale precise functionand sub sarcini dinamice.
Ajustajul de montaj al cuzinetului in carcasa este dependent de tipul acestuia respectiv,
bucsa monobloc, bucsa cu pereti subtiri si de rugozitatea suprafetei cuzinetului.
Alezajul carcasei in care se monteaza cuzinetul se prelucreaza in campul de toleranta H7.
In standardul SR ISO 2795:1996 se recomanda utilizarea urmatoarelor tolerante pentru montaj ale
cuzinetului:
- pentru diametrul exterior D1:
r8 pana la s7 pentru D1≤ 50 mm;
r7 pana la s8 pentru D1> 50 mm.
- pentru diametrul interior d:
F7 pana la G7, daca D1≤ 50 mm;
F8 pana la G8, daca D1> 50 mm.

- de coaxialitate (v. Fig.8.3) t1

t1 = IT9 pentru D< 50 mm;
IT 10 pentru D> 50 mm.
Alezarea cuzinetului dupa montaj (cu conditia ca locasul sa fie nedeformabil) se face in campurile
de toleranta :
21
 H7 pentru D≤ 50 mm;
H8 pentru D> 50 mm.

Rugozitatile admise pentru suprafete sunt:

- pentru cuzinet – suprafata de lucru finisata Ra = 0,4-0,8 μm;
- suprafetele exterioare de montaj: Ra = 1,6 μm;
- pentru fus, suprafata de alunecare: Ra = 0,25-0,35 μm;
- pentru locasul din carcasa: Ra = 0,8 μm.

8.2.2 Tolerante si ajustaje pentru articulatii sferice utilizate in aeronautica

In industria aeronautica sunt utilizate si lagare de alunecare sferice sub forma articulatiilor
sferice din otel inoxidabil, cu cale de rulare autolubrifianta, la componentele fixe sau mobile ale
aeronavelor si mecanismelor de control. Aceste articulatii utilizate in intervalul de temperatura
minus 550 si plus 1500 C sunt standardizate prin SR EN 2023:1994 pentru seria normala de diametre
nominale d cuprinse intre 5 si 50 mm (Fig.8.4).

In standardul mentionat, elaborat de Asociatia

Fig.8.4 Articulatie sferica.
Europeana a Constructorilor de Material Aeronautic
(AECMA) sunt indicate dimensiunile, tolerantele,
sarcini, momente de frecare, materiale si mase precum
si modul de notare a acestor articulatii sferice.
O caracteristica importanta a acestei articulatii este
unghiul maxim de oscilatie α care poate fi preluat de
inelul exterior fata de inelul interior la care calea de
rulare sferica a inelului exterior atinge inelul interior.

Tolerantele de montaj, pe arbori si in carcase, pot fi cele indicate in capitolul 8.2.3.

Notarea acestor articulatii se face in felul urmator:
- Articulatie sferica EN 2023 S05 E unde:
S – simbolul pentru executia fara canal de sertizare ( cu canal de sertizare simbolul este R);
05 – simbolul pentru diametrul nominal (Tabelul 8.1);

22
 E – simbolul pentru forma normala ingusta, cea normala lata se noteaza L.

8.2.3 Tolerante si ajustaje pentru articulatii sferice cu contact radial de uz general

Conditiile tehnice de calitate pentru articulatiile sferice cu contact radial otel/otel de uz

general, a caror dimensiuni sunt date in STAS 9797-2 :1991, sunt prezentate de standardul SR
9797-1 :1997, iar tolerantele de executie in SR ISO 6125 :1994.

Prin articulatie sferica, de uz general, se

Fig.8.5 Dimensiunile de montaj ale articulatiilor sferice.
defineste un lagar, prin care se realizeaza o
cupla cinematica din clasa a III-a, pentru
asigurarea unei miscari spatiale intre arbore si
carcasa in cazul rotirilor lente si oscilatiilor
reduse, lente sau intermitente.
Articulatiile sferice pot prelua atat sarcini
radiale cat si sarcini combinate.

Ele pot fi utilizate si ca piese de legatura pentru obtinerea unor miscari de aliniere in
cazurile in care apar erori unghiulare si deformatii sub sarcina.
Jocul radial al unei articulatii sferice reprezinta deplasarea relativa totala, in directie
radiala, intre cele doua inele, sub actiunea unei sarcini date.
Articulatiile sferice se executa in urmatoarele grupe de jocuri:
- normal;
- C2 – cu joc mai mic decat cel normal;
- C3 – joc mai mare decat cel normal.
Valorile limita ale jocurilor, pentru articulatii cu diametrul nominal d de pana la 315 mm
sunt date in tabelul 2 din SR 9797-1:1997.
Dimensiunile limita ale umerilor arborilor si alezajelor carcaselor care trebuie respectate in
vederea unei corecte asamblari si functionari ale articulatiilor sferice sunt indicate in Fig.8.5 si in
tabelele 3-5 din standardul mentionat pentru cele trei serii de dimensiuni:
- seria E d = 4-300 mm;

23
- seria G d = 6-280 mm;
- seria C d = 320-1250 mm.
Tolerantele recomandate pentru arborii si alezajele carcaselor in care se monteaza
articulatiile sferice sunt prezentate in Tabelul 8.2.

Tabelul 8.2
Clase de toleranta
Pentru arbore d Pentru alezajul
Conditii de lucru
carcasei D
Carcasa din otel Sarcina mica. Este necesara o usoara deplasare
H7 axiala
M7 Sarcina mare sau sarcina rotioare
m6
Carcasa din metal sau aliaje neferoase, indiferent de sensul si
N7 marimea sarcinii

8.3 Tolerantele si ajustajele lagarelor cu rulmenti

Terminologia referitoare la rulmenti, elemente de rulmenti, subansamble de rulmenti si

accesorii pentru rulmenti este indicata in standardul STAS 11305-80 iar simbolurile caracteristicilor
dimensionale si functionale in STAS 11306-80.
Necesitatile constructive si functionale, extrem de diverse, au dat nastere unei mari varietati
de sorto-tipo-dimensiuni de rulmenti, fapt pus in evidenta se STAS 1679-88 care prezinta
simbilozarea rulmentilor de uz general impreuna cu standardele de dimensiuni.
In Fig.8.6 sunt prezentate cateva tipuri constructive de rulmenti, si anume:

a) rulmentul radial cu bile pe un b) rulmentul radial, oscilant cu c) rulment radial cu role

rand; bile pe doua randuri cilindrice pe un rand ;

d) rulment radial oscilant cu role e) rulment axial cu bile pe un f) rulment radial-axial cu bile pe

24
 butoi pe doua randuri ; rand ; un rand.

Fig. 8.6 Tipuri constructive de rulmenti.

Un lagar de rulare (rostogolire) consta nu numai in rulment, ci si din piesele conjugate,

cum ar fi:
1. arborele care transmite fortele axiale si radiale, momentele si miscarea de rotatie;
2. carcasa, care trebuie sa preia fortele din rulmneti;
3. garniturile de etansare, care trebuie sa impiedice scurgereea lubrefiantului din lagar si
contaminarea cu impuritati solide sau lichide a rulmentului;
4. alte piese conjugate, cum ar fi bucse distantiere, capace de inchidere, inele de oprire, etc;
5. lubrifiantul, care trebuie sa previna contactul direct metal/metal al suprafetelor de frecare
din rulmenti, reducand astfel uzura si asigurand totodata protectia suprafetelor metalice
impotriva coroziunii.
Rezulta ca proiectarea lagarelor cu rulmenti nu consta numai in alegerea tipului de rulment
adecvat si a marimii lui ci implica parcurgerea mai multor etape:
- stabilirea ajustajelor arbore –inel interior, carcasa –inel exterior;
- stabilirea jocului din rulment;
- stabilirea tipului de lubrefiant si a cantitatii necesare pentru ungere;
- stabilirea solutiei optime de etansare, etc.
Fiecare problema in parte poate afecta functionarea si fiabilitatea lagarelor cu rulmenti,
detreminand in acelasi timp pretul de cost al acestora.

8.3.1 Precizia rulmentilor

Rulmentii se executa fara a se putea prevedea ajustajele pe care acestia le vor forma la
asamblarea cu arborii si carcasele diferitelor produse.

25
 Dimensiunile suprafetelor prin intermediul carora rulmentii se asambleaza pe arbori si in
carcase sunt dimensiuni de legatura exterioara si ele trebuie sa respecte conditiile
interschimbabilitatii totale. Aceste dimensiuni: diametrul interior d, exterior D si latimea B,
trebuie executate cu abateri constante, independent de ajustajele pe arbore si in carcasa.
Tolerantele de executie ale rulmentilor sunt definite si stabilite valoric, pe linie internationala
confirm documentelor ISO 492, 199, 582, 1132, iar pe linie nationala se standardele SR ISO
1132:1995, SR ISO 199:1993.
Rulmentii se executa, in general, in clasa de toleranta PO considerata normala si
corespunzatoare necesitatilor uzuale.
La cerere se executa si in clasele de toleranta:
- P6, P5, P4 si P2 (simbolizate in ordinea crescatoare a preciziei, P2 cea mai precisa cu
tolerantele cele mai mici) – pentru rulmenti radiali, axiali si radiali – axiali cu exceptia
rulmentilor radiali axiali cu role conice;
- P6X, P5 si P4 – pentru rulmentii radiali – axiali cu role conice.
Cataloagele firmelor producatoare mai prevad doua clase speciale de tolerante notae SP si UP iar
pentru rulmentii radiali –axiali cu role conice cu dimesiuni in “inci” –mm (AFBMA) clase de
tolerante notate 4, 2, 3, 0 si 00 in ordinea crescatoare a preciziei.
Clasa de precizie este o combinatie specifica de valori si abateri privind precizia
dimensionala, de forma si de rotatie a inelelor rulmentilor si rulmentilor asamblati.
Clasa de precizie PO se foloseste la executia rulmentilor care lucreaza cu sarcini diferite ca
marime si la turatii mici (v<10 m/s).
Clasa de precizie P6 se utilizeaza la executia rulmentilor care lucreaza la sarcini mijlocii sau
mari si cu turatii mici (v<10 m/s).
Clasa de precizie P5 se prescrie rulmentilor ce trebuie sa asigure o centrare buna si care
lucreaza la viteze mari, cuprinse intre 20 si 60 m/s.
Clasele de precizie foarte inalta P4 si P2 se folosesc la acele lagare cu rulmenti care
functioneaza la sarcini mari si viteze foarte mari (v>50 m/s) si care trebuie sa asigure o centrare
foarte precisa si un mers silentios, fara zgomot si vibratii.

8.3.2 Jocuri in rulmenti

Pentru functionarea in bune conditii a rulmentului este necesar sa existe un joc radial si unul
axial intre corpurile de rulare si caile de rulare de pe cele doua inele. Definitiile jocului radial si
26
jocului axial sunt date in SR ISO 1132:1995 impreuna cu alte definitii legate de axe, directii plane,
dimensiuni de legatura, precizie de rotatie.
Jocul radial, Gr, pentru un rulment care poate prelua o sarcina pur radiala, nepretensionat,
reprezinta media aritmetica a deplasarilor radiale ale unuia dintre inele, in raport cu celalalt,
dintre o pozitie excentrica si pozitia diametral opusa, pentru diferite pozitii unghiulare dintre inele
si in absenta sarcinilor exterioare. Media include valori ale deplasarilor pentru diferite pozitii
unghiulare si pentru diferite pozitii unghiulare ale corpurilor de rostogolire, in raport cu inelele.
Jocul radial teoretic, reprezinta diferenta dintre diametrul caii de rulare pe inelul exterior
si diametrul caii de rulare pe inelul interior, din care se scade dublul diametrului corpului de
rostogolire.
Jocul axial, Gα, pentru un rulment care poate prelua sarcina axiala in ambele sensuri,
nepretensionat, reprezinta media aritmetica a deplasarilor axiale ale unuia dintre inele in raport cu
celalalt, dintre pozitia –axiala extrema si pozitia extrema opusa, in absenta unei sarcini exterioare.
Media include valori ale deplasarilor pentru diferite pozitii unghiulare dintre inele si pentru
diferite pozitii unghiulare ale corpurilor de rostogolire in raport cu inelele.
Valorile limita ale jocului radial si jocul axial pentru rulmenti radiali, radiali-axiali si
oscilanti sunt indicate in standardul SR 7115: 1996 care prevede sase grupe de jocuri, respectiv:
- grupa 1 (corespunde lui C1 dupa vechea notare);
- grupa 2 (coresounde lui C2 dupa vechea notare);
- grupa N (corespunde jocului normal);
- grupa 3 (corespunde lui C3);
- grupa 4 (corespunde lui C4);
- grupa 5 (corespunde lui C5);
jocul cel mai mic fiind dat de grupa 1, iar cel mai mare de grupa 5.
Jocul rulmentului in stare de functionare se deosebeste de cel in stare de livrare, deoarece
prin montarea in lagar cu un ajustaj cu strangere, acesta se diminueaza.
De asemenea, o diferenta de temperatura in timpul functionarii intre inelele rulmentului
conduce la modificarea jocului. Dupa diminuarea jocului, datorita influentei ajustajului si a
temperaturii de functionare, in rulm,ent trebuie sa mai ramana un joc de functionare, suficient
pentru a nu distruge filmul de lubrefiant.

8.3.3 Ajustajele de montare a rulmentilor

27
 Asamblarea rulmentilor in cadrul lagarelor de rulare este determinata de trei criterii
principale si anume:
- fixarea sigura si sprijinirea uniforma a inelelor;
- montarea si demontarea simpla si usoara;
- deplasarea axiala a rulmentului mobil (liber).
Prin urmare un ajustaj corect si sigur al inelului exterior in carcasa si al inelului interior pe
arbore este de aceiasi importanta pentru buna functionare a lagarelor de rulare ca si alegerea tipului
si marimii rulmentului.
Ajustajele rulmentului pe arbore si in carcasa se stabilesc in functie de :
- tipul si dimensiunile rulmentului;
- conditiile concrete de lucru;
- marimea, directia si caracterul sarcinilor (fortelor) care actioneaza asupra rulmentului;
- viteza de rotatie a celor doua inele;
- diferenta de temperatura care poate apare intre inel si arbore sau intre inel si carcasa, etc.

Cazurile de incarcare a inelelor de rulmenti sunt, conform STAS 6671-92, urmatoarele:

- incarcarea cu sarcina fixa, atunci cand sarcina (rezultanta) este orientata continuu spre
acelasi punct de pe calea de rulare a inelului respectiv;

De exemplu in Fig.8.7 unde F = constant ca directie de actiune se pot stabili doua cazuri:

a) inelul interior se roteste (n2 ≠0) si inelul exterior

este fix (n1 = 0), se considera ca inelul exterior (1)
este supus unei incarcari cu sarcina fixa, iar inelul
interior (2) este supus unei incarcari cu sarcina
rotitoare;
b) n1 ≠ 0, inelul 1 – incarcare cu sarcina rotitoare;
28
 Fig.8.7 Incarcarea rulmentilor cu F = ct. ca n2 = 0, inelul 2 – incarcare cu sarcina fixa.
directie.

- incarcarea cu sarcina rotitoare, atunci cand sarcina (rezultanta) este suportata succesiv pe
toata circumferinta caii de rulare.
In cazul incarcarii rulmentului cu o sarcina rotitoare Frot, inelul care se roteste odata cu sarcina
este supus unei incarcari cu sarcina fixa, iar celalalt inel (care ramane fix in raport cu sarcina) este
supus unei incarcari cu sarcina rotitoare.
- incarcare nedeterminata, cand sarcina are fata de inele directii variabile nedefinite, cum
este cazul socurilor, vibratiilor sau dezechiliobrarilor in masini cu turatii mari.
Inelul supus unei incarcari cu sarcina fixa se va asambla printr-un ajustaj cu joc, cel supus unei
incarcari cu sarcina rotitoare se va asambla printr-un ajustaj cu strangere iar in cazul incarcarii
nedetreminate ambele inele se vor asambla printr-un ajustaj cu strangere.
In cazul incarcarii cu sarcina fixa inelul respectiv se uzeaza neuniform si prematur deoarece
uzura este concentrata intr-o zona redusa care preia intrega forta aplicata rulmentului. Ca urmare,
pentru uniformizarea uzurii cailor de rulare a inelelor adoptarea unui ajustaj mai putin strans,
chiar cu joc, da posibilitate inelului respectiv sa execute o rotatie lenta fata de sarcina aplicata
intrucat in rulment nu are loc o rostogolire pura, fortele de frecare care iau nastere la vitezele de
functionare antreneaza inelul respectiv in aceasta miscare lenta. De asemenea, ajustajul cu joc
elimina posibilitatea blocarii axiale a corpurilor de rulare in cazul aparitiei unor variatii mari de
temperatura ale arborelui sau carcasei, usurand totodata montarea si demontarea rulmentilor.
Sarcina radiala care se transmite rulmentului micsoreaza strangerea prescrisa ajustajului
inelului cu incarcarea rotitoare. De aceea cu cat sarcina si turatia rulmentilor sunt mai mari, cu atat
strangerea trebuie sa fie mai mare. Se considera ca rulmentul este supus unor sarcini:
- mici cand P < 0,06C;
- normale sau mari, cand 0,06 C < P < 0,12 C;
- mari si socuri grele de lucru, cand P > 0,12 C;

unde:
P – sarcina dinamica echivalenta;
C – capacitatea de incarcare dinamica.

29
 De asemenea, se recomanda o strangere mai mare pentru rulmentii cu role si pentru
rulmentii de dimensiuni mari, fata de rulmentii cu bile de aceleasi dimensiuni.

Fig.8.8 Tolerante de forma, pozitie, bataie si rugozitatea suprafetelor de montaj pe arbore si in alezajul carcasei.

In STAS 66721-92 se prezinta campurile de toleranta recomandate pentru arbori si carcase,

abaterile limita de forma, de pozitie si bataie precum si rugozitatea suprafetelor de monbtaj ale
arborelui si carcasei.
In Tabelul 8.3 se recomanda alegerae campului de toleranta pentru arbori, iar in Tabelul 8.4
alegerae campului de toleranta pentru alezajele carcaselor.
In Fig.8.8 si Tabelele 8.5 si 8.6 sunt date abaterile admise de forma, pozitie, bataie si
rugozitatea suprafetelor de montaj ale arborelui si alezajului carcasei.

30
31
32
33
34
 8.3.4 Tolerantele rulmentilor pentru structura aeronavelor

Caracteristicile, dimensiunile principale, tolerantele si sarcinile statice de baza ale

rulmentilor pentru structura aeronavelor sunt prezentate in standardul SR ISO 1002:1996, cu
exceptia rulmentilor cu role conice si a celor din componenta principala, a comenzilor auxiliare, a
accesoriilor si instrumentele de la bordul aeronavei. Prin strucura de aeronava, in acceptiunea
acestui standard, se intelege structura generala, inclusiv partile sale mobile, cum ar fi suprafetele de
comanda, voletii, trapele si mecanismele respective. Sunt inclusi, ca urmare a intrebuintarii lor in
industria aeronautica, ruomentii seria metrica, si cei de serie “inci”.
Tipuri de rulmenti utilizati in structura aeronavelor sunt:
- rulmenti radiali rigizi cu unul sau doua randuri de bile;
- rulmenti radiali-axiali rigizi cu doua randuri de bile;
- rulmenti oscilanti cu unul sau doua randuri de role;
- rulmenti oscilanti cu doua randuri de bile;
- rulmenti cu ace.
Rulmentii din otel rigizi, cu un rand de bile, seriile de diametre 8 si 9, conceputi pentru a
prelua sub sarcina doar rotatiile lente si oscilatiile sunt standardizati prin SR EN 2009:1994, iar
rulmentii din otel reziztent la coroziune, rigizi cu un rand de bile, seriile de diametre 8 si 9 sunt
standardizate prin SR EN 20011:1994.
Rulmenti pentru structura sunt utilizabili in intervalul de temperatura minus 54 0 pana la plus
1500.
Tolerantele dimensiunilor de legatura si precizia de rotire pentru rulmentii seriei metrice sunt
indicate in tabelul 7 din SR ISO 1002:1996, iar pentru rulmentii seriei in “inci” in tabelul 22.
Valorile jocului radial intern, asa cum a fost definit in ISO 1132, penyru rulmentii serie metrice
sunt prezentate in tabelele 8-10, iar pentru rulmentii seriei in “inci” in tabelele 23-28 din acelasi
standard.

35