SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR

TANAVIOSOFT2011 C13

Capitolul 13

13.PROCEDEE MODERNE DE SUDARE

13.2.SUDAREA SI DEBITAREA CU PLASMA
13.2.1. CARACTERISTICILE PLASMEI TERMICE
Plasma este un ansamblu de particule pozitive, negative, neutre si fotoni avnd proprietatea de neutralitate electric la scar macroscopic. Particulele pozitive sunt bionii atomici si moleculari iar cele negative sunt electronii. Particulele neutre sunt atomii sau moleculele aflate n stare cuantic fundamental sau excitat. Prin dezexcitarea acestora iau nastere fotonii. Starea ionizat gazoas reprezint cea de-a patra stare de agregare a materiei. Nu orice gaz ionizat este plasm. Din punct de vedere energetic, plasma se afl pe cel mai nalt nivel. Trecerea de la starea de gaz la plasm necesit un aport energetic n medie de 1...3 0eV / p a rt icu la . Dac trecerea la plasm se face prin ionizri termice la temperaturi 104 ...105 K , se obtin plasme slab ionizate, iar la temperaturi de 107 K se obtin plasme total ionizate, fr particule neutre. ntre particulele plasmei au loc ciocniri elastice si ciocniri neelastice, ca n orice gaz. Cele din urm constituie factorul principal de transformare a gazului neutru n plasm. De exemplu, ciocnirea unui electron rapid cu un atom neutru poate produce fenomenul de ionizare, deci aparitia unui ion pozitiv si a unui electron. Deasemenea, acest tip de interactie produce fenomenul de excitare, fenomen care populeaz plasma cu atomi excitati pe diferite nivele; prin dezexcitare, acesti atomi emit fotoni, ce populeaz plasma cu radiatie electromagnetic.

13.2.2.PROCEDEE DE GENERARE A PLASMEI

n general, starea de plasm poate fi obinut pe una dintre urmtoarele ci: strpungerea electric a gazelor la tensiune nalt; bombardarea tintelor solide, lichide sau gazoase cu particule ncrcate cu energie cinetic mare ( fascicule accelerate de electroni sau ioni n cmpuri foarte intense). bombardarea tintelor solide lichide sau gazoase cu radiatie electromagnetic
1

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

de mare densitate de energie. Fasciculele laser de mare intensitate pot transfera substantei suficient energie pentru a o transforma n plasm; reactii chimice exoterme; unde de soc sau prin transferul de energie a unui mediu elastic supus unei puternice unde de soc elastic ctre mediul de interes;

13.2.3. CONSTRUCTII DE PRINCIPIU ALE PLASMATROANELOR

Plasmatroanele numite si instalatii de arc suflat, pot fi: plasmatroane cu arc direct sau cu arc transferat, figura 4.4a, la care coloana arcului ce se formeaz ntre electrod si pies de lucru este suflat printr-o duz de gazul plasmagen introdus longitudinal sau paralel cu electrodul. plasmatron cu arc indirect sau cu arc netransferat, figura 4.4.b, la care arculeste amorsat ntre electrod si duz, si este suflat prin duz de gazul plasmagen introdus transversal pe coloan;

Cerintele impuse constructiei plasmatroanelor sunt: izolarea zonei de ardere de spatiul nconjurtor si rcirea electrozilor; nlocuirea arcurilor stationare cu arcuri n impulsuri de mare putere; constrngerea coloanei de arc ntr-un spatiu restrns, de sectiune constant; introducerea unui gaz sub presiune n zona de ardere, printr-o duz calibrat.
2

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Gazele plasmagene au ca scop: ionizarea spatiului de descrcare; distribuirea rational a energiei n spatiul de descrcare; protejarea electrodului de wolfram mpotriva oxidrii; incompatibilitate chimic cu materialul de prelucrat; Se folosesc, prin urmare: gazele inerte monoatomice, argonul si heliul, care au dezavantajul unei insuficiente capacitti de cedare a cldurii; energia cedat materialului de prelucrat este energia de ionizare gazele inerte biatomice, azotul si hidrogenul, care la trecerea prin ajutaj sufer si un proces de disociere nsotit de o puternic absorbtie de cldur, cedat ulterior materialului de prelucrat. Parametrii gazului plasmagen sunt debitul si presiunea, ale cror valori trebuie s asigure stabilitatea si caracteristicile arcului de plasm.

13.2.4. GENERATOARE DE PLASM

Generatoarele de plasm depind de gradul de ionizareal plasmei si de sursele de energie necesare. Criteriile de clasificare a generatoarelor de plasm sunt: A. Dup felul curentului: Generatoare de plasm alimentate in curent continuu . Plasma are aplicatii la presiuni comparabile cu presiunea atmosferic, temperaturi n intervalul 6000...15000K si puteri sub cteva sute de kW.

Fig.13.2.4.1.
3

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Arcul electric arde fie ntre un electrod, de obicei din wolfram, legat la polul negativ al sursei si un ajutaj din cupru legat la polul pozitiv, fie ntre electrod si piesa metalic supus prelucrrii. Din acest punct de vedere se disting: generatoare cu jet de plasm, cu arc nchis sau netransferat generatoare cu arc de plasm, cu arc deschis sau transferat .

Fig.13.2.4.2.

Generatoare de plasm alimentate in curent alternativ trifazat Schema de principiu este prezentat n figura 13.2.4.2. Arcul electric amorsat ntre electrozii alimentati de la o surs de curent alternativ produce prin ionizarea gazului cu ajutorul jetului de plasm e. Acesta este concentrat cu ajutorul ajutajului de cupru rcit cu ap. Alimentarea n curent alternativ trifazat asigur cea mai bun stabilizare a arcului pe toat durata procesului, avnd ns dezavantajul unei constructii mai complicate. Instalatia se foloseste pentru puteri mai mari de 100 kW. Se mai ntlnesc generatoare de plasm de curent alternativ cu alimetare direct (sursa de curent alternativ se conecteaz ntre pies si electrod) si generatoare de plasm cu alimentarea arului pilot prin punte redresoare, asigurndu-se o stabilitate mai bun a arcului electric. Generatoare de plasm alimentate in curent de inalt frecvent Plasma obtinut se caracterizeaz printr-o stabilitate mai mare dect plasma de frecvent industrial. Amorsarea procesului de generare a plasmei este facilitat de prezena unui electrod radioactiv. Este economic la temperaturi n jur de 6000K , presiuni inferioare celei atmosferice si puteri maxime de ordinul
4

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

kilowatilor. Generatoare de plasm puternic ionizat obtinut cu ajutorul reactiilor de fisiune nuclear, cu o temperatur pn la C 50000o . B. n functie de modul de stabilizare al plasmei Stabilizarea arcului electric are ca scop constrngerea coloanei arcului si centrarea acestuia n axa electrodului si a ajutajului. Generatoarele pot fi: Generatoare de plasm cu stabilizarea cu gaz a coloanei de arc; Generatoare de plasm cu stabilizarea magnetic a coloanei de arc; Generatoare de plasm cu stabilizarea cu ap a coloanei de arc; Stabilizarea arcului cu gaz este cea mai frecvent utilizat. Exist dou moduri de stabilizare cu gaz: cu stabilizare longitudinal - gazul plasmagen este insuflat axial, formnd o manta protectoare pentru electrod si ajutaj si rcind suplimentar electrodul. Presiunea gazului produce deplasarea plasmei n lungul axei geometrice a ajutajului. Se obtine un arc electric linistit si lung. cu stabilizare tangential - gazul este insuflat n spatiul arcului printr-unul sau mai multe orificii dispuse astfel nct s aib loc o miscare turbionar. Ca urmare, n axa ajutajului presiunea scade n raport cu zona dinspre peretii acestuia si are loc autoconcentrarea a coloanei arcului . Stabilizarea tangential este specific generatoarelor cu arc de plasm. C. n functie de materialul electrodului Generatoare de plasm cu electrod consumabil din grafit, echipate cu sisteme automate de avans a electrodului pe msura uzurii acestuia Generatoare de plasm cu electrod neconsumabil de wolfram aliat cu thoriu sau lantaniu pentru stimularea emisie electronice. Ca gaz plasmagen se recomand argonul si heliu. Generatoare de plasm cu electrod cu pelicul de protectie din zirconiu presat pe o manta din cupru D. n functie de natura gazului plasmagen Tipul gazului plasmagen este important din punct de vedere al compatibilittii chimice cu materialul electrodului si al stabilittii arderii arcului electric. Generatoare de plasm cu gaze inerte: argon, heliu. Generatoare de plasm cu gaze oxidante: oxigen, aer Generatoare de plasm cu gaze reductoare: hidrogen, azot E. n functie de forma catodului Generatoare de plasm cu catod ascutit la care pata catodic se concentreaz pe
5

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

vrful catodului asigurnd un arc mai stabil, cu dazavantajul uzurii accentuate a acestuia si necesitatea reconditionrii Generatoare cu catod plat la care pata catodic se deplaseaz permanent pe suprafata catodului creind conditii de instabilitate a arcului de plasm. F. n functie de aplicabilitatea tehnic: generatoare de plasm pentru tiere termic; generatoare de plasm pentru sudare; generatoare de plasm pentru metalizare; generatoare de plasm pentru ncrcare prin sudare; generatoare de plasm pentru diferite aplicatii tehnice n metalurgie, chimie. F. n functie de puterea generatorului generatoare de putere medie si mare (15-60 kW); microgeneratoare (0,5-2 kW).

13.2.4. PROCESE TERMICE IN AJUTAJE

Concentrarea arcului de plasm este determinat de profilul, dimensiunile si materialul ajutajului. La temperaturi ale arcului de plasm, ce depsesc 10000 K, un procentaj important din energia termic este cedat ajutajului, avnd drept consecinte chiar topirea, respectiv vaporizarea materialului ajutajului. Mrirea debitului de gaz permite formarea unui strat de gaz relativ rece ntre peretii ajutajului si coloana arcului de plasm. Utilizarea unor gaze plasmagene cu conductibilitate termic ridicat (hidrogen, heliu), favorizeaz cedarea de cldur spre ajutaj. Reducerea uzurii ajutajului implic asigurarea conditiilor transfer a cldurii n masa ajutajului si executarea acestuia din materiale stabile la temperaturi nalte. Mrirea diametrului canalului ajutajului poate fi o msur de protectie termic, dar prin aceasta scade concentratia particulelor n zona axial. Ca fluide de rcire se utilizeaz apa, freonul si glicerina. La generatoarele de putere medie se aplic rcirea cu gaze, de exemplu aerul comprimat. Materialul din care se execut ajutajele trebuie s aib valori mari ale conductibilittii termice, cldurii specifice, temperaturii si cldurii latente de topire. S-au realizat ajutaje din cupru, otel, wolfram, grafit, carbur de siliciu, zirconiu si alte materiale. Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu ajutajele din cupru rcite, care au o durat de viat redus, motiv pentru care necesit o constructie simpl, economic, usor de nlocuit. Foarte stabile termic sunt si ajutajele din bronz cu 0,41% crom care au conductibilitate termic apropiat de a cuprului, precum si o
6

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

rezistent important la temperaturi nalte. Pe lng uzura termic a ajutajelor, pot apare uzuri suplimentare datorit unor abateri fat de conditiile normale de functionare: formarea arcului electric secundar, centrarea necorespunztoare a electrodului, devierea coloanei arcului de plasm de la axa geometric a generatorului datorit vitezelor prea mari de deplasare a generatorului, scurtcircuitarea intervalului ajutaj-pies.

13.2.5. PROCESE ELECTRICE IN AJUTAJ. ARCUL ELECTRIC SECUNDAR

Deteriorarea ajutajului si chiar a generatorului de plasm este datorat, n principal, arcului electric secundar, a crui formare are aceleasi cauze la toate generatoarele de plasm. De aceea este important de determinat factorii care influenteaz ntretinerea arcului secundar si metodele adecvate pentru evitarea acestuia. Gradul de concentrare a arcului de plasm si intensitatea cmpului electric E n canalul ajutajului cresc pe msur ce se reduce raza gtului ajutajului. Izolarea electric a ajutajului generatorului fat de coloana arcului se realizeaz cu ajutorul unui nvelis de gaz rece neionizat.

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Fig.13.2.5.1.

13.2.6. TIEREA METALELOR CU PLASM

Prin tierea unei piese metalice se produce distrugerea local a legturilor coezionale n zona unde se face tierea. Calitatea unei tieturi se apreciaz dup rugozitatea suprafetelor tieturii si dup extinderea zonei influentat termic de procesul de tiere, unde pot s apar dilatri, contractii, transformri structurale, absorbtii de gaze, oxidri, reduceri, nitrurri, formri si descompuneri de faze intermetalice. Tierea termic ale pieselor metalice se poate realiza prin: tierea termic prin arderea metalului, de exemplu tierea cu oxigen, cu aplicabilitate limitat de conditia ca temperatura de aprindere n oxigen a metalului sau aliajului metalic s fie mai mic dect temperatura de topire; tierea termic prin topirea metalului- tierea metalelor cu plasm; nu se impun limitri de temperaturi si deci se poate aplica la orice metal sau aliaj. Tierea cu plasm este mai performant pentru c plasma, fiind mai concentrat, are o temperatur mult mai mare, ceea ce face posibil tierea metalelor si aliajelor metalice conductoare electric, ce nu pot fi tiate cu oxigen: oteluri nalt aliate refractare si inoxidabile, aluminiu, cupru, titan. Datorit concentrrii energiei, se obtin viteze mari de tiere, fr nclzire prealabil sau prelucrri ulterioare.

13.2.7. SUDAREA CU PLASM

Sudarea cu plasm face parte din categoria procedeelor de sudare prin topire pe cale electric, n mediu de gaz. Procedeul cel mai apropiat de sudarea cu plasm este sudarea cu arc electric n mediu de argon, cu electrod nefuzibil. Caracteristicile procedeului de sudur cu plasm sunt:
8

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

sursa termic este mai concentrat, zona afectat termic este ngust, iar consumul de energie pe unitatea de lungime cordon sudur va fi mai redus; cordonul de sudur are o sectiune mai mic; sudura cu plasm se face cu sau far material de adaos; Arcul electric de sudur se deosebeste de plasm prin: arcul electric de sudur are ca mediu ionizat aerul la parametri atmosferici, iar plasma se dezvolt ntr-un gaz sub presiune, introdus n spatiul arcului; plasm ionizat curge cu viteze mai mari, datorit presiunii gazelor; plasma este puternic strangulat mecanic, datorit contactului dintre jetul fierbinte de gaz si ajutajul rcit intens si electromagnetic datorit atractiei curentilor paraleli; coloana arcului electric nu sufer nici o contractie; reducerea setctiunii plasmei determin cresterea densittii de curent cu influente pozitive asupra cresterii de temperatur; plasma are o sectiune cilindric, pe cnd arcul electric de sudur are o coloan tronconic. oscilatiile plasmei depind de natura gazului plasmagen, debitul gazului si curentul din plasm si determin variatii de tensiune. Restrictii tehnologice La sudarea cu plasm, reducerea componentei axiale a fortelor din plasm diminueaz efectul bii de metal topit, si se realizeaz prin: minimizarea debitului jetului de gaz; mrirea sectiunii ajutajului; evitarea formrii arcului electric secundar. Prin reducerea debitului de gaz, energia cinetic a particulelor din plasm si energia cinetic a gazului neionizat scad. n acelasi timp, o cantitate mare de energie nepreluat de gazul plasmagen, produce uzura ajutajului fiind necesar intensificarea rcirii acestuia. n scopul protejrii bii de metal topit se foloseste un gaz neutru de protectie . Eliminarea arcului electric secundar se realizeaz prin rcirea suplimentar a prtii frontale a ajutajului cu ajutorul unui curent de gaz cu pronuntat caracter de focalizare, numit gaz de focalizare. Exist generatoare la care o parte din gazul plasmagen neionizat este folosit pentru focalizare si protectie. Amestecul de argon si hidrogen mbuntteste calitatea mbinrilor si reduce posibilitatea aparitiei arcului electric secundar, datorit tensiunii ridicate a arcului si efectului de rcire provocat de hidrogen . S-au fcut cercetri asupra calittii cordonului de sudur, folosind argon sau amestecuri gazoase: argon si CO2, argon si H2. Aspectul
9

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

sudurilor cu amestecgazos de focalizare este mai neted dect cu argon. Sudarea cu plasm se poate aplica la orice tip de metal sau aliaj metalic. Eficienta economic a sudurii cu plasm se apreciaz prin: mrimea vitezei de sudare si prelucrarea ulterioar redus a custurii de sudur, datorate concentrrii termice mari a plasmei. Pentru a mri eficienta economic s-au eliminat gazele scumpe ca argonul si heliul si s-au nlocuit cu azot, cu rezultate foarte bune la sudarea cuprului. Principii tehnologice Plasma se poate aplica la acoperirea pieselor metalice cu straturi rezistente la solicitri diverse. Ca materiale de acoperire se pot folosi srm metalic sau pulberi metalo-ceramice. Temperatura ridicat a plasmei asigur topirea materialului de acoperiere iar viteza si presiunea ridicat a jetului de gaz plasmagen proiecteaz corespunztor picturile topite pe suprafata metalic. Acoperirea cu plasm folosind metalul de adaos sub form de srm este de calitate, dac mrimea picturilor topite variaz ntre 0.2...0.3mm. Aceste dimensiuni se obtin dac srma se topeste n axa jetului de plasm, ceea ce necesit o anumit vitez de avans a srmei. Dac picturile de metal topit sunt foarte fine si cu viteze foarte mari, acoperirea cu plasm, folosind ca material de adaos srma, d rezultate foarte bune. Acoperirea cu plasm cu metal de adaos sub form de pulbere se realizeaz n dou moduri: a) depunerea pulberii pe suprafata piesei cu ajutorul unui dozator care se deplaseaz n fata generatorului de plasm. Generatorul topeste stratul de pulbere si metalul de baz, realiznd acoperirea. Dac generatorul are o miscare de oscilatie transversal pe directia de naintare, se obtin , la o trecere, straturi de acoperire cu ltime50...60mm. Ca gaz plasmagen, se foloseste argonul, iar n jurul bii topite se sufl gaz de protecie, argon si heliu n amestec. Procedeul foloseste pentru acoperiri cu pulberi metalice: carburi de crom si wolfram, adaosuri de vanadiu, bor, mangan. b) pulberea granulat fin este insuflat cu ajutorul unui gaz transportor n generatorul de plasm. Generatorul foloseste trei admisii de gaze: gaz plasmagen argon, admis n jurul electrodului cu debit 1...2l / min ; gaz transportor, format din argon sau heliu, amestecat cu pulberea metalic, admis n paralel cu gazul plasmagen, cu debitul de 5...10 l / min ; gaz de protectie, argon, heliu sau azot.
10

13.2.8. ACOPERIREA PIESELOR METALICE

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

13.2.9. GENERATOARE DE PLASM PENTRU ACOPERIRI SI INCRCARE CU METAL

Procedeul de ncrcare cu metal cu jet de plasm prezint particularittile: a) jetul de plasm, ca surs termic concentrat, asigur topirea granulelor de pulbere metalic ce urmeaz a fi depus; b) transportul pulberii metalice se face cu gaz inert (argon) care asigur si protectia contra oxidrii la temperaturi ridicate; c) generatoarele de plasm ntretin permanent dou arcuri electrice: ntre electrod si ajutaj si ntre electrod si piesa care se ncarc, asigurnd reglajul independent al ncalzirii granulelor si piesei.

Fig.13.2.9.1.

Instalatiile si generatoarele de plasm folosite pentru ncrcare sunt similare celor de sudur, avnd n plus sistemul de dozare si de introducere a pulberii n plasm. Gazul plasmagen GPL, argon n amestec cu hidrogen, este introdus longitudinal pe lng electrodul de wolfram C. ntre ajutajele AJ1 si AJ2 se introduce pulberea prin racordul P. Prin intermediul gazului de transport, pulberea ajunge n zona coloanei arcului care arde ntre electrodul C si AJ1, fiind obligat s strbat sub forma unor fascicule paralele jetul de plasm generat prin ionizarea gazului GPL. Prin reglarea curentului din circuitul ajutajului AJ1 se variaz temperatura de nclzire si topire a pulberii. n acest scop, sursa de curent continuu S1 se conecteaz ntre electrodul C si ajutajul AJ1. Adncimea de ptrundere n metalul de baz se regleaz cu ajutorul sursei S2, prin puterea introdus n arcul care se dezvolt ntre electrodul C si placa P1.
11

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Tensiunea sursei S2 trebuie s fie superioar sursei S1 pentru a crea cmpul necesar aprinderii celui de-al doilea arc n spatiul ionizat. Baia de metal lichid se protejeaz cu gazul de protectie GPR, mpotriva ptrunderii aerului din atmosfer. n cazul metalizrii cu plasm, suprafetele se pregtesc prin sablare si degresare, legtura dintre stratul depus si suprafata metalului de baz fiind de natur mecanic. Instalatiile de plasm se realizeaz numai cu jet de plasm, cu arc netransferat pe piesa metalic, fr riscul aparitiei arcului electric secundar. O particularitate constructiv a acestor generatoare este lungimea mare a canalului ajutajului si energia cinetic mare a particulelor din plasm si a pulberii metalice. Calitatea depunerii depinde si de distanta de la generatorul de plasm la pies.

13.2.10. ASPECTE PRIVIND POLUAREA AMBIENTULUI DE LUCRU

Prelucrarea cu plasm a materialelor metalice (oteluri inoxidabile, metale si aliaje neferoase) se caracterizeaz prin emanarea de noxe (substante nocive, zgomot si radiatii luminoase), periculoase pentru sntatea operatorului. n consecint, sunt necesare msuri pentru diminuarea polurii mediului, cum ar fi: echiparea instalatiei cu sisteme de ventilatie; procesarea cu plasm sub o perdea de ap cu ajutorul unui dus aer-ap sau sub un clopot de protectie din ap ; procesarea cu plasm deasupra unui jet de ap, care are rolul de a rci sI transporta rapid masa de metal topit si zgura din rostul de tiere; procesarea cu plasm prin imersie a piesei la o adncime 60...80mm de la suprafata apei cu consecinte negative asupra propriettilor metalului dup tiere; n compensatie se obtin deformatii termice mici, iar zona influentat termic este redus.

12

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Fig.

13.2.11.SUDAREA CU PLASMA
Sudarea cu plasma este un procedeu de sudare prin topire la care coalescenta se produce prin incalzirea cu un arc electric constrans, care se arde intre electrod si piesa de sudat sau intre un electrod si si o duza de constrangere. Protectia la sudare se asigura cu un gaz inert sau un amestec de gaze. Sudarea sepoate face cu sau fara material de adaos. Procedeul se aseamana cu sudarea WIG, cu deosebirea ca arcul de plasma este constrans, printr-o strangulare mecanica sau electromagnetica. Pin aceasta temperatura coloanei arcului de plasma este mult maimare decat a arcului WIG. Sudarea cu lasma se aplica, de obicei, in varianta cu arc de plasma (transferat).Sudarea se efectueaza in curent continuu, foarte rar in curent alternatv, sursa avand o caracteristica externa abrupt cazatoare. Comparativ cu sudarea WIG sudarea cu plasma are urmatoarele particularitati; sursa termica este considerabil mai concentrata, puterea specifica fiind de 5x10.000 W/cmxcm, ca atare patrunderea sudurii este mai mare, putandu-se suda dintr-o trecere piese cu grosimea de 10 18 mm, respectiv utilizand viteze de sudare mai mari. In acelasi timp, sectiunea cusaturii este mai mica;
13

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

arcul electric de plasma are un aspect columnar, ceea ce il face putin sensibil la variatii ale lungimii sale. Ca urmare se admit tolerante mai mari la pozitionarea pe verticala a pistoletului de sudare, marimea zonei topite neschimbandu-se ptractic la variatii ale lungimii arcului. In acelasi timp, pozitionarea pe orizontala a pistoletului este mai pretentioasa; arcul electric de plasma are o stabilitate foarte buna, ceea ce ii permite sudarea cu curenti mult mai mici decat cei de la sudarea WIG. In domeniul curentilor mici (sub 15 A) procedeul se utilizeaza sub denumirea de sudarea cu microplasma; generatorul de sudare este mai complicat si ca atare si mai scump. Sudarea cu plasma permite imbinarea a oricaror metale, in orice pozitie, folosinsd varianta manuala, mecanizata sau automatizata. Se pot suda piese cu grosimi de 0,05 . 25 mm, folosind urmatoarele tehnici de sudare prezentate in tabelul de mai jos:
tabelul 13.2.11.1

In cazul sudarii prin topire progresiva, cusatura se obtine prin avansul progresiv al baii de metal topit in sensul grosimii piesei. Intensitatea de curent si debitul de gaze au valori reduse. Se utilizeaza la sudarea tablelor subtiri. La sudarea cu jet penetrant sau in gaura de cheie parametriii sunt alesi astfel incat sa se obtina un jet de plasma suficient de puternic pentru a patrunde complet prin grosimea materialului. Tensiunea superficiala forteaza baia de metal topit sa curga in jurul orificiului pentru a forma cusatura. Domenii uzuale ale parametrilor de sudare cu plasma
tabelul 13.2.11.1

14

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Fig.13.2.11.1.

Fig.13.2.11.2.
15

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

13.2.12.CONSIDERENTE TEHNOLOGICE LA SUDAREA CU PLASMA

16

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

17

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

18

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

19

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Fig.13.2.12.1

1.Procedeul Tipul de contact prin cureni de nalt frecven(HF Contact) este adesea ntlnit la sursele de debitat clasice care utilizeaz o tensiune mare de nalt frecven care iniializeaz o scnteie pentru o ioniza aerul dintre duz i electrod formnd astfel i arcul de plasm. Arcul se poate forma numai dac electrodul este adus n contact cu materialul de debitat. Sursele care utilizeaz cureni de nalt frecven nu sunt potrivite pentru aplicaiile care utilizeaz debitarea prin acionarea cu comand numeric(CNC). Arcul pilot utilizeaz pentru formare un curent de joas tensiune i nalt frecven pentru a iniializa un arc de intensitate mic n corpul pistoletului genernd o cantitate mic de gaz plasmagen; arcul pilor are o buc de reacie n capul pistoletului. Arcul pilot este meninut pn este adus n apropierea
20

13.2.13.DEBITAREA CU JET DE PLASMA

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

suprafeei de debitat, unde este iniiat pentru a forma arcul de plasm; arcul de plasm dezvolt o cldura mare ajungnd chiar pn la 15000C. Jetul de plasm este folosit pentru debitarea metalelor de grosimi mici, avnd capacitatea de a debita grosimi ntre 2 i 50mm. n general pistoletele de debitat pot lucra doar pe materiale conductive termic i electric pentru a iniializa arcul, ns noile tehnologi permit ca formarea arcului de plasm s aib loc ntre duz i electrod. Jetul de plasm este avantajos pentru debitarea foilor metalice n forme complexe, circulare sau unghiulare. 2.Metoda de amorsare a arcului de debitare cu jet de plasm Pistoletele de debitat cu jet de plasm folosesc o serie de metode pentru a forma arcul de plasm, depinznd de mediul nconjurtor, sursa care este utilizat i vechimea ei. Sursele mai vechi utilizeaz un circuit de mare tensiune i nalt frecven pentru a amorsa arcul. Aceasta metoda are o serie de dezavantaje incluznd riscul electrocutrii, dificultatea reparrii sursei i o mare cantitate de emisii radioactive. Sursele de debitat cu jet de plasm avansate, cum ar fi echipamente sau computere cu comand numeric, utilizeaz contactul dintre pies i duz pentru a amorsa arcul; duza i electrodul sunt n contact; cnd gazul ncepe sa curg, duza este mpins nainte. O alta metoda, foarte puin utilizat, este aceea de amorsare a arcului printr-o descrcare capacitiv n circuitul primar al sursei. 3.Echipamentele invertorizate pentru debitarea cu jet de plasm Sursele analogice, care utilizeaz de obicei o putere mai mare de 2kW, folosesc un transformator de nalt frecven. Invertoarele modific linia de curent n curent continuu, care este alimentat printr-un tranzistor IGBT (tranzistor bipolar cu gril izolat). IGBT-urile sunt ntlnite la surse de curent de nalt frecven. Schimbrile de frecven pot varia adesea de la 10 la 200Hz, depinznd de abilitatea tranzistorilor i rectificatorilor; schimbarea la frecvene mai mari reduce uor fluxul magnetic din transformatorul secundar i de aceea mrimea acestuia poate fi redusa constructiv. De aceea invertoarele folosite la debitarea cu jet de plasm au o putere mare i sunt uoare; modelele noi sunt echipate cu circuit intern care permite surselor care nu au factor de corecie al puterii s funcioneze cu ajutorul unor uoare generatoare de putere. 4.Metode de debitare cu jet de plasm cu comand numeric Tietoarele cu jet de plasm sunt de asemenea utilizate pe echipamentele de control cu comand numeric. Ideea utilizrii tehnologiei cu comand numeric este aceea de a permite sistemului computerizat sa controleze capul pistoletului
21

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

de debitat n vederea realizrii unor tieturi adnci i curate, putnd debita forme complexe. Debitarea metalelor de grosimi subiri cu ajutorul jetului de plasm este ncet ncet nlocuit de debitarea cu laser. 5.Costuri Echipamentele de debitat cu jet de plasm sunt relativ scumpe, din acest motiv ele sunt vndute n magazinele de sudura specializate i depozitate n condiii speciale.

Fig.13.2.13.1

Fig.13.2.13.2

Fig.13.2.13.3

22

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Fig.13.2.13.4

13.2.14.SUDAREA CU PLASMA(B.O.C)
Orice arc electric conine n anumite msuri plasm ; ea se formeaz n arcul WIG i n arcul MIG mai puin n arcul sudurii manuale cu electrozi nvelii, i n natur, n fenomene fizice ca de exemplu fulgerul. Utilajul modern cu plasm e proiectat s utilizeze acest fenomen, exploatnd astfel energia produs, sub o form adecvat sudurii, tierii i altor procedee conexe. Arcul dintre electrodul Wolfram i ajutaj poate fi transferat ctre piesa de lucru, ceeace permite folosirea unor cureni mai nali. Acest arc electric traverseaz o cale ionizat prin centrul fluxului de plasm, care la rndul ei este constrns de ajutajul de cupru, urcnd astfel nivelul energiei, i aducnd cu sine o surs de cldur extrem de concentrat. Suflaiurile de plasm folosesc aproape toate principiul de arc transferat. Controlul arcului de veghe (ntre ajutaj i electrodul wolfram), a gazelor, i apei de rcire snt prevzute n cabinetul de ataament plasm. Ordinea funcionrii acestor servicii e controlat automat de acest cabinet.

23

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Gazul plasmagen Gazul plasmagen n majoritatea cazurilor e argon. Debitul e de obicei 0.2510 litri/minut. In afar de a genera plasma, acest gaz apr electrodul de wolfram de contaminarea aerului. Baia de metal topit i cel vecin, care se rcete, snt protejate de aerul nconjurtor printr-un gaz extern. Acesta e n general un amestec de argon i 5% hidrogen, dei argon pur poate fi folosit n multe cazuri. Debitul acestui amestec e de 4-20 litri/minut, sau chiar mai nalt n anumite cazuri. Sudarea cu plasma a fost o dezvoltare natural a procedeului WIG, prin care energia de cldur a fost utilizat mai eficace i estemai uor contrabil cu o varietate de suflaiuri manuale sau automate. Sudarea cu plasm a reuit sa nlocuiasca sudarea WIG intr-o mulime de aplicaii. Suflaiurile de plasma folosesc mai puin curent de sudare decit in procedeul WIG, deoarece temperatura arcului mai concentrata. In sudarea otelului inoxidabil cu gaz protector argon+5% hidrogen - aceeai viteza de sudare va fi folosita, dar curentul va fi 30-40 amperi fata de 100 amperi cu WIG. Sudarea cu plasm poate fi de cteva ori mai rapid dect cea WIG. la un curent sudare identic. Aceasta e datorit faptului c curentul, i deci energia sa. e mai concentrat n cazul arcului-plasma. Automatizarea procedeului va oferi adevrate avantaje ale acestei rapiditi de sudare. Datorit vitezei sale inerente mai nalte, i al unui transfer de cldursuperior, sudarea prin plasma produce suduri mult mai nguste i deci i o Z.I.T. foarte limitat. Deformaiunile snt i ele reduse, iar metalele aliate vor suferi mai puin din cauza nclzirii produse de sudare.

24

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

13.2.14.1.

Dac n ntreprinderile se folosete procedeul WIG, ii putei mri eficacitatea, prin sporirea vitezei de sudare, folosind mai puin curent sudare, obinnd precizii mai nalte i-cel mai important, solicitnd o colarizare mult mai scurt a sudorilor. Se poate ajunge la acest obiectiv prin trecerea dela WIG la Plasm. Ori mai precis, adaugnd ataamentul Sabre-arc PW 200 la redresorul sau agregatul de curent continuu folosit la sudarea WIG. Iar n plus v trebuie suflaiul de plasm. Arcul de plasm e drept. ngust i foarte rigid. El nu poate fi micat ntr-o parte. Direcia n care e ndreptat va rmne absolut tot timpul. Ptrunderea sudureii e mult mbuntit, pe cnd cldura necesar e mult redus. Se poate avea o control desvirit asupra parametrilor de sudare, cci arcul de plasm nu e influenat aproape deloc de variaii n nlimea arcului, densitatea cldurii nu se schimb ridicnd sau cobornd becul. Acest avantai precum i rigiditatea arcului, descris mai sus. nlesnete sudarea n locuri cu acces greu. locuri strimte, etc. Un
25

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

alt factor care contribuie la calitatea nalt e in arcul de plasm deoarece el e drept i rigid i e aa de uor de meninut n direcia dorit, cldura e dirijat exact acolo unde e cerut, de unde se poate vedea de ce prin sudare cu plasm deformaiile snt drastic reduse. Suflaiuri de plasm Snt oferite dou modele : WP-3. dela 5A-100A i WP-4 de la 5A-200A. Ambele suflaiuri pot fi comandate ca model manual, ori ca model automat, pentru instalare n maini de sudare. Aceste suflaiuri snt mici i uoare, fiind manipulate extrem de uor, mai ales n locuri strimte. Circuitul de ap de rcire foarte eficace aduce apa aproape de ajutajul-bec. Becurile snt nurubate n ajutaj, ele putnd fi nlocuite la nevoie, fr a trebui s se nchid apa. Electrodul de wolfram central e meninut de un manon de strngere. i centrat de un ghid special din ceramic. Reglajul precis al electrodului se face cu ajutorul unei scule special livrata. Ataamentul Sabre-arc PW 200 Funcionarea lui se aseamn cu cea a procedeului WIG, dar unitatea de inalt frecven pentru amorsare servete la iniierea unui arc intern ntre electrodul de wolfram i ajutajul de cupru al suflaiului. Acest arc intern, arc de veghe, va transfera arcul de sudare, plasm n momentul cnd suflaiul va fi plasat peste zona de sudare i sudorul va apsa alterul de mn sau pedala de comanda. Plasma este soluia ideal n cazul cnd avei de tiat un metal dificil. Folosind suflaiul pentru plasm PT7 putei tia oel inoxidabil, nichel. Monel. aluminiu, etc. pn la grosimi de 175mm. Suflaiurile PT7 pot fi ataate urmtoarelor maini de tiat profile ale BOC Arcul de plasm e procedeul cel mai modern i economic pentru tierea unei game variate de metale feroase i neferoase. Arcul de tiere e iniiat de un arc de veghe dintre bec i electrod. Un gaz de obicei amestecul hidrogenului cu azot sau argon, trece prin suflai i e ionizat de ctre cldura arcului de veghe. Jetul ionizat - plasma, e constrns de ctre bec rezultnd vitez i o temperatur mrit. In acest jet un al 2-lea arc cel principal de tiere, e iniiat intre pies si electrod, acesta din urm avnd o temperatur pn la 24.000"C. Energia rezultat e folosit pentru a topi i vaporiza metalul tiat.

26

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Suprafeei tiat e calitativ foarte bun i curata i nu necesit pregtire sau finisare. Nu trebuie uitat nici viteza de tiere care e mult superioar. Caracteristicile procedeului Tieri de calitate remarcabil la majoritatea metalelor, inclusiv oel carbon, oel inoxidabil. Monel, InconeLfont, aluminiu, cupru i magneziu. Pornire instantanee - elimin prenclzirea. Distorsiuni i oxidare minime. Piesele turnate nu mai necesit prelucrare sau finisare. Viteze de tiere pn la de 10 ori mai mare dect la tierea convenional cu oxigen. Precizie de tiere deosebit de buna

Fig.13.2.14.2

Este vorba aici de suduri fine, suduri de precizie, pentru lucrri n miniatur. Cu "Sabre-Arc Micro 1 5" se pot executa suduri de nalt calitate n
27

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

grosimi de material care n mod normal reprezint probleme: 0.2mm-1,2mm n majoritatea cazurilor, sau 1,6mm n anumite aplicaii. Aceste suduri fine pot fi executate n aproape orice metal, ct de rar ar fi. chiar i metale diferite - (dar cu o excepie: aluminiu i magneziu). De cte ori se va ncerca a suda cu WIG la cureni foarte joi, i va fi greu de sudat, soluia va fi: Microplasm. Se vor obine rezultate de calitate nalt i cu mare uurin. Dece oare? Microplasm, cu arcul ei concentrat, poate suda cu un curent dat, de trei ori mai repede i mai simplu dect se poate suda prin WIG. Economisirea energiei electrice nu e nensemnat, dar adevratul avantaj al Microplasmei e aparent n precizia sa i marea stabilitate a arcului, care reprezint o mare uurin n manipularea suflaiului. Coloana principal a arcului e doar de 0,8mm lime, fiind perfect dreapt i extrem de stabil, deci va fi uor de ndreptat spre orice direcie dorit. Ea nu poate fi abtut dela baia format. E ca un vrf de ac care topete metalul doar dedesubtul su, fiind aa de fin, nt zona nclzit e infinit de ngust. Cu ct e mai puin cldura risipit, cu att se va reduce deformaia. Un alt punct de atracie al Microplasmei e faptul c e foarte tolerant asupra variaiilor distanei dintre becul suflaiului i piesa de sudat, fr ca aportul de cldur s sufere. Cu acest important avantaj, se poate intrevedea c colarizarea sudorului va fi si mult redus. Dup o perioad destul de scurt, sudorii pot produce suduri excelente, iar ca idee se poate spune c n 1 5 minute sudorul va nva s foloseasc utilajul Sabre-Arc. Mic i uor, acest suflai poate fi mnuit ca un creion. Electrodul de wolfram e complet aprat contra contaminrii aerului, iar sudorul nu va petrece mult timp ascuind electrodul aa cum e necesar cu suflaiul WIG. Deci se ntrevede nc un avantaj. Combinaia unui suflai uor de mnuit cu un arc extrem de stabil, nlesnete accesul in locuri strimte. Iar ca ncheiere, e bine de amintit c un arc de veghe ntre electrod i ajutajul de cupru, menine ionizarea gata de a amorsa arcul principal. Arcul de veghe e amorsat prin apsarea pe un buton deasupra suflaiului. Prezena acestui arc de veghe asigur amofsarea arcului principal mult mai eficace dect prin metoda 'nalt frecven' la WIG, i ca atare e mai uor s se instaleze suflaiul n momentul amorsrii la locul dorit

28

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

13.2.15.TAIEREA MANUALA CU PLASMA

Un jet de gaz supranclzit i de o vitez nalt ptrunde materialul, iar la captul arcului o temperatur de peste 16.0000C asigur topirea instantanee a oricrui metal cunoscut, dup care jetul susnumit sufl dincolo de material tot ceeace a fost topit. Arcul e mai nti amorsat n interiorul suflaiului, ntre electrodul de wolfram i becul de cupru. Gazul ce ptrunde n acest bec e forat n orificiul ngust al acestuia, i din aceast cauz e aruncat n afar sub forma unei plasme ionizate, ca o limb scurt de foc. Pentru a ncepe tierea, se aduce suflaiul deasupra metalului de tiat, cnd arcul e imediat transferat de la bec ctre acest metal, cu vigoare sporit, i direct dela electrod la piesa de metal de tiat. Un sistem compact, de sine stttor, oferind inginerului proiectant procedeul de tiere prin plasm sub forma cea mai economic si convenabil manipulrii. Folosit manual, cu un suflai extrem de ingenios tip PC100. acest sistem produce n mod foarte consistent margini tiate de o calitate nalt, chiar i atunci cnd viteza nu e aa de uniform. Secretul const n faptul c Sabre-arc PC100 poate tia la cureni de nivel foarte jos i deci cu viteze la care muncitorul dispune de o agilitate maxim, fr ns a reduce calitatea decuprii. Folosit n conjuncie cu maini convenionale de tiat contururi (cu flacr) suflaiul PC100 de tiere cu plasm, poate tia cu maximul de curent de 100A n DA de 100%. table de 25mm max. In ambele cazuri tierea va produce margini care, dac s-a reglat corect curentul i presiunea gazelor, vor fi perfecte, cu o fant extrem de ngust i n majoritatea cazurilor gata de a fi sudate, fr nici o alt pregtire. Sabre-arc PC100 este una din unitile cele mai rentabile de operat. Consumul de energie e mic. adic de circa 20kVA, la fel i gazul. De exemplu la 100A suflaiul va consuma un maxim de 18 litri argon i 10 litri hidrogen pe minut. Alt punct foarte economic al acestui utilaj e ntreinerea sa. care e foarte restrns iar piesele de schimb. n special becurile de cupru i electrozii wolfram, snt foarte durabile. Care snt beneficiile utilajului Sabre-arc ? Viteze de tiere precise i controlabile. Taie orice material conductor de electricitate. Poate fi ataat la orice main de tiere cu gaz.
29

Autor : profesor Tnase Viorel

SUDAREAMETALELORSIALIAJELOR
TANAVIOSOFT2011 C13

Nu e nevoie de a prenclzi metalul de tiat. Aportul de cldur n material e minim. Absena polurii cu fumuri sau gaze nocive (procedeu higienic). Nivel de zgomot redus. Mobilitate complet n tieri n locuri cari n mod normal ar fi inaccesibile. In orice uzin se ntimpin mereu cerinele unei producii mrite, unei caliti superioare, deformaiilor unghiulare reduse, precum i bineneles i cerina primordial a preului unitar cit mai ieftin. In multe cazuri, unele din aceste cerine pot fi satisfcute prin re-planificarea unei aplicaii anumite la sudarea automat. BOC livreaz o gam ntreag de maini potrivite tuturor procedeelor de sudare automat, precum i utilaj de manipulare i poziionare a piesei de sudat, fie manual, semiautomat sau complet automat. Aceast gam de produse e fabricat n uzina BOC de la Knowsley. ling Liverpool. i de unde aceste produse au desfacerea lor mondial sub marca MPE (Murex Positioning Equipment).

30

Autor : profesor Tnase Viorel