Sunteți pe pagina 1din 11

STUDIU DE CAZ: LATINITATE & DACISM

Proiect realizat de: Albu-Vlad Gabriel, Crîşmaru Teodora, Ionaşcu Diana Ioana şi Stancu Delia Andreea, Cls a XI-a A
ORIGINEA LIMBII

Originea limbii romane ese legata de procesul de formare a poporului roman,proces de sinteza daco-romana, asupra caruia s-
au exercitat in timp si alte influente.Procesul de formare a limbii romane este unul complex si de lunga durata.
Limba romana face parte din familia limbilor romanice, impreuna cu limba franceza, italiana, spaniola si altele. Toate limbile
romanice au evoluat in limba latina populara, varianta orala a limbii latine, folosita in vorbirea familiara si care ignora
aspectele normative.
Procesul de formare a limbii romane este unul complex si de lunga durata.Incadrandu-se in familia limbilor romanice, romana
este rezultatul unui ansamblu de evolutii si influente suferite de latina adusa de colonistii romani in Dacia si in provinciile
dunarene ale Imperiului roman. Procesul de transformare a latinei populare dureaza cateva secole si are anumite
particularitati in nordul si in sudul dunarii. O prima faza evoultiva ar fi aparitia limbii romane comune din latina vulgara. Prin
asezarea slavilor sia bulgarilor in zona sud-dunareana au loc stramutari de populatie romaneasca,rezultatul fiind aparitia celor
patru dialecte romanesti
Evolutia limbii romane literare a fost impartita de istoricii limbii in doua mari etape: perioada veche – pana la 1780 si perioada
moderna: dupa 1780. Perioada veche este dominata de cultura slavona, din care se traduc carti religioase sau laice incepand
cu secolul al XVI-lea. Primul document in limba romana care s-a pastrat este Scrisoarealui Neacsu din Campulung catre judele
Brasovului, din 1521. In secolul al XVIII-lea, tendinta de imbogatire a limbii se accelereaza, ea manifestandu-se tot sub
inraurirea limbilor greaca si latina. Prima gramatica romaneasca apartine lui Dimitrie Eustatievici Brasoveanul (1757). Limba
literara este aspectul cel mai elaborat, mai ingrijit al limbii unei comunitati, stabilit prin norme unitare si consolidat prin scris.
Limba literara este deopotriva conservatoare si inovatoare, acceptand modernizare.

Prima gramatica romaneasca

Scrisoarea lui Neacsu


ETAPELE FORMĂRII LIMBII ROMÂNE
Primul razboi 101-102 => Condițiile păcii: predarea armelor, mașinilor de război, constructorilor, dezertorilor, distrugerea
zidurilor cetăților, retragerea trupelor dacice de pe teritoriul cucerit de romani (Banat, Oltenia), Decebal să devină rege
clientelar al Romei. Adevărata intenție a lui Traian era să transforme Dacia într-o provincie, și astfel, i-a ordonat arhitectului
Apollodor din Damasc să construiască un pod de piatră peste Dunăre 
Al doilea razboi 105-106 => triumf urias pentru Roma; Decebal s-a sinucis=> Dacia anexata si organizata ca provincie a
imperiului( Dacia romana) 
ROMANIZAREA => secolul 2 Î.Hr.-106 D.Hr.-> comertul Daciei cu provinciile romane Moesia inferioara si superioara, 106D.Hr.-
271D.Hr.-> unde s-au alaturat si dacii liberi, prin intermediul comertului
DUPA RETRAGEREA AURELIANA =>  urmeaza o perioada in care cuvintele de origine latina se transforma sub actiunea unor legi
riguroase de transformare fonetica. Apare Crestinismul , dat de cetatenii romani( colonizati in provincial Dacia) si armata, urmat
de venirea popoarelor migratoare( goti, vizigoti, avari, huni, pecenegi, bulgari) slavi; slavii s au stabilizat si au fractionat legatura
dintre populatia romanica de la nord si sud de Dunare 

Provinciile romane: Dacia, Panonia si cele 2 Moesii


ROMANA COMUNA => initial era doar vorbita; limba de cult si cea utilizata pentru actele in din cancelariile domnesti era
slavona (litere chirilice). Era impartita in dialecte: daco-roman (nord de Dunare; aspectul cel mai ingrijit al limbii romane),
aroman (Grecia, Albania, Bulgaria; initial era folosit alfabetul grecesc si apoi cel latin) megleno-roman, istro-roman 
PERIOADA ROMANEI LITERARE VECHI => incepe odata cu primele manuscrise si continua cu primele tiparituri, fiind limba
textelor religioase.
PERIOADA LIMBII ROMANE MODERNE => incepe in secolul al XIX-lea cu primele texte ale marilor scriitori clasici
Perioada pasoptista: Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri
Perioada marilor clasici: Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale
Perioada interbelica: M. Sadoveanu, L. Rebreanu, L. Blaga, T. Vianu, G. Calinescu
Perioada postbelica neomodernism: Nichita Stanescu si postmodernism: M. Cartarescu

De la stanga la dreapta: V.Alecsandri, M.Eminescu, L.Rebreanu, N.Stanescu, M.Cartarescu


INFLUENTE
• Slava-> cea mai puternica influenta asupra limbii romane; a inceput cu secolul al VI-lea odata cu migratia slavilor pe teritoriul
de la sud de Dunare
• Maghiara-> nu sunt numeroase, dar cuprind cuvinte din lexical fundamental; ex:gand, oras.
• Greaca veche( sec VII-VIII-lea)datorita relatiile cu Imperiul Bizantin-> ex: matase, stol, zale; 
• Imprumuturi din turca( sec. XVIII-lea) ex: cazan, saltea, geam, cafea, lalea, liliac-> cuvinte de admiratie, de ceremonii si
divertismente
La sfarsitul secolului XVIII-lea incepe epoca moderna( caracterizata prin unificare si modernizare): Scoala Ardeleana, alfabetul
chirilic il inlocuieste pe cel latin.
Secolul XIX-lea vocabularul se modernizeaza prin imprumuturi masive din limbile romanice( italiana, franceza->ex:
sampanie, caiet, birocratie) si germane (in Transilvania-> snitel, cartof, surub) 
LATINITATEA
Latinitatea este un curent de idei referitor la originea latină a unui neam. Ideea latinităţii este un concept imperativ de afirmare
a identităţii etnice îndeosebi în Transilvania, dar receptat şi ca o firească necesitate de cunoaştere a originilor, de legitimare a
unui popor în faţa istoriei. Aceasta a avut un timp îndelungat de cristalizare şi de consolidare, începând cu marii cronicari şi
cărturari din secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, apoi de stolnicul Constantin
Cantacuzino şi de Dimitrie Cantemir şi atingând un punct de apogeu în epoca Şcolii Ardelene: Gheorghe Şincai, Petru
Maior. Alături de idei valoroase - unitatea şi continuitatea românilor şi combaterea teoriei imigraţioniste, a originii sud-
dunărene, necesitatea adoptării alfabetului latin - ei promovează şi evidente exagerări - originea pur romană a poporului român
şi a limbii, cu urmări în tendinţele de purificare a limbii de elementele nelatine, perpetuate până spre sfârşitul secolului al XIX-
lea. 

De la stanga la dreapta: G.Ureche, M.Costin, I.Neculce, G.Sincai, P.Maior, D.Cantemir


Opinii ce susţin latinitatea limbii
• Nicolaus Olahus este primul care afirmă unitatea de neam, de origine şi
de limbă a românilor din cele trei ţări în lucrarea ,,Ungaria”, scrisă în
limba latină la Bruxelles și terminată in 1536. El afirmă că: ,,Moldovenii
au aceaşi limbă, obiceiuri şi religie ca şi muntenii, se deosebesc numai
prin imbrăcăminte. [...] Limba lor şi a celorlalţi valahi a fost cândva
romană, căci ei sunt copiii din Roma”.
• În cultura românească, meritul intâietăţii în afirmarea ideii de latinitate a
limbii materne ii revine lui Grigore Ureche. El a demonstrat latinitatea
limbii române, într- un capitol din lucrarea sa, ,,Letopiseţul Ţării
Moldovei", consacrat special acestei probleme şi intitulat ,,Pentru limba
noastră moldovenească". El spunea ca: ,,de la Rîm (Roma) ne tragem; şi
cu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiul". Nicolaus Olahus
• Pentru Mihai Eminescu, etnogeneza se situează în seria fenomenelor
primordiale ilustrate de universul său poetic: cosmogonia şi sociogeneza,
creaţia lumii şi creaţia omului, a societăţii umane. Dacia este, în poezia
lui Eminescu, imaginea ideală a statului arhaic, generator de sacralitate.
Mai toată poezia eminesciană de inspiraţie istorică se află în genere în
amplul poem din 1872,,Memento mori". În ,,Memento mori" evocarea
epocilor se realizează la limita visului cu istoria şi cu filosoficul. Şi el
susţine ideea latinităţii: ,,Da, de la Roma venim, scumpi şi iubiţi
compatrioţi-din Dacia Traiană!”.
DACISMUL
Dacismul este un curent ideologic autohton, afirmat la începutul secolului al XX – lea, şi caracterizat prin exagerarea
contribuţiei dacilor în etnogeneza românească. Dacismul îşi face simțită prezenţa odată cu interesul romanticilor pentru
etnogeneză şi pentru mitologia din spațiul traco-dac. Acesta se conturează ca un curent de idei, mai mult sau mai puțin unitar,
mai ales în perioada interbelică, de multe ori fiind asimilat cu orientarea tradiționalistă

În multe din poeziile sale, G. Coşbuc a evocat


trecutul glorios al poporului nostru din cele mai
vechi timpuri si până în zilele lui. El vede istoria ca
o luptă neîncetată pentru libertate socială şi
naţională. Simboluri umane ale acestei lupte sunt
Decebal, legendarul Gelu, Mihai Viteazul, Tudor
Vladimirescu (,,Decebal către popor”, ,,Moartea lui
Gelu”, ,,Paşa Hassan”, ,,Oştenii lui Tudor”).
În ,,Decebal către popor”, regele formulează
cunoscuta maximă atribuită dacilor: „E rău destul
că ne-am născut”, numai pentru a sublinia că viaţa
în stare de robie ar mări chinul: „Mai vrem şi-al Alfabetul dacic
doilea rău?”. De aceea, Decebal, cheamă întreg
poporul dac la luptă împotriva cotropitorilor
romani. Lupta înseamnă jertfă, moarte demnă.
TRACOMANIA

Tracomania este un fenomen apărut in perioada interbelica şi în ultimii ani ai comunismului, şi care, aşa cum îi spune şi
numele, constă într-o manie tracică, exagerarea importanţei tracilor în vederea elucidării unor dileme istorice şi culturale. Ca şi
în perioada interbelică, tracomania nu era o simplă nebunie a unor fantezişti, ci expresia culturală a unei politici care urmărea
izolarea României şi care, în vremea comunismului, fiind susţinută de partid, devenise politică de stat. Ea face parte din ceea
ce Adrian Marino numeşte "obstacolele" în calea europenizării. Curentul tracoman s-a manifestat violent în perioada
interbelică, fiind cultivat de cei care reprezentau tendinţele totalitare în România.Revista "Săptămâna" patronată de Eugen
Barbu a tipărit o serie de articole inspirate de Iosif Constantin Drăgan în care era proclamată originea noastră tracică.

RAZBOAIEL LIMBA LIMBA


E DACICE VECHE MODERNA

ROMANIZAR LIMBA LATINITATE


EA COMUNA A

RETRAGERE
ETNOGENEZ
A DACISMUL
A
AURELIANA
VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE!

S-ar putea să vă placă și