FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE  

Elev:Lenghen Roberta-Denisa
Clasa:aXI a B2
◾Conștiința istorica se naște din încercarea de a construi identitatea unui popor, a unei națiuni prin raportare la alte
popoare, la alte națiuni. Câteva dimensiuni specifice acestei raportari sunt: situarea în timp si spațiu, evenimentele
istorice, limba, cultura si civilizația, mentalitatile.
◾Prima intenție însă a cronicarilor a fost aceea a recuperării trecutului. În
concepția lor, istoria era purtătoarea unor valori educative. Scrierile
cronicarilor sunt un act de mare patriotism prin reflectarea nazuintei
generale de eliberare de sub jugul otoman. Ei prezintă idea originii române
pure si a latinitâții limbii.
 Grigore Ureche
• Grigore Ureche (n. cca. 1590 – d. 1647) a fost primul cronicar moldovean
de seamă a cărui operă s-a păstrat.
◾Grigore Ureche redactează prima cronică în limba română și de
aceea este nevoit să inventeze o limbă scrisă, cartureasca, din
care nu lipsesc accentele specifice limbii vorbite. Letopisețului
Țării Moldovei scris de el prezintă evenimentele petrecute între
1359 ( domniile lu Dragos Voda) si 1594 ( înscăunarea lui Aron
Voda ), dar si o scurta expunere a istoriei antice care punctează
romanitatea. Afirmând identitatea de origine si de neam a
românilor de pretutindeni, latinitatea limbii romane, Ureche
încearcă sa contureze profilul identitar al românilor.
 Miron Costin
• Miron Costin (n. 30 martie 1633 – d. decembrie 1691) a fost un boier,
diplomat, dregător și important cronicar moldovean.
◾Miron Costin scrie si el un letopiset continuând cursul
evenimentelor istorice până în 1661. Relatarea este adesea
întrerupta de meditații asupra cauzelor care determină
suișurile si căderile omenești. Spre sfârșitul vieții scrie “ De
neamul moldovenilor, din ce țară au iesit strămoșii lor”,
rămasă însă neterminată. În această lucrare descrie istoria de
la cucerirea Daciei de către români, cu gândul de a
reconstitui epoca originilor. Miron Costin are o aplecare spre
estetica, în opera sa se recunosc tipare intacte latine precum
si modele ale retoricii clasice. Are o viziune europenistă si
universală.
Semnătura lui Miron Costin
 Constantin Cantacuzino

• Constantin Cantacuzino stolnicul (n. 1639 – d. 7 iunie 1716) a fost un

boier din Țara Românească, recunoscut drept un reprezentant de seamă al
umanismului în spațiul cultural român, cu aplecare spre domenii precum
istoria și geografia.
• Acesta este cel ce continuă eforturile cronicarilor moldoveni, fiind primul
care are gândul de a scrie o istorie completă a românilor. Opera sa “ istoria
Tarii Romanesti” rămâne nefinalizata. Firul evenimentelor se opreste în
navalirea hunilor condusi de Atilla (434), iar pasajul final se referă la un
eveniment aflat la aproape un mileniu distanță(descălecatul lui Radu
Negru Voda in Țara Românească). El vădește calități de istorie superioare
cronicarilor.
 Dimitrie Cantemir
• Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1674-d. 21 august /1 septembrie 1723.
Dimitrie Cantemir– a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-
aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc.
• Apogeul cronicarilor este reprezentat de Dimitrie Cantemir, în cultura
noastră fiind unul dintre cei mai eruditi umanisti. Cele mai valoroase lucrări
ale sale sunt despre istorie, față de cea a cronicarilor. În timp ce acestia
explicau fenomenul istoric prin voința forței divine, Cantemir interpreteaza
istoria dând atenție cauzalității. “Descriptia Moldovei”, carte redactată în
limba latină, ilustrează viziunea enciclopedica a autorului: opera este
alcătuită din trei părți: Geografică (discutând locul în care s-a format si
statornicit poporul român) , Politica(tratând instituția domniei, dar și
mentalitatile si tradițiile moldovenilor) si De statu ecelesiastico et litterario
Moldovie ( cercetând aspecte precum religia, limba, scrierea etc)
 Ion Neculce

• Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul Prigorenii Mici (azi Ion
Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, se
pare grec de origine, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache
Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.
◾ Așează in fața letopisețului ce continuă relatarea până în 1743 ( a doua
domnie a lui Constantin Mavrocordat ), “O sama de cuvinte”, legende
despre voievozi, boieri, țărani ascultate de la oameni bătrâni sau din
propriai amintire. Neculce intoarce scrisul cronicaresc la oralitate si
dovedeste caracter narativ. Dar nu și conștiința istorică la fel de moderna
ca a cronicarilor pe care îi continuă. El promovează autohtonismul si
naționalismul.
 Bibliografie
◾ 1.2.3- Conștiința istorica
◾4.5- Grigore Ureche
◾ 6.7- Miron Costin
◾ 8- Semnătura lui M. Costin
◾ 9.10- Constantin Cantacuzino
◾11.12- Dimitrie Cantemir
◾13.14- Ion Neculce