Sunteți pe pagina 1din 29

DOCUMENTE SIMILARE

Share on facebookShare on t itterShare on emai!Share on "rintMore Sharin# Ser$ice%0 CALCULUL ARDERII COM&USTI&ILILOR Ec'atii!e %toechiometrice (e ar(ere INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE )ENTRU )RODUSELE META&OND M* C* +OLD Cinematica f!'i(e!or )RINCI)IUL TE,NICII DE CONDENSARE TERMORE-ISTENTE L'crari (e intretinere* e."!oatare %i re"arare a "om"e!or centrif'#e TE,NOLO+II DE )ROCESARE )RIN DEFORMARE )LASTICA - Sa %e "roiecte/e tehno!o#ia (e !aminare a "ro('%'!'i %ina AC 01*2 conform 34242-05 ca!itate materia! Ca!c'!'! t'ratiei OR+ANOLO+IA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU )ISTON* A TUR&INELOR CU +A-E SI A COM)RESOARELOR Con%tr'ctia %i f'nctionarea fi!tre!or e!ectro%tatice )rinci"i'! (e f'nctionare

TERMENI im"ortanti "entr' ace%t (oc'ment


%tan( incercare tracti'ne 6 (ia#rama fiera%tra' 6 6 ca!c'! (e tracti'ne 6 or(in con%'m normat (e comn'%tibi! 6

CALCUL DE TRACTIUNE Tehnica mecanica


+ Font mai mare | - Font mai mic

CALCUL DE TRACTIUNE

Calculul de tractiune se face in scopul determinarii parametrilor principali ai motorului si transmisiei, astfel ca autovehiculul de proiectat cu caracteristicile definite in capitolele 1 si 2 si in conditiile preci ate in capitolul ! sa fie capa"il sa reali e e performantele prescrise in tema de proiectare sau a performantelor celor mai "une modele e#istente sau de perspectiva$

1. Alegerea randamentului transmisiei.


%entru propulsarea autovehiculului puterea de voltata de motor tre"uie sa fie transmisa rotilor motoare ale acestuia$

Transmiterea flu#ului de putere este caracteri ata de pierderi datorate fenomenelor de frecare din or&anele transmisiei$ E#perimentari efectuate au permis sa se determine urmatoarele valori ale randamentelor su"ansam"lelor componente ale transmisiei 'sunt pre entate numai acele componente care compun transmisia autovehiculului de proiectat( ) cutia de vite e*

'in treapta de pri a directa(+

'in celelalte trepte(+ ) reductor distri"uitor*

) transmisia lon&itudinala*

) transmisia pricipala*

pentru transmisii pricipale simple+

pentru transmisii pricipale du"le$ Deoarece valoarea &lo"ala a randamentului transmisiei depinde de numerosi factori a caror influneta este dificil de apreciat, in calcule se operea a cu valorile din fi&ura ,$1$$

2. Motoare pentru automobile


2.1. Motorul sursa de energie pentru autopropulsare

Autopropulsarea automo"ilului se datorea a ener&iei mecanice primite de rotile motoare de la motorul automo"ilului$ Ea este posi"ila cand oferta facuta de motor este in concordanta cu necesarul de momente si puteri, necesar determinat din conditiile in care se deplasea a automo"ilul$ Aprecierea motorului ca sursa de ener&ie pentru autopropulsarea automo"ilului se face prin oferta de putere '%( si de moment '-($ .ferta se e#prima functie de turatia ar"orelui motor 'n(, printr/un camp de caracteristici %0f'n( si -0f'n(, numite caracteristici de turatie$ Domeniul de oferta este limitat de caracteristica de turatie la sarcina totala 'sau caracteristica e#terioara(, care determina posi"ilitatile ma#ime ale motorului in privinta puterii si momentului la fiecare turatie din domeniul turatiilor de functionare ale motorului$ %entru autopropulsarea automo"ilelor ma1oritatea motoarelor sunt motoare cu ardere interna 'm$a$i$(, cu piston in miscare de translatie si anume+ motoare cu aprindere prin scanteie 2 -$A$3$ '.tto( si motoare cu aprindere prin comprimare 2 -$A$C$ 'Diesel($ In fi&ura 2 sunt repre entate caracteristicile e#terioare, completate cu cur"ele consumului specific de com"usti"il, pentru un motor cu aprindere prin scanteie '-$A$3( si respectiv cu aprindere prin comprimare '-$A$C$($ 3emnificatia marimilor marcate in fi&ura este cuprinsa in ta"elul 1$2$ .ptiunea pentru un motor din cate&oriile de mai sus are in vedere tipul, caracteristicile si destinatia automo"ilului$

a7

b7

Fig.2. Forme tipice de caracteristici exterioare pentru motoare cu ardere interna

a( motor cu aprindere prin scanteie '-$A$3$(+ "( motor cu aprindere prin comprimare '-$A$C$( Tabelul 2..Marimi semnificative in caracteristica exterioara Turatia 3im"olul n4 nnce n% nma# nr Marimi corespunzatoare pentru: Putere Moment Consum specific %4 -4 ce o %-ma# / / / ce min %ma# %m %r -% -m -r ce p / ce r

Semnificatia minima de functionare de moment ma#im de consum specific minim de putere ma#ima ma#ima de functionare de re&ulator

Deoarece la -$A$C$ domeniul de utili are la propulsarea autovehiculelor este cuprins in intervalul turatiilor se considera* + + + $

2.2. !aluarea analitica a caracteristicii e"terioare De voltarea unor pro&rame de calcul pentru optimi area* le&ilor care &uvernea a functionarea &rupului moto/propulsor* le&ilor de le&atura dintre componentele echipamentului moto/propulsor pentru im"unatatirea acordarii motorului cu transmisia+ constructiva a solutiilor e#istente, reali ata prin im"unatatiri tehnolo&ice, adoptarea unor materiale cu calitati superioare, etc$

presupune e#istenta unor relatii analitice de evaluare a caracteristicii e#terioare a motorului$ !aluarea caracteristicii determinata e"perimental. %entru un motor e#istent caracteristica e#terioara se determina pe standul de incercat motoare$ In acest ca evaluarea caracteristicii e#terioare revine la prelucrarea datelor e#perimentale o"tinute la incercarea pe stand a motorului$ Dupa prelucrarea datelor e#perimentale /conform cu metodolo&ia de incercare/ se o"tin mai multe puncte semnificative ale dependentei puterii sau momentului in functie de turatia ar"orelui cotit al motorului$

%entru o functie , cunoscuta numai printr/un numar limitat de puncte 'suportul interpolarii(* #4, #1,5,#n prin valorile f'#4(, f'#1(,5f'#n(, comportarea functiei in afara acestor puncte se face printr/un polinom generalizat de interpolare de forma* '1( in care functiile liniar independente*

sunt cunoscute si constituie baza interpolarii$ %entru baza polinomiala aceste functii liniar independente sunt polinoame de ordinul n$ Determinarea polinomului &enerali at de interpolare 'coeficientii a4, a1, 5$, an( se face impunand ca pe suportul interpolarii polinomul de interpolare sa coincida cu functia f* '2( Relatiile '1 si 2( sunt cunoscute su" numele de conditii de interpolare$ Impunand conditii de interpolare de forma*

'!( conduce la sistemul de ecuatii liniare*

',( Un mod simplu de determinare a polinomului %n'#( este acela de a ale&e coeficientii de forma* unde Inlocuind in relatia '2( si tinand cont de '6( se o"tine sistemul* '6(

'7( sau*

'8( %entru functiile u9'#( de forma* ':( Coeficientul c9 se determina din conditia u9'#9( 0 1 de unde*

';( Astfel functia u9'#( devine*

'14( Cu relatia de mai sus valoarea functiei f intr/un punct curent # se calculea a cu relalatia*

'11$( sus este formula polinomului de interpolare La&ran&e$

Relatia de mai

%olinomul de interpoalare La&ran&e pre inta proprietatea de insta"ilitate pentru un numar mare de puncte, cea ce determina la ale&erea de polinoame de interpolare de &rad mic vala"ile pe su"intervale$

Astfel pentru n<1 puncte*

in care se considera valorile functiei* $ 3e considera functii de interpolare spline cu"ice, locale pe su"intervalele*

de forma* '12( %entru marirea preci iei de calcul si pentru o"tinerea unor coeficienti polinomiali cu ordin asemanator de marime se foloseste forma normata*

'1!( Cei , coeficienti ai functiilor spline cu"ice se determina impunand* ) 2 conditii de valori*

'1,( )2 conditii de racordare 'continuitatea si deriva"ilitatea functiilor de interpolare vecine in punctele interioare(*

'16(

!aluarea caracteristicii necesare. De multe ori insa in activitatea de proiectare nu este cunoscuta caracteristica e#perimentala$ In acest ca se determina puterea si momentul ma#im si turatiile corespun atoare lor$ %entru motoarele e#istente aceste date se indica de constructor$

Daca un motor e#istent nu satisface conditiile dinamice ale automo"ilului proiectat se determina puterea ma#ima iar celelalte date se ale& in functie de recomandarile literaturii de specialitate$ In conclu ie, pentru evaluarea unei caracteristici ce nu poate fi determinata pe stand este necesar sa se cunoasca cel putin %ma#=n% si -ma#=n- 'pentru m$a$s$( si %r=nr 'pentru m$a$c$($ %entru motorul cu aprindere prin scanteie 'fi&ura 2$a( se pot scrie patru ecuatii*

si

'17(

%uterea si momentul fiind strict dependente cele patru conditii su&erea a ca puterea motorului cu aprindere prin scanteie poate fi evaluata printr/un polinom complet de &radul !$ '18( %entru ca turatia n are ordinul de marime in 1ur de 14! se prefera forma normata*

'1:( %entru re olvare se introduc doua noi marimi raportate*

respectiv,

'1;(

unde* ce se numeste coeficientul de elasticitate iar ca se numeste coeficientul de adapta"ilitate, re ultand sistemul &eneral*

'24( a carui solutie analitica este*

'21( unde A0ce<1+ >0ce/1$ In literatura de specialitate se prefera pentru evaluarea analitica a caracteristicii e#terioare polinomul incomplet de &radul ! de forma*

'22( ai carui coeficienti sunt de forma*

'2!( in acest ca coeficientul de adapta"ilitate nu mai este un parametru independent ci este definit ca o functie de coeficientul de elasticitate astfel*

'2,( Dependenta lui ca de ce face ca momentul ma#im -ma# o"tinut la evaluarea cu forma polinomiala redusa 'rel$1:( sa fie putin diferit de valorile indicate$ Evaluarea este satisfacatoare, a"aterile fiind de ma#imum 6?$ @olosirea coeficientilor polinomiali ai m$a$s$ pentru evaluarea caracteristicii e#terioare a motorului cu aprindere prin comprimare da re ultate eronate, deoarece, din sistemul &eneral lipseste ecuatia corespun atoare conditiei de putere ma#ima si asa cum re ulta din fi&ura 2$" la aceste motoare din cau a limitatorului de turatie cur"a puterii nu a1un&e la valoarea de e#trem 3istemul devine* ca in ca ul m$a$s$

'26( cu solutia*

'27( Cunoscand puterea in functie de turatia motorului, momentul motor se determina cu relatia*

'28( %entru completarea caracteristicii e#terioare cu cur"a consumului specific de comnusti"il se propune utili area realtiei*

'2:( Evaluarile caracteristicii e#terioare cu polinoame de &radul ! 'cu trei sau patru coeficienti( pot fi considerate ca forme AsplineB de ordinul ! particulare$ Ecuatiile '1:( si '22( sunt particularitati ale polinomului AsplineB dat de ecuatia '12( in care domeniul este format dintr/un sin&ur interval '#i04+ #n0n%($ Acest mod de tratare &enerat simplifica modelul de calcul si forma de traducere a datelor$ 2.#. Calcul caracteristicii e"terioare necesare Din relatiile '22( si '2:( se o"serva ca pentru calcul caracteristicii e#terioare sunt necesare* care sunt functii definite de coeficientul de elasticitate c, , cunoasterea coeficientilor polinomiali e pentru -$A$3$, respectiv coeficientul de elasticitate ce si coeficientul de adapta"ilitate ca pentru -$A$C$ '2!( si '27(+ cunoasterea turatiei de putere ma#ima n%+ cunoasterea unui punct de functionare a motorului '%,n( $

%entru predimensionarea motorului se au in vedere parametrii respectivi ai motoarelor automo"ilelor similare cuprinse in studiul solutiilor similare sau valorile medii ale parametrilor motoarelor actuale$ In ta"elele 2, !,,, 6, 7$ sunt cuprinse intervale de valori u uale la motoarele actuale$ Tabelul 2. Valori recomandate pentru coeficientii de elasticitate (ce) si adaptabilitate (ca) Tipul motorului -$A$3$ -$A$C$

4,,654$76 4,6654,86

1,1451,26 1,4651,16

Tabelul #. Turatii caracteristice ale motoarelor de automobile Tipul motorului $estinatia autoturisme autoturisme sport autocamioane auto"u e autoturisme autocamioane auto"u e 844/;44 / !44/744 844/;44 !64/844 6444/7444 7444/8444 !644/6444 ,444/6444 2444/,444 1,4651,16 1,1451,24 1,4651,14 1,14 1,14

-$A$3$

-$A$C$

Tabelul %. Valori pentru marimi caracteristice ale motoarelor de autoturisme Tipul $estinatia motorului autoturisme -$A$3$ autoturisme sport autoturisme -$A$C$ autocamioane

1,16 1,47 1,22 1,1:

1,84 1,!8 1,86 1,6;

4,8, / 4,8, 4,;1

1,4; / / /

6,8 / 6,4 2,7

Tabelul Valori ale consumului specific de combustibil la putere maxima Tipul motorului -$A$3$ -$A$C$ $estinatia autoturisme 2:45!64 autoturisme sport !145!,4 autocamioane, auto"u e !445,84 autoturisme 2245!,4 autocamioane, auto"u e /

Tabelul &. , ,Valori medii ale coeficientilor 'aloarea coeficientului -otor cu aprindere prin scateie 1,4 1,4 1,4 -otor cu aprindere prin comprimare in 4,:8 1,1! 1 doi timpi -otor cu aprindere prin comprimare in 4,6! 1,67 1,4; patru timpi Tipul motorului Din definirea conditiilor de autopropulsare deplasarea cu vite a ma#ima presupune de volatarea la roata a unei forte $ Din definirea puterii ca produs intre forta si vite a reali area performantelor de vite a ma#ima, in conditiile preva ute, presupune pentru motor de voltarea unei puteri*

'2;( unde* este puterea necesara pentru atin&erea vite ei ma#ime de deplasare+ este forta la roata la vite a ma#ima+ este randamentul transmisiei$

sau, prin e#plicitarea analitica a fortei la roata*

'!4( %unand conditia ca puterea la vite a ma#ima sa corespunda punctului de turatie ma#ima de functionare a motorului se o"tine, cu a1utorul relatiei '1:(, pentru puterea ma#ima a motorului urmatoarea e#presie*

'!1( %entru calcul in proiect a caracteristicii e#terioare a motorului datele cunoscute se vor inscrie in talelele 8, :, ;

Tabelul (. Valori ale turatiilor semnificative ale motorului Turatia n) Caloarea nM nce nP nma"

Tablelul *. Valori ale coeficientilor caracteristici ai motorului Coeficientul ce Caloarea ca

Tabelul +. Valori pentru trasarea caracteristicii exterioare a motorului Turatia n4 5 n5 nce 5 n% 5 nm P %4 5 %5 5 5$ %ma# 5$ %m M -4 5 -ma# 5 5$ 5$ -% 5 -m ce c4 5 5 5 ce min 5 ce% 5 5

Obs. In ca ul in care prin tema de proiectare se impune tipul motorului ce echipea a autoturismul, functie de modul de definire a motorului prin date e#perimentale sau prin date de performanta se procedea a dupa indicatiile de la para&raful 2$2$ In ca ul in care prin tema de proiect sunt preci ate atat tipul motorului cat si puterea ma#ima a acestuia dupa determinarea valorilor turatiilor semificative ale motorului si a coeficientilor caracteristici ai motorului precum si dupa trasarea caracteristicii e#terioare a motoruluieste necesara determinarea vite ei ma#ime de deplasare a autovehiculului$ %entru aceasta se va utili a relatia '!4( scrisa su" forma*

'!2( si prin a carei re olvare se determina valoarea vite ei ma#ime de deplasare a autovehiculului$

%. $eterminarea marimii rapoartelor de transmitere ale transmisiei.

@unctionarea automo"ilului in conditii normale de e#ploatare are loc in re&im tran itoriu, &ama re istentelor la inaintare fiind foarte mare$ In aceste conditii re ulta ca la rotile motoare ale automo"ilului necesarul de forta de tractiune si de putere la roata sunt campuri de caracteristici avand in a"scisa vite a aleasa de conducator$ %entru ca sa poata acoperi cu automo"ilul acest camp de caracteristici, transmisia tre"uie sa ofere un asemenea camp$ Delimitarea unui asemenea camp de caracteristici este reali ata rational in urmatoarele conditii* a( motorul sa echili"re e prin conditiile proprii intrea&a &ama de re istente$ Acest lucru este posi"il cand puterea furni ata este constanta in toate re&imurile de deplasare$ Daca aceasta valoare constanta corespunde puterii ma#ime, se o"tine caracteristica ideala de tractiune data de relatia* [9D] unde* este forta la roata+ v este vite a de deplasare+ este puterea ma#ima la roata$ "( vite a ma#ima este delimitata prin puterea ma#ima de autopropulsare* '!!(

[m=s] unde* performanta$

'!,(

este forta la roata necesara deplasarii cu vite a ma#ima de

c( Cand v 4 re ulta din relatia '!,( o forta la roata infinita$ Ca urmare, la vite e mici, limita este data de aderenta rotilor cu calea*

Cu cele trei limite campul de oferta are forma din fi&ura !* Urmarirea conturului 1 / 2 / ! / , se o"tine printr/o transmisie continua intr/o valoare ma#ima data de conditia de forta la roata limitata de aderenta si una ma#ima data de conditia de vite a ma#ima$

La transmisiile in trepte, pentru a acoperi campurile de oferta in transmisie, sunt reali ate mai multe rapoarte de transmitere$ Determinarea rapoartelor de transmitere presupune formularea conditiilor de deplasare$

a( Fig. #. Campul de oferta.

"(

a( campul de oferta pentru forta la roata+ "( campul de oferta pentru puterea la roata$ %.1. $eterminarea !alorii ma"ime a raportului de transmitere al transmisiei. %entru valoarea ma#ima a raportului de transmitere, o"tinut cand este cuplata prima treapta de vite a in cutia de vite e se pot formula ca performante dinamice independente sau simultane urmatoarele* /panta ma#ima sau re istenta specifica a caii+ /acceleratia ma#ima de pornire din loc$ %erformantele date prin fortele la roata necesare pot fi formulate ca valori ma#ime cand fortele la roata oferite prin transmisie au valori ma#ime, respectiv motorul functionea a la turatia momentului ma#im iar in transmisie este cuplat cel mai mare raport de transmitere, respectiv* '!6( la automo"ilele cu o punte motoare, si '!7( la automo"ilele cu tractiune inte&rala,

unde* este raportul de transmitere in prima treapta a cutiei de vite e+ este raportul de transmitere al transmisiei principale+ este raportul de transmitere al reductor/distri"uitorului$ Din conditia de autopropulsare*

'!8( se o"tine*

'!:( %entru ca forta la roata necesara sa fie situata in domeniul de oferta tre"uie ca ea sa nu depaseasca valoarea aderentei pentru conditia specifica de deplasare* '!;( sau

',4( de unde*

',1( @unctie de modul de or&ani are &enerala a transmisiei si de parametrii constructivi ai automo"ilului, &reutatea aderenta are valorile* pentru automobile x ! cu puntea motoare in fata"

',2( unde m1 este coeficientul de incarcare dinamica in re&im de demarare la limita de aderenta pentru puntea fata dat de relatia*

',!( pentru automobile x ! cu puntea motoare in spate"

',,( unde m2 este coeficientul de incarcare dinamica in re&im de demarare la limita de aderenta pentru puntea spate dat de relatia*

',6( pentru automobile x ',7( Obs$ In ca ul autoturismelor , # , cu roti cuplate prin reductor/distri"uitor se defineste un raport de transmitere ma#im al transmisiei cu reductor/distri"uitorul cuplat in treapta reducatoare motoare $ si un raport in ca ul utili arii cu o sin&ura punte

Tractiunea , # , cu treapta reducatoare se considera rationala maririi capacitatii de trecere pana la limita a"ordarii unor pante de !!5!6E, cand raportul de transmitere necesar este*

',8( unde $

In cel de/al doilea ca , cu o sin&ura punte motoare normala capacitatea dinamica de trecere tre"uie sa fie la limita automo"ilului cu capacitatea normala de trecere$ In acest ca se determina cu relatiile '!:( si ',1($

Raportul distri"uitorului$

este raportul necesar in treapta reducatoare a reductor/

,$2$ Limitarea de catre aderenta a valorii ma#ime a raportului de transmitere$ In cadrul capitolul ! s/a determinat ecuatia &enerala de miscare a autovehiculului si au fost identificate trei ca uri particulare de deplasare a autovehiculului, respectiv* #. $eplasarea cu viteza maxima 2 'valoarea minina a raportului de transmitere al transmisiei se determina din conditia deplasarii autovehiculului cu vite a ma#ima(+ 2$ $eplasarea pe calea cu inclinare longitudinala maxima sau pe cale cu rezistenta specifica maxima % 'aceasta re&im de deplasare este utili at pentru determinarea valorii ma#ime a raportului de transmitere al transmisiei(+ Ecuatia &enerala de miscare a autovehiculului capata forma*

!$ &ornirea de pe loc cu acceleratia maxima % 'acest re&im de deplasare este utili at pentru determinarea valorii ma#ime a raportului de transmitere al transmisiei(+ Ecuatia &enerala de miscare a autovehiculului capata forma*

$ In cadrul capitoului , s/au sta"ilit valorile ma#ime ale reactiunilor tan&entiale F ale rotilor motoare 'in re&imul demararii( ca fiind e&ale cu reactiunile normale la limita de aderenta inmultite cu limita de aderenta$ De altfel aceasta verificare este facuta cu a1utorul relatiilor '!;(5',1($ Aceste relatii dovedesc faptul ca valoarea ma#ima 'ma#imum ma#imorum( a raportului de trasnmitere este intotdeauna cea care este determinata din conditia de aderenta$ Este posi"il ca in anumite situatii valoarea determinata din conditia deplasarii pe cel mai &reu drum sa fie cea care va fi utili ata pentru efectuarea calculelor ulterioare deoarece utili area unui raport de transmitere ma#im la limita de aderenta ar determina dimensiuni de &a"arit ale transmisiei foarte mari si in plus dinamicitatea sporita nu este o calitate a acestor autovehicule 'autocamioane, auto"u e, autovehicule destinate transportului de marfuri($ In ca ul autoturismelor se dovedeste mai 1udicioasa ale&erea ca valoarea ma#ima a raportului de transmitere pe cea determinata din conditia atin&erii la plecarea de pe loc a limitei de aderenta$ Aceasta conditie este vala"ila si pentru autoturismele proiectate sa se deplase e pe cai cu inclinare lon&itudinala nenula$

In fi&ura , sunt fi&urate re istenta totala a drumului 'pentru mai multe valori ale coeficientului re istentei la rulare, valoare considerata constanta datorita faptului ca deplasarea pe astfel de drumuri se face cu vite e mici( si limita de aderenta in ca ul unui autovehicul echipat cu tractiune , # , 'specific acestei tractiuni este faptul ca ($

Figura %. 'ezistenta toatala a drumului vs. limita de aderenta Aceast rationament este corect si in ca ul unor cai de deplasare a caror calitate nu este foarte "una 'creste coeficientul re istentei la rulare si scade coeficientul de aderenta(

Figura 'ezistenta toatala a drumului vs. limita de aderenta

Astfel apare o limitare a valorii pantei ma#ime care poate fi urcata de un astfel de autovehicul$ In fi&ura 7$ sunt pre entate valorile limita ale pantelor care pot fi urcate de un autoturism pentru valori diferite ale coeficientului de aderenta$

Fig.&. $eterminarea ung(ilui maxim al inclinarii longitudinale din conditia deplasarii la limita de aderenta In pre ent automo"ilele echipate cu tractiune inte&rala permanenta sunt carateri ate de performante dinamice foarte "une astfel ca ale&erea ca valoare ma#ima a raportului de transmitere determinat din conditia plecarii de pe loc la limita de aderenta este 1ustificata$ Un ca particular al acestei situatii este cand pentru deplasarea pe un drum cu re istenta specifica mare se utili ea a tractiunea inte&rala si cand pentru deplasarea de drum cu inclinare lon&itudinala nula se utili ea a tractiunea pe o sin&ura punte 'de re&ula puntea spate($ %entru e#emplificare se considera au autoturism or&ani at cu puntea motoare in spate, echipat cu un motor a carui putere ma#ima este de 144 9D la turatia specifica de 6644 rot=min$ -omentul ma#im cu valoare -ma#021!,4!, N$m este atins la turatia de !644 rot=min iar vite a ma#ima de 164 9m=h este reali ata la turatia de 6844 rot=min$ In plus se mai definesc marimile raportate si , valoarea coeficientului de aderenta respectiv valoarea coeficientului re istentei la rulare $ Caloarea ma#ima a pantei care poate fi urcata de acest autovehicul este $ Ra a de rulare a rotii are valoarea m+ $ Relatiile pentru determinarea valorilor ma#ime ale raportelor de transmitere sunt*

a( &lecarea de pe loc la limita de aderenta"

',:( "( $eplsarea pe drumul cu rezistenta specifica maxima"

',;( in acest ca se face verificarea da deplasarea pe acest drum poate fi facuta fara a se depasi limita de aderenta$

$ '64( 3e verifica daca $

In aceste situatii automo"ilele sunt echipate cu sisteme suplimentare de marire a capacitatii de trecere numite reductoare$ Din cele doua conditii, aceea de plecare de pe loc la limita de aderenta ',:( si cea a deplasarii de drumul cu re istenta specifica ma#ima se poate determina valoarea de transmitere a reductorului*

'61( Obs. &entru situatia in care automobilul este ec(ipat cu reductor ditribuitor valoarea raportului de transmitere pentru treapta redusa (treapta a ))*a) se alege in intervalul de valori . Treapta ) are in general un raport de transmitere egal cu unitatea dar se pot alege si valori cuprinse in intervalul . +ceasta alagere este ,ustificata de obtinerea unor dimensiuni mai reduse ale angren,elor de roti dintate din cutia de viteze. )n cazul alegerii pentru prima treapa a reductorului a unui raport supraunitar trebuie revizuit raportul de transmitere al celei de*a doua trepte a reductorului astfel ca deplasarea pe panta cu rezistenta specifica maxima sa fie posibila.

&rin alegerea pentru prima treapta a unui raport de transmitere supraunitar valoarea raportului de trasnmitere al primei trepte al cutiei de viteze se micsoreaza.

astfel ca pentru treapta a doua a raportului de trasmitere se calculeaza o noua valoare"

'62(

%.#. $eterminarea !alorii minime a raportului de transmitere al transmisiei. Caloarea minima a raportului de transmitere al transmisiei este determinata din conditia cinematica de reali are a vite ei ma#ime de performanta cand motorul functionea a la turatia ma#ima*

'6!( ,$,$ Determinarea numarului de trepte pentru cutia de vite e si a marimii rapoartelor de transmitere ale transmisiei$ In a"senta altor conditii de dimensionare a transmisiei, valoarea minima se considera reali ata printr/o cutie de vite e avand treapta finala cu raport de pri a directa ' ($

In acest ca

de unde re ulta

In ca ul eta1arii cutiei in pro&resie &eometrica, intre valoarea ma#ima si minima in cutia de vite e sunt necesare n trepte date de relatia*

'6,( determinata din conditia demara1ului in domeniul de sta"ilitate al motorului$ @iind determinat numarul de trepte si tinand seama ca in01, raportul de transmitere intr/o treapta G este dat de relatia*

'66( ,$ Determinarea rapoartelor de transmitere ale transmisiei necesare reali arii performantelor de vite e in one de turatie ale motorului caracteri ate de functionare economicoasa$ @unctie de tipul si destinatia automo"ilului, acesta este utili at cu preponderenta la anumite vite e medii de mers$ 3/au denumit vite e medii de mers, media vite elor sta"ili ate de deplasare intr/un anumit re&im, deci fara considerarea opririlor si a re&imurilor tran itorii$ Astfel de vite e mici, corespun atoare re&imurilor ur"ane de deplasare se numesc vite e ur"ane medii ' (, iar cele mari vite e intermediare medii ' ($ @unctionarea economicoasa a automo"ilului presupune ca la astfel de re&imuri de deplasare motorul sa functione e in one cu consum favora"il, respectiv la o turatie medie economica $ Cinematic, functionarea automo"ilului cu cutia de vite e in trepte este asi&urata in conditiile de mai sus daca in transmisie se reali ea a rapoartele* pentru vite a ur"ana medie*

'67( pentru vite a interur"ana medie

'68( La ma1oritatea autovehiculelor rapoartele*

sunt in limitele

Re ulta de aici ca si , adica conditiile interur"ane sunt de re&ula indeplinite intr/o treapta su"unitara a cutiei de vite e, iar conditiile ur"ane intr/o treapta supraunitara$

Considerand rationala reali area vite ei ma#ime in treapta de pri a directa a cutiei de vite e, deci , atunci, in cutia de vite e sunt necesare rapoartele*

'6:( si

'6;( care asi&ura deplasarea ur"ana si respectiv interur"ana in conditii de economicitate sporita$ Daca , introducerea unei trepte suplimentare fata de eta1area in pro&resie &eoemtrica nu este rationala, conditia de economicitate urmand a fi reali ata in ultima treapta a cutiei de vite e* '74( Daca se introduce o treapta suplimentara 'n<1( cu valoare calculata $

Aceasta a An<1B2a treapta nu este considerata in performatele dinamice, deoarece, datorita alun&irii cur"ei puterii, puterile disponi"ile sunt relativ sca ute, deci performantele automo"ilului sunt influentate ne&ativ$ Ea repre inta o treapta economica utili ata la deplasarea cu vite e constante mari, oferind totodata si posi"ilitatea unor usoare demara1e sau a"ordarea unor pante mici$ Daca s/au formulat conditii de mers ur"an, se o"tine de re&ula necesar un raport in cutia de vite e supraunitar, in 1urul ultimelor valori ale raportelor de transmitere ale cutiei de vite e eta1ate in pro&resie &eometrica$ Ca valori u uale penultima treapta a cutiei de vite e are raportul in limitele* valoarea , media dintre ultimele doua trepte va avea astfel $ Daca pentru raportul necesar este indeplinita conditia atunci se atri"uie $ se

considera suficienta ultima treapta a cutiei de vite e$ Daca

ultimei trepte a cutiei de vite e valoarea raportului necesar de mers ur"an In ca ul in care nu se dispune de date e#perimentale pentru definirea onelor de functionare economicoasa a motorului se aprecia a turatia economica in limitele intervalului*

'71( Tabelul 1). Timpul relativ de utilizare a treptelor de viteza Conditii de deplasare Deplasari ur"ane Deplasari interur"ane Tipul automobilului Autoturisme Auto"u e Autocamioane Autoturisme Auto"u e Autocamioane Timpul de utilizare a treptelor de !iteza ,-. 1 2 ! , 3uprapri a ! 14 64 14 / 4,6 7,6 2! 64 / 4,6 ,,6 14 26 26 2 : 16 !4 !6 4,6 2,6 8 86 / 1 ! !4 !4 24 Timpul de deplasare prin inertie 28 24 26 14 16 17

"emplu de calcul
Tema de proiect* pentru un autoturism cu caroseria de tipul limi ina la care se cunosc caracteristicile sa se efectue e studiul dinamic$

Calcul de tractiune se face in scopul determinarii parametrilor principali ai motorului si transmisiei, astfel ca autovehiculul de proiectat cu caracteristicile definite in e#emplele ce insotesc capitolele 1 si 2 si in conditiile preci ate in capitolul ! sa fie capa"il sa reali e e performantele impuse in tema de proiectare sau a performantelor celor mai "une modele e#istente sau de perspectiva$ 3tudiul solutiilor similare ofera informatii le&ate de tipul motorului utili at precum si informatii le&ate de modalitatea de amplasare a transmisiei pentru determinarea randamentului acesteia$ Astfel pentru autovehiculul de proiectat cu &rupul motopropulsor dispus in fata 2 transversal valoarea calculata a randamentului transmisiei este* $ %entru motorul autovehiculului s/au ales valorile marimilor specifice pre entate in ta"elele E#$1, E#$2$ Tabelul ".1. Valori ale turatiilor semnificative ale motorului Turatia n) Caloarea :44 nM !!44 nce !,64 /P 6644 nma" 7444

Tablelul ".2. Valori ale coeficientilor caracteristici ai motorului Coeficientul ce Caloarea 4,7 ca 1,2 4,86 1,6 /1,26

%uterea necesara deplasarii cu vite a ma#ima se determina cu a1utorul relatiei '!4( astfel*

Acum se poate calcula puterea ma#ima a motorului cu a1utorul relatiei '!1(

%entru calcularea momentului motor si a consumului specific de com"usti"il se vor utili a relatiile '28( si '2:($ In ta"elul E#$!$ sunt trecute valorile necesare pentru trasarea caracteristicii e#terioare a motorului$

Tabelul ".#. Valori pentru trasarea caracteristicii exterioare a motorului n ,rot0min. :44 1244 1744 2444 2,44 2:44 !244 ##)) P ,12. 14$,: 17$;; 2,$46 !1$,, !:$;, ,7$!! 6!$!; 64: M ,/m. ce,g0123. obser!atii 124; 1!1; 1,!$6, 164$12 16,$;6 16:$4! 16;$!, 14+.%) !44$41 2:68 28!$64 27!$:4 267$,8 261$61 2,:$;2 2,:$7, turatia de mers in &ol

turatia de moment

n P ,12. ,rot0min. !,44 #%4) !:44 ,244 ,744 6444 6,44 44)) 6:44 7444 67$8! 68$6, 72$:: 7:$16 82$!1 816 87$,, (&.4) 8;8 841

M ,/m. ce,g0123. obser!atii ma#im 16;$!, 16;$28 16:$4! 16,$;6 164$12 1,!$6, 1!1; 1!2$:! 124; 11;$!: 2,:$61 2%*.4) 2,;$,8 262$:1 26:$61 277$6: 288$42 2:4$44 2:;$:! 2;8$12 turatia ma#ima de functionare turatia de putere ma#ima turatia de consum minim

Dia&rame caracteristice ale motorului 'capacteristica e#terioara insotita de caracteristicile partiale( sunt pre entate in fi&urile ,, , 7

%entru determinarea valorii ma#ime a raportului de transmitere se pune conditia plecarii de pe loc la limita de aderenta$ Astfel*

Determinarea valorii minime a raportului de transmitere se face respencandu/se conditia de deplasare cu vite a ma#ima 'impusa prin tema( in situatia functionarii motorului cu turatia ma#ima$

Numarul de trepte minim necesar este*

3e adopta pentru demara1 , 'patru( trepte plus o a cincea treapta pentru deplasarea interur"ana intr/un re&im economicos de functionare a motorului$ Tabelul ".%. Valorile calculate al rapoartelor de transmitere din cutia de viteze Treapta de !iteza 'aloarea raportului 5elatia de calcul

Tr$ I Tr$ II Tr$ III Tr$ IC 'pri a directa( Tr$ C 'treapa economica(

!,,4 2,27 1,64 1,44 4,:; /

Cu a1utorul acestor marimi se trasea a dia&rama fierastrau 'fi&$14$(