UNIVERSITATEA AUREL VLAICU" ARAD FACULTATEA DE TIINE EXACTE DOMENIUL LICEN ANUL III - SEMESTRUL I

Masina Enigma

STUDENT Neamtiu Oana

ARAD 2013

Masina Enigma

Inventata de catre Arthur Scherbius in 1918, Masina Enigma avut un important cuvant de spus in privinta invingatorilor celui de-al doilea razboi mondial. Aceasta este de fapt o masina electro mecanica portabila care se bazeaza pe rotori montati pe cilindri pentru a cifra si descifra informatia. Enigma insumeaza o intreaga familie, avand mai multe variante dezvoltate, initial aparand cele comerciale din care au derivat cele militare, mai sigure si imbunatatite.

Ca si alte masini cu rotoare, Enigma este o combinatie de sisteme mecanice si electrice. Mecanismul mecanic consta intr-o tastatura, un set de discuri rotative numite rotoare si un mecanism de deplasare care ajuta la miscarea unuia sau a mai multe discuri atunci cand o tasta este apasata. Exista mai multe tipuri de mecanisme, dar cel mai comun este cel pentru care rotorul de mana dreapta se misca pentru fiecare apasare de tasta si ocazional miscarea rotoarelor vecine este provocata. Miscarea continua a rotoarelor duce la o transformare criptografica diferita la fiecare apasare de tasta. Partile mecanice se comporta in asa fel incat sa se formeze un circuit electric diferit. Encriptarea propriu-zisa a unui caracter este facuta electronic. Cand o tasta este apasata, circuitul se completeaza; curent electric circula prin componente si in final lumineaza una din lampi, indicand litera de iesire. De exemplu, cand se incepe criptarea unui mesaj operatorul va putea apasa intai tasta A si lampa Z s-ar putea aprinde, devenind prima litera din mesajul criptat. Criptarea va continua in acelasi fel.

Diagrama de cablaj a mainii Enigma. Pentru a simplifica exemplul, sunt aratate doar patru componente din fiecare. In realitate, existau 26 de lampi, taste, prize si cablaje in interiorul rotoarelor. Curentul trece de la baterie (1) prin comutatorul bidirectional de litere (2) spre tabloul de prize (3). Tabloul de prize permite recablarea conexiunilor intre tastatura (2) si roata fixa de intrare (4). Apoi, curentul trece prin priza (3)neutilizata, deci inchisaprin roata de intrare (4), prin cablajele celor trei (n cazul Wehrmacht Enigma) sau patru (n cazul variantelor Kriegsmarine M4 sau Abwehr) rotoare (5) i intra in reflector (6). Reflector trimite curentul inapoi, pe o cale diferita, prin rotoare (5) si roata de intrare (4), i apoi prin priza S conectat cu un cablu (8) la priza D, i la un alt comutator bidirectional (9) care aprinde lampa. (poza 1)

Poza 1

Rotoarele formeaza inima masinii de criptat. Au aproximativ 10 cm in diametru, sunt fabricate dintr-un cauciuc tare cu o serie de ace actionate de arcuri, aranjate in cerc pe o parte, iar pe cealalta parte un numar de contacte electrice circulare corespunzatoare. Acele si contactele reprezinta alfabetul- de obicei de 26 de litere A-Z. Cand sunt alaturate doua rotoare acul unuia atinge un contact al rotorului vecin obtinandu-se astfel o conexiune electrica. In corpul rotorului, un set de 26 de fire conecteaza fiecare ac de pe o parte la un contact de pe cealalta formand astfel un patern foarte complex. Felul cum sunt fixate firele difera de la un rotor la altul. Un singur rotor face numai o criptare foarte simpla (criptare prin substitutie). De exemplu acul coresunzator literei E poate fi legat cu contactul corespunzator literei T pe fata cealalta. Complexitatea vine din folosirea a mai multor rotoare in serie -de obicei trei sau patru- si miscarea regulata a rotoarelor, aceasta ducand la o criptare mult mai complexa.

Reflectorul Cu exceptia modelelor timpurii A si B, ultimul rotor este urmat de un reflector (in german Umkehrwalze, o caracteristica patentata distinctiva a familiei Enigma printre variatele masini cu rotor construite in acea perioada. ) Reflectorul conecteaza iesirile din ultimul rotor in perechi redirectand curentul inapoi in rotoare prin o cale diferita. Reflectorul asigura faptul ca Enigma este reciproca: conventional criptarea se face la fel cu decriptarea. Reflectorul da Enigmei proprietatea ca nici o litera nu se cripteaza in ea insasi, proprietate exploatata de spargatori de coduri. Aceasta asigura c substituia criptografic va fi diferit la fiecare simbol, avnd ca rezultat un cifru cu substituie polialfabetic. (Pentru a evita implementarea doar a unui simplu (i slab) cifru cu substituie, unele rotoare se roteau la apsrile consecutive ale unei taste.)

Fiecare unitate care opera pe o reea primea o list de setri pentru mainile Enigma, valabil o perioad de timp. Pentru ca un mesaj s fie corect criptat i decriptat, att transmitorul ct i receptorul trebuiau s-i seteze maina Enigma n acelai fel; selecia i ordinea rotoarelor, poziia de pornire i conexiunile de pe tabloul de prize trebuia s fie identice. Toate aceste setri (care mpreun formau, n termeni moderni, cheia) trebuia s fi fost stabilite anterior, i erau distribuite n cri de coduri. (poza 2)

Poza 2

Starea iniial a unei maini Enigma avea cteva aspecte:

Ordinea roilor (Walzenlage)alegerea rotoarelor i ordinea n care sunt ele montate. Poziia iniial a rotoareloraleas de operator, diferit de la mesaj la mesaj. Setrile inelelor (Ringstellung)poziia inelelor alfabetice relativ la cablarea rotoarelor. Setrile prizelor (Steckerverbindungen)conexiunile prizelor de pe tablou. n versiunile cele mai recente, cablarea reflectorului reconfigurabil.

Poza 3

Descrierea matematic Transformarea Enigma pentru fiecare liter poate fi specificat matematic ca un produs de permutri. Presupunnd o main Enigma a armatei germane sau a forelor aeriene, fie transformarea tabloului de prize, cele trei rotoare. Atunci criptarea cea dat de reflector, i poate fi exprimat ca: . La fiecare apsare de tast, rotoarele se modific, schimbnd transformarea. De exemplu, dac rotorul din dreapta este rotit cu poziii, transformarea devine , unde respectiv cele date de

este permutarea ciclic ce transform A n B, B n C, i aa mai departe. Analog, rotoarele stng i central pot fi reprezentate ca rotaiile de criptare poate fi descris ca: i ale lui i . Transformarea de

Cate chei poate avea masina enigma?

R: pozitii a rotoarelor - 6 (123, 132, 213, 231, 312, 321) pozitii a inelelor - 26 X 26 X 26 17.576 setarile prizelor - 6 perechi de litere din 26 100.391.791.500 Numar total de chei : 6 X 17.576 X 100.391.791.500 = 10.586.916.764.424.000

Abrevieri i moduri de lucru Maina Enigma a armatei utiliza doar cele 26 de caractere alfabetice. Semnele erau nlocuite de combinaii rare de caractere. Spaiul era omis i nlocuit cu X. Y era n general folosit ca punct. Unele semne erau diferite n alte pri ale armatei. Wehrmachtul a nlocuit virgula cu ZZ i semnul de ntrebare cu FRAGE sau FRAQ. Kriegsmarine ns, a nlocuit virgula cu Y i semnul de ntrebare cu UD. Combinaia CH, ca n cuvntul "acht" (opt) sau "Richtung" (direcie) au fost nlocuite cu Q (AQT, RIQTUNG). Dou, trei sau patru zerouri erau nlocuite cu CENTA, MILLE i MYRIA.

Bibliografie:

http://copiatac.3x.ro/Proiecte_AC/PandorRazvan/Masina%20de%20criptat%20Enigma.htm http://users.telenet.be/d.rijmenants/en/enigmatech.htm#rotorencryption http://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99ina_Enigma

http://www.codesandciphers.org.uk/virtualbp/enigma/enigma.htm http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/53/Enigma_wiring_kleur.svg poza 1 http://www.youtube.com/watch?v=ncL2Fl6prH8 http://www.youtube.com/watch?v=4L6KtS0t75w

http://www.enigmaworldcodegroup.com/ - simulator The Code Book How to Make It, Break It, Hack It, Crack It Simon Singh, Delacorte Press info + poza 2; 3.