Acţiunea câmpului electric şi a celui

magnetic asupra sarcinilor electrice

aflate în mişcare

Din clasele anterioare stiti ca forta pe care o exrcita câmpul magnetic asupra
unui conductor strabatut de curent, numita  forta electromagnetica ( ) este
perpendiculara pe directia conductorului si pe liniile câmpului magnetic, deci
si pe vectorul , iar sensul ei depinde de sensul curentului si de sensul liniilor
de câmp, deci si de sensul vectorului   .Orientare fortei electromagnetice
poate fi gasita cu ajutorul reguli mâinii stângi.Spre deosebire de câmpul
electric, la care forta este orientata pe directia câmpului electric  , în câmpul
magnetic directia fortei nu coincide cu directia  inductie magnetice  .

Forţa Lorentz a fost postulată de fizicianul olandez Hendrik Lorentz şi

reprezintă de fapt definiţia acestor câmpuri în funcţie de forţele măsurabile
experimental. Hendrik Antoon Lorentz (n. 18 iulie 1853, Arnhem, Olanda —
d. 4februarie 1928, Haarlem, Olanda)a fost
un matematician şi fizicianolandez, profesor de fizică
matematică la Universitatea din Leiden, laureat al Premiului Nobel pentru
Fizică în anul 1902 împreună cu Pieter Zeeman, pentru serviciul extraordinar
oferit prin studiile lor privind influenţa magnetismului asupra unor fenomene
de radiaţieHendrik Lorentz a elaborat în 1909 teoria electronică a materiei
("Teoria electronilor"), pe baza căreia a explicat un şir de efecte electrice şi
optice, între care şi efectul Zeeman. A descoperit, împreună cu Ludvig
Valentin Lorenz, relaţiile dintre refracţia luminii şi densitatea corpurilor
(relaţiile Lorentz - Lorenz) şi a pus bazele electrodinamicii mediilor în
mişcare, relevând aşa-numitele transformări ale lui Lorentz, care au avut un
rol esenţial în formularea teoriei relativităţii.