ARGUMENT

Elementele elastice (numite si arcuri) sunt organe de

masini ce se caracterizeaza prin deformatii elastice mari care
apar sub actiunea unui semnal exterior. Semnalul poate fi:
forta, moment, presiune, temperatura. Dupa incetarea actiunii
exterioare, revin la forma si dimensiunile initiale.

Pot fi folosite in urmatoarele scopuri:

. pentru acumulare de energie si ca elemente motoare, redand

energia pe care au acumulat-o in timpul deformatiei;

. ca amortizoare pentru socuri, cand energia masei in miscare

este folosita pentru incarcarea arcului;

. pentru exercitarea unei forte permanente dupa tensionare;

. pentru asigurarea urtei legaturi elastice intre doua sau mai

multe organe de masini.

Lucrarea este structurata in 5 capitole si bibliografie,

dupa cum urmeaza:

CAPITOLUL.I.GENERALITATI

CAPITOLUL II. CALCULUL ARCURILOR

CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA ASAMBLARII

ARCURILOR

CAPITOLUL IV. CONTROLUL ASAMBLARILOR CU

ARCURI

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA 444d34e

SECURITATII MUNCII

BIBLIOGRAFIE

Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa

imbine scopul informativ cu cel formativ.
 Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje
si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu
alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL I . GENERALITATI

1.1. GENERALITATI CU PRIVIRE LA ARCURI

Elementele elastice (numite si arcuri) sunt organe de masini ce

se caracterizeaza prin deformatii elastiee mari care apar sub
actiunea unui semnal exterior. Semnalul poate fi: forta,
moment, presiune, temperatura. Dupa incetarea actiunii
exterioare, revin la forma si dimensiunile initiale.

Pot fi folosite in urmatoarele scopuri:

. pentru acumulare de energie si ca elemente motoare, redand

energia pe care au acumulat-o in timpul deformatiei;

. ca amortizoare pentru socuri, cand energia masei in miscare

este folosita pentru incarcarea arcului;

. pentru exercitarea unei forte permanente dupa tensionare;

. pentru asigurarea urtei legaturi elastice intre doua sau mai

multe organe de masini.

1.2.CLASIFICAREA ARCURILOR
Dupa criteriul constructiv, arcurile se clasifica in:

1. arcuri lamelare - formate din lamele sau foi; pot fi simple si

drepte, simple curbate perforate, in foi multiple;

2. arcuri spirale plane - se mai numesc arcuri lamelare

rasucite; sunt confectionate din bare de sectiune
dreptunghiulara sau circulara rasucite in forma de spirala;

3. arcuri bara de torsiune - sunt formate din bare drepte cu

sectiune circulara sau dreptunghiuIara;

4. arcuri elicoidale - formate din bare de diferite sectiuni,

rasucite in forma de elice; pot fi cilindrice de intindere-
compresiune, cilindrice de torsiune;
5. arcuri bimetalice - sunt formate din doua foi suprapuse si
pot fi lamelare, spirale plane, elicoidale;

6. membrane plane - sunt placi subtiri de forma circulara

sprijinite pe contur (au fost intalnite la manometre), [ ];

7. tuburi ondulate - denumite si silfoane; au forma cilindrica,

cu ondulatii pe suprafata laterala (au fost intalnite la
masurarea presiunii), [ ];

8. arcuri de cauciuc - pot inmagazina energii mari datorita

materialului din care sunt confectionate .

Fig. 1. Forme constructive de arcuri

In fig. 1 sunt prezentate cateva forme constructive de arcuri.

Dupa solicitare, in functie de directia si sensul fortelor, arcurile
pot fi:

de compresiune - elicoidale, inelare, disc;

de tractiune - elicoidale;
de torsiune - bare de torsiune, spirale plane,
elicoidale;
de incovoiere -lamelare sau in foi. Dupa natura
materialului arcurile pot fi:
 - din otel;
- din materiale neferoase;
din materiale nemetalice - cauciuc, mase plastice,
pluta, aer.
Alegerea materialelor pentru elementele elastice se face tinand
seama de urmatoarele criterii:

variatia in timp a proprietatilor elastice ale

materialelor;
- rezistenta la rupere;
- rezistenta la soc;
- coeficientul de dilatare liniara;
conductivitatea electrica pentru arcurile din domeniul
electric;
rezistenta la coroziune;
Materialele folosite pentru arcuri sunt:

- otel special pentru arcuri calit si detensionat;

- metale neferoase laminate la duritatea necesara
sau trase dur-bronz fosforos, alama, aliaje cu beriliu;
- materiale plastice;
- cauciuc.
1.3. CARACTERISTICILE ARCURILOR

Indiferent de varianta constructiva, calculul arcurilor se

efectueaza pe baza unor ipoteze caracteristice, si anume:

deformatia arcului este dependenta de sarcina;

solicitarile din material sunt dependente de sarcina
sau de deformatii;
lucrul mecanic de arcuire este dependent de sarcina si
de deformatie sau de solicitare.
Aplicand aceste ipoteze pentru arcul lamelar din fig. 2,
obtinem urmatoarea variatie a sagetii in functie de forta
aplicata:
 a. b.

Fig. 2. Variatia sagetii in functie de solicitare:

a - solicitarea este data de o forta si sageata liniara;

b - solicitarea este data de un moment si deformatia unghiulara

Sageata arcului (f) reprezinta cursa sau deformatia arcului.

In functie de solicitarea arcului si forma lui constructiva, poate
fi liniara (f) sau unghiulara ()

Incarcarea arcului poate fi o forta (F), o presiune (p) sau un

moment (M) si are rol de semnal exterior; in functie de semnal
se determina solicitarea.

Caracteristica arcului reprezinta dependenta dintre

deformatie si semnalul care o provoaca.

In figura 2, in varianta a, avem o solicitare forta si o sageata

liniara, iar in varianta b, o solicitare moment si o deformatie
unghiulara.

Caracteristica arcului se mai numeste si rigiditatea arcului.

Urmarind caracteristicile, observam ca putem scrie relatiile

pentru varianta a):

constant;

Pentru varianta b):

constant.

Rapoartele obtinute se numesc constanta sau caracteristica

arcului; aceasta isi schimba valoarea in functie de sageata.

Lucrul mecanic efectuat de arc este:

. pentru arcurile solicitate la incovoiere;

. pentru arcurile solicitate la rasucire;

Calculul arcurilor se face tinand seama de solicitarea la care

sunt supuse. Eforturile unitare care apar sunt:

- pentru arcuri supuse la incovoiere,

- pentru arcuri supuse la torsiune,
- pentru arcuri supuse la solicitari compuse, si .
CAPITOLUL II. CALCULUL ARCURILOR
2.1. CALCULUL ARCURILOR LAMELARE
Se mai numesc si arcuri in foi. Ele pot fi folosite ca arcuri
lamelare simple sau grupate, numite arcuri cu foi multiple.

2.1.1. Arcuri lamelare simple si drepte

Sunt arcuri lamelare alcatuite dintr-o singura lamela care
neincarcata are forma dreapta.
Arcurile lamelare se fixeaza, de obicei, rigid la un capat, ceea
ce inseamna ca sunt Incastrate si sunt incarcate la capatul
liber cu o forta P. O alta forma de fixare este cu arcul sprijinit
la ambele capete si incarcat la mijloc. Solicitarea principala a
unui asemenea arc lamelar este incovoierea.

Clasificarea arcurilor lamelare se face din punct de vedere

constructiv, tinand seama de:

. grosimea arcului, care poate fi constanta sau variabila;

. suprafata arcului, care poate fi: dreptunghiuIara,

triunghiulara, trapezoidala, parabolica.

In figura 3 sunt prezentate principalele tipuri constructive de

arcuri lamelare.

Fig. 3. Arcuri lamelare: a - arc lamelar dreptunghiular cu

sectiune constanta; b - arc triunghiular cu sectiune constanta;
c - arc trapezoidal cu sectiune constanta; d - arc cu sectiune
constanta, solicitat la mijloc; e - arc parabolic cu grosime
constanta: f - arc dreptunghiular cu sectiune variabila,
Pentru calculul arcurilor lamelare se considera cazul unui arc
lamelar simplu cu grosime constanta si sectiune
dreptunghiulara (fig. 4).

Fig. 4. Schema de calcul

pentru arcul lamelar

Arcul lamelar de forma dreptunghiulara incastrat la un capat

este cel mai frecvent intalnit.

Arcul fiind incastrat la un capat si incarcat la celalalt cu o

forta F, este solicitat la incovoiere si in aceasta situatie vom
avea:

Forta maxima pe care o poate suporta arcul deformandu-se

elastic este:

Relatia de determinare a sagetii f este:

unde

E- modulul de elasticitate longitudinal;

I-momentul de inertie al sectiunii-pentru dreptunghi:

Inlocuind forta F in relatia sagetii obtinem:

Lucrul mecanic acumunlat la deformarea arcului este obtinut

cu relatia:

unde -volumul arcului,

-coeficient de utilizare volumetrica a arcului, ceea ce

inseamna ca din volumul arcului inmagazineaza lucru

mecanic de deformatie.

Arcurile lamelare simple sunt utilizate ca elemente de apasare

elastica (fig. 5) cu forte relativ mici pentru mecanismele
aparatelor
 Fig. 5 Utilizarea. arcului
lamelar
pentru mecanismul cu clichet
2.1.2. Arcuri lamelare cu foi multiple
Sunt utilizate atunci cand lungimea arcului este limitata de
sageata data si se obtine o latime prea mare pentru lamela. De
asemenea, se utilizeaza daca se urmareste realizarea unor
forte de contact mai mari (fig. 6).

Fig. 6 Arc lamelar in foi multiple

Dispunerea foilor trebuie astfel realizata incat arcul intreg sa

prezinte caracteristici apropiate de solidul de egala rezistenta
la incovoiere, dar pentru evitarea frecarii este necesar ca
fiecare lamela sa aiba toata libertatea de miscare.
Fig. 7 Arcuri In foi multiple: a - arc Incastrat la un capat; b -
arc solicitat la mijloc; c - arc solicitat la un capat si fixat la
celalalt si la mijloc; d - arcuri duble solicitate la mijloc; e -
arcuri folosite la suspensia autovehiculelor

In fig. 7 sunt prezentate cateva arcuri cu foi standardizate

folosite in constructia automobile1ar, a materialului rulant
pentru cale ferata, dar si pentru ciocane pneumatice.

Arcurile prezentate in fig. 7 reprezinta diferite variante

articulate sau rigidizate, ceea ce modifica si modul de lucru al
acestora. Figura reprezinta o aplicatie a acestor arcuri la
constructia autovehiculelor.

Pentru calculul arcurilor in n foi multiple (numarul lamelelor) ,

momentul incovoietor va fi:
Pentru calculul arcurilor in n foi multiple (numarul lamelelor) ,
momentul incovoietor va fi:

considerand sectiunea unei lamele dreptunghiulare

Deoarece arcurile lamelare sunt standardizate, deci si

dimensiunile acestora, se determina numai numarul de lamele
si se verifica indeplinirea conditiei:

Daca foile sunt confectionate din otel de arc, atunci = 4000

6000 daN/cm2.

2.2. CALCULUL ARCURILOR ELICOIDALE

2.2.1. Arcuri elicoidale

Sunt arcuri executate din bare de sectiune circulara,

dreptunghiulara, patrata sau inelara, infasurate in forma de
elice pe o suprafata directoare care poate fi cilindrica, conica
sau parabolica.

Din punct de vedere functional, se impart in doua categorii:

. arcuri de compresiune, supuse unor sarcini axiale care

provoaca solicitarea de torsiune in sectiunea transversala a
barei rasucite in forma de elice; . arcuri de torsiune, supuse
unor momente de torsiune care provoaca solicitarea la
incovoiere in sectiunea transversala a barei rasucite.

La arcurile de compresiune, preluarea sarcinii este influentata

de forma capetelor sale. La aceste arcuri, capetele sunt
prelucrate incat ultima spira este polizata si adusa in contact
cu spira precedenta; suprafetele de reazem devin
perpendiculare pe axa arcului.

Acest lucru face ca preluarea sarcinii sa se faca centrat si sa

nu apara solicitari suplimentare in arc.
In fig. 8 sunt prezentate diferite variante constructive de arcuri
elicoidale de compresiune.

Fig. 8 Arcuri elicoidale de compresiune

Arcurile elicoidale de intindere au la capete dispozitive de

prindere pentru aplicarea sarcinii (fig. 9).

Spre deosebire de arcurile elicoidale de compresiune, la care

spirele se executa departate intre ele cu distanta e, cele de
intindere se infasoara strans. Contactul dintre spire poate
merge pana la o anumita apasare reciproca. Aceasta apasare
se numeste pretensionare si, de regula, se noteaza cu
De aceea, arcul va avea sageata numai dupa ce a fost invinsa
forta de pretensionare, care poate fi pana la 0,25 .~. 0,3 din
sarcina de lucru a arcului.

Fig. 9 Variante constructive pentru arcurile de intindere

2.2.2. Calculul arcurilor elicoidale

Pentru cele doua tipuri de arcuri elicoidale, calculul se face la
fel.

In fig. 10 este prezentat un arc solicitat la compresiune:

a - elementele geometrice ale arcului; b - fortele si momentele

care actioneaza asupra lui.
Fig. 10 Schema de calcul a arcurilor elicoidale

Pentru calculul de verificare al arcurilor se considera cazul din

figura precedenta al unui arc solicitat la compresiune.

Momentul de torsiune Mt care solicita sectiunea transversala a

barei este:

unde

- raza medie a spirelor.

Daca tinem seama de unghiul de inclinare al elicei arcului,

avem:

Momentul incovoietor este , care da o forta axiala

normala pe axa barei.

Unghiul ia valori intre 69, deci are valori mici, ceea ce

inseamna ca momentul incovoietor si forta axiala au valori
foarte mici si pot fi neglijate in calcul.

Daca notam cu indicele de infasurare al arcului si daca

acesta are valori mari, pentru efortul de torsiune maxim, avem:

Pentru tensiunea de forfecare a spirei avem:

Conform relatiilor stabilite la solicitari compuse, avem:

 .

Pentru calculul de dimensionare, din relatia de efort se deduce

diametrul, si anume:

Valorile coeficientului de infasurare al arcului trebuie sa aiba

urmatoarele valori:

- pentru arcuri infasurate la rece, 4 16;

- pentru arcuri infasurate la cald, 4 10.

Folosind expresia generala a lucrului mecanic pentru arcuri, in

acest caz, avem:

unde

V - volumul arcului;

G - modulul de elasticitate transversal;

- coeficient de utilizare volumetrica.

Sageata pentru o spira va fi data de relatia:

Sageata totala a arcului cu n spire este:

Arcurile elicoidale au o larga raspandire datorita posibilitatilor

multiple de forme constructive, dar si de transformare si
inmagazinare a semnalelor. In fig. 8.70 sunt prezentate cateva
aplicatii ale acestora.
Pentru calculul sagetii arcurilor de intindere pretensionate se
tine seama si de aceasta forta si vom avea:

Fig. 11 Aplicatii ale arcurilor elicoidale: a - mecanism de

formare a numarului la telefon; b - mecanism de blocare cu
electromagnet; c - mecanism de blocare al unui crichet; d -
suspensia unui tramvai.

CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA ASAMBLARII

ARCURILOR
CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA ASAMBLARII
ARCURILOR
Scule si dispozitive folosite. Tenologia asamblarii
arcurilor Arcurile elicoidale (de tractiune si
compresiune) sunt cele mai raspandite in practica si se
monteaza in general usor, fara a fi nevoie de scule si
dispozitive speciale.
3.1. ARCURILE ELICOIDALE DE TRACTIUNE (fig. 12.a.)
se asambleaza prin intinderea lor cu mana sau cu ajutorul unor
parghii. Pentru un montaj corect, este necesar ca cele doua
urechi de prindere sa fie perfect simetrice fata de axa arcului
si perpendiculare una fata de cealalta. Fixarea arcurilor de
tractiune se face prin agatarea urechilor de prindere de
piesele care se asambleaza. Este necesar sa se aiba in vedere
ca arcul sa nu atinga piesele invecinate, pentru a nu se
produce distrugerea arcului si a pieselor.

3.2. ARCURI ELICOIDALE DE COMPRESIUNE (fig.

12.b.) se monteaza de cele mai multe ori in stare comprimata.
Pentru aceasta se folosesc (ca scule) clesti manuali, cleme cu
surub, dispozitive speciale de strangere cu suruburi (fig.
2.55.), dispozitive cu parghii etc.

Fig 12. Arcuri elicoidale Fig.13. Dispozitiv cu

surub pentru montarea arcurilor
La montare se va urmari ca suprafetele de sprijin ale arcului
sa aiba o forma care sa permita stabilitatea sa. in acest scop
sunt prevazute proeminente de centrare ca in fig. 14.
Fig 14. Centrarea arcurilor pe
suprafete
cu proeminente de centrare
3.3. ARCURI SPIRALE sunt formate
dintr-un fir sau bara rasucite in forma
de spirala plana; se monteaza mai greu,
deoarece ele se pot introduce in casete
numai in stare stransa. Strangerea arcului se face cu mana,
daca arcul este de dimensiuni mici, sau cu manivele, pentru
arcuri de dimensiuni mari.
3.4. ARCURILE LAMELARE SIMPLE sunt utilizate ca
elemente de apasare la diferite mecanisme cu piedica. Ele se
monteaza prin incastrare la unul din capete, prin prindere cu
suruburi, prin nituire, prin lipire etc. (fig. 15.)

Fig .15. Montarea arcurilor

lamelare simple

3.5. ARCURILE IN FOI MULTIPLE se

compun din mai multe foi sau lame din
otel de arc (fig. 16.). Montarea lor
presupune o asamblare preliminara a
elementelor sale componente, in care scop se unge fiecare foaie
cu vaselina grafitata (pentru a se micsora frecarea dintre foi) si
se asaza foile una peste alta. Montarea se incepe cu foaia
principala, cea mai lunga, care se asaza pe bancul de lucru
sau in menghina. Peste aceasta se asaza una sau doua foi de
intarire, dupa care urmeaza foile de lungimi din ce in ce mai
mici,numite foi secundare. Toate foile se fixeaza cu un surub
central (bulon) sau cu un nit, introdus prin gaura din mijlocul
fiecarei foi. Datorita acestei fi xari, foile de arc se pot
aseza strans unele peste altele.

Pentru o oarecare solidarizare si pentru

impiedicarea deplasarii laterale a foilor, la capetele acestora se
monteaza bride care se strang cu suruburi. Bridele sunt de
forma U sau H.

Dupa aceasta asamblare in urma careia s-a obtinut arcul

in foi multiple, se face asamblarea lui in ansamblul general,
din care face parte, prin prinderea ochiurilor foii principale,
de suporturile ansamblului (de exemplu suspensia autovehi-
culelor) (fig. 17.).
Fig16. Monatarea unui arc in foi multiple Fig.17.
Utilizarea
arcurilor in
1.ochiul foii
principale;
2.foaie principala foi multiple
3. bride
CAPITOLUL IV. CONTROLUL
ASAMBLARILOR CU ARCURI
 Dupa operatia de asamblare, toate arcurile se controleaza cu
ochiul liber. Se verifica pozitia arcului, care nu trebuie sa frece
piesele din jur, pentru a nu se produce uzarea sau distrugerea
lor.

Se verifica prinderea capetelor arcurilor elicoidale, pentru a

nu iesi din locurile de prindere.

La arcurile in foi se verifica pozitia bridei, cu ajutorul

unui echer la 90'.

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA 444d34e

SECURITATII MUNCII

Masuri de tehnica securitatii muncii

Instructiunile de tehnica securitatii muncii la

asamblarea arcurilor se refera, in principal, la folosirea SDV-
urilor existente in atelierele de lucru.

. Se examineaza, inca de la inceput, sculele si

dispozitivele cu care se lucreaza. Ele trebuie sa fie in stare
buna de functionare, interzicandu-se utilizarea SDV-urilor care
nu prezinta siguranta maxima.

. imbracamintea va fi stransa pe corp iar parul va fi

acoperit.

. in timpul montarii, arcurile trebuie sa fie bine prinse,

deoarece sub actiunea fortelor ce le solicita, acestea pot
iesi din locasul de prindere si, prin destindere, pot
provoca lovituri sau taieturi, cu consecinte grave.

BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C.,

POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN,
Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si
instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN,

Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All
Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM,

Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei-
tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU,

Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura
Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si

tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991

rcurile au multiple utilizari in constructia de masini:

Ca amortizoare de socuri (suspensia automobilelor) ;

Elemente de actionare prin redarea energiei

acumulate (relee) ;

Pentru exercitarea unor forte de apasare (ambreiaje,

supape) ;

Pentru masurarea fortelor (dinamometre) ;

Pentru limitarea fortelor (cuplaje de siguranta cu

frictiune sau gheare).
 II. Clasificarea
arcurilor; materiale

folosite

Dupa forma constructiva

Cu foi

Elicoidale

Disc

Inelare

Spirale plane

Bare de torsiune

Speciale
 dupa directia si sensul
fortelor exterioare

de compresiune

de tractiune

de torsiune

de incovoiere

dupa forma sectiunii semifabricatului

cu sectiune rotunda

cu sectiune dreptunghiulara

cu sectiune patrata

cu sectiune profilata

dupa rolul functional

de amortizare

pentru acumulare de energie

pentru exercitarea unei forte

de reglare

de masurare
 Materiale pentru arcuri : trebuie sa asigure acumularea
unei cantitati cat mai mari de energie pe unitatea de volum, sa
aiba rezistenta la rupere, rezistenta la oboseala.
 Se vor folosi :

-oteluri carbon de calitate ( cu minim 0,4 % C) ;

-oteluri aliate cu Cr, Mn, Si, V (care contin intre 0,35 si 0,9 %
C).

Simbolizarea otelurilor romanesti pentru arcuri : ARC 1,

ARC 2,,ARC 13.

III. Feed back 1

1. Recunoasteti urmatoarele arcuri in functie de solicitarile

la care sunt supuse:
 ASAMBLRI ELASTICE

I Definiii, utilizri

Asamblarea elastic este mbinarea demontabil a

dou sau mai multe piese, utiliznd organe de asamblare
elastice de tip arcuri sau amortizoare.
Cele mai utilizate sunt arcurile. Ele realizeaz legturi
elastice total sau parial reversibile energetic. n faza de
ncrcare a arcului, solicitarea exterioar determin
lungirea sau scurtarea lui. n faza de descrcare, odat cu
ncetarea solicitrii, arcurile revin la starea iniial. Ca
urmare, energia nmagazinat prin deformare se va converti
integral sau parial n lucru mecanic util.
Arcurile au multiple utilizri n construcia de maini:
Ca amortizoare de ocuri (suspensia automobilelor) ;
Elemente de acionare prin redarea energiei acumulate
(relee) ;
Pentru exercitarea unor fore de apsare (ambreiaje,
supape) ;
Pentru msurarea forelor (dinamometre) ;
Pentru limitarea forelor (cuplaje de siguran cu
friciune sau gheare).
II Clasificarea arcurilor; materiale folosite

Dup forma constructiv

Cu foi
Elicoidale
Disc
Inelare
Spirale plane
Bare de torsiune
Speciale
 dup direcia i sensul forelor exterioare
de compresiune
 de traciune
de torsiune
de ncovoiere
dup forma seciunii semifabricatului
cu seciune rotund
cu seciune dreptunghiular
cu seciune ptrat
cu seciune profilat

dup rolul funcional

de amortizare
pentru acumulare de energie
pentru exercitarea unei fore
de reglare
de

msurare
 Materiale pentru arcuri : trebuie s asigure acumularea
unei cantiti ct mai mari de energie pe unitatea de volum, s
aib rezisten la rupere, rezisten la oboseal.
Se vor folosi :
-oeluri carbon de calitate ( cu minim 0,4 % C) ;
-oeluri aliate cu Cr, Mn, Si, V (care conin ntre 0,35 i 0,9 %
C).
Simbolizarea oelurilor romneti pentru arcuri : ARC 1,
ARC 2,,ARC 13.

III Tipuri de arcuri

 1. Arcuri lamelare sunt constituite dintr-o singur foaie
care are fibra medie dreapt sau curb. Sunt ncastrate la un
capt iar o for exterioar acioneaz la cellalt capt.
 Lamelele pot avea diferite forme : dreptunghiular,
triunghiular.

2 Arcuri cu foi multiple: necesare pentru preluarea unor

fore mai mari.
 3. Arcuri bar de torsiune : se utilizeaz la suspensiile
de automobile. Posed cea mai mare capacitate de acumulare a
energiei. Pot avea un capt ncastrat i unul liber sau pot fi
simplu rezemate la ambele capete.
 Dezavantajul acestui tip de arc : gabarit axial mare.

4 Arcuri elicoidale : se obin prin nfurarea srmei de o

anumit seciune (circular,
dreptunghiular, eliptic) pe o suprafa directoare (cilindru,
con, parabol).
 n cazul acestui tip de arcuri se introduce noiunea de
H0
0
Dm
coeficient de zveltee : ;
H0 = lungimea arcului
Dm = diametrul mediu al arcului
 0 3
Dac poate aprea flambajul
arcului n timpul serviciului. La aceste
arcuri se impune ghidarea lor pe cepuri
cilindrice sau n tuburi.

Arcurile elicoidale au mai multe soluii constructive n

funcie de solicitrile la care sunt supuse :
-arcuri elicoidale cilindrice de traciune (fig a)
-arcuri elicoidale cilindrice multiple (fig b)
-arcuri elicoidale cilindrice de torsiune (fig c, d)

Fig a

Fig c

Fig b

Fig d
 5. Arcuri disc : constau n unul sau mai multe discuri
elastice tronconice, care lucreaz simultan. Sub aciunea unei
fore axiale, arcul se deformeaz pn la aplatizare.

6.
Arcuri
inelare :
sunt constituite prin suprapunerea alternativ a unor inele
tronconice. Se monteaz n carcase telescopice. Ele preiau
sarcini mari n condiiile unor deformaii mici. Sunt utilizate n
cazuri de preluare a sarcinilor care acioneaz cu ocuri
(tampoane).
 7. Arcuri din cauciuc : sunt din ce n ce mai utilizate
datorit proprietii cauciucului de a se deforma i a
capacitii sale de amortizare. Se clasific astfel :
-arcuri de compresiune
-arcuri de ntindere
-arcuri de forfecare
-arcuri de compresiune forfecare
-arcuri de torsiune.

Materialele utilizate n constructia arcurilor se aleg astfel

nct sa ndeplineasca o serie de conditii generale, cum sunt:
rezistenta ridicata la rupere, limita ridicata de elasticitate,
rezistenta mare la oboseala (uneori si rezistenta la temperaturi
nalte, rezistenta la coroziune, lipsa proprietatilor magnetice,
dilatatie termica redusa, comportare elastica independenta de
temperatura etc.).

Materialele feroase dedicate constructiei arcurilor sunt

otelurile. Acestea pot fi oteluri carbon de calitate (OLC 55A,
OLC 65A, OLC 75A, OLC 85A) sau oteluri aliate (cu Si, pentru
rezistenta si tenacitate; cu Mn sau Cr, pentru calibilitate si
rezistenta la rupere; cu V, pentru rezistenta la oboseala; cu Ni,
pentru termorezistenta). Otelurilor pentru arcuri li se aplica un
tratament termic de calire si revenire medie, obtinndu-se n
acest mod o elasticitate marita n toata masa materialului.
Marcile de oteluri pentru arcuri sunt standardizate.

Materialele neferoase se folosesc, de regula, la arcuri

care lucreaza n cmpuri electrostatice, pentru care se doreste
lipsa proprietatilor magnetice. Cele mai utilizate materiale
neferoase pentru arcuri sunt alama si bronzul, dar si anumite
aliaje speciale (Monel, Inconel etc.).

Materialele nemetalice utilizate la arcuri sunt

cauciucul, pluta etc.
 Tehnologia de obtinere a arcurilor depinde, cu
precadere, de forma constructiva a acestora. Semifabricatele
pentru arcuri elicoidale se prezinta sub forma de srme, bare,
benzi etc.. Forma elicoidala se obtine prin nfasurare la rece (la
arcuri cu sectiune mica) sau prin nfasurare la cald (la arcuri
cu sectiune mai mare). Tratamentul termic se efectueaza, n
general, dupa nfasurare. La arcuri nfasurate la rece, putin
solicitate, tratamentul termic se poate face nainte de
nfasurare, urmnd ca dupa nfasurare sa se efectueze doar
operatii de revenire.

Calitatea suprafetei arcurilor este determinanta pentru

rezistenta acestora la oboseala. n scopul cresterii durabilitatii
arcurilor supuse la solicitari variabile, masurile care se iau
sunt: rectificarea suprafetei arcului (dupa tratamentul termic),
durificarea stratului superficial (daca nu este posibila
rectificarea), acoperirea suprafetei (pentru protectie mpotriva
coroziunii), evitarea decarburarii suprafetelor n timpul
tratamentului termic etc.

5.3. CARACTERISTICA ELASTIC

Arcul bara de torsiune este, asa cum i arata numele, de forma
unei bare ncarcata cu un moment de torsiune. Constructiv,
arcul se poate prezenta sub aspectul unei bare ncastrate la un
capat, ncarcata cu o forta aplicata prin intermediul unui levier
la celalalt capat (fig. 5.14, a)

Fig. 5.15
 a
b

Fig. 5.14

sau ca o bara libera, ncarcata la ambele capete cu forte, prin

intermediul unor leviere (fig. 5.14, b). Pentru evitarea
solicitarii de ncovoiere, bara se monteaza pe lagare cu
alunecare amplasate ct mai aproape de levierele de actionare.

Sectiunea arcului poate fi rotunda (fig. 5.15, a), inelara, patrata,

dreptunghiulara (fig. 5.15, b), hexagonala, compusa din mai
multe bare rotunde (fig. 5.15, c) sau dintr-un pachet de lamele
(fig. 5.15, d). Cel mai frecvent se ntlnesc barele cu sectiune
rotunda, care asigura uniformitatea distributiei tensiunii
tangentiale si simplitate tehnologica.

Avantajele arcurilor bara de torsiune sunt:

dimensiuni de gabarit reduse;

constructie simpla;

montaj si ntretinere usoara;

lipsa frecarilor interioare;

tehnologie de executie relativ simpla;

Arcurile bara de torsiune se utilizeaza la suspensia

autovehiculelor, cuplaje elastice, chei dinamometrice, aparate de
masura, instalatii de ncarcare a standurilor de ncercare etc.

recarea dintre lamelele arcurilor cu foi este dorita, n special

atunci cnd arcul se utilizeaza ca element de amortizare. O parte
din energia preluata de arc este transformata, prin frecare, n
caldura si nu mai este restituita sistemului din care face parte
arcul, dupa disparitia ncarcarii. Daca sarcina exterioara
actioneaza asupra arcului cu socuri mici, care nu nving frecarea
din arc si nu l deformeaza, acestea se vor transmite integral
sistemului din care face parte arcul. n aceste cazuri, frecarea
are un efect nedorit.
 Frecarea dintre foi depinde de o serie de elemente, cum
sunt: calitatea suprafetelor n contact, starea de ungere a
suprafetelor n contact, numarul si lungimea foilor.

Uneori, foile de arc se executa cu o curbura initiala, cu att

mai mare cu ct lungimea lor este mai mica, astfel nct sa se
asigure participarea tuturor foilor la transmiterea sarcinii.

RCURI INELARE

a
b

Fig. 5.21

Arcurile inelare se obtin prin nserierea unor inele tronconice

interioare sau exterioare, asamblate alternant, cu contact pe
suprafretele conice (fig. 5.21). Arcurile inelare preiau o sarcina
exterioara de compresiune, sub actiunea careia inelele interioare
tind sa si micsoreze diametrul, comprimndu-se, iar inelele
exterioare tind sa si mareasca diametrul, ntinzndu-se. ntre
inele apar forte de frecare mari, lucrul mecanic de frecare
ajungnd la 60.70% din lucrul mecanic al fortei exterioare, ceea
ce conduce la capacitate mare de amortizare. Datorita acestei
caracteristici, arcurile inelare se utilizeaza ca arcuri tampon, la
preluarea unor sarcini foarte mari (la arcurile tampon de la
materialul rulant). Unghiul a (v. fig. 5.21) al suprafetelor conice
(a @ 15) se alege astfel nct sa se evite ntepenirea arcurilor si
sa permita revenirea acestora la forma initiala, dupa ncetarea
actiunii sarcinii exterioare.
 Pentru marirea elasticitatii arcului, inelele
interioare si cele exterioare se pot realiza sub forma
prezentata n fig. 5.21, b.

Inelele de dimensiuni mari se executa prin forjare, iar cele

de dimensiuni mici prin matritare, suprafetele conice de contact
prelucrndu-se prin aschiere.

5.9. ARCURI DISC

c
d

Fig. 5.22

Arcurile disc sunt formate din una sau mai multe placi
inelare, de forma tronconica, fiind supuse la sarcini axiale de
compresiune. Elementele geometrice ale arcului disc, prezentate
n fig. 5.22, a, sunt:

Di - diametrul interior;

De - diametrul exterior;
 s - grosimea placii;

h - naltimea arcului.

Sub actiunea fortei exterioare F, arcul se deformeaza cu

sageata d, n sensul micsorarii naltimii h.

Conform prescriptiilor standar-dizate, compunerea arcurilor

disc se poate realiza:

n coloana, prin asezarea alternanta a discurilor (fig.

5.22, b), marindu-se elasticitatea;

n pachete de discuri suprapuse pe aceeasi parte

(fig. 5.22, c), rigiditatea obtinuta fiind mai mare si frecarile
mai pronuntate;

n coloana de pachete (fig. 5.22, d), cu rigiditate

intermediara celor doua moduri de compunere prezentate
anterior.

Arcurile disc se utilizeaza ca arcuri tampon la instalatiile de

matritat sau stantat, la fundatia masinilor grele, la tampoanele
unor vehicule etc., acolo unde trebuiesc preluate socuri rare si
mari sau sarcini statice foarte mari, cu deformatii relativ mici.

Discurile se obtin din tabla de otel de arc, prin stantare,

bombare conica (prin presare la cald), urmate de tratamentul
termic.

Calculul arcurilor disc este dificil, datorita complexitatii

solicitarilor si modificarii geometriei n timpul ncarcarii.
Metodica de calcul presupune distributia uniforma a presiunii pe
circumferinta discurilor si considera invarianta geometria
arcului. Caracteristica elastica a arcului disc este, n general,
neliniara, depinznd de raportul h/s si de modul de combinare a
discurilor.

5.10. ARCURI DIN CAUCIUC

Arcurile din cauciuc se utilizeaza datorita unor caracteristici

particulare speciale, determinate de proprietatile cauciucului.
Aceste caracteristici sunt: capacitate mare de amortizare,
capacitate mare de deformare, constructie si tehnologie simple,
functionare sigura si silentioasa, pret redus.

Capacitatea mare de amortizare a arcurilor din cauciuc se

datoreaza frecarilor interne prin care se preia aproximativ 40%
din lucrul mecanic al fortei exterioare. Aceasta poate duce la
fenomenul nedorit de ncalzire a arcului, ceea ce impune
prevederea unor masuri suplimentare pentru evacuarea caldurii.

Arcurile din cauciuc se utilizeaza, n special, pentru

amortizarea socurilor si vibratiilor, la suspensia vehiculelor sau
instalatiilor, la compensarea erorilor din unele lanturi cinematice
si la modificarea turatiei critice a unor sisteme mecanice.

Arcurile pot fi realizate sub forma de blocuri sau prevazute

cu cavitati.

Arcurile bloc, prezentate n fig. 5.23, sunt realizate prin

vulcanizarea cauciucului pe elemente metalice si pot fi folosite
pentru preluarea de sarcini verticale si orizontale (solutiile
constructive din fig. 5.23, a) sau numai pentru preluarea de
sarcini verticale (solutiile constructive din fig. 5.23, b).

Arcurile cu cavitati sunt prevazute cu sisteme de centrare n

structuri rigide (fig. 5.24), care sa mpiedice deformatia
transversala asimetrica a arcului.

Fig. 5.23 Arcuri bloc din cauciuc

rcurile in foi se folosesc cel mai frecvent ca arcuri de suspensie

si amortizoare de socuri la vehicule (automobile, locomotive,
tramvai, tractoare, vagoane) si la ciocane mecanice, tampoane,
de ascensor, de vagoane etc. Ele se compun din 6-15 foi
suprapusem de diferite lungimi, formand un solid de egala
rezistenta.

Un caz particular il constituie arcurile lamelare. Acestea sunt

formate dintr-o singura foaie (lama) de otel sau alt material
elastic, care la un capat este incastrata, iar la celalalt supusa
unei forte.

Arcurile lamelare se folosesc la diferite masini, mecanisme,

dispozitive si aparate. Un exemplu in acest sens il constituie
arcul lamelar montat la un mecanism cu clichet sau, in general,
la dispozitivele cu piedica si la cele de zavorare.

Arcurile-bare de torsiune sunt formate din bare cu sectiune

circulara, solicitate in timpul functionarii la momente de
torsiune, aplicate la capetele barei. In acest scop, bara are
fixat la un capat un levier, iar la celalalt este prinsa intr-un
dispozitiv special sau are montat pe ea un alt levier.

In constructia de masini aceste arcuri se folosesc la suspensiile

autovehiculelor si ale boghiurilor vagoanelor, la cuplaje
elastice etc.

Arcurile elicoidale sunt formate din bare sau sarme de sectiune

circulara, patrata sau dreptunghiulara, infasurate in elice pe o
anumita suprafata geometrica directoare, care este o suprafata
de rotatie (cilindru, con, paraboloid etc.). Cele mai folosite sunt
arcurile elicoidale cilindrice si cele conice.

In timpul functionarii, arcurile elicoidale pot fi solicitate la

compresiune, intindere sau la torsiune, datorita unui moment
axial, mentinandu-se unul din capete fix si aplicandu-se un
moment de torsiune celuilalt capat.

Arcurile spirale plane sunt formate dintr-o sarma sau bara

elastica de un anumit profil, infasurata in spirala plana.

Arcurile spirale plane se folosesc in constructia mecanismelor

si a aparatelor, pentru punerea in miscare a unor piese prin
cedarea energiei inmagazinate in arcuri.
Asamblarea arcurilor in foi

Arcurile in foi, fiind alcatuite din mai multe elemente, necesita

ele insele o asamblare preliminara, dupa care se monteaza in
ansamblul general din care fac parte.

In vederea asamblarii, fiecare foaie se unge cu vaselina sau

vaselina grafita, pentru a se micsora frecarea in timpul
functionarii arcului. Apoi, se ia foaia principala si se aseaza pe
bancul de lucru, peste care se monteaza una sau doua foi
principale de intarire, dupa care urmeaza foi de lungimi din ce
in ce mai scurte, numite foi secundare. Ulterior, se introduce
un surub (bulonul central) sau un nit (stiftul arcului) in gaura
din mijlocul foilor. Datorita acestei fixari, foile de arc se pot
aseza strans unele peste altele.

Se monteaza apoi bridele, care au rolul de a impiedica

deplasarea laterala a foilor. Suruburile bridelor trebuie bine
stranse, totusi, urechile bridelor nu trebuie sa apese prea mult
marginile laterale ale foilor, deoarece bridele pot fi smulse din
loc si deplasate, in special la arcurile folosite la automobile,
tractoare, vagoane etc.

Bridele utilizate la asamblarea arcurilor sau forma de U sau de

U modificat.

Montarea arcului din ansamblul din care face parte se

realizeaza prin prinderea lui cu bride si suruburi. Prin
intermediul foii principale, capetele arcurilor din foi se prind
de caroserie, articulat sau nearticulat.

Arcurile foi sunt utilizate n principal la suspensii alecror

caracteristici sunt afectate de rigiditatea arcului ide
deformatia static.Rigiditatea arcului se definete prin
modificarea de sarcinpe fiecare milimetru de deformaie. Ea
nu este aceeai ntoate poziiile arcului i este diferit pentru
un arc izolatrespectiv pentru un arc montat pe o pies a unei
maini sau aunui aparat. Deformaia static a unui arc este
egal cusarcina static raportat la rigiditatea arcului n
condiiileunei ncrcri statice.Foile pentru arcuri sunt de
obiceibenzi plate de lime uniform cu capetele rotunjite;
capetelesunt arcuri circulare cu o raz egal cu minimum 75%
dingrosimea benzii.
rosimea foii.
n practica arcurilor pentru autovehicule,acestea sunt alctuite
de regul din foi avnd dou sau treigrosimi diferite. Foaia
principal i cea imediat adiacentsunt n general cele mai
groase din urmtoarele motive:
a)

pentru a oferi foii principale mai mult rezistenastfel nct s

poat prelua fortele tietoare;
b
)

pentru a permite o tolerant mai mare a razei foilorscurte;

c
)

deoarece rigidittile arcului proiectat pot fi atinsemai uor

prin combinarea grosimilor diferite comparativ cucazul cnd
toate foile au aceeai grosime.
Razele
d
e
curbur
ale
foii.
Curbura foilor neasamblate alearcului nu este aceeai cu cea a
foii principale. Un proiectcorespunztor va permite o potrivire
perfect a foilor strnse mpreun cnd sunt prinse cu cleme la
asamblare. n foaiaprincipal tensiunile de asamblare vor fi
opuse sarcinilor delucru, iar n foile scurte tensiunile se vor
aduga celor delucru. Razele de curbur ale foii sunt de obicei
formate lacald concomitent cu operatia de durificare.
9.3 Tensiunile de lucru i dur
a
t
a
de vi
a
l
a
obose
a
l