Tipuri de transmisii la automobile 1. Transmisii hidraulice (hidrostatice si hidrodinamice). Destinatia, constructia generala, principiul de functionare si folosirea lor.

Transmisiile hidraulice si cele pneumatice utilizeaz lichide, respective gaze, pentru transferul de energie intre intrare si iesire, care sunt supuse unei duble transformari energetice. In prima faza, fluidul primeste energie mecanica, marindu-si energia specifica intr-o masina hidraulica sau pneumatica de lucru (pompa sau compresor) ulterior, fluidul cedeaza energia dobandita unui motor hidraulic sau pneumatic. Transformarile energetice sunt afectate de pierderi inerente de energie. Intr-o transmisie hidraulica, o pompa transforma energia mecanica furnizata de masina de forta in energie hidraulica. !ceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic care antreneaza masina de lucru. "arametrii energiei mecanice furnizate de aceste transmisii pot fi reglati continuu si in limite largi prin mi#loace relativ simple. $le%ibilitatea constituie un avanta# esential al transmisiilor hidraulice si pneumatice fata de cele mecanice, asigurandu-le o larga utilizare, desi principiul lor de functionare implica

randamente relativ mici. In functie de tipul masinilor hidraulice utilizate, transmisiile hidraulice pot fi& hidrostatice (volumice), hidrodinamice sau hidrosonice. Daca ma'inile hidraulice (pompa si motorul), care constituie elementele fundamentale ale transmisiei hidraulice, sunt de tip volumic, transmisia se numeste uzual hidrostatica sau volumica, deoarece energia mecanica furnizata de masina de forta este utilizata de o pompa volumica practic numai pentru cresterea energiei de presiune a lichidului vehiculat aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic volumic. (chema structurala a transmisiei hidrodinamice este prezentata in fig. 1,e). "ompa ), care este actionata de motorul de ardere interna, este conectata prin conductele cu hidromotoare 1*, arborii carora sunt conectate cu rotile motoare. "resiunea hidrostatica a lichidului produsa de pompa este realizat in momentul de torsiune pe arborii hidromotoarelor. +otile motoare cu hirdomotoare sunt numite hidrorotile.

Fig.1. (chema structurala transmisiei hidrodinamice

Ambreiaje mecanice 2. Ambreiajele mecanice cu doua discuri. Constructia si principiul de functionare Destinatia ambreia#ului. !mbreia#ul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze, in scopul compensarii principalelor dezavanta#e ale motorului cu ardere interna (imposibilitatea pornirii in sarcina si e%istenta unei zone de functionare instabila). !mbreia#ul serveste la decuplarea temporara si la cuplarea progresiva a motorului cu transmisia. Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea din loc a automobilului si in timpul mersului pentru schimbarea treptelor cutiei de viteze. !mbreia#ul serveste in acelasi timp la prote#area la suprasarcini a celorlalte organe ale transmisiei. ,onditiile impuse ambreia#ului. !mbreia#ul trebuie sa indeplineasca anumite condi-ii, si anume&

- sa permita decuplarea completa a motorului de transmisie pentru ca schimbarea treptelor sa se faca fara socuri -sa necesite la decuplare eforturi reduse din partea conducatorului fara a se ob-ine .nsa o cursa la pedala mai mare de 1/*-/** mm (limita superioara la autocamioane). $orta la pedala necesara decuplarii nu trebuie sa depaseasca 10* 1 la autoturismes'i /0*.1 la autocamioane si autobuze - sa asigure .n stare cuplata o .mbinare perfecta (fara patinare) .ntre motor 'i transmisie - sa permita eliminarea caldurii care se produce .n timpul procesului de cuplare (ambreiere) prin patmarea suprafe-elor de frecare sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a se evita pornirea brusc din loc a automobilului - sa fie c2t mai usor de .ntre-inut 'i reglat 'i sa ofere siguran-a .n func-ionare. ,lasificarea ambreia#elor. !mbreia#ele se clasific dup principiul de func-ionare 'i dup tipul mecanismului de ac-ionare.

Dup principiu de func-ionare, ambreia#ele pot fi mecanice (cu fric-iune) hidrodinamice. combinate electromagnetice. Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreia#ele pot fi& 1.cu actionare mecanica /.hidraulica 3. pneumatica 4.electrica ,lasificarea ambrea#elor mecanice. !mbreia#ele mecanice utilizate la automobile se clasific dup mai multe criterii& Dupa forma geometrica a suprafe-elor de frecar, pot fi& cu discuri (cele mai rsp2ndite la autovehicule) cu conuri speciale. Dupa numarul discurilor conduse, pot fi

 cu un disc (monodisc) cu dou discuri cu mai multe discuri. Dup numrul arcurilor de presiune 'i modul de dispunere a lor pot fi& cu mai multe arcuri dispuse periferic un singur arc central (simplu sau tip diafragm). Dupa modul de ob-inere a for-ei de apasare, pot fi& 1 simple (cu arcuri) / semicentrifuge 3 centrifuge. Dup tipul mecanismului de ac-ionare, pot fi cu ac-ionare& - mecanica - hidraulica - servomecanisme - automata. Ambreiaj mecanic cu doua discuri
(fig. 2).

!mbreia# mecanic cu / discuri are urmtoare piese, ce aparin la partea conductoare& volant 4, disc intermediar 13, disc de presiune 0 si carter 5. "artii conduse apartin doua discuri conduse /. "resiunea ce stringe discurile este produsa de catre arcurile de presiune 14. 6omentul motorului este transmis prin 4 caneluri de pe volant in care intra proeminentile discurilor 13 si 0, care se misca in directia a%iala in raport cu volant in timpul conectarii si deconectarii ambreia#ului. "e discul conducator intermediar 13 este montat mecanism cu brate 10. !rcul lui roteste bratul de forma 7 in timpul deconectarii ambreia#ului iar furca, spri#inindu-se cu marginile sale de volantul 4 si disc de presiune 0, asigura pozitionare discului intermediar 13 la distantele

egale fata de volantul si discul de presiune. $urcile de deconectare 15 sunt antrenate la inel de debriere ) la care se spri#ina rulmentul 1* muftei deconectarii ambreia#ului in timpul deconectarii ambreia#ului. "iesele principale ale ambreia#ului ce se rotesc sunt supuse balansarii statice. 6ai mult ca atit, ambreia#ul este supus balansarii impreuna cu volantul si cu arborele cotit a motorului. 8a demontarea ambreia#ului de pe volant este necesar de semnat pozitia lor reciproca ca la montare sa nu fie incalcata balansarea lor reciproca

Transmisiile principale si diferentialul

3. (emi-a%e semi-descrcate ,complet descrcate 'i la trei ptrimi descrcate. Destinaia, forele care solicita semia%ele. Arbori planetari. Destinatia si clasificarea arborilor planetari. !rborii planetari servesc la transmiterea momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale transmisiei finale. ,lasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. (olicitarile

arborilor planetari depind de medul de montare a capatului lor e%terior .n carterul puntii motoare. In functie de modul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare ei se .mpart .n& total descarcati, semiincarcati total .ncarcati. Arborii planetari total descarcati (fig.3. a) sunt solicita-i numai la torsiune de ctre momentul 6r,. In acest caz, butucul ro-ii motoare se monteaz prin intermediul a doi rulmen-i conici 2 'i 3 pe trompa 1 a carterului pun-ii din spate. In aceast situa-ie, solicitarea la .ncovoiere este preluat numai de carterul pun-ii motoare. (olu-ia ca arborii planetari total descrca-i se utilizeaza la autocamioane. Arborii planetari scmiincrcati (fig.3, b) se monteaz printr-un singur rulment 2 dispus .ntre butucii ro-ii 'i carterul pun-ii motoare 1. !ce'ti arbori sunt solicita-i la torsiune de momentul Mr 'i par-ial la .ncovoiere de for-a . 6omentul .ncovoietor dat de aceast for- este preluat at2t de arborele primar c2t 'i de carterul pun-ii din spate. 6omentele .ncovoietoare ale for-elor Fr 'i !2 sunt preluate de carter dac roata se afl .n acela'i plan cu rulmentul 2 .n caz contrar, momentele sunt preluate par-ial 'i de arborele

planetar. !ceast solu-ie se utilizeaz la autoturisme 'i la autocamioane u'oare. Arborii planetarii total incarcatii (fig.3, c) se spri#in printr-un singur rulment 2. montat .ntre arbore 'i carterul pun-ii motoare. .!ce'ti arbori sunt solicita-i at2t la torsiune de momentul Mr c2t 'i la .ncovoiere de for-ele Fr 'i !2 (olu-ia se utilizeaz .n special la autoturisme.

Fig.3. "c#eme de montare a arborilor planetari in carterul puntii motoare. Mr- moment motor la roat. F2-forta la roat. 2-reac-iune transversal a caii !2 - reac-iune normal a caii

Tipuri constructi$e ele arbori planetari. "entru a transmite momentul motor de la diferen-ial la ro-ile motoare, arborii planetari sunt solidariza-i la rota-ie at2t cu pinioanele planetare c2t 'i cu butucul ro-ilor motoare. ,onstructiv, arborii planetari se deosebesc .ntre ei dup modul de solidarizare cu pinioanele planetare, precum 'i cu ro-ile motoare. !rborele reprezentat .n (figura 4, a) este solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul canelurilor prevzute la captul 1% iar eu butucul ro-ii prin flan'a 2. !rborele din (figura 4, b) se solidarizeaz la rota-ie cu pinionul planetar tot prin captul canelat 1. iar cu butucul ro-ii motoare prin intermediul unei pene ce are un loca' pe por-iunea conic 3. 8a arborele din (figura 4, c). solidarizarea la rota-ie at2t cu pininul planetar, cit 'i cu butucul ro-ii 9 motoare se face prin intermediul capetelor canelate 1 'i &.

Fig.&. Tipuri constructi$i de arbori planetari

' (artea practica a lucrarii de laborator )erificarea ambreajului* 1. "ornim motorul,asiguram imobilizarea automobilului,actionam frina de stationare si adaugator punem / pene pentru asigurarea imobilizarii. /. !pasam pe pedala ambrea#ului apoi eliberam pedala prin acest procedeu ne convingem ca nu sunt blocari in mecanismul de actionare. 3. !pasam pe pedala ambrea#ului si includem treapta 1 sau de mers in urma. Treptele trebuie sa se cupleze fara zgomote. Daca cuplarea este insotita de zgomote, lovituri inseamna ca #ocul este mare. 4. !pasam pe pedala ambreia#ului si includem treapta cea mai mare .!ctionam frina de stationare, lin ridicam piciorul de pe pedala si apasam pe accelerator,daca la eliberarea completa a

ambrea#ului motorul nu se opreste inseamna ca ambrea#ul patineaza. )erificarea cursei libere a pedalei ambreiajului* !ezam rigla de control pe podeaua cabinei. 2. !pasam pe pedala pina cind v-om a#unge la punctual in care brusc rezistenta creste, si dup rigla facem diferenta. "entru :!6!; 03-/* #ocul liber al pedalei de ambreia# trebuie sa fie 3*-4/ mm. In cazul in care el este din mrimile acestea e necesar sa-l reglam&
1.

a) +ocul intre piston si tija pistonului a cilindrului principal +eglarea se face cu a#utorul e%entricului care este unit cu ti#a pistonului si cu pedala ambrea#ului. +eglarea se face in pozitia cind partea superioara a pedalei se va fi%a in podeaua cabinei. (e roteste e%centricul in asa fal ca #ocul intre suportul de sus si momentul de prindere a ti#ei sa fie in limitile de 51/ mm. b) +ocul liber a tijei furcei ambreajului +eglarea se face cu piulita sferica. Dessurubam contrapiulita si rotim piulita sferica in asa fel ca ti#a

sa constituie 3,<-4,< mm, iar cursa ti#ei sa nu fie mai putin de /0 mm. =ocul sumar a pedalei ambrea#ului care va fi primit in rezultatul acestor / reglari trebuie sa constituie 3*-4/ mm..