Marea Neagra-conflictele de interes din jurul ei dea lungul timpului

Marea Neagr este o mare din bazinul atlantic planetar, care este situat ntre Europa i Asia, care se nvecineaz cu Rusia, Ucraina, Romnia, Bulgaria, Turcia i Georgia. Prin Strmtoarea Cherci se ajunge n Marea Azov, prin Bosfor n Marea Marmara, iar prin strmtoarea Dardanele n Marea Egee i deci n Mediteran.

Primul mare imperiu care a incercat sa supuna Marea Neagra este Imperiul Persan. CONFLICTUL DINTRE GETI I DARIUS (514 .e.n) este o incercare a persilor de a cuceri aceasta zona. Marea Neagra si orasele grecesti . Fiind intr-o continua expansiune,acesta doreste sa fie pregatit pentru un razboi de cucerire a polisurilor grecesti si a zonei balcanice,iar pentru a-si asigura o frontiera solida intra in razboi cu scitii.O explicatie pentru acest conflict o da Herodot care spune ca aceasta expeditie a persilor este o demonstratie de forta pentru captarea tracilor i macedonenilor n sfera influenei persane i implicit, pentru izolarea Eladei. n cazul n care ar fi reuit, expediia din anul 514 .e.n. ar fi creat nu numai uriae avantaje strategice Imperiului persan, aducnd n stpnirea lui Darius ntregul complex al comunicaiilor pe uscat i pe mare dintre Europa i Asia, cu toate foloasele economice i politice care decurgeau din aceasta; oricum, Marea Neagr ar fi devenit, n fapt, un lac persan. Pentru rzboiul mpotriva sciilor au fost concentrate fore uriae Herodot le evalueaz la 700.000 de lupttori i 600 de corbii. Nici coloniile greceti, nici triburile trace nu s-au ridicat mpotriva forei de invazie persane,singura rezistenta a venit din partea getilor,insa Darius a fsot nevoit sa ordone retragerea. Consecinele rzboiului din anul 514 .e.n. au fost complexe,iar una din aceste consecinte este scaderea prestigiului imperiului persan,iar Darius a trebuitt sa reziste rascoalei grecilor din Asia Mica. Imperiul persan a cazut,iar una dintre cele mai nfloritoare civilizaii ale lumii care au marcat istoria omenirii de-a lungul secolelor i pn n zilele noastre

s-a ridicat:civilizatia greaca. n a doua jumtate a mileniuului I a.Chr., regiunea de litoral a Mrii Negre a fcut parte din civilizaia greac si multe porturi si orase-colonii au luat nastere. Grecii coloniti fceau comer cu triburile locale de la care procurau ceriale, sclavi, pete srat etc., apoi la rndul lor reexportau aceste mrfuri n metropolele de origine.. Pn n prezent avem numai o singur referire la existena unui emporion pentru litoralul de Vest al Mrii Negre i anume Tomisul, care a fost i cauza unui rzboi purtat n jurul anului 260 a.Chr., dintre cetatea vecin Callatis, aliat cu Histria, pe de o parte, i Byzantion pe de alt parte. Cauza conflictului pare a fi supremaia pentru controlul comerului in zona.Importurile n regiunea Mrii Negre, n general ele erau axate pe uleiul de msline, vin i alte produse, fapt confirmat prin descoperirile unei cantiti importante de ceramica . Acestea erau articolele care formau ncrctura de baz a vaselor elinilor care aveau ca destinaie porturile strine infiltrate n lumea barbar. n sec.IV-III a.Chr. se ntresc relaiile comerciale cu centrele din Asia Mic, insulele cicladice i oraele din sudul Pontului. Aceasta este defapt etapa de apogeu al dezvoltrii economice: agricultura, meteugurile, comerul i cultura n deosebi arta i arhitectura. Din sec.III a.Chr. se ncepe presiunea asupra oraelor-colonii de pe litoralul pontic i din partea triburilor locale barbare, tot mai des au loc ciocniri militare cu sciii, triburi care doreau s-i subordoneze aceste orae.,iar agresiunea din partea Romei da roade si un nou imperiu detine puterea in zona Marii Negre. De la haos la razboaie civile, Imperiul roman a devenit si mai puternic, imbratisand si unind sub acelasi nume zeci de culturi diferite. Din Anglia pana-n Africa, din Siria pana-n Spania unul din 4 oameni de pe Pamant traiau sub legea Romana.Acesta s-a extins prin cuceriri, unind pentru prima si singura data toate hotarele limitrofe Marii Mediterane,

transformand-o intr-o Mare Internum.Avand la dispozitie Marea Mediterana si Marea Neagra comertul intre Occident si Orient era in crestere. In timpul Antoninilor (96-192), imperiul atinge apogeul expansiunii teritoriale si al puterii militare. Se intareste pocesul de romanizare al provinciilor (Dacia, Mesopotania, Armenia). Se construiesc apeducte, drumuri, bazilici. Dupa aceasta epoca de inflorire, numita si "secolul de aur"urmeaza perioada de declin., imperiul din occident va intra n declin, n 410, vizigoii condui de Alaric vor devasta Roma. mpraii ajung sa fie nite marionete ale unor comandani germanici. n anul 476, un comandant german din armata roman, pe nume Odoacru l-a nlturat pe mpratul de la Ravenna, Romulus Augustulus (475-476), i a refuzat s mai pun o alta marionet, prefernd s-l recunoasc pe mpratul din rsrit Zenon (474491) ca singurul mprat roman. Granitele se prabusesc sub desele navaliri ale triburilor germanice, iar in provinciile din Rasarit sunt invadate de persi. Intr-o jumatate de secol, din 235 pana in 284, s-au perindat peste 25 de imparati la conducere. Viata economica decade. Constantin I poate fi considerat al doilea intemeietor al imperiului. A reorganizat sistemul local de guvernare (prefecturi, dioceze, provincii), a legalizat crestinismul, a mutat capitala la Bizant (numit Constantinopol in 330). In 335 imperiul s-a scindat in Imperiul Roman de Apus (cu capitala la Ravenna) si Imperiul Roman de Rasarit (cu capitala la Constantinopol) Astfel ia nastere Imperiul Bizantin, al doilea imperiu care ingenuncheaza Marea Neagra. Imperiul roman din orient a reuit s scape de pericolele barbare din secolul V, orientndu-i pe muli dintre barbari spre occident.ns n secolul al VI-lea, mpratul Iustinian (527-565) a decis s ncerce s recucereasc occidentul roman.Acesta reuseste sa recucereasca nordul Africii,Italia,sudul Spaniei si cateva cetati de la Dunare. n vremea lui Iustinian a fost reconstruit catedrala Hagia Sophia (Sfnta nelepciune) n forma ei actual, ntre ani 532-537.

Recuceririle din vremea lui Iustinian nu vor dura,Italia va fi atacata de lombarzi,iar Imperiul Persan si slavii vor intra si ei in razboi cu Imperiul Bizantin. n secolul VII vor ncepe atacurile arabilor islamici care vor cuceri ntreaga Persie, apoi provinciile romane Siria, Palestina, Egipt i Nordul Africii, iar n secolul al VIII-lea acetia au cucerit i regatul vizigot din Spania ajungnd pana n Francia. Imperiul Bizantin va ncepe s-i revin n vremea dinastiei macedonene (867-1056), atingnd apogeul n vremea lui Vasile al II-lea (976-1025). n aceast perioad, vor fi recucerite pri din estul Anatoliei, Siria, Armenia, toat peninsula Balcanica, sudul Italiei, i insule din Mediterana (Creta, Cipru). n secolul al XIV-lea, Anatolia va fi pierdut la turci, iar otomanii vor trece n Europa n 1354, ocupnd Gallipoli. n 1453, dup mai multe conflicte, otomanii reuesc sa cucereasc Constantinopolul, iar apoi n 1461 i Trapezuntul, marcnd astfel sfritul imperiului bizantin. Imperiul Otoman a fost o supraputere imperial, care i-a manifestat dominaia n zona mediteranean i care a existat din 1299 pn n 1922. n momentul de maxim putere n secolul al XVI-lea, Imperiul Otoman stpnea Anatolia, Orientul Mijlociu, pri din Africa de Nord, Balcanii i Caucazul, adic o suprafa de circa 19.9 milioane de km.Acesta a fost cea de-a treia putere si ultima care a detinut intreaga putere a regiunii Marii Negre,iar datorita acestui lucru de-a lungul celor ase secole de istorie a fost o punte de legtur ntre culturile estului i vestului si totodata o ameninate nencetata a naintarii continu a acestuia prin Balcani i spre sudul Uniunii polono-lituaniene. n momentul de maxim ntindere, imperiul stpnea multe dintre cele mai importante inuturi ale antichitii clasice, inclusiv Olimpul homeric, Europa lui Zeus, Bosforul lui Io, templul Dianei din Efes, sarcofagul lui Alexandru cel Mare, fluviul Nil, Muntele Predicii i dealul Golgotei. Sultanul Selim I (15121520) a extins frontierele estice ale imperiului dup ce a nvins Persia Safavid n Btlia de la Chaldiran i a pus bazele unei flote a Mrii Roii. Succesorul lui, Suleiman Magnificul, (Soliman I) avea s duc puterea i ntinderea imperiului i mai departe. Dup ce a cucerit Belgradul, Suleiman a dat o lovitur mortal Ungariei n btlia de la Mohcs (1526). Suleiman a continuat atacul asupra Austriei, dar n btlia de la Viena a fost nevoit s se recunoasc nvins. Primul din

numeroasele razboaie ruso-turce are loc intre anii 1568-1570 si victoria apartine rusilor. Au urmat apoi numeroase razboaie intre cele doua puteri,Rusia iesind invingatoare din ele.Imperiul Otoman isi gaseste sfarsitul in 1922.In acest an are loc o lovitura d stat, care l-a detronat pe sultanul Mehmet al VI-lea Vahdettin. Republica Turcia a fost proclamat pe 29 octombrie 1923, fiind format din rmiele imperiului, la fel ca multe alte state din acea perioad.

Testamentul lui Petru cel Mare sau Rusia i obsesia Mrii Negre

Importanta economica si geostrategica a axei Dunare-Marea Neagra a trezit, de-a lungul vremii, interesele tuturor statelor din aceasta regiune si a marilor puteri europene, interese care uneori s-au acutizat genernd vii dispute. Referindu-se la acest aspect marele istoric Nicolae Iorga afirma: "Cnd orientul a pornit spre occident, cnd rasaritul si-a dat mna cu apusul, cnd nordul a vrut sa se ntlneasca cu sudul, aici s-au ntlnit". nsa, cu toate eforturile depuse, doar trei imperii au reusit subordonarea totala a litoralului Marii Negre si transformarea acesteia ntr-un "lac interior": Imperiul Roman, Imperiul Bizantin si Imperiul Otoman.

Profitnd de declinul Imperiului Otoman dupa asediul Vienei din 1683, Petru cel Mare, care fixase principalele linii de forta ale expansionismului tarist (n nord n directia Marii Baltice, n est n Asia Centrala, dar cu precadere spre apus n regiunea Marii Negre si a Dunarii de Jos) initiaza primele actiuni serioase de creare a unei brese sigure Imperiului Otoman la Marea Neagra. De aici nainte, prioritatea tuturor tarilor rusi s-a ndreptat spre o singura directie - cucerirea pe rnd a teritoriilor stapnite de turci si ntinderea Imperiului Rus pna la Dardanele. n numele crucii si sub masca luptei pentru apararea popoarelor ortodoxe supuse Imperiului Otoman, Rusia a ntreprins lupta cea seculara mpotriva nchinatorilor lui Mahomed si la umbra ei a putut sa dezvolte cu deplina ndrazneala politica sa de cucerire. Nereusita petroviana, prin dezastrul de la Stanilesti pe Prut din 1711 a amplificat si mbogatit n forma, sub aspect teoretic, expansiunea rusa n timpul Ecaterinei cea Mare (1761-1796), care si-a dorit cu insistenta renvierea Imperiului Bizantin ce avea ca suport ideologic ortodoxia crestina. Practic apare o noua faza n dezvoltarea Imperiului uzitndu-se ideea de mostenire si refacere a Imperiului Bizantin, care ulterior ar fi fost nglobat n Imperiul Rus; binenteles, aceasta teorie avea un suport ideologic - ideea panortodoxa. La doi ani de la urcarea pe tronul Rusiei a tarinei Ecaterina a II-a, n anarhia n care cazuse Polonia, Rusia a reusit usor a face ca prin banii si armatele sale sa fie ales ca rege fostul ei favorit Stanislaus Poniatowsky. Cu toate strigatele de ajutor ale confederatilor patrioti, Turcia a ramas nepasatoare, cu att mai mult cu ct rusii nu au crutat deloc banii pentru a face Poarta sa nchida ochii asupra ncalcarilor lor. Vaznd polonezii ca fara bani nu pot dobndi nimic de la dregatorii turci, au trimis si ei juvaerurile femeilor lor la sultanele din harem opunnd astfel coruptia coruptiei si cautnd macar prin acest mijloc extrem sa izbuteasca n cererile lor. Luarea Cracoviei cu asalt de catre rusi n ziua de 18 august, a determinat rasturnarea marelui vizir Muhsinsade si nlocuirea lui cu Hamsa Pasa, care a declarat razboi Rusiei n octombrie 1768. Imediat Rusia a

ocupat Moldova, apoi trupele rusesti au trecut n Tara Romneasca, de unde, pentru ca au fost bine primite, l-au luat pe domnitorul Grigore Ghica si l-au dus la Petersburg "cu toate onorurile. ntre timp au loc primele doua mpartiri ale Poloniei (1772 si 1773) la care Rusia, n pofta ei nebuna de cucerire si de sugrumare a unei natiuni constiente si civilizate, a luat parte alaturi de Austria si Prusia. Multumita de succesul sau n Polonia, Rusia, obosita de razboi, a ncheiat pacea cu Turcia, la Kuciuk-Kainargi (1774), n urma careia a obtinut ntregul teritoriu dintre Nistru si Bug. Prin dreptul pe care si l-au rezervat rusii "de a vorbi n favoarea Principatelor", s-a ngaduit amestecul Rusiei n treburile interne ale tarilor noastre. Tot acum rusii au obtinut eliberarea tatarilor din Crimeea de sub suprematia Portii. n 1783 Ecaterina a II-a sfidnd independenta hanatului tataresc din Crimeea, prin diferite nselaciuni, l-a alipit la statul rus. Patru ani mai trziu a izbucnit un nou Razboi ruso-turc ce a avut ca teatru de operatiuni tot Principatele Romne n urma caruia Rusia obtine teritoriul dintre Bug si Nistru, prin pacea de la Iasi (1792). Articolul trei al acestui tratat stipula: "Nistrul va forma linia de demarcatie ntre sublima Poarta [adica Moldova] si Imperiul Rusiei, astfel nct ntregul teritoriu care se afla pe malul drept al Nistrului va fi restituit sublimei Porti [adica Moldoveis si va ramne pe veci sub stapnirea sa, absoluta si incontestabila; dimpotriva, tot teritoriul care se afla pe malul stng al aceluiasi fluviu va ramne sub stapnirea absoluta si incontestabila a Imperiului Rus".

Secolul XIX - Marea Rusie

nceputul secolului XIX gaseste Rusia n plina expansiune: celei de-a treia mpartiri a Poloniei (1795) i-a urmat ocuparea Georgiei (1801); a Principatelor Migrelia, Gursk si regatului Imeretinsk (1803-1804) si ncorporarea Finlandei (1808-1809). nsa nereusita planului de refacere a Imperiul Bizantin si cucerirea Constantinopolului a dus la aparitia ideii panslavismului care raspundea mult mai bine tendintelor universaliste si imperialiste. Popor de stepa, cu o puternica atractie, aproape obsesiva catre deschiderea la mare, rusii s-au considerat ndreptatiti a fi principalii
8

beneficiari la mpartirea mostenirii "omului bolnav al Europei". Legnd panortodoxia si panslavismul de "problema orientala", ei au cautat astfel nu numai sa-si creeze o deschidere ct mai mare la Marea Neagra, dar sa se si instaleze n strmtorile Bosfor si Dardanele si de aici prin Marea Mediterana sa aiba iesire la Oceanul Atlantic. n acest sens, un teoretician rus, Fadeev, declara ca, "chestiunea orientala" este o "chestiune slavica", dar nu este nsa o chestiune proprie a slavilor meridionali, ci a tuturor slavilor si prin urmare a rusilor. Prin asezarea lor "ca o lacrima latina ntr-un imens ocean slav", "romnii au stat mereu n calea expansiunii panslaviste si au ncurcat totdeauna planurile cancelariei tariste". n acest sens, din rapoartele adresate Comitetului de Salvare Public de catre C. Stamati, ntiul agent francez acreditat n Tarile Romne aflam ca "n cursul negocierilor pentru ncetarea razboiului nceput la 1787, rusii ncepura prin a cere Moldova si numai la urma se multumira cu fruntaria Nistrului". Tot din nsemnarile demnitarului francez aflam ca "Principatele Moldovei si Tarii Romnesti au devenit obiectul ambitiunii cotropitoare" si ca "dupa extensiunea limitelor sale pna la tarmurile Nistrului, [rusiis proiecteaza n chip vadit cotropirea Moldovei si aceea a Basarabiei, spre a se apropia pas cu pas de Dunare". n urma Razboiului ruso-turc din 1768-1774, ncheiat prin pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), harta politica a bazinului Marii Negre cunostea primele importante prefaceri de cteva secole. Rusia tarista, care nca de la Petru cel Mare si manifestase tendintele expansioniste, reuseste acum sa ncheie o etapa din istoria Marii Negre, n care aceasta era un simplu "lac turcesc", si sa si faca simtita propria prezenta n regiune. n mai putin de o jumatate de secol, Rusia reuseste, gratie a doua paci succesive: Iasi (1792) si Bucuresti (1812) sa ajunga si la Dunare, n zona unde aceasta si varsa apele n Marea Neagra. Germania lui Hitler este alta putere care a dorit puterea regiunii Marii Negre,dovada fiind cele trei submarine gasite in Marea Neagra. 1941, cele trei submersibile (U19, U20 si U23) au fost aduse din portul Kiel, aflat la Marea Baltica, pina la Constanta. Armata germana a atacat atunci Rusia si avea nevoie de sprijinul flotei pentru a-si garanta succesul. Cum
9

trecatoarea Bosfor era inchisa la acea vreme, navele au fost dezmembrate si transportate pina in Marea Neagra pe uscat. Au traversat, in total, peste 3.000 km. In 1944, Romania a intors armele impotriva Germaniei naziste, iar cele trei submarine au ramas blocate in port, fara nici o posibilitate de a primi ajutor. Echipajele au primit ordin sa faca submersibilele sa dispara, iar de atunci, U19, U20 si U23 sint considerate pierdute. Inginerul turc Selcuk Kolay sustine acum ca a descoperit epavele celor trei nave dupa ani buni de eforturi. El a folosit, in cautarile lui, arhivele vechi din armata germana, interviuri cu marinari supravietuitori ai razboiului si cercetari cu ajutorul sonarului.

Marea Neagra conflictele de interes in prezent

Dat fiind pozitia sa strategica, intre Europa si Asia, regiunea Marii Negre a fost revendicata timp de milenii de mai multe puteri, printre care Imperiul persan si roman, grecii, hititii, bizantinii, hunii, Turcia Otomana si Rusia Tarista, dar si de Franta lui Napoleon si Germania hitlerista

10

NATO si UE impotriva Rusiei.Aceste forte politice,militare si economice duc o lupta crancena pentru putere in zona Marii Negre. De-a lungul secolelor, din punct de vedere geopolitic, geoeconomic i geostrategic, importana Mrii Negre s-a bazat n principal pe rolul pe care regiunea l-a avut la intersecia dintre fostele puteri i imperii (elen, roman, bizantin, otoman, rus)1 Ea a fost simultan o punte de legtur i o frontier, o zon-tampon i una de tranzit ntre Vest i Est. n plus, Marea Neagr a reprezentat i reprezint un punct de legtur pentru circuitele comerciale i regiunile bogate n resurse energetice. Zona a prosperat cel mai mult n perioadele n care nu a fost izolat i s-a aflat ancorat la comerul mondial. n prezent, zona Mrii Negre, parcurge nc o etap istoric, caracterizat prin desprirea lung i dureroas de comunism i de apartenena la sfera de influen sovietic, de tranziie de la o societate i economie nchise, spre valorile democraiei i ale economiei de pia. Acum, unele state din regiune se afl n pragul integrrii n NATO sau aderrii la UE sau sunt angajate n procesul de ndeplinire a cerinelor cerute, altele au devenit deja membre ale acestor organizaii. n schimb, Rusia ncearc s refac fostul bloc politico-militar i economic i lupt pe toate planurile pentru a redeveni un partenerr important al marilor puteri ale lumii. n lumina noilor dezvoltri ale lumii n care trim, poziia strategic a unui stat la Marea Neagr devine din ce n ce mai important. curente contradictorii: includerea statelor acestui spaiu n UE i NATO i sporirea atractivitii organizaiilor respective, ndeosebi n Moldova i Ucraina; efortul Federaiei Ruse de a ngloba Ucraina i Moldova n blocul su politico-militar i economic, de a-i menine un cuvnt hotrtor n problemele vecintii imediate i de a conserva o prezen militar semnificativ n Transnistria i Marea Neagr. Din punct de vedere al teoriei relaiilor internaionale, pentru a beneficia de avantaje economice, statele riverane Mrii Negre ar trebui s in seama de urmtoarele aspecte: controlul rmului maritim (mrimea faadei maritime, adncimea enalului navigabil canalul Dunre-Marea Neagr, Volga, Don); controlul rutelor maritime; controlul locurilor de trecere maritim (strmtorile) cazul Bosfor i Dardanele ce fac legtura Mrii Negre cu Marea Mediteran. Din punct de vedere practic, statele regiunii Mrii Negre depind n mare msur de asistena economic occidental, asisten

11

esenial pentru stimularea proceselor de prefacere a bazei economicosociale a acestor state i democratizarea lor accentuat. Peste tot, n proporii diferite, se nregistreaz obstacole importante: mentaliti vechi; slabe tradiii democratice; corupie; relaii cu organizaiile criminale internaionale; traffic ilegal de droguri, arme, carne vie cu reelele din Ucraina, Federaia Rus, Asia Central etc. Referitor la resursele energetice, statelor regiunii analizate depind major, din punct de vedere energetic, de livrrile de petrol i gaze din Federaia Rus, vulnerabilitate deosebit de important. Astfel, Occidentul, cu susinerea statelor de pe malul vestic al Mrii Negre, caut s deschid accesul spre sursele energetice de la Marea Caspic i Orientul Apropiat i Mijlociu, ceea ce ar reduce pe termen mediu dependena Europei de Est a UE, n general de Federaia Rus. Totui, participarea companiilor ruse (Gazprom, Lukoil) la o competiie economic regional este grevat de: obligaia ca ele s respecte regulile UE i s-i liberalizeze propria pia energetic; necesitatea modernizrii tehnologice; costurile ridicate ale transportului pe conducta Drujba, pe calea ferat sau pe conducta Odessa-Brodii etc. Pn la urm, Federaia Rus trebuie s accepte parteneriatul occidental i cooperarea marilor companii transnaionale i s renune la relaiile de pe poziii de for cu statele din imediata sa vecintateDin punct de vedere geostrategic, zona Balcanilor i mai ales cea a Caucazului de Sud se caracterizeaz prin numeroase tensiuni i conflicte (Transnistria, Cecenia, Osetia de Sud, Kosovo), n soluionarea crora organizaiile internaionale de securitate depun eforturi importante.

CONCLUZII
Regiunii Mrii Negre i Balcanilor i se deschid perspective deosebite pentru viitorul pe termen mediu i lung. Malul sudic i cel vestic al Mrii Negre sunt flancate de membrii Alianei Nord-Atlantice, iar restul rilor din regiune dezvolt relaii strnse cu aceast organizaie. n regiunea Mrii Negre i Balcani exist totui riscul crerii unor noi linii de demarcaie, prin simultaneitatea a dou procese ce se desfoar n
12

acelai spaiu: pe de o parte,integrarea rilor de aici n NATO i UE, iar pe de alt parte presiunile Federaiei Ruse de integrare n CSI afostelor state sovietice. Marea Neagra a fost,este si va ramane importanta pentru marile puteri care doresc sa detina controlul in Europa si Asia, deoarece este granita geografica si politica dintre aceste doua lumi,europeana si asiatica,este o ruta pentru comert intre cele doua lumi si are potential energetic.

13