coala cu clasele I-VIII, Acad. Marin Voiculescu, Giurgiu Cabinetul de Asisten Psihopedagogic Prof.

consilier Roxana-Claudia Coco Fobia colar/ Refuzul colar Refuzul scolar/fobia scolara apare atunci cand un elev nu mai merge la scoala sau experimenteaza frecvent o suferinta severa legata de prezenta la scoala. Deci, este frica copilului sau adolescentului de a merge la scoala si, desi este destul de frecventa, este considerata o fobie. Fobia scolara se poate defini ca o tulburare de adaptare aparuta la copiii care, pentru motive irationale refuza sa mearga la scoala, trecand prin reactii anxioase dramatice, sau prin panica la incercarea de a fi fortati. Fobia scolara este caracterizata si prin aparitia reactiilor de anxietate si de panica in fata ideii de a merge la scoala. Printre tinerii afectati de fobia scolara intalnim adolescenti, sau preadolescenti care nu gasesc solutii de a adapta la aceasta cerinta. De cele mai multe ori constelatia familiala a acestor tineri se exprima printr-o dependenta extrema, mai ales cu mama, patologic mentinuta, scoala devenind locul de exprimare a angoasei copilului in fata riscului modificarilor ce pot surveni uneori in aceasta dependenta. De aceea, in caz de fobie scolara, se recomanda o terapie, de cel putin o luna. Copilul poate prezenta aceasta frica de scoala pentru ca: - ii este teama sa fie departe de parintii lui (anxietate de separare); - ii este teama sa nu ia microbi de la scoala (tulburare obsesiv-compulsiva) - ii poate fi teama sa fie in preajma altor copii (anxietate sociala). Fobia scolara survine in general intre 7 si 13 ani, afectand 2-5% din copiii de varsta scolara. Problema incepe deseori cu lamentari ale copilului, cu formulari critice, negative cu privire la scoala; cu reticenta sa de a merge la scoala sau de a ramane acolo in ciuda incercarilor de convingere din partea parintilor sau a profesorilor sau a pedepselor aplicate. Fobia scolara se structureaza pe un teren afectiv fragil si in contextul unei insuficiente maturizari pentru scoala. Copilul se percepe ca fiind diferit de ceilalti, se autoevalueaza ca fiind nepregatit sa faca fata exigentelor scolare. Aceste probleme creeaza deseori stari anxiogene si insomnii. In toate aceste cazuri, copilului sau adolescentului nu-i este teama de scoala in sine, ci de ceea ce i s-ar putea intampla acolo. De aceea termenul de fobie scolara nu este tocmai corect si este de preferat cel de refuz scolar. Desi copiii gasesc mersul la scoala interesant si distractiv, totusi 1 din 4 copii refuza din cand in cand sa mearga la scoala. Acest comportament devine o problema in 2% din cazuri. Multi dintre copiii cu refuz scolar au un istoric anterior de anxietate de separare, anxietate sociala sau depresie. Dizabilitati de invatare nediagnosticate sau tulburari ale cititului si scrisului pot juca un rol semnificativ in dezvoltarea refuzului scolar. Semne ale tulburarii psihiatrice denumita anxietate de separare pot include: - refuz scolar; - teama excesiva de a pierde un parinte; teama excesiva ca un parinte ar putea pati ceva rau; - teama excesiva de a ramane singur acasa; - refuzul permanent de a merge la culcare daca nu este insotit de unul din parinti; - acuze fizice repetate ori de cate ori copilul trebuie sa se desparta de unul din parinti.

Aceste manifestari trebuie sa apara inainte de 18 ani, trebuie sa dureze 4 saptamani sau mai mult si trebuie sa creeze probleme seriose in ceea ce priveste performantele scolare, abilitatile sociale sau alte functii, pentru a fi considerate o tulburare. Cateva cauze comune de refuz scolar pot include: - un parinte bolnav (surprinzator, uneori refuzul scolar apare dupa insanatosirea parintelui); - parinti divortati sau conflicte permanente intre parinti; - moartea unei persoane din familie cu care copilul era prieten ; - mutarea dintr-o locuinta in alta in cursul primului an de scoala; - gelozia pe un frate/sora mai mic/mica ramas/a acasa cu unul dintre parinti; - parinti ingrijorati excesiv pentru copilul lor din diverse motive (de ex. probleme de sanatate). Alte probleme ce apar la scoala si care pot contribui la refuzul scolar cuprind: copilul se simte pierdut (mai ales intr-o scoala noua); lipsa prietenilor; hartuire de catre un alt copil; neintelegeri cu profesorii sau colegii.Copilul sau adolescentul refuza sa mearga la scoala pentru ca traieste situatii stresante semnificativ legate de ideea de a merge la scoala. Chiulul (absenta de la scoala fara invoire/permisiune) se poate datora delicventei sau tulburarii de conduita si trebuie diferentiat de refuzul scolar, caci nu are in spate o anxietate. Elevul chiulangiu, de obicei, se lauda fata de colegii/prietenii sai ca lipseste de la scoala, in timp ce elevul cu refuz scolar, din cauza anxietatii sau a temerilor tinde sa fie retinut si stanjenit de incapacitatea sa de a merge la scoala. incearca sa evite sa vorbeasca despre absenta lui de la scoala. Semnele refuzului scolar pot include absenta prelungita de la scoala (in general o saptamana sau mai mult) si/sau suferinta semnificativa cand reuseste sa mearga la scoala. Suferinta asociata cu mersul la scoala poate include: - un copil care protesteaza si plange in fiecare dimineata inainte de a pleca la scoala; - un copil care pierde sistematic autobuzul spre scoala intarziind in fiecare zi; - un copil care dezvolta tot felul de simptome fizice cand este timpul sa plece la scoala (dureri de cap, dureri de burta, stare de voma, amteli, etc). Copiii cu fobie scolara sunt elevi vulnerabili care prezinta temeri reale si imaginare legate de scoala, care trebuie investigate cu atentie. Multi dintre acesti copii prezinta frici si anxietati si in viata de acasa, de exemplu, legate de sanatatea unui parinte, de posibilitatea ca acesta sa moara in absenta copilului.