Sunteți pe pagina 1din 7

REGULI GENERALE DE RESPECTAT LA ACORDAREA

PRIMULUI AJUTOR MEDICAL

Indiferent de situatia de incendiu la care se intervine si de starea in care


se gasesc victimele, la acordarea primului ajutor medical se vor respecta
urmatoarele reguli:
* primul ajutor medical se acorda, de regula, chiar pe locul unde a fost
descoperita victima, cu conditia existentei unui mediu corespunzator (fara fum
si gaze toxice, fara pericol de prabusire a elementelor de constructie). Dupa
descoperirea victimei, seful grupei de recunoastere o examineaza rapid si
complet.
* examinarea trebuie facuta cu grija, in asa fel incat sa nu se agraveze starea
victimei si sa nu se produca stari de soc, care pot fi constatate prin accentuarea
palorii fetei, lipsa de putere si moleseala manifestata de victima, raceala
membrelor si accelerarea pulsului. Victimele trebuie sa fie mentinute in stare de
repaus, in pozitia culcat, cu capul mai jos decat restul corpului. In anotimpul
rece, pana la salvare, victimele vor fi acoperite cu paturi, li se vor da sa bea
cateva inghitituri de apa sau ceai cald indulcit (cu exceptia cazului in care se
evidentiaza semne ale unei hemoragii interne).
Se interzice administrarea de alcool victimelor.
In cazul in care se descopera mai multe victime, seful interventiei va stabili
ordinea acordarii primului ajutor medical si a scoaterii acestora din zona
afectata de incendiu, astfel:
* hemoragicii si socatii;
* ceilalti raniti;
* asfixiatii si intoxicatii, dupa tratarea lor pe loc.

Primul ajutor medical consta in:


* curatarea sumara a plagilor si arsurilor;
* oprirea provizorie a hemoragiilor;
* imobilizarea fracturilor;
* combaterea socurilor survenite;
* scoaterea victimelor din zonele afectate si transportarea lor la spitalele de
urgenta.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR
La arsurile de gradul I, se executa tamponarea acestora cu tampoane de vata
inmuiate cu solutie de acid picric (in lipsa acestuia, se va folosi uleiul vegetal,
untura de peste sau se vor aplica felii de cartofi).
La arsurile de gradul II si III dupa indepartarea hainelor victimei, se aplica pe
suprafata arsa un pansament steril uscat, evitandu-se cu grija spargerea
basicilor cu lichid.
In cazul lipsei pansamentelor sterile, victimele vor fi infasurate in cearceafuri
sterile.
Primul ajutor in cazul arsurilor:
- raciti zona rapid cu apa rece ;
- acoperiti rana ;

1
- preintampinati o intrerupere a circulatiei ;
- observati si verificati respiratia ;
- transportati accidentatul la medic sau spital.

Racirea imediata a zonei arse cu apa rece (dus, cada, lac). Racirea trebuie
continuata timp de jumatate de ora sau pana cand, dupa indepartarea apei de
pe arsura, durerile au disparut. Nu este asa de importanta temperatura apei de
racire la inceput ; oricum, apa trebuie mentinuta la o temperatura de 15 – 20 C.
In afara de diminuarea durerilor, racirea locului previne patrunderea mai adanca
a arsurii in tesuturile pielii. Daca este posibil sa se procedeze in felul acesta,
turnati apa rece peste zona arsa. Comprese inmuiate in apa pot fi, de
asemenea, asezate pe arsura. Mentineti compresa umeda, turnand continuu
apa peste zona arsa. Racirea imediata a zonei arse este mai importanta decat
transportarea la medic. Imbracamintea arsa de pe piele nu trebuie indepartata.
Cu toate acestea, imbracamintea care arde inabusit trebuie sa fie imediat
indepartata. Bandajarea trebuie facuta cu comprese sterile, cearsafuri si
prosoape curate. Plagile rezultate din arsura sunt curatate imediat dupa
accidentare. Este important sa mentinem zona arsa curata. Daca nu aveti
bandaje corespunzatoare, tratati rana fara aceste bandaje.
Daca suprafata pielii este arsa mai mult de 20% (gradul doi), dupa cateva ore
intreruperea circulatiei se poate transforma intr-o problema reala. Copiii si
oamenii in varsta sunt cei mai vulnerabili la o intrerupere de circulatie.
Determinarea gradului de intindere a unei arsuri se poate estima astfel :
suprafata unei maini reprezinta cca 1% din suprafata intregului corp ; un brat
cca 9%, un picior 18%, abdomenul si toracele cca 18%, iar posteriorul cca 18%.
Accidentatii cu leziuni provocate de arsuri pot inhala aer cald sau gaze
otravitoare. Acestia trebuie sa fie supravegheati cu mare grija.
Tratamentul final in caz de arsuri de gradul doi si trei trebuie facut de medic.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZUL PLAGILOR


Tipuri de plagi
Se disting urmatoarele:
- taieturi simple, cu afectarea exclusiva a pielii ;
- taieturi complexe, cand leziunea cuprinde dupa caz si osul, arterele,
nervii, tendoanele si organele interne.
Diferitele tipuri de plagi :
- sfasierea/frecarea sunt plagi superficiale ale pielii. Daca nu se
infecteaza, ele se vindeca fara a lasa cicatrice ;
- inciziile adanci provocate de taisuri ascutite. Ele pot sangera din
abundenta. Taietura este de obicei curata. Sangerarea are un efect de
curatire si astfel pericolul infectarii este mic, daca obiectul care a provocat
rana nu a fost murdar sau ruginit ;
- penetrari prin strapungere (cu cuiul, cutitul, geamul) cu o deschizatura
mica de intrare si un canal ingust de-a lungul taieturii. Atingerea organelor
interne este frecventa. Adeseori, impuritatile patrund adanc in tesut, marind
riscul infectarii. Toate plagile provocate prin injunghiere (ale pieptului sau

2
abdomenului) trebuie tratate de medic (pericol de perforare). Sectionarea
incheieturilor trebuie sa fie examinata de medic, pentru a evita infectiile ;
- plagile provocate prin lovirea puternica cu un obiect contondent. Plagile
sunt neregulate, iar tesutul este rupt si insangerat. Infectiile sunt frecvente.
Exista pericolul intreruperii circulatiei, daca taietura este larga ;
- ranile provocate prin impuscare pot avea aspecte diferite, in functie de
calibrul armei si de viteza glontului. Osul se sfarama cand este lovit de un
glont. Orificiul de intrare al glontului poate fi mic si adanc, iar cel de iesire
poate fi larg si zdrentuit, tesuturile fiind rupte si insangerate. Schijele provoaca
o combinatie de rani zdrobite si rani adanci, similare celor provocate prin
impuscare.

COMPLICATII ALE PLAGILOR


Sangerarea
Sangerarea va inceta de la sine in cazul taieturilor minore. In cazul unei pierderi mari de
sange, exista pericolul intreruperii circulatiei.

Infectia
Pielea este o protectie externa impotriva impuritatilor care pot patrunde in corp cand
pielea este rupta. Plaga se inflameaza, se irita, temperatura creste, tesutul se umfla si,
dupa un timp, se formeaza o plaga purulenta. Sistemul de aparare al corpului reuseste,
adeseori, sa limiteze raspandirea infectiei. In anumite situatii, se formeaza dungi rosii pe
piele, insotite de umflarea ganglionilor limfatici zonali. Aceasta indica o otravire a
vaselor limfatice (in mod gresit denumita septicemie). Dupa ce bacteria intra in fluxul
sanguin, atunci si numai atunci acesta se infecteaza, fapt care se manifesta prin febra
foarte ridicata si stare generala alterata.

Leziunile interne
Datorita pericolului perforatiei, toate ranile de cutit in piept si abdomen trebuie sa fie
tratate de un medic. O taietura a incheieturii poate avea ca rezultat infectarea capsulei
articulare. De aceea, este important ca un medic sa examineze toate taieturile
incheieturilor.
Taieturi ale nervilor, tendoanelor si muschilor. Acestea au ca rezultat diminuarea
simturilor si a miscarilor, precum si aparitia durerii.

Tetanos
Plagile infectate cum ar fi cele zdrobite sau taiate (cu obiecte ascutite) pot conduce la
tetanos. Complicatia poate fi observata abia dupa cateva zile sau o saptamana, de la
infectare.
Primul ajutor in cazul ranilor prin taiere
- Acoperiti rana si opriti sangerarea ;
- Tineti, ridicata pe cat posibil, zona afectata a corpului ;
- Preveniti intreruperea circulatiei ;
- Transportati ranitul la medic sau la spital.

3
Acoperiti rana si opriti sangerarea
Taieturile mici, deschise, pot fi tratate cu apa curata, apa cu sapun sau cu
o solutie de curatat ranile. Marginile deschise ale unei taieturi trebuie sa fie
puse cap la cap inainte de acoperirea taieturii cu un bandaj sau comprese.
Daca taietura este mare si trebuie sa fie tratata de un medic, persoana care
acorda primul ajutor trebuie sa curete rana si apoi sa aplice un bandaj curat. De
obicei, se acopera cu o compresa. Este important ca nimeni sa nu atinga
interiorul compresei cu degetele. Sangele, impuritatile, fragmentele corpilor
straini nu se indeparteaza, deoarece aceasta poate provoca o sangerare si mai
mare, crescand pericolul infectarii.
Tratamentul plagilor deosebite, provocate prin taiere
Rani deschise ale pieptului. O astfel de rana poate fi urmata de un colaps al
plamanilor, determinat de eliminarea aerului. Se poate auzi un zgomot de
absortie, iar persoana accidentata are dificultati in respiratie.
Rana se poate acoperi cu un plasture chirurgical sau cu o compresa curata,
peste care se aseaza materiale care sa nu permita iesirea aerului. Dupa aceea,
asigurati zona cu un bandaj care sa inconjoare intreaga cavitate toracica. Daca
nu exista si alte simptome care sa necesite o alta pozitie, ridicati torsul ranitului
pentru a-i usura respiratia. Un pacient lipsit de cunostinta trebuie sa fie asezat
intr-o pozitie laterala stabila, cu partea accidentata in jos. Daca este posibil,
administrati oxigen.
Rani deschise ale abdomenului. O plaga deschisa a abdomenului poate fi
urmata de o sectionare a intestinelor, cu continutul acestora varsat in abdomen.
Acest lucru va provoca o infectie. Organele interne cum ar fi ficatul, rinichii si
vasele importante de sange pot fi, de asemenea, afectate. In aceste situatii,
ranitul poate suferi intreruperi ale circulatiei.
In cazul penetrarii prin rana a unor fragmente de intestin, ranitul trebuie asezat
intr-o asemenea pozitie, incat presiunea pe intestine sa fie cat mai mica.
Genunchii trebuie sa fie indoiti.
Daca intestinele ies in afara, acoperiti rana cu o compresa, asezati deasupra
bandaje si apoi legati. Bandajele nu trebuie sa fie prea stranse. Cand exista
pericolul unei intreruperi a circulatiei, asezati picioarele in pozitie ridicata. Nu
dati ranitului nimic de baut.
Leziuni ale ochilor
In cele mai multe dintre aceste cazuri, persoana care acorda primul ajutor
trebuie sa aplice numai o compresa si sa bandajeze ambii ochi, astfel incat
accidentatul sa nu fie nevoit sa-i mai miste, iar durerea sa fie redusa cat mai
mult posibil. Alte tratamente trebuie sa fie lasate in grija medicului sau a
spitalului.
Cu toate acestea, anumite leziuni ale ochiului solicita tratament imediat. Daca
accidentatul are in ochi praf de detergent de rufe, de vase sau de alte
chimicale, trebuie imediat sa i se faca spalaturi cu foarte multa apa. Puteti folosi
o sticla prevazuta cu un orificiu de pulverizare, dusul, cana sau orice altceva.
Apa trebuie sa fie calduta, iar suvoiul de apa pulverizat, nu prea puternic.
Ploapele sunt trase in sus, pentru a fi siguri ca o suprafata cat mai mare a

4
ochiului este spalata. Persoana care acorda primul ajutor va continua sa faca
spalaturi ale ochilor in timpul transportarii accidentatului la medic sau spital.
Este important sa actionam rapid, pentru a evita eventualele leziuni ireversibile
ulterioare ale ochiului sau orbirea.
Afectarea timpanului urechii. Presiunea cauzata de o explozie, o lovitura peste
urechi si scufundarea pot avea ca rezultat afectarea timpanului urechii si
sangerarea prin ureche. Sangerarea poate surveni si in cazul fracturii craniene.
Urechea se acopera cu un bandaj, dar nu se pune nimic in canalul urechii.
Flictenele (Basicile)
Pielea indelung expusa stransorii sau frecarii se va inflama. Dupa inflamare,
apar basici si rani. Basicile se infecteaza usor si, prin urmare, trebuie tratate
imediat. De indata ce pielea s-a inflamat, trebuie sa fie protejata cu o fasie larga
de plasture. Daca s-a format, totusi, o basica, spalati suprafata respectiva si
intepati partea de jos a basicii.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PERSOANELOR ASFIXIATE


Se transporta victima intr-un loc lipsit de fum sau gaze nocive si ferit de
pericolul prabusirii sau de efectul focului si apei. Dupa ce aceasta a fost
asezata cu fata in sus si mainile de-a lungul corpului, i se descheie
imbracamintea la gat, piept si stomac si i se fac frectii cu alcool, pentru
incalzirea corpului si respiratie artificiala, folosindu-se unul din procedeele
cunoscute. Descoperindu-se persoane intoxicate, primul ajutor medical se
acorda in raport de natura substantelor ce au provocat intoxicatia, executandu-
se: aplicarea mastii contra fumului si gazelor pe fata victimei, scoaterea din
mediul toxic si transportarea acesteia la spital.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR MEDICAL IN CAZUL CAND SE


CONSTATA HEMORAGII
Pe timpul interventiei pentru salvarea persoanelor aflate in spatii periclitate sau
afectate de incendiu, se pot intalni victime cu hemoragii externe sau interne.
Hemoragiile externe pot fi:
* hemoragii arteriale, care se manifesta prin tasnirea sangelui din artere in
ritmul batailor inimii;
* hemoragii venoase, la care sangele se scurge incet, continuu si fara pulsatii;
* hemoragii capilare, manifestate la suprafata pielii, situatie cand sangele se
prelinge incet, cu picaturi.
Hemoragiile interne se impart in:
* hemoragii produse in interiorul corpului omenesc, care se manifesta prin
revarsarea sangelui in tesuturi (sub piele) sau in cavitati (torace, abdomen);
* hemoragii exteriorizate, care se manifesta prin scurgerea sangelui pe nas,
gura.
Acordarea primului ajutor medical, in cazul hemoragiilor, consta in oprirea
rapida si corecta a scurgerii sangelui. Pentru a opri scurgerea sangelui,
salvatorii vor folosi urmatoarele metode:
* apasarea cu degetele a vaselor vatamate (artere sau vene);
* indoirea membrului din incheietura si legarea lui cu pansament;
* aplicarea garoului.
5
Pentru intreruperea hemoragiei arteriale, apasarea cu degetele sau punerea
garoului (legarea partii vatamate cu o curea, sfoara, cablu) se face din directia
de curgere a sangelui de la inima, deci mai sus de rana. Intreruperea
hemoragiei venoase se face din directia de intoarcere a sangelui catre inima,
deci sub rana.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR MEDICAL IN CAZUL FRACTURILOR


Dupa constatarea fracturii si determinarea ei (inchisa, deschisa), seful
interventiei va ordona acordarea primului ajutor medical, care va consta in:
* imobilizarea victimei;
* imobilizarea membrului fracturat.
Imobilizarea corpului sau a membrelor fracturate se face cu ajutorul atelelor,
care se imbraca in vata si se aplica de-a lungul fracturii, in asa fel incat acestea
sa cuprinda cele doua articulatii vecine fracturii. Atelele (in lipsa lor placi de
placaj ingust, bete potrivite, linii, nuiele, cartoane) se fixeaza de membrele
fracturate prin infasurare cu fesi de tifon sau panza.
In momentul punerii atelelor se interzice indepartarea fracturii.
Cand s-a constatat o fractura a oaselor coapsei, a gambei, a bratului sau
antebratului, in lipsa atelelor sau mijloacelor improvizate, piciorul fracturat se
leaga de cel sanatos, iar mainile se leaga bine de corp. In cazul fracturarii
coloanei vertebrale, victima se culca pe spate, pe o scandura dreapta si lata (o
usa) si se transporta imediat la spital. In situatia cand se constata fractura
coastelor, toracele se bandajeaza strans in pozitia de expiratie maxima.
Primul ajutor in cazul luxatiilor (situatie evidentiata de iesirea din incheieturi a
capetelor oaselor) consta in aplicarea pe incheietura a unui pansament strans,
interzicandu-se miscarea partii vatamate. Punerea la loc a luxatiei se permite a
fi executata numai de catre medicul specialist. In cazul fracturilor deschise,
cand exista pericolul infectarii generale, echipa de salvatori va pune mai intai
garoul, in raport de tipul hemoragiei (arteriala sau venoasa), dupa care va
infasura plaga cu un pansament steril, fara a aplica medicamente, si apoi va
executa imobilizarea cu atele, dupa procedeele indicate mai sus.

METODE EFICIENTE DE REANIMARE


Problema asfixiei a fost mereu in atentia specialistilor. Cu toate cercetarile
facute insa, tratamentul ideal nu a fost gasit inca. Cea mai eficienta metoda in
special in cazurile cele mai dificile, este gura la gura. La folosirea acestei
metode este necesar ca pentru degajarea cailor respiratorii sa se ridice ceafa
victimei, sa i se dea capul cat mai pe spate, apasand cu o mana puternic pe
varful capului. Aceste doua miscari sunt absolut necesare, avand scopul
degajarii cailor respiratorii. Dupa ce se executa o inspiratie adanca, se deschide
gura mare si se sufla in nasul sau gura asfixiatului. Se deschide larg gura
victimei, se pune gura larg deschisa peste gura acestuia, apasand cu putere sa
nu se produca scapari. Pentru evitarea iesirii aerului pe nas se apasa cu
obrazul pe nari. Se trage putin de buza inferioara pentru a mentine
intredeschisa gura victimei. Apoi se ridica gura fara a se misca mainile si pieptul
victimei se coboara. In practica mai poate fi folosita si metoda de insuflare gura
la nas. Se aseaza gura larg deschisa pe obrajii victimei, in jurul nasului. Se
verifica daca buzele astupa bine nasul, apasand cu putere pentru a nu se
6
produce scapari. Pentru a evita iesirea aerului pe gura, se inchide gura cu
obrazul sau degetul mare, impingand buza inferioara. In rezumat, tehnica
aplicarii acestor doua metode se rezuma la darea capului pe spate si suflarea
de aer in nasul sau gura victimei. Salvatorul, cu o mana da capul inapoi, iar cu
cealalta trage de barbie. In ceea ce priveste eficacitatea celor doua metode,
trebuie aratat ca procedeul gura la nas este preferabil celui gura la gura fiind
mai simplu, permite o mai buna hiperextindere a capului, comporta mai putine
scapari de aer. Este mai eficace deoarece deschisa din cauza contractarii
maxilarelor, poate fi practicata si asupra unei persoane agitate de convulsiuni;
nu se introduce, in general, aerul in stomacul victimei, cauza ce adesea
provoaca varsaturi.

- Metoda gura la gura este folosita mai ales in cazul de obstructie nazala, fiind
impusa, de exemplu, de iritatia cauzata de praf, fum sau apa.

S-ar putea să vă placă și