MASURI DE ACORDARE A

PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE

Plagile
Se intelege prin plaga , orice vatamare a pieli sau a mucoaselor si uneori a organelor aflate sub
acestea.
Cauzele producerii plagilor sunt:
a)
b)
c)
d)

mecanice (loviri, explozii, intepari).

chimice (substante caustice care distrug pielea).
electrice (current electric).
termice (caldura ridicata, umeda sau uscata).
Formele plagilor:

a)
b)
c)
d)

superficiale, care distrug numai pielea sau mucoasa si tesutul cellular;

subcutanat;
profunde, mergand pana la muschi, vase si oase;
penetrante, in care distrugerea tesuturilor se intinde in adancime pana in cavitatea toracica, abdomen
sau cranian;
Semne:
1) durerea, care este mai accentuate in timpul miscarilor;
2) hemoragia, care apare in cazul ruperii vaselor de sange si care poate fi mai mare sau mai
mica , in functie de marimea vasului;
3) paralizia, care apare in cazul distrugerii nervilor mari sau a muschilor si tendoanelor;
4) paloare, lesin, ameteli, stare generala de rau, mai ales in cazul plagilor profunde si
penetrante.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE RANIRI

In acordarea primului ajutor in caz de raniri trebuie sa se tina seama de aumite reguli si anume:
A. LOCUL PRODUCERII ACCIDENTULUI: daca mediul inconjurator (gaze, incendiu,
daramaturi) continua sa ameninte viata accidentatului, se va proceda la scoaterea acestuia din zona
periculoasa.
Scoterea accidentatului din zona periculoasa se va face cu maximum de urgenta si de cele mai
multe ori cu mijloace improvizate, pentru a nu se intarzia evacuare.
Se va avea grija ca in executarea acestor operatii sa nu se provoace accidentarea personalului care
intervine. Pentru aceasta este necesar ca intreaga actiune sa fie condusa de seful locului de munca.

B.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

PRIMUL AJUTOR PROPRIU ZIS: se va acorda intr-o anumita ordine si anume:

se va aseza accidentatul in pozitie culcata;
in caz de hemoragie mare se va da atentie, in primul rand acestuia;
dupa oprirea hemoragiei, daca acidentatul si-a pierdut cunostiintase va face, dupa caz,
respiratie artificiala, masaj cardiac;
pentru miocsorarea durerii se va administra accidentatului antinevralgice;
in cazul plagilor toracice penetrante, insotite de senzatii de sufocare, accidentatul se va
aseza in pozitia semisezanda;
in cazul plagilor penetrante abdominale, se vor indoi membrele inferioare prin introducerea
unui sul sub indoitura genunchilor;
ingrijirea ranilor: urmareste inlaturarea patrunderii microbilor in plaga, acoperirea plagii cu
bandajul.
INCRIJIREA RANILOR
1. INLATURAREA PATRUNDERII MICROBILOR
Inlaturarea patrunderii microbilor in rana se va face luand urmatoarele masuri:
- cel care acorda primul ajutor se va spala pe maini cateva minute cu apa si sapun, dupa
care isi va dezinfecta mainile cu alcool;
- instrumentele cu care se va lucra (pense, foarfeci) vor fi fierte timp de 30 de minute.

In cazul in care este posibila fierberea instrumentelor sau daca acordarea primului ajutor
este urgenta, distrugerea microbilor de pe instrumente se va face prin trecerea acestora prin
flacara, iar in acelas scop se poate folosi un tampon cu vata muiat in alcool caruia i se va da foc.
Acest procedeu se numeste flambare.
In caz ca nu exista aceste instrumente, manipularea se va face numai cu mainile bine
spalate.
2. EFECTUAREA PANSAMENTULUI
Pielea din jurul ranii se va dezinfecta prin spalare cu apa si sapun sau prin ungere cu
solutii antiseptice (benzina, alcool, eter).
Dezinfectia se va face pornind de langa marginile rani catre exterior si se efectueaza cu
ajutorul unui tampon de vata sau comprese sterile, prinse intr-o pensa sau, in lipsa, cu ajutorul
unui tampon de vata infasurat la capatul unui batisor.
Controlul ranii se va face sumar, controlul complet se va efectua numai de catre medic.
Pentru a se face controlul ranii uneori este necesar sa dezbracam ranitul. Daca
dezbracarea se efectueaza cu greutate, pentru a nu provoca dureri, se vor taia hainele pe cusaturi.
Nu se va turna peste rana alcool sau tincture de iod, deoarece provoaca dureri mari si
ingreuneaza vindecarea.
Dupa curatirea plagilor se va aplica pe ele comprese sterile,peste care se pune vata.
3. BANDAJAREA
Se va face cu miscari usoare, fara a provoca dureri. Rotirea bandajului se va face de la
stinga la dreapta si de la partea mai subtire a membrului catre partea mai groasa.
Terminarea infasarii se va face de unde s-a inceput aceasta. In cazul in care plaga este
sangeranda, bandajul se va face mai strans, fara insa a se opri circulatia sangelui.

TIPURI DE BANDAJE
a. infasarea in spirala - se utilizeaza in plagi ale antebratului, bratului, gambei si coapsei;
b. infasarea in forma de opt - se utilizeaza pentru plagi ale mainii, cotului si genunchiului;
c. infasarea in forma de spic - se utilizeaza pentru plagi ale umarului si axilei (subbrat);
d. infasarea in forma de cruce se utilizeaza in plagi ale capului, gatului, ochilor si urechilor;
e. bandajarea in forma de prastie pentru plagi ale nasului si barbiei;
f. bandajarea in forma de T pentru plagi ale anusului si organelor genuitale;
g. infasari speciale pentru plagi ale toracelui si abdomenului.
ARSURILE
Sunt distrugeri de tesuturi insotite de cela mai multe ori de tulburari generale. Ele sunt produse ca
urmare a actiunii caldurii, substantelor chimice si a electricitatii.
1.

Arsurile produse prin caldura sunt cele mai frecvente si sunt datorate:
-

2.

caldurii provenite de la surse de foc (flacara, cuptor, etc.) sau de la soare;

actiuni directe ale flacarii;
lichidelor cu temperatura inalta (apa clocotita,uleiuri incinse);
corpilor solizi incandescenti (carbuni incinsi);
gazelor si vaporilor de apa supraincalziti.

Arsurile produse prin substante chimice se datoresc actiunii acizilor (sulfuric, azotic
etc.), bazelor(soda caustica) sau sarurilor (nitrat de argint,clorura de zinc).

3. Arsurile produse prin electricitate apar la locul de atingere al corpului cu electricitatea.

Forme si semne
Dupa adincimeatesuturilor distruse, deosebim:
a)

arsuri de gradul I, care au atins stratul superficial al pielei, caracterizate prin roseate la locul de
contact cu sursa care a provocat-o;
b) arsuri de gradul II, care au depasit stratul superficial al pielei, caracterizate prin basici la nivelul
arsurii;
c) arsuri de gradul III, cand pielea este distrusa in totalitate;
d) - arsuri de gradul IV, cand distrugerile merg in adancime spre muschi.

PRIMUL AJUTOR consta in :

1.
2.

in arsuri pe suprafeta intinsa, cel mai bun lucru este sa nu se aplice nimic pe piele pana la
sosirea medicului;
hainele de pe accidentat nu se vor scoate decat de catre medic sau daca totusi este nevoie, ele
nu se dezbraca, ci se vor taia si in acest caz va fi invelita zona arsa intr-un cearsaf curat.

In arsurile datorate substantelor chimice se va efectua neutralizarea substantei astfel:

in caz de arsuri cu substante acide se va spala suprafata atinsa cu apa multa, sau cu apa in care s-a
dizolvat bicarbonat de sodium (o lingurita la un pahar);
in caz de arsuri cu substante bazice (soda caustica) se va spala locul cu apa multa sau cu otet diluat
cu apa;
in cazul arsurilor cauzate de soare, se va turna pe piele alcool.

HEMORAGIA (Sangerarea)
Se intelege prin hemoragie, scurgerea sangelui in afara vaselor. Ea poate fi datorata accidentelor
urmate de striviri, plagi, fracturi sau a unor boli care produc vatamari ale vaselor (tuberculoza pulmonara,
ulcer de stomac, cancerul, etc.).
Forme:
A. dupa locul de scurgere al sangelui, exista hemoragii externe (cand sangele s-a scurs in afara
corpului) si hemoragii interne (cand sangele s-a scurs in interiorul corpului, abdomen, torace, etc.);
B, - dupa felul vasului ranit, exista hemoragii arteriale, venoase, capilare si mixte;
C, - dupa cantitatea sangelui scurs, exista hemoragii mari, mijlocii si mici.
Semnele hemoragiei:
Hemoragia arteriala ; prin plaga se scurge sange de culoare rosu deschis, care tasneste puternic in
ritmul batailor inimii, la distante variabile, in functie de calibrul vasului.
Hemoragia venoasa : se scurge sange de culoare rosu inchis, in mod continuu.
Hemoragia capilara ; sangele se scurge in cantitate mica, picatura cu picatura, datorita faptului ca
vasele ranite sunt de calibri foarte mic.
HEMORAGIILE INTERNE se recunosc mai greu deoarece nu se observa. Pentru aceasta
este necesar a cunoaste semnele caracteristice ale unor hemoragii.
-

Acestea sunt:
paloarea fetei
ameteli si vajaieturi in urechi
lesin
senzatia de sete
bataile inimii accelerate

Unele hemoragii interne , se pot observa si la exterior. In aceste situatii va\om constata:
in hemoragiile din cutia craniana, apar scurgeri de sange prin urechi si nas;
in hemoragiile din plamani, apare sange pe gura si pe nas;
in hemoragiile din intestine, apar scaune cu sange.

PRIMUL AJUTOR
Consta in oprirea privizorie sau definitive a hemoragiei hemostaza si apoi in punerea
accidentatului in stare sa suporte transportul pana la cea mai apropiata unitate sanitara.
Hemostaza se realizeaza in mai multe feluri:
1.
2.

3.
4.

schimbari de pozitie a membrului ranit ridicare sus a membrului ranit;

indoirea membrelor indoirea gambei pe coapsa, a coapsei pe abdomen, a antebratului pe
brat pot opri o hemoragie localizata la unul din aceste membre.Aceasta indoire puternica se
fixeaza prin legarea stransa cu un cordon, batic, sfoara, Se poate mari efectul hemostazei
daca in indoitura genunchiului, a stinghiei sau a cotului introducem un sul de fasa sau de
tifon;
apasarea pe plaga a vasului ranit se face prin apasarea cu degetul sau cu pumnul in plaga pe
locul unde se scurge sangele;
apasarea la distanta _compresiunea) se face cu ajutorul degetului sau cu pumnul si consta in
apasarea puternica la oarecare distanta fata de plaga a arterei sau a venei care sangereaza.

5.

Aceasta se face comprimand vasul pe os astfel incat hemoragia sa se opreasca. In alegerea

punctelor de apasarese va tine seama de faptul ca pentru plagile de la cap si gat se va apasa
sub nivelul plagii, iar pentru celelalte localizari se va apasa deasupra nivelului plagii;
strangerea circulara a membrului la distanta se leaga membrul ranit cu ajutorul unui cordon,
ai unui tub de cauciuc sau a unei benzi. Locurile de aplicare ale legaturii se fixeaza la o
distanta de circa 10 15 cm. deasupra nivelului plagii.
IMPORTANT !!!

Garoul va fi mentinut o perioada cat mai scurta de timp (1-2 ore) deoarece poate duce la
complicatii grave gangrene. Dupa aplicarea garoului , se va proceda la transportarea de urgenta la spital.
Daca este necesar sa se pastreze garoul mai mult de doua ore va trebui ca la fiecare 30 de minute sa se
desfaca garoul sisa se efectueze hemostaze prin apasare pentru a preveni aparitia gangrenei. Pentru aceasta
este necesar si obligatoriu notarea pe o bucata de hartie a orei precise a aplicarii garoului si fixarea
acestuia de hainele ranitului pe un loc vizibil.
Alte masuri de prim ajutor necesare in afara hemostazei
-

se da apa de baut accidentatului la cerere;

se aseaza capul la orizontal;
se culca accidentatul;
se supravegheaza continuu accidentatul.
CONTUZIILE (zdrobirile )

Sunt leziuni de tesuturi pe o suprafata si o adancime mai mult sau mai putin intinsa provocate de o
cauza mecanica fara ca acestea sa distruga pielea. Cauzele sunt foarte variate fiind rezultatul lovirii
tesuturilor cu un corp tare.
Gravitatea contuziei este in functie forta de lovire si elasticitatea tesuturilor.
FORME in contuziile membrelor gasim leziuni ale partilor moi (muschi, vase, nervi)
sau ale oaselor. In contuziile de torace sau de abdomen se pot asocia pe langa leziunile de mai sus si
zdrobiri de organe din interiorul acestor cavitati si hemoragii interne.
In contuziile puternice se gasesc leziuni asociate cu fracturi.
SEMNE
1.
2.
3.
4.

durere la locul lovirii care se accentueaza odata cu miscarile;

tumefactie;
echimoza datorata ruperii vaselor de sange din stratul de sub piele;
febra apare in contuziile mai mari.
PRIMUL AJUTOR

In toate aceste situatii , dar mai ales in contuziile mai grave (toracice, abdominale, craniene) este
absolut necesara prezenta medicului. Pana la sosirea medicului se va culca bolnavul cu capul mai jos si se
va descheia la gat si la centura.
In contuziile simple ale membrelor se va cauta micsorarea durerii prin aplicarea de comprese
inmuiate in apa rece.
Pentru micsorarea durerilor se va administra medicamentele urmatoare: antinevralgice,
algocalmin, sedalgin, etc.
In cazul contuziilor toracice sau abdominale este necesara evacuarea de urgenta a accidentetului la
spital.
IMPORTANT !!! : Accidentatul va fi miscat cat mai putin probabil !!!

TRAUMATISME CRANIENE
Se pot produce distrugeri ale pielii, ale oaselor sau ale craniului.
FORME:
1.
2.
3.

plagi simple este vatamata numai pielea capului;

plagi penetrante cu sau fara ranirea creierului;
contuzii craniene pielea este nevatamata, dar datorita loviturii creierul poate suferi de pe
urma aceateia.

In functie de forta loviturii putem gasi fracturi ale oaselor craniului. Uneori aschii osoase pot
patrunde in creier.
SEMNE: durere, tumefactie, hemoragie, echimoza, ameteli, lesin, dureri de cap,
varsaturi, paralizii.
PRIMUL AJUTOR
Anuntarea de urgenta a medicului este obligatorie. Accidentatul va fi pus in repaos absolut, culcat
cu capul la orizontala, cu hainele descheiate la gat si centura.
In cazul cand exista si plagi, se va aplica un pansament steril si nu se va incerca scoaterea aschiilor
osoase sau a altor corpi straini.
Se va administra accidentatului antinevralgice, lichide reci in cantitate mare si se vor aplica
comprese reci pe cap, sau punguta cu gheata, evitand locul unde exista plagii.
Daca accidentatul nu mai respire, se va face respiratie artificiala de preferinta gura la gura, gura
la nas.
Transportul accidentatului se va face numai culcat.
FRACTURILE
Ruperea totala sau partiala a unui os este o fractura.
CAUZELE care produc facturi sunt:
- lovituri directe pe os;
- diferite caderi accidentale;
- rasuciri;
- presiuni;
- tractiuni;
FORME
1.
2.
3.
4.

fracturi complete;
fracturi incomplete;
fracturi deschise;
fracturi inchise.

SEMNE ale unei fracturi:

1.
2.
3.
4.
5.

durere puternica la locul fracturii;

neputinta de a misca membrul fracturat;
umflatura de la locul fracturii;
uneori vanatai la locul fracturii;
crepitatie (frecatura) la locul fracturii.
Aceste semne nu se vor gasi in mod obligatoriu.
PRIMUL AJUTOR

Imobilizarea are un caracter provizoriu pana la interventia medicului. Ea se face cu ajutorul

atelelor (scandurele late de 10 15 cm. si lungi de cateva zeci de cm,). In lipsa lor se pot folosi : bete,
uluci, sipci, etc.)
Imobilizarea trebuie facuta cu blandete, pentru a nu provoca dureri si a nu impiedica circulatia
sangelui. Daca exista hemoragii se va opri intai hemoragia si apoi se va imobiliza fractura.
Imobilizarile se deosebesc ca procedeu, dupa regiunea fracturata, astfel:
ANTEBRAT
1.
2.

O atela se aplica pe fata antebratului, de la indoitura cotului pana la podul palmei. A doua
atela se aplica pe fata opusa a antebratului depasind cotul cu cativa cm. ,pana spre varful
degetelor;
Cu cotul indoit, se suspenda antebratul intr-o fasa sau esarfa trecuta dupa gatul accidentatului.
BRATUL

1.
2.
3.

Se aplica o atela pe fata interna a bratului din subtioara, pana la cativa cm, sub cot. A doua
atela se aplica pe partea opusa depasind cu cativa cm. umarul si cotul.
Se fixeaza antibratul in esarfa sau fasa, ca la fracturile de antibrat;
Este bine sa se fixeze suplimentar bratul de torace, prin cateva ture circulare de fasa.
CLAVICULA

Asezam in subtioara de partea fracturii un ghemotoc de vata, batiasta, etc..Dupa aceea bratul
de pe partea fracturii se fixeaza la torace, prin cateva ture circulare de fasa.
GAMBA
1.
2.

Se aplica o atela pe partea interna a gambei, iar a doua atela pe partea externa a gambei,
ambele depasind calcaiul si genunchiul;
Se fixeaza printr-un bandaj strans.
COAPSA

1.
2.

Se aplica o atela pe partea interna a coapsei de la radacina ei pana la cativa cm. sub calcai. O a
doua atela se aplica pe partea externa a coapsei de la mijloc pana la cativa cm. sub calcai;
Se fixeaza membrul inferior in fasa cu genunchiul intins, iar partea superioara a atelei din
afara se fixeaza de sold.

COASTE
Imobilizarea se face prin: incercuirea toracelui cu fase sau cearsaf foarte ingust in partea
inferioara a toracelui. Transportul in cazul existentei respiratiei ingreunate se face pe targa, in pozitie
semisezanda prin punerea de paturi la spatele accidentatului.
FRACTURA COLOANEI VERTEBRALE
Se imobilizeaza prin introducerea unei scanduri late sau a unei usi sub accidentat, in pozitia in
care se afla fara a-l deplasa. Dupa aceea il fixam cu mijloacele existente la fata locului. Se fixeaza capul in
asa fel, incat accidentatul san nu-l poata misca, nici in sus, nici lateral.
Nu-I ridicam capul pentru a-I da de baut.
Fracturi ale oaselor bazinului se considera ca si fracturile de coloana vertebrala si se
imobilizeaza ca acestea.
Fracturi ale oaselor craniului primul ajutor consta in imobilizarea capului fracturat ca la
fractura de coloana vertebrala. Se aplica eventual punga ce gheata pe crestetul capului.